Laborator 6 RUTAREA

Rutarea pachetelor ntre dou staii( aflate n reele diferite) reprezint procesul de determinare a cii optime de transport a pachetelor ntre cele dou staii. Procesul de rutare ( determinare a caii optime) se bazeaz pe construirea i meninerea tabelelor de rutare. Ruta: intrare n tabela de rutare este formata din minim 3 elemente: adresa de reea, masca de reea i adresa urmtorului ruter( i/ sau interfaa surs a pachetelor) Ruterul este un dispozitiv de interconectare care are rolul de comutare a pachetelor i de interconectare a unor reele diferite. Ruterele: Pot fi folosite n !"#uri sau $!"#uri %nterconecteaza reelele diferite &fer interfee pentru $!" &pereaz la nivelul 3 (%'&/&'%) ( funcii principale )eterminarea cii *omutarea pachetelor +enin tabelele de rutare 'tatic (administratorul de reea) )inamic (protocoale de rutare) Realizeaz cone,iunea dintre diferite standarde de nivel fizic, le-atur de date sau reea

Router vs Switch

Procesele de rutare i comutare a pachetelor folosesc diferite informaii pentru transmiterea datelor de la surs la destinaie. .iecarea calculator si interfata multiacces a unui router mentine o tabela !RP pentru comunicatia de nivel 2. /abela !RP este folositoare doar pentru comunicaia de nivel ( i doar pentru domeniul de broadcast la care este conectat interfaa. Ruterul menine i o tabel de rutare care i permite s trimita date n afara domeniului de broadcast. Pentru ca un pachet s a0un- la destinaie, trebuie sa fie rutat prin mai multe reele (pachetul va 1trece2 prin mai multe -ate3a4#uri p5n la destinaie). 6rmtorul hop( ruter) pentru pachet este furnizat de informaiile coninute n tabela de rutare. Tabela de rutare Pentru ca ruterele s poat comuta pachete, ele trebuie s nvee unde se afl celelalte reele, aceast informaie fiind or-anizat sub forma tabelei de rutare. Prima surs pentru tabela de rutare o reprezint confi-uraiile de pe propriile interfee, acestea -ener5nd rutele direct conectate. *onstruirea tabelei de rutare se poate face n dou moduri: 'tatic: rutarea se face manual, de catre administratorul reelei7 se folosete pentru securitate i overhead redus7 )inamic: rutarea se face cu a0utorul protocoalelor de rutare (informaii de la alte rutere) 8ntr#o tabel de rutare putem avea simultan: rute direct conectate rute dinamice rute statice Procesul de rutare 9 !cest proces este alcatuit din doua mecanisme: : )eterminarea cii optime: este folosit tabela de rutare7 : *omutarea pachetelor (for3ardin-): primirea unui pachet pe o interfa i trimiterea lui pe alt interfa. 9 Ruterele creeaz tabele de rutare

Retele direct conectate

Ruterele cunosc doar retelele lor direct conectate: nu au nici un protocol de rutare configurat. Construirea tabelei de rutare 9 Parcur-erea tabelei de rutare se va face secvential, dar construirea sa nu 9 Rutele sunt ordonate in tabela in functie de lun-imea masti 9 Pentru masti de lun-ime e-ala rutele sunt puse in tabela in ordinea cunoasterii lor Rutarea dinamica Rutarea dinamic se bazeaz pe un protocol de rutare pentru a putea parta0a informa;iile cu alte rutere. 6n protocol de rutare define<te un set de re-uli utilizate de ctre un ruter atunci c5nd comunic cu ruterele adiacente.

RUT R! "#R!CT$ i #%"#R!CT$ Procesul de rutare direct apare atunci c5nd calculatorul destinaie este ataat aceleiai reele fizice la care este ataat i calculatorul surs i, prin urmare, o data-rama %P poate fi trimis direct, prin ncapsularea ei ntr#un cadru de reea (livrare direct). Rutarea direct reprezint cazul n care o staie poate trimite un pachet %P unei alte staii fr ca pachetul s a0un- printr#un dispozitiv intermediar. a procesul de rutare indirect pachetul %P, pentru a a0un-e la destinaie, trebuie s treac printr#un dispozitiv intermediar (ruter) care s fie conectat la cel puin ( reele (-ate3a4 ntre reele) Clase de protocoale de rutare =,ist mai multe clase de protocoale de rutare: protocoalele de rutare pentru re;ele ad#hoc care apar n re;ele cu pu;in sau chiar fr infrastructur, protocoale de rutare intern utilizate n interiorul sistemelor autonome <i protocoale de rutare e,tern, acestea din urm utiliz5ndu#se ntre sistemele autonome. Protocoale cu rutare intern (%nterior >ate3a4 Protocols # %>P ) R%P (Routin- %nformation Protocol) este un protocol mai vechi de rutare cu vectori# distan; %>RP (%nterior >ate3a4 Routin- Protocol) este un protocol de rutare cu starea le-turilor, utilizat pe scar lar-, dezvoltat de *isco '4stems. =ste brevetat <i acceptat doar pe routere *isco. =%>RP (=nhanced %nterior >ate3a4 Routin- Protocol) este un protocol de rutare bazat pe protocolul %>RP,predecesorul su. =ste proprietate *isco. &'P. (&pen 'hortest Path .irst) este un protocol ce foloseste starea le-turilor, cu un standard deschis. %'#%' (%ntermediate '4stem to %ntermediate '4stem) este un protocol bazat pe &'% Protocoale cu rutare e,tern (=,terior >ate3a4 Protocols # =>P ) =>P (=,terior >ate3a4 Protocol) ?>P(?order >ate3a4 Protocol: in versiunea curenta, ?>Pv@, dateaza din anii ABBC) este un protocol de rutare modern, utilizat ntre sisteme autonome. R#P& Routin- %nformation Protocol ( R%P ) este protocolul intern cel mai des folosit in sistemele 6"%D. R%P este inte-rat n cele mai utilizate sisteme 6"%D. !cesta selecteaz ruta cu cel mai mic Enumr de hopuriE (metric) ca fiind ruta cea mai bun. R%P este usor de implementat si de confi-urat. !cesta are urmtoarele impedimente: )iametrul re;elei este limitat: cea mai lun- rut R%P este de AC hopuri7o rut R%P nu poate men;ine o tabel de rutare complet pentru o re;ea care are destina;ii mai departe de AC hopuri7 *onver-en;a lent: pentru a <ter-e o rut proast este uneori nevoie de schimbul de multiple pachete#de#revizuire (update pacFets) pan ce costul (lun-imea) rutei devine AG. !ceasta se mai nume<te <i Enumrarea la infinitE

!#'RP =%>RP a fost dezvoltat de ctre *isco (eliberat n ABHH) cu scopul de a mbunt;i protocolul R%P . !cest protocol elimin unele dintre defectele protocolului R%P , <i are mbunt;iri ca folorirea de metrici compuse, rutarea pe ci multiple, <i mnuirea rutelor implicite. *apacit;i cheie care distin- =%>RP de alte protocoale de rutare includ conver-en;a rapid, suport pentru masc de subre;ea de lun-ime variabila , suport pentru update, <i support pentru multiple net3orF la4er protocols. (SP) &pen 'hortest Path .irst ( &'P. ) este alt protocol cu starea le-turilor dezvoltat pentru /*P/%P . 'e folose<te in re;ele foarte mari <i dispune de de cteva avanta0e fa; de R%P . &'P. are dou mari caracteristici. Prima este ca protocolul este deschis, ceea ce nseamn ca specifica;iile sale sunt de domeniu public. ! doua caracteristic principal este c se bazeaz pe al-oritmul 'P. ('hortest Path .irst). )eoarece dimensiunea <i viteza %nternetului au crescut, limitrile protocolului R%P i#au diminuat popularitatea. 8n schimb, &'P. este considerat acum a fi protocolul de rutare intern preferat de re;eua %nternet. *'P /he ?order >ate3a4 Protocol ( ?>P ) este protocolul de baz al %nternetului. .unc;ioneaz prin men;inerea unei tabele de reele %P care stabile<te modul de conectare ntre sistemele autonome. ?>P este folosit pentru a comunica informa;ii despre rute pentru %nternet <i este protocolul folosit ntre providerii de servicii %nternet. ?>P este cel mai folosit protocol e,tern de rutare. =ste robust <i scalabil si mo<tene<te abilitatea sistemelor autonome de a putea ale-e rutele <i de a#<i implementa re-ulile de rutare fr a trebui s depind de o autoritate central.

# # #

=,ist 3 cazuri n luarea unei decizii de rutare( in functie de staia care 1pune intrebarea 1 privind rutarea): frunza reprezint orice staie care are o sin-ur interfa de reea( n fi-ur : !) 7 ruter 1mic2 reprezint o staie care separ o reea de restul %nternetului( toate pachetele din reea trebuie s treac prin ruter)( n fi-ur # ? ) rutere din bacFbone refer 1core2#ul %nternetului i formeaz partea central a acestuia( n fi-ura : *) In primul caz, staia( ! ) trebuie s 1tie2 care este ruterul( ? ) care lea- reeaua proprie de %nternet. )ac staia are de transmis un pachet atunci: n cazul n care pachetul este pentru reeaua local, pachetul este transmis catre destinaia dorit7 altfel este trimis ruterului( ? ) In cazul ruterului( B), acesta poate fi confi-urat manual pentru a realiza rutarea pentru staiile de tip !. !cesta trebuie s schimbe informaii despre topolo-ia reelei cu vecinii si prin intermediul unui protocol de rutare. Ruterele de tip ? pot fi staii cu '& 6ni, sau calculatoare deoarece un astfel de ruter trebuie s memoreze relativ puine informaii n tabela de rutare. Pentru ultimul caz, ruterele de tip *, se folosesc calculatoare specializate. /asF#ul unui astfel de ruter este s 1tie ntrea-a topolo-ie a %nternetului i nu numai reelele cu care se nvecineaz el2 !+ercitiu ,aborator Rutare: -. 'e considera urmatoarea topolo-ie:

# #

*u urmatoarea confi-uratie:

2. )ai *licF pe P*I#J)esFtopJ%p *onfi-uration i asi-urai#v c este selectat opiunea 'tatic. 8n casuele corespunztoare completai cu adresele corespunzatoare astfel:

.. Procedati la fel pentru P*A, P*(,P*C, aptopI P*A

P*(

P*C

aptopI

&. "u este nevoie s confi-urai '3itch#urile deoarece ele acioneaz ca o le-atur ntre calculator i router /. )ai clicF pe RouterI#J*onfi- i ale-ei interfaa .ast=thernetI/I. 'criei adresa %P i masca de subreea corespunztoare i bifai checFbo,#ul &n din c5mpul Port 'tatus

0. 8n continuare selectai interfaa serial .ast=thernetA/I i completai adresa %P, masca de subreea si bifai checFbo,#ul &n din c5mpul Port 'tatus.

1. )ai clicF pe RouterA#J*onfi- i ale-ei interfaa .ast=thernetI/I. 'criei adresa %P i masca de subreea corespunztoare i bifai checFbo,ul &n din c5mpul Port 'tatus

2. 8n continuare selectai interfaa serial .ast=thernetA/I i completai adresa %P, masca de subreea si bifai checFbo,ul &n din campul Port 'tatus.

3. Kerificai conectivitatea -4. )ati clicF pe RouterI#J* % si tastati urmatoarele comenzi:

--. )ati clicF pe RouterA#J* % si tastati urmatoarele comenzi

-2. Kerificai tabelele de rutare ale celor ( rutere. -.. Kerificai *onectivitatea