Ghidul Examenului BFKT 2017 PDF

POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT
„GRIGORE GHICA VODĂ” DIN IAȘI
GHIDUL EXAMENULUI DE ABSOLVIRE 2017

Calificarea profesională: asistent medical de
balneofiziokinetoterapie şi recuperare
Ediția a V-a
Coordonatori:
Prof. Edmond Ciumaşu
Prof. Mihaela Postelnicu
Școala Postliceală Sanitară ”Grigore Ghica-Vodă” din Iași
Editura ...
ISBN............
Copertă şi tehnoredactare:
Tania Bararu
Mihaela Postelnicu
Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

recuperare
2
ARGUMENT
Această lucrare a fost elaborată pe baza Curriculum-ului și a Standardelor de

Pregătire Profesională pentru calificarea profesională asistent medical de
balneofiziokinetoterapie și recuperare, (nivel 5) aprobate prin OMEdC Nr. 4760/26.07.2006.
Ghidul examenului de absolvire 2017 (aflat în acest an la cea de a cincea ediție) pentru
calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie și recuperare apare ca
urmare a experiențelor dobândite în desfășurarea acestui examen în ultimii ani. Dorința de a
oferi un instrument de lucru util și complet elevilor noștri și cadrelor didactice, ne-au
determinat să concepem această lucrare. Scopul principal a avut în vedere o evaluare fidelă și
obiectivă a nivelului dobândirii competențelor de către absolvenții acestei specializări.
Cum se va derula examenul de absolvire în luna iulie 2017?
În anul școlar 2016-2017 examenul de absolvire se desfășoară în baza OMEN nr.
5005/ 2.12.2014 privind Metodologia de organizare și desfășurare a examenelor de
certificare a calificării profesionale a absolvenților învățământului postliceal și a OMENCS
nr. 5078/31.08.2016 privind aprobarea graficului de desfășurare a examenelor de certificare a
învățământului profesional și tehnic preuniversitar în anul școlar 2016-2017.
Facem precizarea că Metodologia și Calendarul pot suferi modificări în fiecare an
școlar.
Care este calendarul examenului de absolvire din luna iulie 2017?
 Înscrierea candidaților 3 – 7 iulie 2017

1. Desfășurarea PROBEI PRACTICE 10-11 iulie 2017
2. Desfășurarea PROBEI SCRISE 12-iulie 2017
 Afișarea rezultatelor la proba scrisă 13 iulie 2017
 Depunerea și soluționarea contestațiilor la proba scrisă 14 iulie 2017
3. SUSŢINEREA PROIECTULUI 17-18 iulie 2017
 Afișarea rezultatelor finale 19 iulie 2017
Care sunt probele examenului de absolvire?

Examenul de absolvire cuprinde 3 probe, în ordine:
 proba practică
 proba scrisă
 susținerea unui proiect
Cum se desfăşoară proba practică?
Detaliile le găsim în PARTEA I a lucrării
Proba practică se desfășoară pe parcursul a una / două zile ( 10 și 11 iulie 2017 ) în
sala de demonstrație a școlii și constă în extragerea unui bilet de examen cu trei subiecte.
Tehnicile specifice care apar ca subiecte de examen vor fi executate pe un manechin, astfel

recuperare
3
încât să se poată face o evaluare cât mai fidelă a competențelor practice dobândite de către
candidați.
 Rezultatul probei practice se apreciază cu note de la 1 la 10 și nu poate fi contestat.
 Nota minimă de promovare a probei practice este 6 (şase)
 Promovarea probei practice dă dreptul candidaților să susțină următoarea probă, cea
scrisă.
Cum se desfăşoară proba scrisă?

Detaliile le găsim în PARTEA a II-a a lucrării.
Proba scrisă se desfășoară în data de 12 iulie 2016, începând cu ora 9,00 și cuprinde
itemi de evaluare (întrebări tip grilă) din modulele de specialitate prevăzute de curriculum.
Comisia metodică de balneofiziokinetoterapie și recuperare din școală va înainta
comisiei județene de evaluare și certificare, cu 30 de zile înainte de începerea examenului, 3
variante de subiecte, însoțite de baremele de corectare și notare Fiecare variantă de subiecte va
cuprinde 90 de itemi de evaluare din module de specialitate
Cei 270 de itemi de evaluare (3 variante x 90 de itemi de evaluare) vor fi selectați de
către comisia de examen din itemii cuprinși în lucrarea de față.
Itemii de evaluare au o singură variantă de răspuns corect a) sau b) sau c) sau d).
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct. La final, punctajul obținut se transformă în
notă (de exemplu, 90 de puncte obținute, înseamnă nota 9,00). Se acordă 10 puncte din
oficiu.
Proba scrisă durează 3 ore.
 Nota minimă de promovare este 5 (cinci).
 Rezultatul probei scrise poate fi contestat.
Cum se desfăşoară susţinerea proiectului ?

Detaliile le găsim în PARTEA a III-a a lucrării.
Pe parcursul ultimului semestru de studiu ați redactat partea scrisă a proiectului, cu
respectarea structurii stabilite în cadrul catedrei de balneofiziokinetoterapie și recuperare.
Proiectul a fost monitorizat de către îndrumătorul lucrării care a completat o FIŞĂ DE
EVALUARE (părțile I-III) pe parcursul elaborării acesteia. Partea a IV a fișei de evaluare
Aprecierea prezentării susținerii orale a proiectului va fi completată de către comisia de
examen.
La examen ( 17 și 18 iulie 2017 ) va trebui să prezentați sintetic, echilibrat și
argumentat proiectul pe care l-ați întocmit. Este bine să sintetizați din timp varianta scrisă a
proiectului de absolvire, astfel încât să realizați o comunicare orală clară, coerentă și fluentă.
Atenție! Nu citiți sinteza pe care o faceți. Încercați să prezentați liber, argumentat. Modul în
care prezentați proiectul de absolvire se notează în partea a IV-a a fișei de evaluare a
proiectului. După prezentarea părții scrise a proiectului, comisia de examen va adresa
candidatului întrebări cu referire la tema care a fost aleasă.
Proiectul este notat cu note de la 1 la 10.

recuperare
4
Nota minimă de promovare a probei de susţinere a proiectului este 6 (şase) și nu

poate fi contestată.
Media generală minimă de promovare a examenului de absolvire este: 6 (şase)!
Facem o observație. Curriculumul în baza căruia v-ați pregătit cuprinde 28 de module

( în curriculum ele apar notate cu cifre romane, XXVIII ): în anul I de studiu se studiază 10 (
X) module, în anul II se studiază 9 ( IX) module, în anul III se studiază 9 (IX) module. Nu veți
găsi formulate întrebări grile din toate aceste module. Unele fac parte din pregătirea
dumneavoastră generală, competențele dobândite la aceste module interferând cu cele
dobândite la modulele de specialitate, fiind aplicate sub diverse forme pe parcursul desfășurării
examenului de absolvire.
De exemplu, nu există întrebări grilă din Modulul X din anul I Tehnologia informației
și comunicării, dar dumneavoastră aplicați competențele dobândite la acest modul atunci când
redactați partea scrisă a proiectului de absolvire. Un alt exemplu, nu există întrebări grilă din
Modulul III din anul I Noțiuni de psihologie, etică și deontologie medicală, dar dumneavoastră
aplicați competențele dobândite la aceste module atunci când analizați factorii care
influențează starea de boală factori biologici, factori psihologici și factori sociali. Nu există
întrebări grilă din Modulul IX din anul I Comunicare profesională în limba modernă, dar
competențele dobândite la acest modul pot fi aplicate atunci când consultați surse bibliografice
în alte limbi moderne. Exemplele pot continua. În mod explicit sau implicit, toate cele 28
(XXVIII) de module se regăsesc, sub o formă sau alta, în desfășurarea examenului de
absolvire.
În perioada 29 mai – 2 iunie 2017 se desfășoară simularea examenului de absolvire
Simularea este benefică atât pentru elevi cât și pentru organizatori. Elevii intră în atmosfera de
examen și pot stabili nivelul de pregătire la care se situează. Organizatorii pot constata
eventualele deficiențe și pot lua măsuri pentru remedierea lor.
Vreau să adresez pe această cale mulțumiri tuturor celor care au făcut posibilă apariția
acestei lucrări. La ea și-au adus contribuția cadre didactice ale școlii, medici, profesori,
asistenți medicali, tutori de practică.
Vă dorim mult succes !
Prof. Edmond CIUMAŞU

Directorul Școlii Postliceale Sanitare „Grigore Ghica-Vodă” din Iași

recuperare
5
Tematica examenului de absolvire – 2017

Este elaborată pe baza Curriculum-ului şi a Standardelor de pregătire profesională
pentru calificarea profesională asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare, nivel
5, aprobate prin OMEdC Nr. 4760/26.07.2006.
Lista competenţelor curriculumului pentru

asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare
Aprobate prin OMEdC nr. 4760/26.07.2006
Pentru fiecare din cele 28 de module cuprinse în curriculum sunt stabilite

competenţe specifice, în total 91. Dintre acestea, se vor alege competenţele specifice
utilizate la elaborarea proiectului de absolvire, în funcţie de tema aleasă.
1. Utilizează noţiunile de mecanică în condiţiile specifice recuperării bolnavului.

2. Aplică noţiunile de electricitate în tratamentele cu curent electric
3. Selectează informaţiile necesare aplicării tratamentelor fizicale.
4. Descrie tehnicile generale de îngrijire.
5. Aplică tehnici de îngrijire în activitatea profesională.
6. Acordă îngrijiri pacienţilor conform prescripţiei medicale
7. Identifică semne şi simptome în diferite afecţiuni
8. Interpretează semnele şi simptomele din diferite afecţiuni.
9. Îngrijeşte bolnavul cu diferite afecţiuni.
10. Aplică metode de asepsie şi antisepsie în activitate.
11. Efectuează îngrijiri în traumatisme, în funcţie de manifestări, semne, localizare,
respectând regulile de asepsie.
12. Utilizează corect metodele de tratament în funcţie de tipul de traumatism.
13. Identifică semne şi simptome prezente în urgenţe medicale şi chirurgicale
14. Evoluează starea generală a pacientului înainte de aplicarea tratamentelor
15. Acordă primul ajutor în urgenţe
16. Descrie bazele metodologice ale exerciţiului fizic
17. Explică tehnicile kinetice cunoscute
18. Enunţă obiectivele terapeutice ale kinetologiei şi rezultatele obţinute prin aplicarea lor.
19. Aplică proceduri de hidrotermoterapie
20. Urmăreşte efectele fiziologice şi terapeutice ale procedurilor.
21. Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei proceduri.
22. Participă la evaluarea globala a aparatului locomotor.
23. Evaluează amplitudinea de mişcare a articulaţiilor.
24. Identifică semnele clinice de suferinţă musculară şi articulară.
25. Aplică manevrele de masaj în funcţie de obiectivele propuse.

recuperare
6
26. Identifică efectele fiziologice locale imediate şi tardive ale fiecărei manevre de masaj.
27. Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile diverselor forme de masaj, în funcţie de regiunea
anatomică.
28. Descrie efectele fiziologice şi terapeutice produse de curenţii electrici asupra
organismului.
29. Explică metodologia de aplicare a curenţilor pe diferite regiuni ale corpului.
30. Efectuează proceduri de electroterapie.
31. Descrie efectele fiziologice şi terapeutice produse de fototerapie şi câmpuri magnetice
asupra organismului.
32. Efectuează proceduri cu infraroşii, ultraviolete şi magnetodiaflux
33. Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului.
34. Descrie patologia şi tratamentul fizical în bolile reumatice
35. Identifică manifestările clinice cauzate de afecţiuni reumatismale.
36. Aplică tratamentele fizicale în funcţie de patologie, respectând prescripţia medicală
37. Identifică semnele şi simptomele în diferite afecţiuni neurologice şi psihiatrice
38. Aplică tratamentele recomandate de medic
39. Monitorizează evoluţia bolnavului după tratamentul aplicat
40. Identifică semnele şi simptomele prezente în diferite afecţiuni pediatrice.
41. Analizează semnele şi simptomele din diferite afecţiuni, în vederea recuperări
42. Aplică metode de recuperare în funcţie de afecţiune
43. Precizează obiectivele şi mijloacele terapeutice de recuperare medicală.
44. Organizează programe de recuperare pe grupe de afecţiuni.
45. Adaptează programul de recuperare medicală la evoluţia pacientului.
46. Organizează programe medicale în funcţie de patologie şi de obiective.
47. Aplică procedurile fizicale respectând metodologia programului.
48. Urmăreşte efectele şi reacţiile pacientului la tratament
49. Prezintă obiectivele şi tehnologia fiecărui program kinetoterapie în funcţie de patologia
abordată
50. Aplică tehnici, metode şi programe kinetice în diferite afecţiuni.
51. Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei metode, tehnici sau exerciţiu cinetic
52. Descrie principalele caracteristici ale climei, efectele fiziologice şi terapeutice ale
acesteia
53. Explică efectele terapeutice produse de apele minerale.
54. Prezintă metodologia de aplicare a nămolurilor şi gazelor terapeutice.
55. Evaluează afectarea funcţională a plămânului în diferite boli.
56. Aplică metode fizicale de tratament specifice suferinţelor respiratorii.
57. Efectuează tratament recuperator în disfuncţiile ventilatorii obstructive.
58. Evaluează nivelul funcţional al bolnavului.
59. Organizează programe de terapie ocupaţională
60. Descrie principalele activităţi în diferite programe.

recuperare
7

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: asistent medical de
PARTEA I
PROBA PRACTICĂ
 Teme pentru proba practică

 Model de evaluare probă practică

recuperare
8
PROBA PRACTICĂ
Teme examen de absolvire 2017
1. Componentele principale care intră în structura şi funcţionarea aparatelor de electroterapie.
2. Stratul hidrofil şi fixarea electrozilor.
3. Efectele fiziologice ale curentului galvanic
4. Modalităţi de aşezare a electrozilor în aplicaţiile curentului galvanic
5. Indicațiile și contraindicațiile curentului galvanic
6. Băile galvanice 4 - celulare - tehnică de aplicare.
7. Băile galvanice generale (Stanger).
8. Prepararea şi utilizarea soluţiilor la ionizări.
9. Ionizarea transcerebrală.
10. Formele de curenţi diadinamici utilizaţi în electroterapie.
11. Modalităţi de aşezare a electrozilor la aplicarea curentului diadinamic.
12. Tehnica de aplicare a curentului diadinamic la articulaţia pumnului
13. Faradizarea vasculosimpatică la membrele superioare.
14. Faradizarea vasculosimpatică la membrele inferioare.
15. Indicaţiile şi contraindicaţiile curentului faradic
16. Electrostimularea musculaturii denervate.
17. Tehnica de aplicare a curentului Träbert la umăr
18. Aplicaţiile curentului Träbert pe nervul sciatic
19. Aplicaţiile curentului rectangular la picior
20. Aplicaţiile curentului rectangular la gleznă
21. Terapia prin câmpuri magnetice de joasă frecvență – aplicații generale.
22. Reguli ce trebuie respectate la aplicarea tratamentelor cu Magnetodiaflux.
23. Indicaţiile terapiei prin câmpuri magnetice de joasă frecvenţă
24. Tipuri de electrozi utilizaţi în aplicaţiile curenţilor de medie frecvenţă.
25. Tipuri de frecvenţe utilizate în aplicaţiile curenţilor de medie frecvenţă
26. Tehnica de aplicare a mediei frecvenţe cu electrozi tip ventuze la genunchi
27. Aplicarea curenților de media frecvenţă în regiunea umărului cu electrozi tip ventuze
28. Tehnica de aplicare a curenților de medie frecvenţă pe regiunea dorsolombară
29. Recomandări şi reguli de care trebuie să ţinem seama la aplicarea tratamentului cu unde
scurte
30. Indicaţiile și contraindicațiile tratamentului cu unde ultrascurte
31. Doze utilizate în tratamentul cu unde scurte.
32. Terapia cu unde scurte pe sinusurile frontale.
33. Tratamentul cu unde scurte în astmul bronşic.
34. Tehnica de aplicare a tratamentului cu unde scurte la genunchi folosind electrozi plazi sau
„flexibili”.
35. Tehnica de aplicarea a ultrasunetelor la articulația pumnului
36. Terapia cu ultrasunete prin cuplaj indirect
37. Aplicaţiile ultrasunetelor prin cuplaj direct la nivelul umărului
38. Indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului cu ultrasunete.

recuperare
9
39. Tehnica de aplicare a radiaţiilor infraroşii lombar cu lampa Sollux

40. Indicaţiile și contraindicațiile tratamentului cu raze ultraviolet
41. Iradierile generale individuale, statice şi în mişcare cu raze ultraviolete artificiale.
42. Iradierile generale colective, statice şi în mişcare cu raze ultraviolete artificiale.
43. Helioterapia.
44. Tehnica biodozimetriei.
45. Tratamentul prin aplicaţie de raze ultraviolete în doză eritem
46. Gradele de eritem actinic ultraviolet.
47. Aplicarea dozelor eritem în lombosciatică.
48. Laserterapia – definiție, proprietăți fizice, efecte.
49. Parametrii de stimulare, indicațiile terapeutice și contraindicațiile undelor laser.
50. Tehnica de aplicare și numărul de ședințe în laserterapie
51. Reguli generale ale practicii hidrotermoterapeutice
52. Sala de hidroterapie şi dotarea ei
53. Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească asistentul care lucrează în secţia de hidroterapie
54. Reguli generale de aplicare a compreselor
55. Compresele reci
56. Compresele alternante
57. Compresele stimulante
58. Compresele calde
59. Împachetările umede
60. Împachetările uscate
61. Indicaţiile şi contraindicaţiile împachetărilor cu parafină
62. Tehnica de aplicare a parafinei tip gheată
63. Tehnica de aplicare a parafinei tip mănușă
64. Tehnica de aplicare a parafinei prin metoda sovietică
65. Tehnica de aplicare a parafinei lombar.
66. Împachetarea cu parafină pe articulaţii: genunchi, cot.
67. Băile de parafină pentru mâini şi picioare.
68. Împachetarea cu nămol – tehnica de aplicare
69. Indicaţiile şi contraindicaţiile împachetărilor cu nămol.
70. Ungerile cu nămol.
71. Baia de nămol
72. Împachetarea cu nisip
73. Fricțiunile parțiale
74. Fricțiunile complete
75. Indicațiile și contraindicațiile fricțiunilor
76. Definiție, clasificare, indicația spălărilor
77. Spălările parțiale
78. Spălările complete
79. Duşul cu aburi.
80. Dușul cu aer cald

recuperare
10
81. Dușul subacval

82. Tehnica de aplicare a dușului scoțian
83. Dușul masaj
84. Dușurile rozetă alternante
85. Baia cu peria – tehnica de aplicare
86. Baia generală cu aburi
87. Baia kinetoterapeutică
88. Băi ascendente de mâini
89. Băi parțiale de mâini și de picioare
90. Băi de șezut
91. Băile ascendente complete sau piretoterapeutice
92. Baia cu plante medicinale-tehnica de aplicare
93. Băile cu apă sulfuroasă la cadă
94. Băile cu apă sulfuroasă în piscină
95. Băile cu apa sulfuroasă în bazin
96. Baia de jumătate (Halbbad) – tehnica de aplicare
97. Băile cu CO₂.
98. Băile cu sare
99. Sauna
100.Băile de soare
101.Băile de aer
102.Baia de lumină general – tehnica de aplicare
103.Băile parțiale de lumină
104.Crioterapia – definiție, indicații și contraindicații
105.Dotarea și condițiile sălii de masaj – echipamentul necesar
106.Calitățile și obligațiile masajului
107.Durata şedinţelor de masaj medical
108.Indicațiile și contraindicaţiile masajului
109.Efectele locale ale masajului
110.Efectele generale ale masajului
111.Efectele biologice ale masajului
112.Manevrele principale ale masajului
113.Manevrele auxiliare ale masajului
114.Masajul general al corpului
115.Netezirea (efleurajul)
116.Frământatul (petrisajul)
117.Fricţiunea
118.Vibraţia (tremurătura)
119.Vibromasajul mechanic
120.Baterea (tapotamentul)
121.Masajul capului
122.Masajul feţei

recuperare
11
123.Masajul cefei
124.Masajul gâtului
125.Masajul muşchilor pectoral
126.Masajul regiunii costale
127.Masajul precordial
128.Masajul regiunii spatelui
129.Masajul regiunii lombosacrate
130.Masajul regiunii fesiere
131.Masajul peretelui abdominal
132.Masajul abdominal profund
133.Masajul umărului
134.Masajul braţului
135.Masajul cotului
136.Masajul antebraţului
137.Masajul pumnului
138.Masajul degetelor şi a mâinii
139.Masajul coapsei
140.Masajul articulaţiei genunchiului
141.Masajul gambei
142.Masajul articulaţiei gleznei
143.Masajul piciorului
144.Masajul piciorului plat
145.Masajul în hipercifoză
146.Masajul în hiperlordoză
147.Masajul în scolioză
148.Automasajul – reguli de bază
149.Presopunctura – unități de măsură folosite, puncte de presopunctură la nivelul membrului
superior și a piciorului
150.Masajul reflexogen – scopul, avantaje, durată, indicații

recuperare
12
MODEL DE EVALUARE PROBĂ PRACTICĂ

Obiectiv evaluat Tehnica / procedura Punctaj
1) Definiţie, scop, ~ A definit corect procedura 1
funcţionalitate ~ A identificat corect scopul procedurii
2) Indicaţii – ~ A identificat corect indicaţiile procedurii 1
contraindicaţii ~ A menţionat corect contraindicaţiile procedurii
3) Pregătirea ~ A identificat corect materialele necesare 2
procedurii ~ A stabilit corect necesarul de materiale
~ A inspectat corect tegumentele
~ A indicat corect poziția pacientului
~ A identificat corect starea de funcționare a aparatului
~ A indicat corect așezarea electrozilor
~ A indicat corect manevrarea aparatului
4) Respectarea ~ A securizat şi pregătit corect, ergonomic locul / 1
normelor de mediul
protecția muncii ~ A protejat pacientul
~ A respectat principiile de asepsie şi antisepsie
5) Execuţie ~ A indicat corect verificarea fișei de tratament și 3
informarea asupra procedurii ce urmează a fi aplicată
~ A urmat în ordine timpii procedurii
~ A indicat corect durata tratamentului
6) Incidente şi ~ A identificat corect şi complet incidentele şi 1
accidente accidentele specifice procedurii
7) Îngrijiri după ~ A efectuat igiena tegumentelor (dacă a fost necesar) 0,5
tehnică, notare, ~ A ajutat sau a îmbrăcat pacientul
interpretare ~ A asigurat confortul pacientului
~ A supravegheat reacţiile pacientului
~ A notat procedura
8) Reorganizarea ~ A reorganizat locul 0,5
locului ~ A respectat normativele de protecţia muncii
Total puncte 10

recuperare
13
Partea a II-a PROBA SCRISĂ

ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ
Nr. ANUL I - Modulul II.
crt. Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate) - Prof. Nedelcu George
1. Un camion a parcurs cu viteză constantă o distanță de 15 km în 25 minute. Un tren,
deplasându-se cu viteză constantă, are viteza de 2 ori mai mare decât a camionului.
Distanța parcursă de tren în 10 minute este:
a) 12 km
b) 20 km
c) 30 km
d) 40 km
2. Un copil de masă m1 are energia cinetică egală cu jumătate din energia cinetică a altui
copil, a cărui masă este m2 = 2m1 . Între vitezele celor doi copii există relația:
a) v1 = v2
b) v1 = 2v2
c) v1 = 4v2
d) v1 = 16v2
3. O perdea, cu masa de 1,5 kg și înălțimea de 2 m, poate fi înfășurată pe un sul de grosime
neglijabilă aflat în partea de sus a ferestrei. Dacă se neglijează frecările, lucrul mecanic
efectuat pentru a ridica perdeaua înfășurând-o în totalitate pe sul cu viteză constantă este:
a) 5 J
b) 10 J
c) 15 J
d) 30 J
4. Un corp cu masa de 100 kg este ridicat cu o macara care exercită asupra lui o forță de
1100 N, orientată vertical. Neglijând forțele de frecare, accelerația corpului este:
a) 0,5 m/s2
b) 1 m/s2
c) 2 m/s2
d) 10 m/s2
5. Unitatea de măsură a lucrului mecanic exprimată în funcție de unități de măsură
fundamentale este:
a) kg⋅m⋅s-2
b) kg⋅m
c) kg⋅m2⋅s-2
d) kg⋅m2⋅s-1

recuperare
14
6. Un copil ține în mână o minge de cauciuc. Reacțiunea corespunzătoare greutății mingii

este exercitată de:
a) mână asupra mingii
b) minge asupra Pământului
c) Pământ asupra mâinii
d) Pământ asupra mingii
7. În condiţii de carosabil uscat, un autoturism care se deplasa cu viteza de 50 km/h
frânează cu roţile blocate şi opreşte după parcurgerea unei distanţe de 25 m. Dacă se
deplasează cu viteza de 100 km/h, în aceleaşi condiţii de drum, acelaşi autoturism va
opri cu roţile blocate după parcurgerea unei distanţe de:
a) 25 m
b) 50 m
c) 75 m
d) 100 m
8. Orientarea vectorului viteză:
a) coincide cu orientarea vectorului acceleraţie, indiferent de forma traiectoriei
descrise de punctul material
b) se modifică dacă traiectoria descrisă de punctul material este curbilinie
c) se modifică dacă traiectoria descrisă de punctul material este rectilinie uniformă
şi acesta se îndepărtează faţă de reper
d) este întotdeauna aceeaşi cu a vectorului de poziţie
9. Un corp de masă m este lăsat liber în câmp gravitaţional uniform, la înălţimea h1 faţă de
sol. Asupra corpului acţionează o forţă de frecare constantă Ff . În punctul B, situat la
înălţimea h2 < h1, energia cinetică a corpului are expresia:
a) Ec2 = mg(h2 − h1)
b) Ec2 = mg(h1 − h2)
c) Ec2 = mg(h2 − h1) + Ff (h1 − h2)
d) Ec2 = (mg − Ff )(h1 − h2)
10. Un corp cu masa m = 0,5 kg suspendat de un fir elastic având constanta de elasticitate k
= 200 N/m este lăsat liber din poziţia în care firul este nedeformat. Ca urmare, firul se
alungeşte. Variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a corpului între poziţia iniţială şi
cea de echilibru este:
a) −254 mJ
b) −125 mJ
c) 150 mJ
d) 240 mJ
11. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate în
manualele de fizică ( L – lucrul mecanic, Δt – durata mişcării), unitatea de măsură a
mărimii fizice exprimată prin raportul L/Δt este:
a) J
b) N⋅m

recuperare
15
c) W
d) kg ⋅m/s2
12. Un corp lansat de la baza unui plan înclinat care formează unghiul α cu orizontala urcă
cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind μ . Modulul acceleraţiei corpului este:
a) a = g(μ cosα + sinα )
b) a = gμ cosα
c) a = g(μ cosα − sinα )
d) a = gμ sinα
13. În cazul unui sistem izolat de corpuri în care acţionează doar forţe conservative, se poate
afirma că:
a) energia potenţială creşte ca urmare a creşterii energiei cinetice;
b) energia cinetică a sistemului scade ca urmare a creşterii vitezei corpurilor
componente;
c) efectuarea de lucru mecanic de către forţele conservative menţine constantă
energia cinetică a sistemului;
d) energia mecanică rămâne constantă.
14. Un corp cu masa m = 2 kg este lansat de-a lungul unei suprafeţe orizontale şi se opreşte,
sub acţiunea forţei de frecare, pe distanţa d = 20 m. Coeficientul de frecare la alunecare
este μ = 0,2. Lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare este:
a) −120 J
b) −100 J
c) −80 J
d) 0 J
15. Un bloc de beton cu masa m = 200 kg este tractat cu ajutorul unui cablu pe o suprafaţă
orizontală aspră, direcţia cablului fiind paralelă cu direcţia deplasării. Coeficientul de
frecare la alunecare are valoarea μ = 0,20 . Cablul se rupe pentru o tensiune mai mare
decât T = 1500 N . Acceleraţia maximă care poate fi imprimată blocului de beton este:
a) 4 m/s2
b) 4,5 m/s2
c) 5 m/s2
d) 5,5 m/s2
16. Un camion cu masa m1 = 4,8 t rulează cu viteza v1 = 72 km/h . Pentru a avea aceeaşi
energie cinetică, un automobil cu masa m2 =1200 kg , trebuie să ruleze cu viteza v2 egală cu:
a) 20 m/s
b) 30 m/s
c) 40 m/s
d) 50 m/s
17. Podeaua unei încăperi este situată la înălţimea H = 7,5 m faţă de sol. Urcând pe o scară,
o persoană cu masa m = 75 kg ajunge la înălţimea h = 1,5 m deasupra podelei. Energia
potenţială a sistemului persoană-Pământ în raport cu nivelul solului este:
a) 5,62 kJ

recuperare
16
b) 6,75 kJ
c) 7,50 kJ
d) 9,75 kJ
18. Un consumator care este conectat la reţea un timp t = 10 min consumă energia W = 1200
J . Puterea electrică a acestuia este:
a) 2 W
b) 120 W
c) 720 kW
d) 12000 W
19. Un conductor de lungime l = 0,5 m şi secţiune S = 2 mm2 are rezistenţa electrică R = 5
Ω . Rezistivitatea materialului din care este confecţionat este:
a) 1,25 ⋅103 Ω⋅m
b) 2,0 ⋅10−2 Ω⋅m
c) 2,0 ⋅10−5 Ω⋅m
d) 2,0 ⋅10−8 Ω⋅m
20. Un circuit simplu este format dintr-un rezistor cu rezistenţa electrică R = 19Ω conectat la
un generator caracterizat de E = 220 V şi r = 1Ω . Intensitatea curentului electric prin
circuit este:
a) 11 A
b) 20A
c) 22 A
d) 4,4 kA
21. Se realizează o grupare serie de 3 rezistoare identice având fiecare rezistenţa electrică R
= 12Ω Rezistenţa echivalentă a grupării va fi:
a) 0,25 Ω
b) 4 Ω
c) 12 Ω
d) 36 Ω
22. La bornele unui generator electric, de tensiune electromotoare E = 12V şi rezistenţă
internă r = 2Ω , se leagă un rezistor de rezistenţă electrică R = 18Ω. Tensiunea la bornele
generatorului este egală cu:
a) 24,0 V
b) 10,8 V
c) 6,0 V
d) 0,6 V
23. La bornele unui generator electric de rezistenţă internă r = 4 Ω se conectează un rezistor
de rezistenţă electrică R = 16 Ω . Intensitatea curentului electric prin rezistorul R este I =
90 mA . Dacă în paralel cu generatorul se conectează încă un generator, identic cu
primul, intensitatea curentului electric prin rezistorul R devine:
a) 45 mA

recuperare
17
b) 50 mA
c) 100 mA
d) 200 mA
24. O baterie cu rezistenţa internă r = 2 Ω alimentează pe rând două circuite. Primul circuit
conţine un rezistor de rezistenţă R1 = 3 Ω, iar al doilea circuit un rezistor de rezistenţă R2
= 8Ω . Raportul intensităţilor curenţilor ce trec prin cele două circuite I1 / I2 este:
a) 1
b) 2
c) 4
d) 8
25. La reţeaua de 220 V se leagă în paralel un reşou cu puterea de 484 W şi o pernă electrică
cu puterea de 242W . Intensitatea curentului prin ramura principală a circuitului are valoarea:
a) 1,1 A
b) 2,2 A
c) 3,3 A
d) 4,4 A
26. Dacă prin secţiunea transversală a unui conductor trec electroni de conducţie cu sarcina
electrică Q = 600 C în intervalul de timp Δt = 10 min , valoarea intensităţii curentului
electric este:
a) 0,5 A
b) 1,0 A
c) 1,5 A
d) 2,5 A
27. Despre elementele constitutive ale unei reţele electrice ohmice, se poate afirma că:
a) nodurile sunt puncte din reţea în care se întâlnesc cel puţin trei conductori
b) ochiul de reţea este un contur poligonal deschis format din laturi ale reţelei
c) conductorii sunt fire metalice care fac legătura doar între consumatori
d) porţiunea de circuit dintre trei sau patru noduri succesive, reprezintă latura
reţelei.
28. Pentru intensităţile curenţilor care se întâlnesc în nodul de reţea reprezentat în figura de
mai jos se poate scrie:
a) I1 + I4 − I2 = I3 + I5
b) I1 − I4 − I2 = I5 − I3
c) I1 + I2 − I4 = I3 + I5
d) I1 + I4 − I2 + I3 − I5 = 0
29. Rezistenţa electrică a filamentului din wolfram al unui bec are valoarea R1 = 10 Ω la
temperatura de 0 C. Coeficientul termic al rezistivităţii wolframului are valoarea α = 5
⋅10−3 K−1. Neglijând modificarea dimensiunilor filamentului cu temperatura, temperatura
la care este încălzit filamentul, dacă rezistenţa lui electrică devine R2 = 85 Ω, are valoarea:
a) 500 C
b) 800 K

recuperare
18
c) 1000 K
d) 1500 C
30. Trei generatoare electrice identice sunt grupate în paralel. Tensiunea electromotoare a
unui generator are valoarea E = 12 V , iar rezistenţa internă a acestuia r = 3 Ω .
Tensiunea electromotoare echivalentă şi rezistenţa internă echivalentă a grupării, au
valorile:
a) 3V; 1Ω
b) 3V; 3Ω
c) 12V; 1Ω
d) 12V; 3Ω
Nr. ANUL I - Modulul II.

crt. Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate) - Prof. Vartic Camelia
31. Conform clasificării conductorilor biologici, sunt conductori de gradul II:
a) Glandele sudoripare
b) Țesutul osos
c) Țesutul nervos
d) Lichidul sinovial
32. Conform clasificarii conductorilor biologici sunt conductori de gradul I si III
a) Țesutul osos
b) Muschii
c) Viscerele
d) Țesutul cutanat
33. Clasificarea conductorilor biologici :
a) Gradul IV- buni conductori de electricitate cu conținut bio bogat în apa- în
sange, limfă, lichid cefalorahidian,
b) Gradul I- buni conductori de electricitate cu conținut redus de apa : mușchi,
glande sudoripare , viscere
c) Gradul II- rău conductor de electricitate cu conținut bogat de apă : țesut
nervos, glande sebacee ,viscere
d) Gradul III –răi conductori de electricitate din: țesut nervos și osos, glande
sebacee
34. Conductorii biologici de gradul I sunt :
a) Țesutul nervos
b) Țesutul osos
c) Limfa
d) Toate enunțurile de mai sus
35. Orice corp râmane în stare de repaus sau mișcare liniara, uniforma, dreapta dar nu
intervine nici o forță exterioara care îi va schimba starea reprezintă:
a) Legea acceleratie
b) Legea inerției

recuperare
19
c) Puterea
d) Forta
36. Cea mai moderna exprimare de testare la efort se face prin:
a) Distanța parcusa într-un interval de timp
b) Echivalentul metabolic
c) Numarul treptelor urcate de pacient
37. Rezistența organismului se definește prin:
a) Abilitatea organismului de a continua un anumit timp îndelungat o activitate
fizică .
b) Incapacitatea organismului de a realiza o activitate întru-un timp relativ scurt.
c) Abilitatea organismului de a continua un efort pe perioada îndelungata cu
apariția oboselii
d) Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică fară
apariția oboselii
38. Tehnicile folosite în utilizarea radiațiilor sunt :
a) Radioscopia cu raze G
b) Tomografia cu raze Y
c) Tomografia computerizata RMN
d) Dactilografia cu raze X
39. Cinematica este :
a) Legea mișcării uniforme ,uniform accelerate ,circulare
b) Legea forței si uniform accelerate
c) Legea Gravitaționala .circulară
d) Legea dinamicii
Nr. ANUL I - Modulul IV.

crt. Tehnici de îngrijire - Asistent medical Barbălată Oana
40. Apariția papulei cu aspect de ”coajă de portocală” este caracteristică pentru injecția:
a) intravenoasă
b) subcutanată
c) intradermică
d) intramusculară
41. Alegeți afirmația corectă: Tratamentul preventiv al escarelor de decubit presupune:
a) Alimentație săracă în proteine si vitamine
b) Absența vascularizației în zonele comprimate
c) Schimbarea poziției pacientului
d) Imobilizarea pacientului timp de 2-3 ore/zi
42. Escarele de decubit sunt:
a) Leziuni ale pielii produse de expunerea îndelungată la radiațiile solare
b) Leziuni ale tegumentelor interpuse între două planuri dure (os și pat)

recuperare
20
c) Leziuni ale tegumentelor a căror cauză este menținerea îndelungată în poziția

ortostatică
d) Paralizii ale membrelor
43. Funcțiile vitale includ:
a) Tensiunea arterială și puls
b) Puls, respirație, tensiune arterială, temperatură
c) Puls, respirație, tensiunea arterială sistolică, temperatură
d) Puls, respiratie, tensiune arterială si hipertermie
44. La măsurarea pulsului se urmăresc următoarele elemente:
a) Ritmicitatea, frecvența, celeritatea, amplitudinea
b) Ritmicitatea, frecvența, tipul pulsului, amplitudinea
c) Frecvența, poziția pcientului, celeritatea, ritmicitatea
d) Ritmicitatea și gradul de ridicare al undei pulsatile
45. Valorile temperaturii unui pacient aflat în hipotermie pot fi:
a) Între 37-38 grade C
b) Toate valorile peste 37 grade C
c) Toate valorile sub 36 grade C
d) Valori cuprinse între 39-41 grade C
46. Poziția decubit dorsal presupune:
a) Culcat pe spate, toracele formează cu linia orizontală un unghi de 30-45 grade
b) Culcat pe spate cu fața în sus
c) Culcat pe abdomen
d) Întins pe spate cu capul mai jos decat trunchiul
47. Calea parenterală presupune:
a) Administrarea medicamentelor pe altă cale decât tubul digestiv
b) Calea injectabila de administrare a medicamentelor.
c) Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie
d) Administrarea medicamentelor pe alta cale decat cea respiratorie
48. Face parte din avantajele pe care le ofera calea parenterala:
a) Absorbția completa a medicamentului
b) Administrarea de substanţe care nu sunt distruse de sucurile digestive
c) Acţiunea mai lentă după administrare;
d) Imbogățirea în oxigen a aerului respirat
49. Locul injectiei intramusculare il constituie:
a) Muschii voluminoși, lipsiți de trunchiuri importante de vase și nervi
b) Flancurile peretelui abdominal
c) Regiunile bogate in tesut celular lax, extensibil
d) Regiunea subclaviculară
50. Care din următoarele afirmații este adevărată?
Injecţia intradermică se poate administra:
a) Pe fata anterioara a antebratului ;

recuperare
21
b) În regiunile edemaţiate
c) În regiunile cu foliculi piloşi
d) În regiunile bogate în țesut muscular
51. Scopul injecţiei intramusculare este:
a) terapeutic
b) terapeutic si explorator
c) explorator
d) de protecție
52. Locul de administrare a injecţiei intramusculare în muschiul fesier se delimitează prin:
a) întretăierea unei linii orizontale cu una verticală paralelă cu cea orizontală
b) întretăierea a două linii care trec prin marginea superioară a marelui trohanter
până deasupra şanţului interfesier
c) întretăierea unei linii orizontale, care trece prin marginea superioara a marelui
trohanter, până deasupra şanţului interfesier, cu alta verticală, perpendiculară pe
mijlocul celei orizontale.
d) Întretăierea șanțului interfesier cu o linie orizontală
53. Tehnica de aspirare a substantei medicamentoase dintr-o fiolă, presupune:
a) golirea lichidului din vârful fiolei prin mişcări de rotaţie
b) dezinfectarea gâtului fiolei, golirea lichidului din vârful fiolei prin mişcări de
rotaţie şi aspirarea acestuia
c) dezinfectarea gâtului fiolei, golirea lichidului din vârful fiolei prin mişcări de
rotaţie şi aspirarea acestuia retrăgând pistonul seringii cu indexul şi policele
mâinii drepte, menţinând permanent bizoul acului în soluţia de aspirat
d) umplerea seringii cu aer, introducerea acestuia în flacon și încărcarea seringii
cu substanța medicamentoasă
54. Injecţia subcutanată presupune:
a) masarea uşoară la locul injectării
b) absenţa tamponării/masării la locul injectării
c) comprimarea locului injectării
d) comprimarea la locul injectării timp de 10 min.
55. Injecţia constă în:
a) procedeul de introducere a unor substanţe medicamentoase în organism
b) dispozitivul de introducere a unor substanţe medicamentoase lichide în
organism prin intermediul unor ace
c) procedeul de introducere a unor substanţe medicamentoase lichide în organism
prin intermediul unor ace, acestea fiind adaptate la seringă
d) procedeul de aspirare a soluției medicamentoase dintr-un flacon si apoi
introducere în organism
56. Injectarea subcutanată presupune:
a) introducerea acului la baza pliului cutanat la un unghi de 45 de grade
b) introducerea acului perpendicular pe ţesut la un unghi de 90 de grade

recuperare
22
c) introducerea acului perpendicular pe ţesut la un unghi de 45 de grade

d) introducerea acului la baza pliului cutanat la un unghi de 35 - 45 de grade
57. Sistemul vacutainer este format din:
a) Ac, seringa, sticluțe sterile tip eprubetă
b) Ac de puncție, vacutainer, inel de prindere, eprubete
c) Ac de puncție, holder, tuburi vidate
d) Ac de puncție și seringă
58. Poziția forțată a pacientului în pat, poate fi:
a) reacția de apărare a organismului la tratament
b) măsură profilactică în cazul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare
c) determinată de starea psihică a pacientului
d) determinată de afecțiunea de bază
59. Alegeți varianta corectă:
a) Poziția decubit dorsal presupune așezarea pacientului în poziție declivă
b) Poziția Trendelenburg presupune așezarea pacientului în decubit dorsal cu capul
mai jos decât restul corpului
c) Poziția decubit lateral presupune așezarea pacientului astfel încât trunchiul
pacientului cu membrele inferioare să formeze un unghi drept
d) Poziția decubit ventral presupune așezarea pacientului culcat pe spate.
60. Care din următoarele afirmații despre holder nu este adevărată?
a) este un suport din plastic
b) este utilizat pentru adaptarea acului pentru puncție
c) are forma corpului unei seringi
d) este suficient de mic pentru a împiedica executarea manevrelor de recoltare
61. Funcțiile vitale se măsoară în una din următoarele situații:
a) înaintea meselor
b) la culcare
c) la internare
d) la externare
62. Pentru măsurarea tensiunii arteriale avem nevoie de :
a) tensiometru
b) mănuși
c) tăviță renală
d) ceas cu secundar
63. Pulsul poate fi măsurat la:
a) artera radială
b) vena femurală
c) nivelul axilei
d) vena pedioasă
64. Valorile normale ale ritmului respirator la adult sunt cuprinse între:
a) 16-18 r/min

recuperare
23
b) 12-14 r/min
c) 23-25 r/min
d) 20-23 r/min
65. Hipertermia se manifestă cu valori:
a) sub 36 grade C
b) peste 37 grade C
c) între 37 -38 grade C
d) între 40-41 grade C
66. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu :
a) afonie, disfonie
b) apnee
c) modificarea amplitudinii respiratorii
d) respirație de tip superficial
67. Prima școală de nursing din lume a fost înființată de:
a) Virginia Henderson
b) Florence Nightingale
c) Abraham Maslow
d) Margretta Madden Styles
68. Modul de comunicare nonverbal folosește:
a) limbajul verbal
b) limbajul corpului
c) ambele enunțuri sunt false
d) ambele
69. Un factor psihologic care influențează satisfacerea nevoii de a învăța este:
a) mediul ambiant
b) motivarea
c) capacitatea fizică
d) anturajul
70. Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă:
a) un gest necugetat
b) o tehnică de comunicare terapeutică
c) o excepție pentru examinare fizică
d) o implicație sexuală
71. Calea parenterală oferă o serie de avantaje dar și un dezavantaj, care este acesta:
a) absorbție rapidă, totală
b) dozare precisă
c) necesită instrumentar și soluții injectabile sterile
d) administrarea de substanţe care sunt distruse de sucurile digestive
72. Susținerea pacientului din punct de vedere psihic previne:
a) cresterea TA
b) anxietatea

recuperare
24
c) complicațiile gastrice
d) cefaleea
73. Ca manifestare de independență pielea va fi:
a) de culoare galbenă
b) ușor deshidratată
c) cu prurit
d) curată, elastică, pigmentată normal
74. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin administrare:
a) intradermică
b) subcutanată
c) intracardiacă
d) intravenoasă

crt. Tehnici de îngrijire - Prof. Ungureanu Maria
75. Următoarea metodă este folosită în sterilizarea compreselor de tifon utilizate în
ionogalvanizare:
a) Fierbere
b) Utilizarea de dezinfectanți
c) Folosirea alcooluui sanitar
d) Formol
76. În timpul tratamentului fizioterapeutic asistentul trebuie să respecte următoarele reguli,
cu excepția:
a) Să respecte cu strictețe indicațiile medicului
b) Să asigure bolnavului condiții optime de confort
c) Să evite discuțiile nepotrivite
d) Să aplice tratament pacienților febrili
77. Tratamentul bolilor reumatice trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cu excepția:
a) Să fie precoce
b) Să fie complex
c) Să fie neîntrerupt
d) Se administrează doar antiinflamatoare
78. Înainte de începerea tratamentului fizioterapic se inspectează tegumentul pentru a nu
prezenta una din următoarele leziuni, cu o excepție:
a) Cicatrici
b) Supurații
c) Eczeme
d) Tuberculoză cutanată
79. Pozițiile pacientului în timpul tratamentului electroterapic sunt următoarele, cu
excepția:
a) Decubit dorsal

recuperare
25
b) În genunchi
c) Așezat pe scaun
d) Decubit ventral
80. Înainte de începerea tratamenului se vor verifica următoarele, cu excepția:
a) Tensiunea
b) Pulsul
c) Greutatea și înălțimea
d) Febra
81. Frigul se utilizează în practica curentă ca:
a) Hipotermizant
b) Antiinflamator
c) Hemostatic
d) Toate variantele sunt corecte
82. Pentru aplicarea căldurii putem folosi următoarele, cu excepția:
a) Împachetarea cu parafină
b) Punga cu gheață
c) Băile de aer cald
d) Compresele calde
83. Pentru a intensifica transpirația la procedurile hiperterme bolnavului i se administrează:
a) Un pahar cu apă rece
b) Un pahar cu apă caldă
c) Un pahar cu alcool
d) Un pahar cu ciocolată caldă
84. Ținând cont de pozițiile antalgice pacientul va fi poziționat pe pat conform
următoarelor principii, cu excepția:
a) În sindromul dureros lombosacrat - în decubit dorsal sau ventral cu pernă sub
abdomen
b) Într-un sindrom lombosciatic de cauză discogenă - în decubit lateral cu
membrul bolnav pe planul patului
c) Într-o suferință a regiunii cervico-occipitale aplicăm electrozii pe zona păroasă
d) În aplicații transorbitare bolnavul va fi poziționat în decubit dorsal.

crt. Tehnici de îngrijire - Prof. Vartic Camelia
85. Injecția intradermică are o resorbție
a) Foarte lentă
b) Se absoarbe imediat după administrare
c) Instantanee
d) Nici o variantă corectă
86. Termoliza este:
a) Producerea de căldura

recuperare
26
b) Pierderea de căldură;
c) O injecție intramusculară
d) O injecție intravenoasă
87. Marea circulație:
a) Începe din ventricul drept și se termină în atriul stâng
b) Începe din ventricul stâng și se termină în atriul drept
c) Începe din atriul drept și se termină în atriul stâng
d) Începe din ventricul stâng și se termină în atriul stâng
88. Sângele se recoltează pentru examene:
a) Hematologice
b) Biochimice
c) Parazitologice
d) Toate variantele sunt corecte.
89. Puncția pleurală este indicată în:
a) Tulburări de coagulare;
b) Tratament cu anticoagulante;
c) Boli inflamatorii sau tumori pulmonare;
d) Hernie de disc
90. Termoreglarea este:
a) Echilibrul dintre termogeneză și termoliză;
b) Reglarea temperaturi;
c) Echilibrul dintre apă rece și apă caldă;
91. Recoltarea de sânge se face prin:
a) Puncție capilară;
b) Puncție venoasă;
c) Puncție arterială;
92. Notarea temperaturi în foaia de observație se face cu pix de culoare:
a) Verde
b) Albastru
c) Roșu
d) Negru
93. Tensiunea arterială se notează in foaia de observatie cu pix de culoare:
a) Albastru
b) Rosu
c) verde
d) Negru
94. Hipotermia este:
a) Scăderea temperaturii corpului sub valorile normale
b) Creșterea temperaturii corpului peste valorile normale

recuperare
27
c) Echilibrul de temperatura a corpului

d) Febră
95. Funcțiile vitale includ:
a) Puls, respirație, tensiune arterială, temperatura
b) Puls și temmperatura
c) Respirație și temperatura
d) Tensiune și puls
96. Locul de elecție al injecțiilor intramusculare :
a) Flancurile abdominale
b) Regiunile vascularizate
c) Mușchii voluminosi puternic vascularizați
d) În mușchii lipsiți de trunchiuri importante de vase și nervi
97. Conceptele de baza ale practicii nursing sunt:
a) Conceptul despre om
b) Conceptul despre tratament
c) Conceptul despre instituție
d) Conceptul despre pacient
98. Spălatul mâinilor este o măsură de prevenire şi control al extinderii infecţiilor:

a) De la pacient la personal
b) De la o persoana din alt spital
c) De la un spital la altul
d) De la un pacient la altul
99. Pacientul poate avea următoarele poziţii în pat:
a) Poziţie neutră
b) Poziţie pasivă
c) Poziţie pasivo-activa
d) Toate răspunsurile sunt corecte
100. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? :
a) Adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităţii axilare
b) Ingestia de proteine în special ridică temperatura corpului
c) Emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale
d) Temperatura încăperii nu influenţează temperatura corpului
101. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?:
a) Subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 37,2°-38°C
b) Febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38°-39°C
c) Febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39°-40°C
d) Febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 38°-39°C
102. Fierberea :
a) Este o metodă mai puţin sigură
b) Este o metodă folosită frecvent ca mijloc de sterilizare

recuperare
28
c) Este o metodă sigură

d) Este o metodă chimică
103. Injecţiile intradermice:
a) Se aplica foarte frecvent
b) Se utilizează mai mult cu scop explorator
c) Se indică în cazurile de extremă urgenţă
d) Se indică mai ales la copii
104. Doza terapeutică reprezintă:
a) Doza utilizată pentru obţinerea efectului terapeutic dorit, fără a produce efecte
toxice asupra organismului
b) Doza cea mai mare suportată de organism, fără să apară efecte toxice
c) Doza care provoacă o reacţie toxică, periculoasă pentru organism
d) Cea mai mică doză care produce un efect
105. Aplicarea frigului sub formă umedă se realizează prin:
a) Pungă cu gheaţă
b) Aparate răcitoare
c) Împachetări
d) Comprese
106. Medicamentele cu efect local, administrate per os:
a) Ocolesc sistemul venei porte
b) Sunt iritante pe mucoasa gastrointestinală
c) Excită peristaltismul intestinal
d) Favorizează cicatrizarea ulceraţiilor
107. Diaforeza reprezintă :
a) Transpiraţie în cantitate redusă
b) Transpiraţie în cantitate mare
c) Absenţa transpiraţiei
d) Hemoragie vaginală
108. Pulsul celer se caracterizează prin:
a) O undă pulsatilă lentă
b) O undă pulsatilă rapidă
c) Puls greu depresibil
d) Puls uşor depresibil
109. În timpul unei ședințe de tratament pacientul trebuie sa atingă :
a) Robinete cu soluții medicamentoase
b) Calorifere
c) Utilizarea aparaturii de electroterapiei , masa cu instrumentar medical
d) Doar patul
110. Modul de aplicare al electrozilor pe pacienți:
a) Direct pe suprafața tegumentara
b) Indiferent oriunde pe tegument

recuperare
29
c) Precordial
d) Prin intermediul unui strat hidrofil sau a unui burete
111. Fixarea electrozilor :
a) Săculețe de nisip ,benzi elastice
b) Pietre
c) Lemne
112. Intervențiile nursing în caz de hiperreactivitate sunt:
a) Profilaxia escarelor
b) Tratamentul escarelor
c) Administrarea de tranchilizante
d) Supravegherea permanentă a bolnavului
113. Perfuzia intravenoasa are ca scop:
a) Eliminarea proteinelor din organism
b) Favorizează secreția din organism a tuturor produșilor toxici
c) Demineralizarea organismul
d) Introducerea unei picături de substanțe medicamentoase pentru reechilibrarea
hidroelectrolitica și volemică a organismului
114. Rolul analizelor de laborator:
a) Completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective
b) Completează orarul recoltărilor și pregătirea psihica a bolnavului
c) Nu au relevanță în foaia de observație
d) Toate variantele de mai sus
115. Recoltarea sângelui se face prin :
a) Puncție abdominala
b) Puncție lombara
c) Puncție arteriala
d) Puncție subcutanata
116. Obligațiile asistentului medical la începerea aplicării electrozilor pe pacient :
a) Se verifică starea tegumentului , pentru a nu prezenta eczeme,infecții ale pielii
b) Nu are nici o obligație , pacientul fiind consultat de medicul reumatolog
c) Se va verifica pulsul, tensiunea arteriala, mersul
117. Termogeneza reprezintă :
a) Pierdere de căldură
b) Pierdere de echilibru și răcire
c) Echilibru dintre căldură și producerea de căldură
d) Producerea de căldură

recuperare
30
Nr. ANUL I - Modulul VI.

crt. Semiologie şi medicină internă - Dr. Pleşca Mircea
118. Identificați afirmația adevărată despre frecătura pleurală
a) pleurita fibrinoasă
b) pleurita serofibrinoasă
c) pleurizie
d) pneumonie
119. Identificați semnul caracteristic laringitei
a) disfonia
b) disfagia
c) dispepsia
d) distonia
120. Icterul se poate însoți de următoarele semne cu excepția:
a) urini hipercrome
b) scaune decolorate
c) inapetență
d) cefalee
121. Identificați afirmația falsă despre vărsătură
a) evacuarea aerului din stomac
b) expulzarea bruscă a conținutului gastric pe gură
c) precedată de greață și hipersalivație
d) conținut alimentar,bilios
122. Identificați afirmația adevărată despre disurie
a) poate determina insuficență renală
b) este insoțită de incontinenă urinară
c) este o micțiune dificilă determinată de un obstacol vezical
d) apare în neoplasmul renal
123. Eritemul facial apare în ,cu excepția:
a) stări febrile
b) anemia megaloblastică
c) emoții
d) consum ocazional de alcool
124. Identificați afirmația corectă despre diureză
a) senzație de falsă micțiune
b) procesul de formare și eliminare a urinii în 24 ore
c) creșterea frecvenței micțiunilor pe 24 ore
d) pierderea involuntară de urină
125. Identificați afirmația corectă despre vomică
a) expulzarea bruscă prin căile respiratorii de puroi
b) act reflex de mișcări antiperistaltice ale stomacului
c) eliminarea prin vărsătură de sânge digerat

recuperare
31
d) precedată de senzație de greață și hipersalivație

126. Identificati ordinea corecta a examenul clinic obiectiv
a) inspecția,auscultația,percuția,palparea
b) inspecția,palparea,percuția,auscultația
c) inspecția,palparea,recoltarea de sânge ptr. analize
d) auscultația,palparea,percuția,inspecția
127. Identificați afirmația falsă despre sputa din astmul bronșic alergic
a) în cantitate mică
b) perlată
c) apare la sfârșitul crizei având caracter eliberator
d) aspect hemoptoic
128. Identificați afirmația corectă despre lipotimie
a) abolirea incompletă a stării de conștiență
b) dificultate de orientare temporo-spațială
c) pierderea de scurtă durată a conștienței
d) senzație de cădere cu încețoșarea câmpului vizual
129. Identificați afirmația falsă despre ortopnee
a) este o poziție anti-dispneica
b) apare în criza de astm bronșic
c) apare în edemul pulmonar acut
d) apare în ortostatism
130. Identificați afirmația falsă despre simptomele de alertă în bolile cardio-vasculare:
a) ortopnee
b) durere precordială
c) claudicație intermitentă
d) tahipnee
131. Identificați afirmația falsă despre pacienții cu risc înalt pentru endocardita bacteriană
a) pacienți cu intervenții chirurgicale pe cord
b) pacienți cu proteze valvulare
c) pacienți cu boli congenitale cardiace
d) pacienți cu prolaps de valvă mitrală
132. Identificați afirmația falsă despre afecțiunile cu cianoză
a) malformații congenitale cardiace
b) insuficiență cardiacă
c) bronhopneumonie
d) traheo-bronșita acută
133. Identificați afirmația falsă despre edemele renale
a) albe, moi, pufoase
b) mai accentuate matinal
c) prezente la față și pleoape
d) însoțite de durere și eritem

recuperare
32
134. Identificati afirmatia adevărată despre tulburările de micțiune

a) oliguria
b) poliuria
c) polakiuria
d) nicturia
135. Identificați afirmația adevărată despre examenul citologic al sputei
a) depistarea sediului și cauzei unei septicemii
b) depistare celulelor neoplazice
c) depistarea și identificarea germenilor
d) depistarea afecțiunii cronice pulmonare
136. Complicațiile cardio-neurologice ale HTA sunt,cu excepția :
a) hemoragia cerebrală
b) encefalopatia hipertensivă
c) cardiopatia hipertensivă
d) nefropatia hipertensivă
137. Identificați afirmația falsă despre dispneea din bolile pulmonare:
a) se accentuează la altitudine
b) se poate asocia cu cianoză
c) dispare la efort, față de dispneea cardiacă care apare la efort
d) apare in BPOC
Nr. ANUL I - Modulul VI.

crt. Semiologie şi medicină internă - Prof. Vartic Camelia
138. Foaia de observație este :
a) Un document medical, juridic, științific
b) Înștiințare juridica
c) Colaborare intre medic si pacient
d) Examenul clinic al pacientului
139. Foaia de observație cuprinde :
a) Date generale , conversație dintre pacient și membrii familiei sale
b) Anamneza , epicriza , date despre evoluția boli
c) Date generale ,anamneza, starea prezenta, evoluția bolii, epicriza
d) Date generale evoluția bolii, starea prezenta
140. Traheobronșita este :
a) Inflamație a esofagului
b) Laringita cronica contagioasă
c) Inflamația sinusurilor
d) Inflamația acută a mucoasei bronșice de la nivelul căilor aeriene mari
141. Factorii favorizanți care influențează Pneumonia:
a) Doar frigul și mediul , tratament naturist , căldură excesiva .
b) Poluare, fumat , alcool , bolnavi spitalizați .

recuperare
33
c) Boli debilitante, fumat, alcool, medicație cortizonica, staze, poluare .

142. Tabloul clinic al astmului bronșic intermitent ;
a) Dispnee, tuse variabila, respirație Wheezing,
b) Senzație de asfixiere profunda
c) Tahicardie > 200 /min
d) Senzație de sufocare
143. Tuberculoza pulmonara este o boala data de :
a) Helicobacter pylori
b) Enterobacter
c) Bacilul Koch
d) Staphylococcus aureus
144. Angina pectorala are urmatoarele caracteristici :
a) Are intensitate puternică de durata ce depașeste 30 min
b) Are caracter constructiv ,apare la efort cu durată minima de 2-3 min
c) Nu cedeaza la repaus sau nitoglicerina
d) Iradiaza pe marginea mebrului superior drept
145. Dispneea reprezintă :
a) Dificultatea de a înghiți
b) Dificultatea de a vorbi
c) Dificultatea de a respira
d) Respirație normala
146. Aparitia palpitațiilor patologice
a) Afecțiuni cardiace , extracardiace
b) Afecțiuni fiziologice date de anumiți factori : cafea, alcool
c) Afecțiuni ale neuronului
d) Afecțiuni ale sistemului osos
147. Acumularea de lichid în cavitatea abdominala se numește :
a) Ascita
b) Anasarca
c) Godeu
d) Cefalorahidian
148. Simptomatologia funcționala în stenoza mitrala :
a) Dispnee, tuse seaca,umeda , permanenta
b) Palpitatii ,durere, faces mitral
c) Dispnee,tuse seaca ,umeda ,palpitatii, hemoptizie, disfagie
149. Valvulopatia este caracterizată prin ;
a) Îngustarea orificiului aortic
b) Lărgirea orificiului ventriculului
c) Diminuarea circulației venoase periferice

recuperare
34
d) Îngustarea venei cave

150. Cele mai dese manifestări ale ATS :
a) Cardiopatie ischemica infarct cerebral ,anevrisme
b) Tulburări trofice cutanate
c) Traumatisme diverse
d) Anxietate
151. Caracterele durerii anginoase a infarctului miocardic ;
a) Durere de tip anginos cu sediul și iradierea ca în angina pectorala
b) Cedează la Nitroglicerina sublingual
c) Durere de mica intensitate
d) Nu apare niciodată în repaus
152. Hipertensiunea arteriala (HTA) este:
a) Scăderea tensiunii arteriale sistolice și diastolice sub 140/90 min
b) Diminuarea fluxului sangvin sub 12/60 min
c) Creșterea tensiunii arteriale sistolice și diastolice > 140/90
d) Tensiune arterială normală
153. Inflamațiile mucoasei gastrice sunt date de :
a) Helicobater pylorii, boli inflamatorii.
b) Alimentație bio, igieno-dietetica
c) Tratamente curative
d) Nici un răspuns
154. Simptomatologia ulcerului gastric (UG) :
a) Greață ,vărsături acide ,scădere ponderala
b) Creștere în greutate , se ameliorează repede
c) Nu are nici un simptom
d) Nu prezintă dezechilibru între factorii agresivi și protectori gastrici
155. Polikiuria este ;
a) Micțiune dureroasa
b) Pierderea involuntara de urina
c) Creșterea anormala a nr. de micțiuni in 24 ore
d) Actul de a urina
156. Hematuria :
a) Prezența puroiului in urina
b) Prezența glucozei in urina
c) Prezența proteinelor in urina
d) Prezența sângelui in urina
157. În criza acuta de guta se întâlnesc o serie de manifestări:
a) Durere, afectând des umerii și soldul
b) Inflamația articulațiilor metatarsofalangiana dar și glezna ,genunchi
c) Are caracter migrator cu dureri în articulații
d) Nu afectează nici o articulație mica

recuperare
35
158. Căile de transmitere a virusului hepatic A( HAV )

a) Bolnavii infectați cu virusul herpetic simplex
b) Cale orala și fecala
c) Spălarea mâinilor și tacâmurilor cu apa și săpun
d) Sexul protejat
159. Manifestările clinice ale DZ tip1 :
a) Polidipsie
b) Obezitatea prezentă
c) Tegumente umede
d) Prezenta semnului Babinschi
160. Leziunile tuberculoase renale trec prin 3 stadii :
a) Stadiul I - infiltrativ parenchimatos
b) Stadiul II- Oprirea eliminării bacilului Koch prin urina
c) Stadiul III- Eliminarea bacilului Koch prin sânge
d) Stadiul III - Vindecarea rinichiului mastic
161. În funcție de indicele de masa corporala (IMC) obezitatea se clasifica:
a) IMC< 24,9 = subnutrit
b) IMC = 20-24,9 = normal
c) IMC = 30-39,9 = obezitate gradul I
d) IMC = 39,9- 40 = obezitate gradul II
162. Pericardita acuta este un produs de inflamație a pericardului din diverse cauze :
a) Accident vascular
b) Boala Parkinson
c) Virala,bacteriana, uremie,traumatisme toracice
d) Boala Varicoasa
Nr. ANUL I - Modulul VII.

crt. Chirurgie, ortopedie şi traumatologie - Dr. Georgescu Nicolae
163. Entorsa este o leziune traumatică, articulara, interesând:
a) capsula și ligamentul
b) ccartilajul articular
c) eextremitățile articulare
d) sinoviala
164. Marcaţi semnul clinic de siguranță pentru diagnosticul de fractură:
a) deformarea regiunii
b) scurtarea segmentului de membru
c) echimoza tardivă
d) netransmisibilitatea mișcării
165. În comoția cerebrală, starea de conştiență revine la:
a) maxim 15 secunde de la impact
b) câteva ore după impact

recuperare
36
c) sub 24 ore de la impact

d) peste 24 ore de la impact
166. Marcaţi semnul clinic specific pentru diagnosticul de traumatism toracic, cu „volet costal”:
a) polipneea
b) respirația paradoxală
c) traumatopneea
d) dispnee şi cianoz
167. În cazul suspiciunii de fractură a rahisului, care este mișcarea “interzisă” când acordăm
primul ajutor?
a) extensia
b) flexia
c) înclinarea lateral
d) rotați
168. În coxartroza congenitală, cauza degenerescentei cartilaginoase este datorată:
a) vârstei
b) inflamației
c) traumatismului
d) supraîncărcării articulare
169. În osteomielita, la debut, microbii se localizează:
a) articular
b) epifizar
c) metafizar
d) diafizar
170. Tuberculoză osteoarticulară se localizează mai frecvent:
a) la șold
b) la genunchi
c) la coloană
d) la cot
171. Diagnosticul de siguranță în osteoporoza, înaintea apariției fracturilor, este posibil prin:
a) radiografie simplă
b) osteodensitometrie
c) densitometrie cu ultrasunete
d) scintigrafie
172. Într-o tumoră osoasă malignă(G1T1M0) indicația chirurgicală corectă consta în:
a) excizia intralezionala
b) excizia marginală
c) excizia largă
d) amputația

recuperare
37
Nr. ANUL I - Modulul VII.

crt. Chirurgie, ortopedie şi traumatologie - Prof. Vartic Camelia
173. Ritmul normal cardiac la adulți este :
a) 110-120 pulsații /min
b) 60-120 pulsații/min
c) 60- 80 pulsații /min
d) 130-140 pulsații/min
174. În stop cardio-respirator pulsul se verifică palpând :
a) Artera pulmonară
b) Vena cavă
c) Carotida
d) Maleola
175. Resuscitarea cardio-respiratorie este eficientă dacă :
a) Pulsul dispare la arterele carotidă și femurală
b) Dispare activitatea pupilelor
c) Apare circulaţia periferică
d) Apar mișcările respiratorii și pulsul
176. După locul de producere hemoragiile se evidențiază prin :
a) Hemoragii simple
b) Hemoragii complexe
c) Hemoragii externe sau interne
d) Hemoragii mixte
177. În melenă scaunul poate fi :
a) Negru lucios ca păcura
b) Alb, lucios
c) Roșu-brun
d) Zaț de cafea
178. Prezența sângelui în urină se numește :
a) Hemoptizie
b) Hematemeza
c) Hemartroza
d) Hematurie
179. Arsura de gradul II se caracterizează prin :
a) Înroșirea pielii
b) Flictene cu conținut clar
c) Flictene cu conținut hemoragic
d) Eritem
180. Plăgile după forma anatomopatologică și evoluție sunt :
a) Doar plăgi simple și deschise
b) Plăgi simple fără cicatrici
c) Plăgi simple, compuse, complicate

recuperare
38
d) Plăgi recente sub 6 ore

181. Hidrosadenita este :
a) inflamație a glandelor tiroidiene
b) inflamație a glandelor sudoripare
c) inflamație a glandelor salivare
d) toate variantele de mai sus
182. Expunerea prelungită sau necontrolată la soare este urmată de 3 manifestări:
a) Insolație convențională, șocul caloric hipertermic .
b) Insolație sincopa, soc caloric , deshidratarea organismului.
c) Insolație propriu zisa , socul caloric , sincopa calorica .
d) Insolație intracraniană , insolație propriu zisa , coma .
183. Așegeți varianta corectă de determinare a suprafaței arse folosind regula lui
WALLACE, sau regula lui ”9”:
a) Cap, gât 9%, fiecare membru superior 18%, membrele inferioare 18%, fața
posterioara si anterioara 18% și zona perineala cate 1%
b) Cap, gât 1%, fiecare membru superior 9%, fiecare membru inferior 18%, fața
anterioara și posterioara cat 18% și zona perineala 4%
c) Cap , gât 9%, fiecare membru superior 9%, fiecare membru inferior 18%, fața
anterioara 18% și cea posterioara a toracelui 18 %, zona perineală cât 1%
d) Cap, gât 9%, membrele superioare 18%, ambele membre inferioare 18%, fața
anterioară și posterioară a toracelui 30% și zona perineală 1%
184. Prin administrarea unor substanțe chimice sau aplicarea agenților fizici anesteziile se
clasifică în ;
a) Anestezii generale, de conducere (regionale), locale
b) Anestezii periferice, decompensate, lombare
c) Anestezii regionale, de relaxare neuronala
d) Anestezie cu pierderea sistemului vegetativ
185. În cazul degerăturile de gradul I leziunile care apar sunt reprezentate de:
a) paloare
b) eritem
c) flictene serosangvinolente
d) necroza pe derm
186. Panariţiul este o infecție acuta a degetelor data de:
a) Stafilococ, streptococ, bacili .
b) Cicloserina, antigeni proteici.
c) Aminoacizi monosaturați.
d) Antigeni, anticorpi alfa .
187. Erizipelul este o inflamație care interesează :
a) Pielea și dermul
b) Doar tegumentul
c) Nu recidivează

recuperare
39
d) Nu este contagios
188. În componența diartrozei intra următoarele elemente :
a) Fețe articulare, capsula articulara, ligamente
b) Ligamente mușchi, tendon
c) Fețe articulare ,capsula articulara ,membrana sinovială ,cavitate articulară,
lichid sinovial, ligamente .
d) Fețe articulare , membrana sinovială, lichid sinovial , mușchi și tendoane
189. Intreruperea continuității unui segment osos reprezintă:
a) Entorsa
b) Luxație
c) Contuzie
d) Fractura
190. Semnele vindecării unei fracturi:
a) Apariția edemului
b) Creșterea temperaturii
c) Imobilitate anormala
d) Dispariția impotenței funcționale
191. Fractura în lemn verde este :
a) Fractura deschisa la copil
b) Fractură în care fragmentele osoase își păstrează continuitatea datorita
periostului
c) Fractura a humerusului
d) Fractura de torace
192. Semnele clinice de certitudine a unei fracturi sunt:
a) Durere în punct fix
b) Mobilitate anormala
c) Atitudine vicioasă
d) Anchiloza
193. În funcție de structura osului fracturat fracturile se clasifica în :
a) Fracturi pe os patologic și os sănătos
b) Fracturi închise și deschise
c) Fracturi mixte
d) Nici un răspuns
194. Luxația presupune:
a) Deplasare permanentă a extremităților articulare
b) Modificări a epifizei
c) Modificări a diafizei
d) Modificări a întregii articulației
195. Entorsa este o afecțiune traumatică a :
a) Epifizei osoase
b) Diafizei osoase

recuperare
40
c) Fractura cu și fără deplasare

d) Articulației
196. Fracturile indirecte se produc :
a) La distantă de locul de acțiune a agentului traumatic
b) La locul de acțiune a agentului traumatic
c) La segmentul proximal de locul agentului traumatic
d) În nici una din situații.
197. Examenele radiologice într-o fractura se fac :
a) Va cuprinde doar articulația de sub fractura
b) Va cuprinde articulația de deasupra fracturii
c) La copii sunt necesare radiografii a celor doua membre fața și profil
d) Se va executa o singura radiografie din profil
198. Acumularea de lichid într-o cavitate articulara este:
a) Hemostaza
b) Hidartroza
c) Hemartroza
d) Hemoptizie
199. Articulațiile după gradul de mobilitate se clasifica in:
a) Imobile,fixe , mobile și laxe
b) Fixe ,mobile, plane,
c) Fixe, mobilitate redusa ,mobilitate mare
d) Doar fixe și mobile
200. Hemartroza este:
a) Hemoragia apăruta in urma unui traumatism
b) Hemoragia iatrogena
c) Hemoragia la nivelul unei articulații
d) Hemoragie abdominala
201. Aparatul gipsat cuprinde de regula :
a) singura articulație a focarului de factura
b) Prinde articulația de deasupra focarului de fractura
c) Prinde articulația de dedesubtul focarului de fractura
d) Prinde articulația de deasupra și dedesubtul focarului de fractură
202. După gradul de lezare entorsele se clasifică prin ruperea unor fibre ligamentare ,alegeți
afirmația falsă de răspuns:
a) Entorse cu ruperea unui nr. mic de fibre ligamentare .
b) Entorse cu ruperea unui nr. important de fibre ligamentare
c) Entorse de cu ruperea totala de ligamente fără echimoza și dureri
d) Entorse cu ruperea total de ligamente cu echimoză , mobilitate anormală

recuperare
41
Nr. ANUL II - Modulul I.

crt. Urgenţe medico-chirurgicale - Dr. Turcu Gabriela
203. Criza de astm bronșic:
a) apare mai ales ziua
b) determina tahipnee
c) apare brusc, determinând ortopnee
d) determina inspir forțat, prelungit
204. In pneumotoraxul spontan:
a) pătrunde lichid in pleura
b) apare durere precordiala
c) apare durerea anginoasa
d) pătrunde aer în pleură
205. Durerea anginoasa:
a) iradiază pe marginea cubitala a brațului
b) durează peste 30 de minute
c) are sediul pe o suprafață mica
d) este influențată de mișcările respiratorii
206. In IMA, durerea :
a) cedează la nitroglicerina
b) se însoțește de bradicardie
c) cedează la opiacee
d) se însoțește de HTA
207. Edemul pulmonar acut:
a) manifestările apar mai ales ziua
b) pacientul este eritematos
c) pacientul prezinta bradicardie
d) pacientul prezinta expectoratei spumoasa
208. Cauza cea mai frecventa a morții subite cardiace este:
a) bradicardia sinuzala
b) blocul atrio-ventricular total
c) fibrilația ventriculara
d) tahicardia paroxistica
209. Blocurile pot fi:
a) interatrial
b) sino-carotidian
c) atrio-ventricular
d) interventricular
210. Semnele clinice care indică stopul cardio-respirator sunt:
a) căderea posterioara a limbii
b) pierderea cunoștinței
c) deficit de puls

recuperare
42
d) contractura periferică (rigiditate)

211. Simptomatologia în encefalopatia hipertensivă include:
a) tulburări olfactive
b) redoarea cefei
c) cefalee intensă cu vărsături
d) sincopa
212. Coma hipoglicemică:
a) se tratează cu glucoza hipertonă
b) se instalează lent, fiind o comă calmă
c) poate apărea după consumul de fibre
d) se însoțește de tegumente uscate și pliu cutanat persistent
213. Coma ceto-acidozică:
a) se însoțește de scăderea pH-ului sanguin
b) se însoțește de transpirații
c) se instalează brusc
d) este determinată de un exces de insulină
214. Intoxicația cu barbiturice:
a) se însoțește de HTA
b) se însoțește de bradipnee și hipotonie
c) se instalează mai rapid postprandial
d) nu determină comă.
215. Printre cauzele de abdomen acut se numără:
a) ocluzia intestinală
b) accidentul vascular cerebral
c) pleurezia bazală
d) gastrita
216. Claudicația intermitentă:
a) apare în molet, la mers
b) are caracter pulsatil
c) apare în sindromul de ischemie acută
d) apare în tromboflebita profundă
217. In sindromul de ischemie acută periferică pacientul prezintă:
a) durere anginoasă
b) febra
c) absența pulsului
d) edem
218. Simptomele insolației includ:
a) hipotermie
b) transpirații excesive
c) dificultăți de respirație si confuzie
d) insomnia

recuperare
43
219. Electrocutarea:
a) poate produce edeme
b) acționează in special asupra inimii si respirației
c) curentul continuu este mai periculos decât cel alternativ
d) este influențată de temperatura mediului înconjurător
220. Toxiinfecțiile alimentare:
a) determina agorafobie
b) pot fi toxice sau infecțioase
c) evoluează întotdeauna cu febra mare
d) se vindecă întotdeauna spontan
221. Abdomenul acut:
a) apare brusc, in plina sănătate
b) se tratează exclusiv chirurgical
c) poate fi determinat de infarctul de miocard
d) localizarea durerii nu orientează asupra diagnosticului
222. Conduita de urgență în astmul bronșic include:
a) antitusive
b) opiacee (morfina, mialgin)
c) miofilin si HHC
d) vasodilatatoare
223. Durerea în IMA:
a) durează mai puțin de 30 de minute
b) se însoțește de greața și vărsături
c) se însoțește de HTA
d) poate iradia în centura
224. Simptomele crizei de astm bronșic sunt:
a) dispnee inspiratorie
b) dispnee expiratorie
c) diplopie
d) puls cățărător
225. Simptomatologia în edemul pulmonar acut include:
a) dispnee severa
b) edem al pleurei
c) amauroza
d) redoare pulmonara
226. In coma alcoolică:
a) pacientul prezinta tegumente uscate si pliu cutanat persistent
b) apare volvulusul intestinal
c) evoluează cu diplopie, dizartrie si vertij
d) se perfuzează soluții macromoleculare

recuperare
44
227. Extrasistolele:
a) au originea in sistemul excitoconductor
b) pot fi supraventriculare
c) trec prin valva mitrală
d) pot evolua cu amauroză.

crt. Urgenţe medico-chirurgicale - Prof. Vartic Camelia
228. În cazul unui stop cardio-respirator putem întâlni:
a) Creșterea mișcărilor respiratorii
b) Încetarea bătăilor inimii, absența pulsului
c) Miozina cu globi oculari mobili
229. Eficiența respirației artificiale și a masajului cardiac extern apreciază:
a) Dispariția respirației
b) Dispariția pulsului și a mișcării toracale
c) Apariția midriazei și recolorarea tegumentului
d) Dispariția miozinei
230. Contraindicațiile masajului cardiac extern:
a) Leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale
b) Malformații osoase ale cutiei toracice
c) Plagă profundă
231. Frecvența cardiacă normală la adulți este:
a) 90-100 pulsații / min
b) 130-140 pulsații /min
c) 140-160 pulsații/min
d) 60-80 pulsații /min
232. Tehnica de resuscitare presupune:
a) Stabilirea funcției venoase
b) Stabilirea debitului venos
c) Restabilirea funcției cardio-respiratorie
d) Administrarea de vitamine
233. Manevrele de resuscitare se efectuează prin:
a) Masaj cardiac extern
b) Victima se așază în poziție dorso-laterală
c) Cu victima obligatoriu în decubit ventral
d) Doar cu masca de oxigen
234. Criteriile de evaluare primare a victimei presupune:
a) Aprecierea funcției verbale
b) Aprecierea stării de depresie

recuperare
45
c) Evaluarea mobilității
d) Aprecierea stării de conştiență
235. În cazul în care victima nu răspunde la tehnica de resuscitare presupune:
a) Se anunță familia
b) Se anunță la serviciul ambulanță 112
c) Se abandonează victima
236. Evaluarea eficacității masajului cardiac extern:
a) În inspir : urmărirea expansiunii toracice.
b) Daca se destinde: căile aeriene nu sunt libere
c) În expir : va menține gura închisă
d) Verificarea venei radiale
237. Resuscitarea se efectuează :
a) Timp de 10 minute
b) Timp nelimitat până la apariția funcției neuronală
c) Timp nelimitat până la sosirea ajutorului medical
d) Timp de 1 minut cu pauză de 10 minute
238. In stop cardio-respirator pulsul se verifica palpând :
a) Artera pulmonara
b) Vena cava
c) Carotida
d) Maleola
239. Resuscitarea cardio-respiratorie este eficientă dacă ;
a) Pulsul dispare la arterele carotidă și femurală
b) Dispare activitatea pupilelor
c) Apare circulaţia periferică
d) Apar mișcările respiratorii și pulsul

crt. Urgenţe medico-chirurgicale - Prof. Ungureanu Maria
240. În cazul unei crize de astm bronșic se vor urma unele etape, cu excepția:
a) Se ține pacientul în poziție șezândă
b) Se acoperă cu o pătură
c) Dacă a mai avut anterior crize se administrează medicația prescrisă
d) Se anunță medicul curant
241. În cazul unui infarct miocardic dacă victima este conștientă se vor urma unele etape, cu
excepția:
a) Se face respirație gură la gură
b) Se așează pacientul într-o poziție comodă
c) Se liniștește pacientul
d) Se cheamă salvarea

recuperare
46
242. Următoarea afirmație cu privire la intervențiile efectuate în edemul pulmonar acut

cardiogen este falsă:
a) Se administrează oxigen
b) Se monitorizează funcțiile vitale
c) Se așează pacientul în decubit dorsal pe un pat tare
d) Se transportă pacientul către cea mai apropiată unitate spitalicească
243. Resuscitarea cardio-respiratorie la nou născut cuprinde următoarele etape, cu excepția:
a) Deschiderea căilor aeriene
b) Respirație gură la gură
c) După 1 insuflație se verifică respirația și pulsul
d) Se încep compresiunile toracice
244. În primul ajutor pentru abdomen acut chirurgical se parcurg următoarele etape cu o excepție:
a) Se așează pacientul în poziție laterală de siguranță
b) Se monitorizează funcțiile psihice
c) Se administrează oxigen pe mască
d) Se transportă pacientul la spital
245. Următoarea afirmație cu privire la primul ajutor în coma diabetică este falsă:
a) Dacă nu știm cauza comei se administrează lichid cu zahăr
b) Se transportă pacientul imediat la spital
c) Dacă pacientul este conștient îl întrebăm dacă urmează vreun tratament cu
insulină
d) Putem sta de vorbă cu pacientul minim 20 minute întrucât nu reprezintă o
urgență medicală
246. Semnele de gravitate a arsurilor prin electrocutare sunt următoarele, cu o excepție:
a) Arsuri de gradul II la mai puțin de 10 % din suprafața corpului
b) Arsurile localizate la nivelul feței
c) Arsurile ce depășesc 30% din suprafața corpului indiferent de grad
d) Arsurile cu distrugeri masive de țesuturi moi
247. Următoarea afirmație cu privire la hipertensiunea arterială este adevărată:
a) Pacientului i se administrează orice antihipertensiv
b) Orice pacient suspect de hipertensiune arterială trebuie evaluat la spital
c) Se administrează doze maxime de antihipertensiv care se scad treptat
d) Încercăm să liniștim pacientul ca să-i mai scadă tensiunea
248. Tratamentul intoxicațiilor cu substanțe toxice cuprinde următoarele principii, cu excepția:
a) Trebuie identificată dacă se poate substanța toxică
b) Se sună la centrul de informare toxicologică din cadrul serviciului de urgență 112
c) Se administrează lapte
d) Se transportă pacientul de urgență la spital
249. Următoarea afirmație cu privire la intoxicația cu ciuperci este adevărată:
a) Se identifică mai întâi tipul de ciupercă
b) Se administrează metoclopramid pentru dispariția grețurilor

recuperare
47
c) Se trimite pacientul acasă dacă simptomele nu sunt severe și se poate deplasa singur
d) Simptomele pot să apară și după 72 de ore de la ingestie
Nr. ANUL II - Modulul II.

crt. Obiective şi tehnici în kinetoterapie - Dr. Bezerghean Rodica
250. Postura și mișcările pot fi considerate :
a) Reflexe condiționate ,
b) Automate ,
c) Respectă refluxul condiționat existent prealabil mișcării ,
d) Sub influența inconștientă a cerebralului .
251. Metoda Kabat ( Herman ) folosește o metodologie de recuperare :
a) Psihică ,
b) Neuromotorie ,
c) Pregătește pentru alte proceduri BFK ,
d) se adresează copiilor cu deficiențe de coloană vertebrală .
252. Metodele de reeducare naturală se referă la segmentele coloanei vertebrale dorsale și
lombare cunoscute ca :
a) Metoda Klapp
b) Metoda non Niederhaeffer
c) Ambele
d) Kinetoterapia pasivă.
253. Metoda Schrolh facilitează :
a) Corectarea ortopedică ( nesângerândă ) a unei scolioze ,
b) Delordozarea ,
c) Mărirea diametrelor A.P. traumus toracic ,
d) Corectează deficitele respiratorii obstructive .
254. Pentru hipermobilitate / paralizii flasce este nevoie de :
a) Posturarea articulației cu orteze fixe ,
b) Tonifierea musculară în condiții de scurtare a musculaturii periarticulare
c) Menținerea unei contracții musculare eficiente în timpul mișcărilor pe direcții
anatomofiziologice
d) Tratament condroprotector .
255. Mersul deficitar recunoaște afecțiuni la nivelul articulațiilor :
a) Coloanei vertebrale lombare ,
b) articulațiile genunchilor ,
c) Deficiențe neuronale a centurii pelvine ,
d) Deficiența statusului bipodal ,
256. Amplitudinea articulară ( bilanțul articular ) reprezintă măsurarea :
a) Unghiurile de mișcare ,
b) Forța de contracție ,
c) Apariția durerii,

recuperare
48
d) Limitarea manevrelor kineto – pasive .

257. Bilanțul muscular reprezintă evaluarea forței musculare prin examen manual. Este deci:
a) metodă subiectivă ,
b) un exercițiu de recuperare ,
c) autocontrol din partea pacientului ,
d) prognostic reparator .
258. Asupra cărora din următoarele aparate și sisteme se repercutează efectele mișcării pasive ?
a) Aparatului locomotor ,
b) Sistemului nervos ,
c) Aparatului circulator ,
d) Aparatului digestiv .
259. Care sunt modalitățile de realizarea a rezistenței în mobilizarea activă contra unei rezistente ?
a) Materialele elastice ,
b) Contra forța kinetoterapeutului ,
c) Apa
d) Corpuri mobile în mișcare .
260. Care din următoarea afirmație este falsă cu privire la întindere ( strech ) :
a) Întinderea este o manevră ce se execută în 3 modalități ,
b) Întinderea prelungită are efect inhibitor pentru antagoniști ,
c) Întinderea prelungită este manevra cunoscută pentru reflexele miotatice
d) Întinderea rapidă facilitează mișcarea .
261. Care din următoarele stadii trebuie parcurse de tehnica „ înzăvorârii “ coloanei lombare
și în ce condiții ?
a) Mobilizarea trunchiului ca pe o piesă unică ,
b) Fixarea rahisului lombar în poziție neutră concomitent cu imobilizarea
membrelor ,
c) Poziția șezând pe tot parcursul exercițiului ,
d) Trunchiul înzăvorât se mobilizează complet independent de membre
262. Care din următoarele grupe musculare trebuie tonifiate în coxartroză ?
a) Mușchii osos - iliac ,
b) Mușchii abductori ,
c) Mușchii rotatori ,
d) Tensor al fasciei lată .
263. În poliartrita reumatoidă se vor evita activitățile care solicită articulațiile mâinii:
a) Mușchii flexori ai degetelor ,
b) Mușchii extensori ai degetelor ,
c) Articulația pumnului ,
d) Imobilizarea prelungită a policelui .
264. Care din următoarele proceduri reprezintă metode de tonifiere pentru musculatura inspiratorie?
a) Inspir cu o nară , cealaltă fiind presată cu degetul ,
b) Inspiruri repetate pe ambele nări ,

recuperare
49
c) Inspiruri profunde pe ambele nări ,

d) Combinația tuturor .
265. Care din următorii mușchi au tendința de retracție în coxartroză ?
a) Mușchii abductori ,
b) Mușchi extensori ,
c) Mușchi rotatori externi ,
d) Mușchi flexori .
266. Contracția izometrică :
a) Reprezintă o contracție musculară în care lungimea fibrei musculare rămâne
constantă ,
b) Reprezintă o contracție musculară ce determină apropierea capetelor de inserție,
c) Reprezintă o contracție musculară ce deplasează articulația ,
d) Reprezintă statusul bipodal prelungit .
267. Creșterea antrenamentului la efort se realizează prin :
a) Coordonarea selectivă a aparatelor și sistemelor organismului și prelungirii lui
pentru efort ,
b) Scăderea antrenamentului la efort cu monitorizarea parametrilor subiectivi /
senzația de oboseală , vertij , durere ,
c) Creșterea antrenamentului la efort cu monitorizarea parametrilor funcționali –
aparatul cardio – respirator
d) Aparatul respirator - apariția dispneei .
268. Stabilitatea genunchiului o constituie exercițiile de contracție a mușchilor :
a) Ischioganbierii ,
b) Cvadricepsul ,
c) Ambele grupe musculare ,
d) Nici una din grupele musculare menționate .
269. Care din următoarele sunt metode de provocare a contracției reflexe ?
a) Reflexul de întindere ,
b) Reacția de echilibrare ,
c) Contra prizele ,
d) Reflexele de poziție .
270. Care este scopul principal în tratamentul postural al policelui în ,,Z”?
a) Postarea flexiei maxime a policelui ,
b) Postare abducției maxime a policelui ,
c) Ambele sunt adevărate ,
d) Nici o afirmație nu este adevărată .
271. În care caz de deviație cubitală din PR. se reduce prin tonifierea aparatului exterior al
degetelor ?
a) În cazul în care deviația cubitală poate fi redusă activ ,
b) În cazul în care deviația cubitală redusă pasiv poate fi menținută activ
c) Ambele afirmații sunt corecte ,

recuperare
50
d) Nici o afirmație nu este corectă .

272. Care din următoarele principii cu privire la mobilizările articulare sunt false?
a) Mobilizarea trebuie să se facă în axul articulației respective ,
b) Se poate mobiliza o articulație prin intermediul alteia ,
c) Mobilizarea poate fi dozată ca ritm , forță și durată ,
d) Enunț parțial corect în totalitate .
273. Câte grade are unghiul mișcării de extensie a umărului ?
a) 30 ˚ ,
b) 50 ˚ ,
c) 80 ˚ ,
d) 120 ˚ .
274. Imobilizarea de contenție : Care afirmație e greșită?
a) Constă în menținerea ,, cap la cap”a suprafețelor articulare sau a fragmentelor osoase ,
b) Blochează un segment sau o parte dintr-un segment sau într-un sistem de fixație
externă (aparat gipsat , atelă ) ,
c) Se utilizează pentru protecția aparatelor și sistemelor protejate scheletar
d) Este utilizată pentru consolidarea fracturilor și în luxații .
275. Care dintre următoarele reprezintă dezavantaje ale imobilizării ?
a) imobilizare corectează posturile vicioase care țin de țesuturi și niciodată de oase
b) Imobilizarea induce hipotrofia musculară de inactivitate ,
c) Imobilizarea determină destructurarea cartilaginoasă ,
d) Imobilizarea sclerozează vasele de sânge .
276. Cere sunt efectele tracțiunilor intermitente în ax în coxartroză ?
a) Antalgic
b) Miorelaxant
c) Cresc tonusul muscular
d) Îmbunătățesc mobilitatea și circulația locală .
277. Care din următoarele afirmații sunt adevărate în legătură cu o gimnastică specifică
bolnavilor cu arteriopatie :
a) Exercițiile sunt alese în funcție de nivelul la care sunt localizate obliterările
b) Necesită obligatoriu asocierea medicației AINS ,
c) Mușchii coapselor sunt solicitați în obliterările mijlocii prin mișcări de flexie
și extensie pe bazin ,
d) În obliterările înalte prin mișcări de triplă flexie .
278. Disinergismul muscular (autoganismul) – flexorii – extensorii prezent în mâna artrozică
se poate corecta:
a) Tonifierea flexiei degetelor ,
b) Modificarea tipului de prehensiune digito-palmară ,
c) Scăderea tonusului muscular crescut al flexorilor ,
d) Purtarea de orteze palmo – brahiale continui
279. Prin ce tehnici se realizează asuplizarea lombară în lombo – sacrală :

recuperare
51
a) Bascularea pelvisului ,
b) Întinderea flexorilor șoldului ,
c) Întinrea extensorilor lombare ,
d) Tonifierea musculaturii paravertebrale dorso - lombare .
280. Care dintre următoarele reprezintă parametrii ce caracterizează mobilizarea pasivă pură
asistată?
a) Aplicarea alternativă a prizelor și contra prizelor ,
b) Poziția pacientului și a kinetoterapeutului ,
c) Manevrele trebuie forțate ,
d) Se aplică între ședințe orteze de contenție .
281. Ce urmărește kinetoterapia activă în spondilită ankilozantă ?
a) Menținerea rectitudinei coloanei vertebrale ,
b) Menținerea pulsiei și repulsiei brațelor ,
c) Menținerea mobilității articulațiilor periferice ,
d) Menținerea complianței toracice .
282. Care din următoarele grupe musculare sunt afectate în umărul mixt?
a) Mușchiul trapez
b) Mușchii rotatori ai umărului
c) Mușchiul biceps brahial
d) Mușchiul stenocleido – mastoidian .
283. Stabilitatea genunchiului o constituie exercițiile de contracție a mușchilor ?
a) Ischiogambieri ,
b) Tensorul faciei – lata ,
c) Ambele grupe musculare ,
d) Mușchii gambei în totalitate .
284. Semnul Patrik este pozitiv în :
a) Coxită ,
b) Coxartroză ,
c) Deficiențele musculare ale șoldului ,
d) Osteonecroza aseptică de cap femural ,
285. Ce definește sindromul de apertură toracică /
a) Modificări vasculo- scheletare ale sternului ,
b) Ablația dobândită a claviculei (posttraumatică ) ,
c) Simptome ce exprimă compresiunea elementelor vasculo – nervoase ce
afectează întreg membrul superior ,
d) Modificări de sensibilitate localizate la un singur deget .
286. În hernia de disc sindromul vertebral lombar este manifestat prin :
a) Scolioză cu contractură musculară paravertebrală ,
b) Tulburări de statică bipodală ,
c) Atrofia musculaturii coapsei ,
d) Tulburări circulatorii asociate .

recuperare
52
287. Care din obiectivele menționate mai jos este obligatorie pentru ameliorarea unui
sindrom vertebral ?
a) Masajul ,
b) Repunerea la trat… electric,
c) Posturarea pe plan semidur ,
d) Infiltrația ,,loco - dolenti ” .
288. Pentru a recomanda recuperarea șoldului operat cu ( osteosinteză)trebuie să treacă:
a) Cel puțin 3 luni ,
b) Cel puțin 6 luni ,
c) Perioada este variabilă de la caz la caz ,
d) Nu se recomandă tratament kinetic .
289. În încărcarea progresivă a membrului inferior operat, care este examenul ce dictează
momentul începerii tratamentului ?
a) Aspectul radiologic al focarului de fractură ,
b) Lipsa tulburărilor neurologice ,
c) Lipsa tulburărilor vasculare ,
d) Posibilitatea statusului bipolar .
290. În entorsa genunchiului obiectiv princeps a recuperării este :
a) Examenul clinic și radiologic ,
b) Învățarea bolnavului să-și blocheze activ genunchiul ( zăvorâre) ,
c) Aplicarea balneo – hidro – terapie ,
d) Instituirea precoce a kinetoterapiei active .
291. Artroza la gleznă ( posttraumatică ) cu tulburări severe de dinamică bipodală obligă la
tratament ortopedic în cazurile :
a) Se asociază cu demineralizarea severă justoepifizară ,
b) Prezintă la bilanțul articular parametri de invaliditate ,
c) Se asociază cu tulburările ale dinamicii genunchiului ,
d) Modifică articulația genunchiului .
292. În fracturile falangelor piciorului tratamentul de recuperare trebuie sa intereseze și :
a) Articulațiile metatorso- falangiene ,
b) Articulațiile gleznei ,
c) Nu este obligatoriu ,
d) Masoterapia bolții plantare .
293. În recuperarea gleznei posttraumatice ( nefracturată) se folosesc:
a) Tehnici de facilitare neuro-musculară proprioceptivă ,
b) Băi galvanice ,
c) Posturarea cu imobilizare în A.G. ,
d) Imobilizarea în poziție antideclivă .
294. După consolidarea unei fracturi de la pivot portant ( genunchi , gleznă ) , tratamentul
kinetic trebuie să aibă în vedere :
a) Dozarea exercițiilor , progresiv cu colaborarea pacientului ,

recuperare
53
b) Asocierea unei ghete ortopedice ,

c) Exerciții în lanț închis ,
d) Neasocierea tulburărilor vasculare .

crt. Obiective şi tehnici în kinetoterapie - Asistent medical Ungureanu Maria
295. Kinetoterapia folosește în scop terapeutic:
a) Mișcarea sub formă de exercițiu
b) Odihna
c) Lucrul manual
d) Vâslitul
296. Kinetoterapia îndeplinește următoarele roluri cu excepția:
a) Curativ
b) Preventiv
c) Corectiv
d) Educativ
297. La efectuarea kinetoterapiei se va ține cont de următoarele caracteristici cu excepția:
a) Amplitudinea exercițiilor
b) Dificultatea execuției
c) Introducerea exercițiilor cât mai complexe
d) Reactivitatea pacientului
298. O ședință completă de kinetoterapie cuprinde:
a) 2-4 exerciții
b) 4-6 exerciții
c) 6-10 exerciții
d) 10-15 exerciții
299. Numărul de repetări pentru fiecare exercițiu depinde de următoarele criterii cu excepția:
a) Gradul de dificultate
b) Comportamentul pacientului
c) Starea pacientului
d) Antrenamentul pacientului
300. Ședința de gimnastică medicală durează:
a) 10-15 minute
b) 15-20 minute
c) 20-30 minute
d) 30-45 minte
301. Exercițiile de gimnastică medicală nu se practică:
a) La domiciliul kinetoterapeutului
b) În stațiunile balneo-climaterice
c) În spitale de recuperare
d) În centre de cultură fizică medicală

recuperare
54
302. Îmbrăcămintea pacientului trebuie să respecte următoarele condiții cu excepția:

a) Să fie folosită numai pentru gimnastică
b) Să fie confecționată din materiale sintetice
c) Să nu jeneze execuția mișcărilor
d) Să nu provoace transpirații
303. În periartrita scapulo-humerală se pot efectua următoarele exerciții, cu excepția:
a) Manipulări vertebrale
b) Contracții izometrice
c) Exerciții la scară fixă
d) Tracțiuni
304. În poliartrita reumatoidă se execută exerciții kinetice pentru următoarele zone
anatomice:
a) Membrele superioare și inferioare
b) Coloana vertebrală
c) Ceafă
d) Genunchi
305. În tratamentul poliartritei cronice evolutive la membrele inferioare se execută:
a) Flexia și extensia degetelor
b) Supinația genunchiului
c) Pronația coapsei
d) Rotația genunchiului
306. În spondilita anchilopoetică se pot executa următoarele exerciții:
a) Răsucirea mingii medicinale
b) Strângerea unui prosop sub tălpi
c) Joc de glezne
d) Urcatul și coborâtul scărilor

crt. Obiective şi tehnici în kinetoterapie - Prof. Vartic Camelia
307. Planurile anatomice sunt:
a) Axa sagitală și axa frontală
b) Planul sagital și axa frontală
c) Planurile transversale
d) Planul sagital,planul frontal,planul transversal
308. Coloana vertebrală este împărțită în:
a) Coloana cervicală,toracală,lombară,sacrată
b) Cervical,dorasal și coccigian
c) Toracal,lombar și sacrat
309. Flexia reprezintă mișcarea de :

recuperare
55
a) Înclinare laterală
b) Înclinare anterioară
c) Rotaţie internă
d) Rotație externă
310. Articulația genunchiului cuprinde:
a) Femur, tibie și patelă
b) Femur și tibie
c) Membrul inferior și bazin
d) Şold și gambă
311. Țesutul muscular poate fi clasificat funcțional în:
a) Voluntar
b) Involuntar
c) Cardiac
d) Voluntar și involuntar
312. Redoarea articulară netratată duce la:
a) Anchiloză
b) Scolioză
c) Hepatită
313. Cauzele oboseli musculare sunt:
a) Poliomielită
b) Picior plat
c) Obezitate
314. Retractura musculară reprezintă :
a) Creșterea rezistenței musculare la mișcarea pasivă
b) Blocarea articulației
c) contracție ireversibilă
d) stare fiziopatologică
315. Articulațiile sunt clasificate în:
a) Articulații fibroase
b) Articulații cartilaginoase
c) Articulații sinoviale
316. Cavitatea glenoidă este compusă din:
a) Glenoidă osoasă și cartilaj articular
b) Glenoidă osoasă, cartilaj articular și lambrum glenoidal
c) Ligamente și cartilaj
317. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizează:
a) Mersul pe jos

recuperare
56
b) Termoterapia
c) Înotul
d) Ciclismul
318. Efectele antrenamentului la efort sunt complexe, cu o excepţie:
a) Ameliorarea condiţiei psihice
b) Scăderea indicelui tensiune-timp
c) Creşterea suprafeţei alveolo-capilare de schimb
d) Creşterea indicelui tensiune-timp
319. Tehnicile anakinetice apelează la:
a) Mobilizare pasivă
b) Contracţie izometrică
c) Posturare
d) Contracție izotonă
320. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:
a) Mobilizarea liberă
b) Contracţia izometrică
c) Relaxarea muscular
d) Mobilizarea auto-liberă
321. Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a) Tehnicilor anakinetice
b) Tehnici kinetice statice
c) Mobilizărilor pasive
d) Tehnicilor de facilitare
322. Mișcarea de supinație articulara se apreciază prin:
a) Rotație spre interior
b) Orientare a palmei in sus
c) Rotație interna a pumnului
d) Orientare a palmei in jos
323. Capacitatea de mișcare articulara se apreciază prin:
a) Bilanţ clinic
b) Istoricul bolii
c) Bilanţ articular
d) Bilanţ muscular
324. Miscarea de inversie a piciorului este realizata de următorii mușchi:
a) Gemenul intern
b) Gambierul posterior
c) Extensor comun al degetelor
d) Flexorul comun al degetelor
325. Cum se apreciază amplitudinea mișcărilor proprii al umărului:
a) Goniometric
b) Prin măsurarea distanței în centimetrii

recuperare
57
c) Prin măsurarea distanţei în milimetrii

d) prin raportarea la valorile umărului opus
326. Capacitatea de mișcare articulară se apreciază prin:
a) Bilanţ clinic
b) Istoricul bolii
c) Disponibilităţile de comunicare
d) Bilanţ articular
327. Bilanţul articular se realizează:
a) Prin testarea forţei musculare a muşchilor adiacenţi unei articulaţii.
b) Cu ajutorul goniometrului.
c) Prin comparaţie cu mobilitatea anormala
d) Cu ajutorul artroscopului
328. În analiza mobilităţii articulare se apreciază:
a) Gradul maxim de mobilitate
b) Forţa musculară
c) Spasticitatea
d) Abilitatea
329. Tehnicile anakinetice apelează la:
a) Mobilizare pasivă
b) Imobilizare
c) Posturare
d) Contracţie izometrică
330. Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a) Tehnicilor anakinetice
b) Mobilizărilor active
c) Tehnici kinetice statice
d) Mobilizărilor pasive
331. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:
a) Mobilizării pasive
b) Kineziei statice
c) Mobilizării active voluntare
d) Mobilizării
332. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:
a) Contracţia izometrică
b) Relaxarea
c) Tracţiunile
d) Mobilizarea activă
333. Capacitatea de a manifesta valori mari de forţă în cea mai mică unitate de timp se
numeşte:
a) Forţă maximă relativă
b) Forţă maximă absolută

recuperare
58
c) Forţă explozivă
d) Forţă dinamică
334. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin:
a) Urcatul scărilor
b) Alergare
c) Echivalentul metabolic
d) Covorul rulant
335. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de:
a) 1 pe săptămână
b) 2-3 pe săptămână
c) 5 pe săptămână
d) 10 pe săptămână
Nr. ANUL II - Modulul III.

crt. Hidrotermoterapia - Dr. Bezerghean Rodica
336. Climatoterapia este rezultatul combinării a 3 factori obligatorii . Care este afirmația
greșită?
a) Meteorici
b) Cosmici
c) Telurici
d) Vegetali
337. Climatul alpin este indicat în :
a) Boli respiratorii ,
b) Boli renale ,
c) Boli digestive ,
d) Boli endocrine .
338. Reacția balneară apare într-o perioada după :
a) 6 -8 zile de la începerea curei ,
b) După epuizarea tratamentului ,
c) Apariția efectelor secundare cutanate ,
d) Efecte adverse din punct de vedere fiziologic.
339. Efectul curelor externe cu băi minerale carbogazoase se bazează pe :
a) Calitățile chimice ale CO2
b) Pe acțiunea mecanică și termică
c) Se asociază cu masoterapie
d) Se pot efectua în bazine comune .
340. Care este afirmația greșită ?Balneohidroterapia cuprinde procedurile aplicate pe corp cu:
a) Ape minerale
b) Nămoluri
c) Radiații ultraviolete
d) Aerosoli

recuperare
59
341. Contraindicațiile specifice în cura balneară sunt :

a) Contraindicații balneare și climaterice locale ,
b) Stări și asocieri patologice individuale ,
c) Temperatura și umiditatea zilei ,
d) Boli asociate .
342. Termalitatea unei ape minerale este dependentă de :
a) Adâncime ,
b) Straturile pe care le străbate ,
c) Compoziția pe care o conține ,
d) Modalitatea de efracție a suprafeței solului .
343. Terapia hidrominerală prin administrare per orală se adresează în cazul apelor cloruro-
sodice:
a) Bolilor renale
b) Bolilor endocrine
c) Boli respiratorii
d) Bolilor genitale
344. Specificitatea nămolurilor este dată de :
a) Substanțe omogene ,
b) Conținutul de fibre vegetale ,
c) Hidro - sulfura de fier coloidală ,
d) Conținutul de apă .
345. Băile de sulf au ca acțiune :
a) Stimularea metabolică ,
b) Scad glicemia ,
c) Acțiune keratolitică ,
d) Nu se administrează în cura externă .
346. Hidrogenul sulfurat din apele minerale sulfuroase se resoarbe pe cale :
a) Digestivă ,
b) Respiratorie ,
c) Cutanată ,
d) Pe toate căile .
347. Mofetele naturale se găsesc la :
a) Techirghiol ,
b) Malnas ,
c) Herculane ,
d) Buzași .
348. Pentru bolile cardiovasculare ce stațiuni sunt indicate ?
a) Mănești ,
b) Sângeorz – băi ,
c) Amara ,
d) Buziaș .

recuperare
60
349. Pentru ca o apă minerală clorura sodică să-și justifice denumirea trebuie să conțină :
a) 1g % ,
b) 10 g % ,
c) 100 g % ,
d) Să conțină și alte săruri clorurate .
350. Contraindicațiile mofetelor se adresează :
a) Asteniei nervoase ,
b) Bolilor cronice ale miocardului ,
c) Aparatului respirator ,
d) Toate sunt contraindicate .
351. Peloid înseamnă :
a) Nămol format în turbărie ,
b) Nămol terapeutic ,
c) Nămol vitriolic ,
d) Aplicație numai pe articulații inflamate .
352. Procesul de heliotermizare se efectuează sub acțiunea :
a) Căldurii solare ,
b) Diferenței de concentrație salină ,
c) Variațiile izvorului de alimentare ,
d) Curenților de convenție descendenți .
353. Temperaturile folosite la băi carbogazoase se situează :
a) Sub valorile de 35 ˚ C,
b) Peste 40 ˚ C ,
c) Peste temperatura de termo-indiferență a apei ,
d) Nu se folosesc băi carbogazoase în cure externe .
354. Tratamentul cu mofete are efect vasodilatator asupra :
a) Asupra digestiei ,
b) Asupra aparatului cardio - vascular ,
c) Asupra motilității tubului digestiv ,
d) Asteniei nervoase ,
355. În tratamentul bolilor digestive se administrează :
a) Feruginoase ,
b) Acide cu CO2 nedisociat ,
c) Ape alcaline cu mai multe subclase ,
d) Combinația celor prezentate mai sus .
356. În tratamentul dermatozelor sunt indicate în principal :
a) Ape sulfuroase – arsenicale ,
b) Ape cloruro – sodice ,
c) Ape radioactive ,
d) Nu se folosesc apele menționate mai sus .

recuperare
61
357. Ce asociere terapeutică folosim în tratarea psoriazisului multifocal ?

a) Cura heliomarină + ape sulfuroase ,
b) Cura heliomarină + ape cloruro sodice ,
c) Cura balneară în stațiuni peste 1500 m ,
d) Mofete leziuni cutanate .
358. Fracțiunea bituminoasă a nămolurilor conține .
a) Hidrogen sulfurat ,
b) Magmă vegetală ,
c) Estrogen activ cu rol hormonal ,
d) Substanțe minerale nedisociabile ,
359. Afecțiunile ortopedice (consolidate ) beneficiază predominant de stațiuni :
a) Marine ,
b) Altitudini peste 1000 m , pentru că sunt ultraviolete ,
c) Băi radioactive ,
d) Stațiuni fără ape minerale .
360. Nămolurile minerale au termopexie mai ridicată decât cele de turbă ?
a) Da
b) Nu sunt dependente de aceste criterii
c) Se recomandă afecțiunilor acute
d) Se utilizează asociate la băi carbogazoase .

crt. Hidrotermoterapia - Asistent medical Ungureanu Maria
361. Împachetarea umedă reprezintă:
a) Împachetarea într-o pătură aplicată direct pe corp
b) Învelirea într-un cearșaf înmuiat în apă la 18-20° C
c) Învelirea într-un cearșaf îmbibat cu nămol
d) Învelirea într-un cearșaf înmuiat în alcool
362. Împachetarea umedă ¾ cuprinde:
a) Porțiunea care se întinde de la axilă în jos cuprinnzând trunchiul și membrele
inferioare
b) Brațele și partea superioară a corpului
c) Porțiunea dintre axilă și pubis
d) Porțiunea care se întinde de la axilă în jos
363. Băile cu mușețel sunt indicate în următoarele afecțiuni cu excepția :
a) Afecțiuni reumatismale
b) Astenii nervoase cu agitație
c) Afecțiuni cardio-vasculare
d) Nevralgii și nevrite
364. Durata împachetărilor uscate este:
a) 30 minute

recuperare
62
b) 50 minute
c) 60 minute
d) 90 minute
365. Pentru împachetări parafina se topește la temperatura de:
a) 40-45° C
b) 40-60° C
c) 65-70° C
d) 80-90° C
366. Sterilizarea parafinei se face la temperatura de:
a) 65-70° C timp de 5 minute
b) 110-120° C timp de 10 minute
c) 50-65° C timp de 15 minute
d) 70-100° C timp de 20 minute
367. Indicațiile împachetărilor cu parafină sunt:
a) Eczeme
b) Tuberculoză cutanată
c) Artrite subacute și cronice
d) Piodermite
368. Băile se aplică:
a) La ½ de oră după micul dejun
b) După un efort fizic prelungit
c) După stări de nervozitate
d) După insomnii
369. Ungerile cu nămol sunt contraindicate în:
a) Atrofii musculare
b) Psoriazis
c) Afecțiuni reumatismale în fază activă
d) După imobilizare în aparat gipsat
370. Acțiunea împachetării cu nisip se bazează pe:
a) Factor termic
b) Factor fizic
c) Factor chimic
d) Factor psihic
371. Împachetările cu nămol sunt contraindicate în:
a) Mialgii
b) Sechele după rahitism
c) Afecțiuni renale
d) Reumatism degenerativ
372. Modul de acțiune al fricțiunilor parțiale este:
a) Reduce numărul mișcărilor respiratorii
b) Tonifică aparatul neuromuscular

recuperare
63
c) Intensifică circulația cu acumulare de căldură

d) O scădere a metabolismului
373. Fricțiunile sunt indicate în:
a) Afecțiuni dermatologice
b) Nevralgii
c) Nevrite cronice
d) Emfizem pulmonar
374. Perierile sunt indicate în:
a) Hipertiroidie
b) Hipotiroidie
c) Hipertensiune arterială
d) Varice
375. Durata împachetării cu nămol este:
a) 5-10 minute
b) 10-20 minute
c) 20-40 minute
d) 40-60 minute
376. Efectele afuziunilor superioare sunt următoarele cu o excepție:
a) Decongestionarea organelor pelvine
b) Tonifierea musculaturii
c) Stimularea peristaltismului intestinal
d) Creșterea debitului respirator
377. Băile sulfuroase se realizează la o temperatură de:
a) 20 - 22° C
b) 25 - 30° C
c) 38 - 42° C
d) 35 - 37° C
378. Dușul scoțian este indicat în următoarele afecțiuni cu o excepție:
a) Acrocianoză
b) Metrite cronice
c) Meteorism
d) Paralizii
379. Următoarea afirmație cu privire la băile de șezut este greșită:
a) Băile reci de scurtă durata (1-5 minute) sunt urmate de vasodilatație
b) Băile calde se folosesc pentru tratamentul colicilor uterine
c) Modul de acțiune este reprezentat de factorul chimic
d) Băile alternante sunt tonice ale organelor genitale
380. Indicațiile băilor cu sare sunt următoarele cu o excepție:
a) Afecțiuni endocrine
b) Bronșite
c) Afecțiuni cronice ale aparatului locomotor

recuperare
64
d) Boli cronice uterine

381. Următoarea afirmație cu privire la băile de aer este falsă:
a) Folosesc un dulap special orizontal sau vertical
b) Se expune corpul la aer progresiv
c) Temperatura trebuie să depășească 20° C
d) Este rezultatul unui complex de factori de mediu
382. Compresele reci la cap se indică în:
a) Migrene
b) Nevralgii acute sau cronice
c) Congestii cerebrale
d) Dureri cu caracter reumatismal
383. Următoarea afirmație cu privire la cataplasme este greșită:
a) Indicațiile cataplasmelor sunt identice cu cele ale compreselor
b) Se realizează doar pe zona cuprinsă de la ombilic în sus
c) Cataplasmele cu muștar și hrean sunt utile în contracturile musculare
d) Cataplasmele cu semințe de in au o termopexie mare
384. Băile de soare își bazează efectul pe următoarele tipuri de radiații, cu excepția:
a) Razele luminoase
b) Radiațiile infraroșii
c) Razele ultraviolete
d) Raze X
385. Următoarele proceduri de hidroterapie au efect antipiretic cu o excepție:
a) Băile sulfuroase
b) Baia de aer
c) Împachetarea cu parafină
d) Dușul masaj
386. Sala de hidroterapie trebuie să respecte următoarele condiții:
a) Iluminatul trebuie să fie artificial
b) Umiditatea să nu depășească 45%
c) Temperatura trebuie să fie de 22-23° C
d) Dezinfecția căzilor se va face la sfârșitul zilei de lucru
387. Regulile care trebuie respectate de bolnav la aplicarea băilor sunt următoarele, cu o
excepție:
a) Să se așeze încet în baie
b) Să stea liniștit și comod
c) Dacă apar fenomene de intoleranță nu se întrerupe tratamentul
d) Va intra în baie după termometrizarea apei
388. Compresele se pot aplica pe următoarele regiuni, cu excepția:
a) Ceafă
b) Abdomen
c) Nas

recuperare
65
d) Gambe
389. Impachetările umede de lungă durată nu sunt indicate în următoarea afecțiune:
a) obezitate
b) gută
c) tulburări metabolice
d) tuberculoză pulmonară
390. Abdomenul se fricționează:
a) În sensul evacuării intestinale
b) În sesul acelor de ceasornic
c) De sus în jos
d) De la dreapta la stânga
391. Următoarea afirmație cu privire la dușul cu aburi este greșită:
a) Are o durată de 10-15 minute
b) Poate să preceadă o baie generală
c) Se poate asocia cu masaj
d) Poate fi procedură de sine stătătoare
392. Următoarea afirmație cu privire la baia de jumătate (Halbbad) este greșită:
a) Poate avea efect tonifiant, sedativ și antitermic
b) Temperatura apei este de 42⁰ C
c) In bolile febrile se asociază cu răcire până la 25⁰ C
d) Este contraindicată în cazul apariției frisoanelor
393. Nu reprezintă baie de picioare:
a) Călcatul prin apă
b) Plimbatul prin râu
c) Băile ascendente
d) Stropitul cu apă
394. Băile cu plante medicinale sau substanțe organice se pot face cu următoarele ingredient,
cu excepția:
a) Mușețel
b) Muștar
c) Coajă de brad
d) Tărâțe de grâu
395. Următoarea afirmație cu privire la băile de bioxid de carbon este greșită:
a) Durata băii este de peste 30 minute
b) Temperatura indicată este de 30-35⁰ C
c) Presiunea gazului este de 0,5-1 atmosferă
d) Baia poate fi de ½, ¾ sau completă
396. Reprezintă contraindicație a băii cu aburi:
a) Diabet
b) Nevralgii
c) Reumatism cronic

recuperare
66
d) Stări febrile
397. Alegeti afirmația greșită cu privire la împachetarea cu parafină:
a) Parafina folosită este parafina albă de parchet
b) Temperatura de topire a parafinei este de 65-70⁰ C
c) Grosimea stratului de parafină este de 5 cm
d) Durata împachetării este până la solidificarea și răcirea parafinei
398. Reprezintă indicație a împachetării cu nămol:
a) Reumatismul degenerativ
b) Hipertensiunea arterială
c) Astmul bronșic
d) Afecțiuni renale
399. După temperatura utilizată hidroterapia cuprinde următoarele proceduri, cu excepția:
a) Crioterapia
b) Hidroterapia propriu-zisă
c) Termoterapia
d) Apiterapia
400. Reacția în hidroterapie este bună dacă dispariția petei palide are loc în:
a) 2-5 secunde
b) 5-8 secunde
c) 8-10 secunde
d) 10-15 secunde
401. Compresele reci nu au efect:
a) Antihemoragic
b) Antiinflamator
c) Antitermic
d) Vasodilatator
402. Funcție de temperatură spălările sunt de mai multe tipuri, cu excepția:
a) Calde
b) Stimulante
c) Reci
d) Alternante
403. Concentrația sulfului utilizată în băile sulfuroase este:
a) 50-200 mg/l
b) 1-20 mg/l
c) 30-50 mg/l
d) 200-300 mg/l
404. Următoarea afirmație cu privire la baia kinetoterapeutică este greșită:
a) Baia se asociază cu mișcări ale articulațiilor pacientului
b) Baia se realizează la o temperatură de 36-37⁰ C
c) Baia durează 60 minute fără repaus
d) Mobilizarea în apă este mai puțin dureroasă datorită relaxării musculare

recuperare
67
405. Împachetarea cu nisip durează:

a) 10-15 minute
b) 15-20 minute
c) 45-50 minute
d) 20-40 minute
406. Ungerile cu nămol sunt indicate în:
a) Obezitate
b) Afeciuni renale
c) Afecțiuni reumatismale în fază activă
d) Ateroscleroză

crt. Hidrotermoterapia - Prof. Vartic Camelia
407. Hidrotermoterapia este :
a) Procedura terapeutica variata cu o temperatură a apei peste 300C
b) Ramura a balneofizioterapiei care foloseste in scop terapeutic si preventiv apa
sub diferite stari de agregare, lichida, solida, gazoasa la diferite temperaturi.
c) Ramura a balneofizioterapie in care apa este folosita sub forma lichida si
îmbunatatita cu substante medicmentoase la diferite temperaturi
d) Ramura a balneofizioterapiei cu proceduri variate
408. Enumerați procedurile în funcție de temperatura apei :
a) Rezistenta și termorezistenta
b) Hidrotermoterapia , criotermoterapia
c) Termoterapia , hidroterapia propriu zisa , crioterapie
d) Criotermoterapia , termoterapia
409. Efectele Hidrotermoterapiei :
a) Efecte mecanice, termice, chimice
b) Efecte termice si fizice
c) Efecte mecanice -fizice
d) Efecte termo-chimice
410. Care sunt regulile tehnicii folosite in Hidrotermoterapie :
a) Procedurile se executa după ce bolnavul a luat micul dejun
b) Nu este necesar consultul medicului chiar daca apar fenomene supraadăugate
c) Procedurile se vor executa pe stomacul gol sau după o ora de la micul dejun
d) Procedurile se poate efectua si seara după cina
411. Sala de Hidrotermoterapie trebuie :
a) Să fie de culoare închisa
b) Să nu aibă iluminat artificial
c) Să fie mare , spațioasa , prevăzută cu o antecameră pentru pacienți
d) Poate fi mica deoarece nu se fac decât dușuri .

recuperare
68
412. Împachetările cu parafina se pot folosi sub forma de:

a) Bai generale
b) Pensulări
c) Cu presiune
d) Nu se folosesc
413. Băile ascendente Hauffe sunt :
a) Calde
b) Fierbinți
c) Foarte reci
d) Reci
414. Procedurile utilizare in hidrotermoterapie folosesc :
a) Ape calde ,reci, cu substanțe chimice, aburi, aer cald
b) Ape reci, calde, aburi , aer cald,
c) Ape calde ,reci, cu substanțe chimice , aer cald ,aburi parafina , nămol
d) Ape reci, calde , chimice , parafina, nămol
415. Dușurile reci folosesc apa la temperaturi de :

a) 18-20grade C
b) 20-22grade C
c) 16-18-grade C
d) 10-15 grade C
416. Acțiunea excitației termice asupra termoreglării :
a) Scade temperatura sângelui
b) Hipoglicemie
c) Creste temperatura sângelui
d) Scade secreția de adrenalina
417. Indicațiile împachetării cu nămol sunt :
a) Afecțiuni ale aparatului locomotor
b) Tbc
c) Neoplasm
d) Abcese și infecții
418. Efectele căldurii asupra organismului ;
a) Decontracturant , vasodilatator
b) Crește durerea
c) Crește spasticitatea
d) Produce vasoconstricție
419. Reguli generale ale HTT :
a) Se pot aplica pe orice tip de tegument al bolnavilor
b) După procedurile calde, reci și de sudație nu e necesar o scurta perioada de
răcire
c) Procedurile de hidrotermoterapie nu se pot aplica pe tegumente reci ale

recuperare
69
bolnavilor
d) După efectuarea procedurilor nu e necesara ștergerea tegumentelor.
420. După temperatura compresele pot fi :
a) Reci , calde ,moi
b) Calde , reci cu aburi
c) Alternate ,reci, calde cu aburi ,stimulante
d) Reci sau calde
421. Compresele stimulante sau Priessnitz sunt :
a) Comprese calde
b) Comprese reci acoperite
c) Comprese alternante
d) Comprese cu aburi
422. Cataplasmele se împart în :
a) Cataplasme umede si uscate
b) Cataplasme umede
c) Cataplasme de natură organica
d) Cataplasme uscate
423. Efecte terapeutice ale cataplasmelor asupra organismului :
a) Hipermizant, resorbant , analgezic, termic fizic, chimic
b) Au efect caloric
c) Au efect chimic
d) Doar efect termic
424. Împachetările pot fi :
a) Umede ,uscate ,parafină ,nămol
b) Uscate, parafină, nisip
c) Umede și parafina
d) Uscate, umede, parafină, nămol ,nisip
425. Împachetările uscate se aplica în :
a) Intoxicații si infecții cronice , sifilis terțiar
b) TBC
c) Tulburări de glande cu secreție interna
d) Sindroame miocardice
426. După temperatură dușurile sunt :
a) Dușuri reci , alternante, aer cald
b) Dușuri reci, calde alternate, aburi si aer cald
c) Dușuri calde cu aburi și aer cald
d) Dușuri calde și aer cald
427. După forma jetului distingem dușuri:
a) Dușul rece în rozeta
b) Dușul în rozeta alternant
c) Dușul în rozeta ,sul ,evantai

recuperare
70
d) Dușul rece, cald în rozeta ,evantai ,masaj

428. Dușurile speciale sunt :
a) Dușul evantai
b) Dușul masaj
c) Dușul cald rece
d) Dușul masaj si subacval
429. Indicațiile dusului masaj;
a) Contuzii , entorse, mialgii
b) Neoplasme
c) HTA
d) Hipersensibilitate
430. Contraindicațiile dusului subacval :
a) Paralizii
b) Afecțiuni gastrice si intestinale
c) Fragilitate vasculara
d) Obezitate
431. In funcție de compoziția chimica distingem următoarele bai :
a) Băi cu apă colorata
b) Băi cu ape minerale ,
c) Băi cu diferite gaze și ingrediente
d) Băi cu ape simple, minerale, diferite gaze și ingrediente
432. Indicațiile terapeutice ale băilor Halbbad :
a) Relaxare musculară
b) Colaps
c) Hemoragii
d) În timpul atacurilor de panică
433. Tehnica de aplicare a băilor fierbinți :
a) Efect revigorant durata 10 min
b) Pot fi de scurta durata cu efect excitant
c) Efect calmant durata medie 2-5 min
d) Pot depăși 30 min
434. Băile parțiale pot fi :
a) Reci si calde , ascendente
b) Calde si alternante , alternante
c) Reci , calde alternante , ascendente
d) Doar reci și calde
435. După compoziție băile medicinale se împart in:
a) Băi cu ingrediente chimice, medicinale , radiante
b) Băi cu plante medicinale, abur, bule
c) Băi cu plante medicinale, cu vapori chimici, toxice
d) Bai cu compoziție chimica, plante medicinale ,aburi, bule carbon si oxigen

recuperare
71
436. Băile cu abur sunt :

a) Proceduri care folosesc căldura uscată
b) Proceduri care folosesc căldura umedă sub forma de vapori
c) Proceduri care folosesc aerul rece sub formă de vapori
d) Proceduri cu un aport mare de căldura într-un timp foarte mare
437. Durata unei băi este de
a) 5- 20 min
b) Peste 30 min
c) Peste 40 min
d) 3-5 min
438. Cum se numește baia de imersie :
a) Baie răcoroasă
b) Baie fierbinte
c) Baie cu bule
d) Baie de scufundare
439. Contraindicaţiile băilor calde sunt:
a) Pareze
b) Boli reumatismale
c) Paralizii
d) Boli inflamatorii
440. Afuziunile băilor pot fi :
a) Generale
b) Generale și parțiale
c) Parțiale
d) Reci
441. Dusul subacval este o metoda:
a) Cu presiune
b) La o temperatură foarte rece
c) Temperatura de indiferenta
d) Fără presiune
Nr. ANUL II - Modulul IV.

crt. Biomecanica articulară şi bilanţ muscular - Dr. Bezerghean Rodica
442. În organizarea mișcării voliționale placa motorie reprezintă?
a) Element strict neuronal ,
b) Sinapsă neuro-musculară ,
c) Valoarea interpretativă fiziologică a impulsului nervos ,
d) Conjunctura cu tendonul .
443. Diartrozele (adevăratele articulații) cuprind totalitatea elementelor de tribologie (de
mobilitate):
a) Suprafețele articulare

recuperare
72
b) Inervația capsulei
c) Vascularizația mușchilor limfatici ,
d) Componenta pârghiilor .
444. Care din componentele de vecinătate a unui tendon are influență maximă în mișcare?
a) Inserția musculară
b) Tecile sinoviale
c) Grăsimea de vecinătate
d) Pachetul musculo-nervos al articulației .
445. Periostul este un manșon fibros ce acoperă osul compact și are distribuție pe:
a) Diafiza osului lung ,
b) Sinoviala de vecinătate ,
c) Tecile de inserție ale tendoanelor ,
d) Tendoanele de inserție .
446. Ce formă are meniscul articular în secțiunea verticală ?
a) Prismatic triunghiulară
b) Dreptunghiulară
c) Condiedru
d) Lenticulară .
447. Unul dintre cele mai expuse mai jos drept criteriu de clasificare a articulațiilor este
obligatoriu:
a) Gradul de libertate a mișcării ,
b) Integritatea suprafețelor articulare ,
c) Prezența plăcii neuro-musculare ,
d) Integritatea unei articulații limitrofe .
448. În determinarea parametrilor goniometrici ai umărului se efectuează mobilizarea până la:
a) Mobilizarea vârfului omoplatului ,
b) Apariția durerii în articulație ,
c) Prezența cracmentului panarticular .
d) Se înregistrează abducția maximă .
449. Modificarea forței de acțiune a deltoidului crește când abducția este de :
a) 60 ˚ ,
b) 90 ˚,
c) 120 ˚,
d) Apar dureri supraspinos .
450. Care din următoare elemente anatomice limitează pronația - supinația?
a) Tonusul mușchilor ,
b) Capsula articulară ,
c) Ligamentele de contenție articulară ,
d) Integritatea articulației pumnului .
451. Care este mușchiul princeps cu rol în extensia brațului ?
a) Anconeul ,

recuperare
73
b) Extensorii degetelor ,
c) Flexorii degetelor ,
d) Tricepsul brahial .
452. În mișcările de flexie – extensie a pumnului , ce axă urmărim ?
a) axa biomecanică ce trece prin capul osului mare ,
b) axa de deviație laterală ,
c) dorsoflexia mâinii ,
d) flexia metacarpo-falangiană .
453. Care din elementele menționate mai jos fac parte din articulațiile toracelui ?
a) Articulația acromio – claviculară ,
b) Articulația condro – sternală ,
c) Articulația costo - vertebrală ,
d) Articulația costo– condrală .
454. Mușchii lombo – iliaci au rolul princeps de a păstra :
a) Ortostatismul prelungit alături de centura pelviană ,
b) Flexia coapsei pe bazin ,
c) Adjuvant al poziției șezând ,
d) Mobilizează gamba pe bazin .
455. Celula osoasa formatoare de țesut osos ( fibros ce ne încarcă cu calciu ) se numește?
a) Osteoblast ,
b) Osteocit ,
c) Osteoclast ,
d) Mastocit .
456. Anatomic , care din următoare elemente împart gamba în 2 loje :
a) Membrana interosoasă ,
b) Calcaneul ,
c) Mușchii gambei ,
d) Pachetul vasculo-nervos .
457. Structurile de-al III lea ordin (osoase)conțin următoarele elemente ?
a) Nervii senzitivi ,
b) Săruri minerale ,
c) Pigmenții melaninei ,
d) Vase limfatice .
458. Articulațiile bazinului cuprind ?
a) Simfiza pubiană ,
b) Creastă iliacă ,
c) Articulația sacro – coccigiană ,
d) Articulația L5 – S1 .
459. Articulația astragală–calcaniană este o dublă– artrodie deoarece la ea participă:
a) întregul ansamblu arhitectonic al gleznei ,
b) bolta plantară cu cele 2 axe ,

recuperare
74
c) articulația metatorso – falangiene ,

d) două articulații separate .
460. Bolta piciorului cuprinde :
a) două bolți lungi și o boltă scurtă ,
b) țesut conjunctiv de umplere ,
c) inervație în formă de evantai ,
d) suprafața de sprijin totală .
461. Contactul dintre picior și sol se face astfel :
a) Pe toată întinderea suprafeței plantare
b) Pe partea externă
c) Predominant pe articulația metatorso–falangiană
d) Pe anumit teritoriu care variază ca formă .
462. Supinația și pronația piciorului de fac?
a) În articulația genunchiului ,
b) Mușchii moletului ,
c) desfășoară inerția tendonului lui Achile ,
d) Articulația medio-tarsiană și subastragaliană .
463. Membrul inferior acționează în următoarele mișcări: (ca lanț cinematic deschis)
a) Rotația dinapoi înainte și dinapoi înainte ,
b) Statusul bipodal ,
c) Participă la cvadrupedie ,
d) Rol de executare a poziției ,,atârnat ”cu sprijin .
464. Determinarea poziției centrului de greutate ia în considerație :
a) Rectitudinea și curburile coloanei vertebrale ,
b) Modificările de statică ale bazinului ,
c) Locul și greutatea fiecărui segment ,
d) Stadiul osteoporozei .
465. Menținerea echilibrului ortostatic ia în considerare :
a) Sistemul combinat de pârghii ale membrelor inferioare ,
b) Tonusul muscular ,
c) Reflexele posturale complexe ,
d) Integritatea analizărilor exteroceptivi .
Nr. ANUL II - Modulul IV.

crt. Biomecanica articulară şi bilanţ muscular - Prof. Vartic Camelia
466. Mișcarea de supinație este mișcarea de:
a) Rotație spre interior
b) Orientare a palmei in sus
c) Rotație interna a pumnului
d) Orientare a palmei in jos

recuperare
75
467. Mișcarea de inversie a piciorului este realizata de următorii mușchi:

a) Gemenul intern
b) Gambierul posterior
c) Extensor comun al degetelor
d) Flexorul comun al degetelor
468. Cum se apreciază amplitudinea mișcărilor proprii ale umărului:
a) Goniometru
b) Prin măsurarea distantei in centimetru
c) Prin măsurarea distantei in milimetrii
d) Prin raportarea la valorile umărului opus
469. Complexul articular al pumnului este format din:
a) Articulația mediocarpiana
b) Articulația carpo-metacarpiana
c) Articulațiile interfalangiene
d) Articulația metacarpo-falangiană
470. Ce semnifica valoarea 1 a forței musculare:
a) Mușchiul se contracta, deplasând segmentul pe toata amplitudinea într-un plan
fără gravitație
b) Mușchiul se contracta ( vizibil sau palpabil), dar pe toată amplitudinea într-un
plan fără gravitație
c) Mușchiul nu prezinta contracții
d) Mușchiul deplasează segmentul in plan gravitațional
471. Valoarea mobilității unei articulații poate fi comparata cu:
a) Cea a articulației simetrice la nivelul membrelor
b) Valoarea generala a mobilității pe anumite tipuri de patologie
c) Cea a articulațiilor supraiacente
d) Cea a articulatiei subiacent
472. Mișcarea de pronosupinație este realizata de articulațiile:
a) Radio-cubitala superioara
b) Humero- cubitala
c) Radio- carpiana
d) Toate articulațiile de la nivelul antebrațului
473. Cum se poziționează goniometrul pentru aprecierea pronației:
a) Bratul fix pe fata palmara a pumnului, paralel cu humerusul
b) Bratul fix pe fata dorsala a pumnului, paralel cu humerusul
c) Bratul mobil de-a lungul metacarpianului 1
d) Bratul mobil de-a lungul metacarpianului 3
474. Care enunț este fals despre amplitudinea mișcărilor in articulația scapulo-humerala;
a) Abducția – 180 grade
b) Extensia – 30 grade
c) Rotația externa – 90 grade

recuperare
76
d) Flexia- 180 grade;

475. Care este poziția de start pentru gonometria flexiei cotului:
a) Poziția șezând cu brațul întins
b) În ortostatism cu cotul in extensie completa
c) În decubit ventral cu cotul in extensie completa
d) Poziția șezând cu brațul flectat;
476. În structura osului clasic există:
a) Amino-baze
b) Diferite forme de gel
c) Aminoacizi esențiali
d) Microorganisme
477. Procesul prin care se realizează fixarea sărurilor se numește :
a) Osteocit
b) Osificare
c) Resorbție
d) Condensare
478. Nutriția cartilajului se face prin:
a) Vasele Capsulo-sinoviale
b) Vasele venelor mari
c) Ligamente
d) Tendoane
479. Lichidul sinovial are culoarea și consistență :
a) Alb, mat, vâscos,
b) Transparent ,gălbui, vâscos
c) Incolor ,fluid
d) Asemănător cu plasma sanguină
480. Din punct de vedere morfologic structura corpului muscular cuprinde :
a) structuri
b) structuri
c) 6 structuri
d) 4 structuri
481. În executarea unei mișcări intervine acțiunea pârghiilor osoase :
a) Pârghia de gradul I – punctul de sprijin este pe mijloc
b) Pârghia de gradul II – forța pe mijloc
c) Pârghia de gradul III- rezistența pe mijloc
d) Toate criteriile sunt adevărate
482. Examenul clinic ne ajuta la determinarea capacității funcționale unui mușchi sau
articulație folosind scala lui Pol Caeur:
a) F0 – forță normala , cu amplitudine de mișcare mare
b) F1 – forță slabă contracție absentă fără deplasare
c) F2 – forță normala dar se epuizează ușor

recuperare
77
d) F3 – forță utilă , insuficientă

483. Coloana vertebrală se împarte în 4 regiuni :
a) Regiunea cervicală cu 12 vertebre
b) Regiunea Dorsala cu 7 vertebre
c) Regiunea Lombară cu 5 vertebre
d) Regiunea sacro –coccigiană 12 vertebre
484. În articulația cotului intră 4 ligamente :
a) Ligament , osteoblast, osteocit, intern ,extern posterior
b) Ligament, anterior, posterior ,lateral intern ,posterior
c) Ligament anterior, posterior, lateral intern, lateral extern
d) Ligament posterior oblic, lateral extern ,lateral intern
485. În biomecanica ultimelor 4 degete prezintă diferite mișcări:
a) Rotație. pronație. flexie. extensie
b) Supinație, promoție. circumducție. mișcări de lateralitate
c) Pronație. supinație, flexie, extensie
d) Flexie , extensie , circumducție, mișcări de lateralitate
486. În articulația soldului intra :
a) Supinație și pronație in plan frontal
b) Abducție și aducție în plan transversal
c) Flexia și extensia în plan sagital
d) Rotație internă și externă în jurul unei axe antero-posterioare
487. Mușchii care realizează mișcările genunchiului sunt :
a) Mușchii gambei și a coapsei
b) Mușchii gamei
c) Mușchii genunchiului
d) Mușchiul gambei si piciorului
488. Mișcările de flexie și extensie în articulația femuro-tibială este o pârghie de gradul :
a) Pârghie de grad I
b) Pârghie de grad IV
c) Pârghie de grad II
d) Pârghie de gradul III
489. Mișcarea de extensie a cotului este limitată de :
a) Ligamente
b) Tendoane
c) Olecran
d) Condili
490. Care este cea mai mobila articulație a corpului
a) Articulația genunchiului
b) Articulația scapulo-humerală
c) Articulația gleznei
d) Articulația șoldului

recuperare
78
Nr. ANUL II - Modulul V.

crt. Masoterapia - Dr. Suciu Ana Maria
491. Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului:
a) Creşterea metabolismului bazal
b) Scăderea metabolismului bazal
c) Alterarea stării generale
d) Creşterea fluxului urinar
492. Selectaţi care sunt efectele locale ale masajului:
a) Decontracturant
b) Nerezorbtiv
c) Creşterea temperaturii centrale a corpului
d) Scăderea temperaturii centrale a corpului
493. După modul de acţiune al tipului de masaj folosit, efectele pot fi:
a) Numai directe
b) Numai indirecte
c) Reflexogene
d) Numai reflexe
494. Fac parte dintre tehnicile clasice principale de masoterapie:
a) Netezirea
b) Fricţiunea
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Frământatul
495. Fac parte dintre tehnicile clasice principale de masoterapie:
a) Tapotamentul
b) Cernutul
c) Rulatul
d) Scuturăturile
496. Fac parte dintre tehnicile clasice complementare ale masoterapiei:
a) Cernutul
b) Toate răspunsurile sunt corecte
c) Rulatul
d) Presiunile
497. Fac parte dintre tehnicile clasice principale ale masoterapie:
a) Vibratiile
b) Tracţiunile
c) Scuturările
d) Cernutul
498. Efectele masajului sunt multiple şi pot fi clasificate după mai mult criterii:
a) Efecte directe asupra ţesuturilor (masajul somatic)

recuperare
79
c) Efecte indirecte - profunde asupra organelor interne (masaj profund)

d) Efecte reflexogene
499. Efectele parţiale (locale)ale masajului sunt:
a) Calmarea durerii
b) Vasoconstrictie locală
c) Scăderea circulaţiei locale
d) Contractura musculara
500. Efectele generale ale masajului sunt:
a) Inhibarea funcţiilor aparatului respirator
b) Stimularea funcţiilor aparatului circulator
c) Scăderea metabolismului
d) Hiperemie locala
501. Efectele masajului asupra pielii sunt:
a) Asuplizarea
b) Scăderea pragului sensibilităţii cutanate
c) Scaderea elasticitatii
d) Nici un raspuns nu este corect
502. Efectele masajului asupra pielii sunt:
a) Facilitarea secreţiei glandelor sudoripare cu creşterea secreţiei lor
b) Favorizarea penetraţiei substanţelor grase
c) Vasodilataţie activă cu creşterea vitezei de circulaţie
503. Efectele masajului asupra ţesutului conjunctiv:
a) Reface elasticitatea şi supleţea
c) Favorizează schimburile nutritive prin creşterea aportului de sânge
d) Stimulează resorbţia şi scăderea depozitelor de grăsime în cazul prezenţei
obezităţii
504. Efectele masajului asupra mușchilor:
a) Creşte rezistenţa musculară la efort prin hiperemie
b) Creşte viteza de refacere după traumatisme, atrofii
c) Toate răspunsurile sunt corecte
d) Creşte sau scade tonusul şi excitabilitatea, în funcţie de tehnică
505. Efectele masajului asupra tendoanelor şi tecilor tendinoase, fasciilor, aponevrozelor:
a) Activarea circulaţiei locale
b) Favorizarea stazei sanguine şi limfatice
c) Inhibarea proprioceptorilor
d) Nici un răspuns nu este corect
506. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte:
a) Scăderea secreţiei glandelor sudoripare
b) Inhibarea creşterii celulelor tinere

recuperare
80
c) Vasodilataţie activă
d) Vasoconstricţie activă
507. Asupra ţesutului celular subcutanat masajul produce următoarele efecte:
a) Scade afluxul de sânge
b) Stimulează refacerea elasticităţii ţesutului conjunctiv
c) Nu îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi eliminarea reziduurilor
d) Crește masa de ţesut gras
508. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor?
a) Scade contractilitatea
b) Scade conductibilitatea
c) Creşte performanţa musculară
d) Inhibă refacerea postefort
509. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivelul tendoanelor?
a) Inhiba creşterea supleţei acestora
b) Stimulează propriocepţia
c) Determină staza sanguină şi limfatică cu scop nutritiv
d) Inhibă circulaţia locală
510. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivel circulator:
a) La nivelul circulaţiei capilare inhibă vasomotricitatea
b) La nivel venos creşte viteza de circulaţie
c) La nivel venos scade uşor presiunea venoasă
d) Scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar
511. Efectele masajului asupra sistemului central:
a) La nivel local se produce un reflex de axon cu vasodilataţie secundară
b) Nu are efecte sedativ-relaxante
c) Efecte excitante
d) Nici un raspuns nu este correct
512. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele fiziologice ale masajului?
a) Decontracturant
b) Stimulant muscular
c) Analgetic
513. Care sunt contraindicaţii temporare pentru masaj?
a) Procese inflamatorii acute
b) Procese inflamatorii cronice
c) Nici un raspuns nu este corect
d) Boli cronice ale organelor interne
514. Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire?
a) Efect relaxant
b) Efect stimulant
c) Se aplică numai la sfârşitul altor manevre de masaj

recuperare
81
d) Se aplică la începutul şedinţei de masaj

515. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice:
a) Cu regiunea tenară
b) Cu faţa dorsală a degetelor, uşor flectate
c) Cu faţa dorsală a mâinii
d) Toate rspunsurile sunt corecte
516. Fricţiunea-care afirmaţii sunt adevărate:
a) Nu vizează ţesutul subcutanat
b) Vizează ţesuturile moi periarticulare
c) Vizează ţesutul muscular în special
d) Vizează osul
517. Fricţiunea prezintă următoarele variante tehnice:
a) Cu vârful policelui sau al indexului
b) Prin lovirea ritmică a ţesuturilor
c) Prin rularea tegumentului
d) Intensitatea nu depinde de unghiul de aplicare
518. Care afirmaţii nu sunt adevărate pentru frământat?
a) Se adresează în special muşchilor
b) Constă într-o comprimare gradată a ţesuturilor
c) Se realizează prin ridicarea, torsiunea şi presarea ţesuturilor pe planurile
subiacente
d) Creşte schimburile nutritive şi eliminarea toxinelor
519. Frământatul prezintă următoarele variante tehnice:
a) Cuta plimbată
b) Circular
d) Ciupituri
520. Care afirmaţii sunt adevărate pentru batere?
a) Constă din presiunea ritmică
b) Nu constă din lovirea ritmică a ţesuturilor superficiale sau profunde
c) Determină hiperemie locală
d) Nu are efect reflex
521. Care sunt variantele tehnice ale baterii?
a) Percutatul
b) Toate rapunsuile snt corecte
c) Tocatul tangenţial
d) Măngăluirea
522. Vibraţiile nu se caracterizează prin:
a) Imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor
b) Se pot realiza manual
c) Se realizează numai cu aparate vibratorii

recuperare
82
d) Stimulează circulaţia şi propriocepţia locală

523. Efectele masajului asupra ţesutului şi organelor profunde prin masajul peretelui
abdominal:
a) Nu apar efecte directe mecanice cu reglarea secreţiei / excreţiei viscerelor
b) Apar efecte directe mecanice cu reglarea motilităţii viscerelor
c) Masajul nu are efect
d) Nu apare nici un efect legat de reglarea motilitatii organelor.
524. Efectele masajului general:
a) Inhiba în sens reglator circulaţia
b) Stimulează în sens reglator secreţiile endocrine
c) Inhibă în sens reglator hematopoeza
d) Nu are nici un efect.
525. Tipuri de netezire:
a) Netezire simplă
b) Netezire în greblă
c) Toate rspunsurile sunt corecte
d) Netezire şerpuită
526. În netezirea simplă:
a) Policele se poate opune celorlalte degete, în funcţie de segmentul masat
b) Degetele mâinii pot fi lipite între ele sau larg deschise
c) Poziţia palmei poate fi paralelă, perpendiculară sau oblică, faţă de direcţia
mişcării
d) Toate rspunsurile sunt corecte
527. Netezirea în greblă:
a) Se execută cu nodozităţile articulare ale falangelor degetelor flectate
b) Pumnul deschis
c) Alunecarea superficiala
528. În netezirea şerpuită:
a) Mâna este aplicată longitudinal
b) Toate rspunsurile sunt corecte
c) Degetele strânse se mişcă în zig-zag
d) Degetele strânse se mişcă în sens centripet
529. În netezirea în cleşte:
a) Se utilizează degetul mare împreună cu celelalte degete
b) Se imită acţiunea unui cleşte
d) Se alunecă în această poziţie pe tot traiectul muşchiului sau tendonului masat
530. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la regulile generale de aplicare a masajului:
a) Sensul în care se execută netezirea este invers celui circulaţiei venoase şi
limfatice

recuperare
83
b) Netezirea se execută repede

c) Netezirea se face fără întreruperi, spre ganglionii limfatici
d) Raspunsurile sunt toate incorecte
531. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la regulile generale de aplicare a masajului:
a) Presiunea cu care se execută netezirea trebuie să scadă progresiv pe prima
jumătate a segmentului masat, să atingă maximul la mijloc şi să crească treptat
spre sfârşit.
b) Pentru că mâna trebuie să alunece liberă pe zona masată, se vor folosi cantităţi
mici de ulei de masaj sau pudră de talc.
c) Netezirea unui segment începe de la extremitatea cea mai apropiată de trunchi
şi se termină cu zona cea mai îndepărtată de acesta.
d) Masjul nu are efect asupra oraganelor interne
532. Efectele netezirii sunt:
a) De activarea circulaţiei superficiale (capilare şi limfatice)
b) Stimulatoare sau calmante asupra nervilor
c) Calmante asupra muşchilor periferici
d) Toate raspunsurile sunt corecte
533. Fricţiunea rectilinie presupune:
a) Imobilizarea pielii până la limita ei elastică în sens rectiliniu
b) Intensitatea şi extinderea creşte treptat
c) Intensitatea şi extinderea scade treptat
534. Fricţiunea rectilinie se poate face cu:
a) Pulpa policelui
b) Pulpele celorlalte degete
c) Tote raspunsurile sunt corecte
d) Palma întreagă
535. Fricţiunea în spirală presupune:
a) Execuţia cu pulpa degetelor
b) Nu se executa cu rădăcina mâinii aplicate
c) Se imprimă fricţiunii o direcţie rectilinie
d) Nu are efect asupra pielii
536. Regulile generale ale fricțiunii sunt:
a) Se execută pe o porţiune limitată a suprafeţei cutanate şi poate fi executată atât
în sensul circulaţiei venoase, cât şi în sens contrar circulaţiei limfei şi sângelui venos.
b) Este procedeul principal în majoritatea cazurilor patologice şi singurul care
influenţează pozitiv mobilitatea, rezistenţa şi elasticitatea aparatului articular.
d) În timpul fricţiunii, forţa de presiune creşte gradat prin unghiul de înclinare al
degetelor faţă de orizontală.

recuperare
84
537. Efectele fricțiunii sunt:

a) Când se execută lent, uşor au un efect de relaxare musculară şi calmare
nervoasă
b) Când se execută energic, profund, au un efect de relaxare, inhibare cu efecte
trofice şi circulatorii
c) Când se execută lent, uşor au un efect de excitare, stimulare cu efecte trofice şi
circulatorii
d) Nici un răspuns corect.
538. Efecte ale frământatului:
a) Acţionează intens asupra vaselor limfatice şi sanguine mari, accelerând
neutralizarea produselor de descompunere
b) Frământatul măreşte puterea de contracţie a fibrelor musculare
d) Tratarea atrofiei şi insuficienţei musculare
539. Tehnici de execuţie a tapotamentului:
a) Tocatul
b) Plescăitul
c) Percutatul
540. Percutatul:
a) Se efectuează cu pulpa degetelor uşor îndoite care cad oblic sau perpendicular
pe regiunea masată
b) Ritmul de aplicare este rapid
d) Se practică cu ambele mâini care lovesc simultan sau alternative
541. Regulile generale ale tapotamentului sunt:
a) Tapotamentul se adresează ţesutului superficial sau profund, în funcţie de
intensitatea de lovire şi viteză
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Profunzimea este dată de varianta aleasă şi de pârghia folosită.
d) Poate fi aplicat în orice direcţie
542. Manevrele auxiliare:
a) Întregesc acţiunea manevrelor principale.
b) Se intercalează între manevrele principale sau se adaugă la sfârşitul lor.
c) Unele manevre secundare derivă din cele principale sau sunt o combinaţie între ele
543. Cernutul reprezintă:
a) Mobilizarea rapida a masei musculare
b) Mişcarea în sens lateral şi de jos în sus a mâinilor aşezate paralel de o parte şi
de alta a locului masat, în supinaţie şi cu degetele uşor flectate
c) Mişcarea seamănă cu cernutul printr-o sită

recuperare
85

544. Durata ședinței de masaj general este de:
a) 60-70min
b) 120min
c) 15min
d) 30 min
a) Scăderea secreției glandelor sudoripare
b) Descuamarea
c) Inhibarea creșterii celulelor tinere
d) Nici un raspuns corect

crt. Masoterapia - Asistent medical Ungureanu Maria
546. La masajul cefei:
a) Netezirea se execută de jos în sus (centripet)
b) Netezirea se execută de sus în jos sau pe direcția fibrelor musculare
c) Netezirea se execută foarte lent
d) Netezirea se execută rapid
547. Manevrele masajului precordial sunt:
a) Fricțiunea
b) Frământarea
c) Tapotamentul precordial
d) Vibrația
548. Frământarea se mai numește:
a) Efleuraj
b) Petrisaj
c) Ciocănire
d) Trepidație
549. În regiunea mamară este permis:
a) Tapotamentul
b) Frământarea
c) Ciupitul
d) Netezirea
550. Masajul poate fi efectuat de:
a) Maseuri
b) Asistenți generaliști
c) Moașe
d) Paramedici
551. Bancheta pentru masaj trebuie să aibă următoarele dimensiuni:
a) Lungime 100 cm, lățime 50-60 cm, înălțime 60-70 cm

recuperare
86
b) Lungime 195cm, lățime 60-65 cm, înălțime 72-75 cm

c) Lungime 220 cm, lățime 80-100 cm, înălțime 50-55 cm
d) Lungime 175 cm, lățime 70-80 cm, înălțime 80-90 cm
552. Maseurul:
a) Trebuie să stăpânească perfect tehnicile de masaj
b) Poate purta discuții în timpul tratamentului cu colegii de cameră
c) Poate consuma alimente în timpul tratamentului
d) Poate fuma în pauzele dintre aplicații
553. Poziția maseurului:
a) Nu depinde de regiunea supusă masajului
b) În spatele pacientului când masează ceafa și umerii
c) În partea dreaptă când masează planul posterior
d) În stânga când masează planul anterior
554. Ordinea în care se masează este:
a) Se masează întâi trunchiul apoi părțile periferice
b) Se masează întâi regiunile bolnave și apoi cele sănătoase
c) Mai întâi se masează regiunea perineală, apoi coapsa, abdomenul sau spatele
d) Se masează întâi regiunile sănătoase și apoi regiunea afectată
555. Netezirea se aplică:
a) Cu palma mâinii întinse
b) Cu partea cubitală a mâinii
c) Cu fața dorsală a policelui
d) Cu inelarul
556. Următoarea afirmație cu privire la frământat este adevărată:
a) Masajul vârtej se execută cu o singură mână
b) Petrisajul se execută pe suprafețe cu masă musculară redusă
c) Ciupitul se execută cu indexul și arătătorul
d) Frământatul se execută sub forma unei compresiuni, ca o stoarcere întreruptă
557. La masajul gâtului se aplică următoarele manevre de masaj:
a) Frământarea
b) Fricțiunea
c) Vibrația laringelui
d) Baterea
558. Efectele rulatului sunt următoarele, cu excepția:
a) Induce relaxarea musculaturii
b) Produce detensionare nervoasă regională
c) Nu influențează circulația sanguină
d) Redă elasticitatea tendoanelor și a fibrelor musculare
559. Efectele compresiunii pe cutia toracică sunt, cu excepția:
a) Mobilizează articulațiile costovertebrale
b) Mobilizează musculatura intercostală

recuperare
87
c) Îmbunătățește suplețea și elasticitatea cutiei toracice

d) Micșorează capacitatea respiratorie
560. Efectele elongațiilor sunt următoarele, cu excepția:
a) Detensionarea spațiilor intervertebrale
b) Întreținerea și îmbunătățirea mobilității și elasticității elementelor articulare
c) Inducerea contracturii musculaturii paravertebrale și intervertebrale
d) Îmbunătățirea circulației în articulație
561. Camera în care se execută masajul trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cu
excepția:
a) Să fie iluminată natural
b) Să fie bine aerisită
c) Să fie încălzită la temperatura de 20°C
d) Să fie iluminată cu radiații ultraviolete
562. Condiția pe care trebuie să o îndeplinească maseurul este:
a) Hainele maseurului să fie obișnuite
b) Să fie atent cu bolnavul, să vorbească cu blândețe, să-l încurajeze
c) Poate purta ceas la mână, inele sau brățări în timpul lucrului
d) Mâinile nu trebuie încălzite înaintea începerii tratamentului
563. Dușul subacval este contraindicat în:
a) Mialgii
b) Paralizii
c) Arterioscleroză înaintată
d) Constipații atone

crt. Masoterapia - Prof. Vartic Camelia
564. Alege varianta corectă:
a) Masajul este prelucrarea unei zone a corpului, manual sau electric in scop
relaxant,terapeutic și analgezic
b) Masajul este contraindicat în obezitate
c) Masajul este unica soluție în recuperarea spondilozei
565. Efectele masajului sunt:
a) Directe și indirecte
b) Reflexogene
c) Calmante și relaxante
566. Efectele masajului general produce:
a) Nervozitate și hipotermie
b) Scăderea sensibilități și reducerea tonusului neuromuscular
c) Vasodilatație capilară

recuperare
88
d) Leșin
567. Alege varianta corectă:
a) Sensul în care se execută netezirea este cel al circulației venoase și limfatice
b) Netezirea se execută repede
c) Presiunea cu care se execută netezirea scade progresiv
d) Netezirea produce creșterea presiuni sanguine
568. Fricțiunea:
a) Se execută pe o porțiune nelimitată a corpului
b) Influențează pozitiv mobilitatea, rezistența și elasticitatea aparatului articular
c) Forța de presiune scade treptat
d) Nu este o manevră de masaj
569. Manevrele auxiliare ale masajului sunt:
a) Cernutul și rulatul
b) Presiunile și ciupitul
c) Scuturatul și tragerea
570. Masajul este indicat în:
a) Nevralgii și neuromialgii
b) Inflamații
c) Stări febrile
d) Boli psihice
571. Masajul este contraindicat în:
a) Obezitate
b) Anemii diverse
c) Afecțiuni acute febrile
d) Geriatrie
572. Tendinita este:
a) inflamație acută a unui tendon ca urmare a unei extensii prelungite a mușchilor
b) Boală preventivă
c) Inflamație abdominală
d) infecție genital
573. Tratamentul pentru lombosciatică cuprinde:
a) Repaus pe pat tare
b) Vibromasaj
c) Kinetoterapie
574. Care afirmație este adevărata privind efectele masajului la nivel circulator:
a) La nivelul circulației capilare inhiba vasomotricitatea
b) La nivel venos scade ușor presiunea venoasa
c) Creșterea fluxului sanguin la nivel arteriolar

recuperare
89
d) Scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar

575. Care afirmație nu este adevărată pentru netezire?
a) Efect relaxant
b) Efect stimulant
c) Se aplica numai la sfârșitul altor manevre de masaj
d) Se aplica la începutul ședinței de masaj
576. Fricțiunea - care afirmație este adevărată:
a) Vizează țesutul subcutanat
b) Vizează osul
c) Vizează țesutul muscular in special
d) Nici una din cele de mai sus
577. Frământatul- care varianta nu este corecta:
a) Cuta
b) Inel
c) Ciupituri
d) Pieptănatul
578. Care dintre afirmații nu arata ca fricțiunea influențează pozitiv?
a) Mobilitatea
b) Rezistenta
c) Repausul
d) Elasticitatea
a) Scăderea secreției glandelor sudoripare
b) Inhibarea creșterii celulelor tinere
c) Vasodilatație activa
d) Vasoconstricție activa;
580. Tapotamentul :care varianta nu este corecta?

a) Bâta
b) Loviri ritmice
c) Tocatul
d) Relaxarea musculară
581. Dintre variante nu corespunde tehnicii tapotamentului?
a) Pescaitul
b) Percutanatul
c) Ciupituri
d) Bătătoritul cu palmele
582. Care afirmație nu este adevărată privind efectele tapotamentului?
a) Vasodilatator
b) Descuamare
c) Provoacă o hiperemie profunda

recuperare
90
d) Acționează asupra nervilor vasomotori

583. Care din afirmațiile de mai jos nu corespunde tehnicii vibrațiilor?
a) Vibrația simpla;
b) Loviri ușoare;
c) Trepidația;
d) Vibrația simpla
584. Care dintre aceste tehnici este o tehnica principala masajului clasic? :
a) Cernutul si rulatul
b) Presiunile si tensiunile
c) Netezirea
d) Tracțiunile
585. Efectele masajului asupra tendoanelor și tecilor tendinoase, fasciilor, aponevrozelor sunt:
a) Creșterea supleței si consistentei
b) Activarea circulației locale
c) Combaterea stazei sangvine si limfatice
586. Definiți fricțiunea:
a) Prinderea in cuta a mușchilor si a țesuturilor profunde, ridicarea si strângerea
acestora cat permite elasticitatea țesutului respectiv
b) Consta in bătăi sau loviri ușoare si ritmice, cu degetele, palmele sau canturile
palmelor, aplicate pe țesuturile moi
c) Apăsarea si deplasarea pielii si a țesuturilor moi subcutanate pe țesuturile
profunde sau pe plan dur, osos, atât cat permite elasticitatea acestora
d) Executarea de mișcări oscilatorii pe un fond de presiune continua si constanta ,
de intensitate redusa
587. Care din variantele de mai jos face parte din efectele tapotamentului :
a) Efect calmant, relaxant
b) Efect vasodilatator
c) Tratarea atrofiei si insuficientei musculare
d) Înlăturarea reziduurilor infiltrate si a rezervelor de grăsime
588. Ca efect general al masajului, avem:
a) Calmarea durerilor
b) Îndepărtarea stazelor
c) Hiperemie locală
d) Creșterea metabolismului
Nr. ANUL II - Modulul VI.

crt. Terapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă - Dr. Suciu Ana Maria
589. Electrologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul acţiunii următorilor agenţi fizici:
a) Curentul electric (constant sau variabil)
b) Apelor minerale

recuperare
91
c) Namolul
d) Bioclimat
590. Electroterapia-afirmații corecte:
a) Înseamnă aplicarea curentului electric asupra unei regiuni a organismului în
scopul obţinerii de efecte terapeutice
b) Pentru acest tip de activitate se folosesc şi termenii de masoterapie sau terapie
cu ajutorul factorilor fizici
c) Pentru acest tip de activitate se folosesc şi termenul crenoterapie
d) Nu se mai numeste eletrostimulare.
591. La nivelul membranei celulare se înregistrează în repaus, un echilibru între forţele
electrice dispuse pe faţa internă şi externă a celulei, fenomen numit:
a) Potenţial de actiune
b) Potențial de membrana
c) Potential de repaus
d) Pentru celula nervoasa are valoare de +70 V
592. Alegeți afirmațiile corecte:
a) Propagarea potenţialului de acţiune se face din aproape în aproape
b) Propagarea potenţialului de acţiune cuprinde parțial membrana
c) Proprietatea membranei de a conduce unda de excitaţie se numeşte
conductibilitate
d) Potentialul de repaus pentru celula nervoasa are valoare de +70 V
593. Electrodul terapeutic este alcătuit din:
a) material textil
b) metal sau carbon impregnat cu silicon
c) material plastic
d) metal
594. Curentul galvanic reprezintă:
a) un flux de electroni direcționat
b) de frecvență zero (continuu), cu intensitate constantă, de mică valoare (mai
puțin de 50 mA)
c) Tensiune de asemenea mare (130-280V).
d) un flux de electroni întrerupt
595. Câte tipuri de conductori cunoașteți?
a) De gradul I : foarte rau conductori: parul si epiderma
b) De gradul IV: foarte buni conductori : sange, limfa, LCR
c) De gradul II: buni conductori : muschiul, tesutul celular subcutanat
d) nici un raspuns nu este corect
a) Exista 2 tipuri de curent electric: continuu (galvanic) si alternativ
b) Exista 2 tipuri de conductori: metalici si gazosi.
c) Electroterapia reprezinta aplicarea namolului asupra unei regiuni a corpului

recuperare
92
uman in scopul producerii de efecte terapeutice

d) Conductorii de gradul IV sunt: muschiul, tesutul celular subutanat
a) Impulsul este un eveniment electric izolat, separat de următorul printr-o
perioadă nedefinită de timp
b) Trenul de impulsuri (cicluri) reprezintă secvenţe repetitive de impulsuri
c) Electrodul terapeutic este un slab conducător de electricitate care permite
transferul electricităţii către ţesuturi
d) Electroterapia este stiința care se ocupă cu terapia apelor minerale
598. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la electrozi:
a) Au formă variabilă (dreptunghiular, oval, rotund, special-Scherbah)
b) Au doar dimensiuni mici
c) Sunt confectionati din material textil care este cel mai bun conducator de
electricitate
d) Au doar dimensiuni punctiforme
599. Aplicarea electrozilor se face:
a) Direct pe tegumentul intact (fara nici o leziune tegumentara)
b) La distanta fata de dermatomul, miotomul ce corespunde nervului afectat
c) Orientarea poate fi monopolară, bipolară sau cvadripolară
d) Doar in pozitie transversala
600. Efectele biologice ale curentului electric sunt:
a) Antalgic (scăderea edemului)
b) Ionizant (penetrarea transcutană a unor substanţe chimice cu rol terapeutic)
c) Vasoconstrictor
d) Edematos
601. Efectele fiziologice ale curentului galvanic:
a) Acţiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv
b) Acţiunea analgezică se produce la nivelul polului negativ
c) Acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli
d) La polul negativ, membranele celulare se hiperpolarizează
602. Efectele curentului galvanic asupra sistemului nervos central:
a) Galvanizarea ascendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal
b) Galvanizarea descendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal
c) Organele de simţ nu reacţionează la aplicarea curenului galvanic
d) Galvanizarea descendentă - apare creşterea excitabilităţii
603. Modalităţi de aplicare a curentului galvanic:
a) Intensitatea se reglează la ”înţepătură”
b) Aşezarea electrozilor se face doar longitudinal
c) Se utilizează stratul hidrofil între electrod şi tegument
d) Electrodul se aplică pe zona păroasă a capului

recuperare
93
604. Băile galvanice

a) Temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b) Direcţia curentului va fi numai ascendentă
c) Durata şedinţelor va fi de 10-30 minut
d) Ritmul şedinţelor la 3 zile
605. Clasificarea curentului electric după frecvenţă:
a) Curentul galvanic, constant sau continuu, cu frecvenţă „0”
b) Curentul variabil de joasă frecvenţă (100-1000Hz)
c) Curentul variabil de joasă frecvenţă (1000-10000Hz)
d) Curentul galvanic, inconstant sau incontinuu, cu frecventa „0”
606. Clasificarea curentului electric după frecvenţă:
a) Curentul variabil de joasă frecvenţă (100-1000Hz)
b) Curentul variabil de medie frecvenţă (1-1000Hz)
c) Curentul variabil de înaltă frecvenţă (peste 10000Hz)
d) Curent galvanic de frecventa 100 V
607. Avantajele aplicării iontoforezei:
a) Nu este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor
b) Cantitatea de substanţă care pătrunde este necontrolabilă
c) Cantitatea de substanţă care pătrunde nu poate fi dozată
d) Se cumulează cu efectul analgezic al curentului galvanic
608. Contraindicaţiile galvanoterapiei:
a) Artrite
b) Distonii neurovegetative
c) Nevralgii şi nevrite diferite
d) Supuraţii
609. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu:
a) Curenţi exponenţiali de inalta frecvenţă
b) Curenţi de medie frecvenţă
c) Impuls cu durata de 500 ms cu panta de creştere de 1000 m
d) Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauză de 600 ms
610. Musculatura total denervată:
a) Raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de lungă durată
b) Raspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată
c) Raspunde la impulsuri de scurtă durată
d) Raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată
611. Curenţii diadinamici au efecte:
a) Contracţii musculare în muşchii denervaţi
b) Antipiretice
c) Hiperemiante
d) Nu au efecte dinamogene

recuperare
94
612. Curenţii Träbert:

a) Nu sunt indicaţi în lombalgii
b) Nu au efect analgetic şi hiperemiant
c) Electrodul pozitiv se plasează pe locul dureros
d) Durata de 2 ms urmaţi de o pauză de 5 ms
613. Ce reprezintă reobaza ?
a) permeabilitatea celulară
b) intensitatea “prag”
c) potenţialul de acţiune al celulei
d) pozitivitatea crescută din interiorul membranei
614. Ce este repolarizarea ?
a) procesul de revenire la potenţialul de membrană
b) activarea mecanismului de transport al sodiului
c) scadarea fluxului de ieşire a K+ din celulă
d) creşterea fluxului de intrare a K+ în celulă
615. Masurarea excitabilităţii unui nerv/muschi se face prin:
a) Aplicarea unui stimul dreptunghiular
b) Aplicarea unui stimul subliminal
c) Aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“
d) Aplicarea unui stimul triunghiular
616. TENS:
a) este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de inalta frecventa
b) polul pozitiv este activ
c) plasarea electrozilor se face pe zona nedureroasă
d) aplicaţia poate dura mai multe ore
617. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali :
a) Excitomotor pe muşchi atrofiati
b) Contracturant
c) Vasoconstrictor
d) Analgetic
618. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin curenţi interferenţiali:
a) Afecţiuni febrile de diferite etiologii
c) Neoplazii
d) Caşexie
619. Tehnica de aplicare a curenţilor interferenţiali:
a) Tehnica interfero triplex
b) Tehnica statică
c) Tehnica mixtă

recuperare
95
620. Procedeul curenţilor interferenţiali:

a) Se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
b) Se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
c) Prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă, dar cu amplitudine
invariabilă
d) La locul interferenţei direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv
621. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt:
a) Efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate
b) Analgetic
c) Miorelaxant-antispastic
d) Toate raspunsurile sunt corecte;
622. Modalităţi de aplicare a undelor scurte :
a) Metoda interfero- triplex
b) Metoda în câmp condensator
c) Metoda cu frecvenţe modulate
d) Metoda în cuplaj indirect
623. În terapia cu unde scurte, electrozii pot fi poziţionaţi:
a) In acelaşi plan
b) Transversal
c) Oblic
d) In oricare din poziţiile de mai sus
624. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte. Notaţi afirmaţiile adevărate:
a) Doza I atermică are efect revulsiv
b) Doza III se aplică în afecţiunile acute
c) Doza II este oligotermică cu acţiune antispastică
d) Doza I, II se recomandă în stadiile cornice
625. Sunt false următoarele afirmaţii:
a) La metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite
de vestimentaţie
b) Undele scurte se pot aplica la pacienţi cu pacemakere, sau obiecte metalice
c) Nu se recomandă undele scurte la pacientele cu sarcină
d) Se evită zonele cu sensibilitate cutanată
626. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte:
a) ameliorează osteoporoza
b) nu accelerează vindecarea unor plăgi
c) creşte spasmele musculaturii netede
d) nu previne şi nu tratează cicatricile cheloide
627. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la aplicaţia Diapulse:
a) nu se indică în afecţiunile pelvine inflamatorii cronice: anexite, parametrite,
metroanexite
b) se indică în herpes zoster

recuperare
96
c) vindecă fracturile într-un timp cu 10% mai scurt

d) 4 – 8 aplicaţii în suferinţele cronice
628. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvenţă pulsatile:
a) Produce efecte calorice locale, hipertermie
b) Se poate utiliza la pacienţii cu pace maker cardiac
c) Poate fi aplicat la orice vârstă, fără riscul de a provoca tulburări trofice
d) Nu poate fi tratată orice regiune a corpului
629. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte:
a) Electrozii se aplică direct pe piele
b) Electrozii se aplică la 2-3 cm faţă de regiunea de tratat
c) Poziţia electrozilor are importanţă
d) Electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai
reduse
630. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt:
a) Efectul mecanic
b) Efectul termic
c) Efectul de cavitaţie
d) Toate raspunsurile sunt corecte;
631. Acţiunea biologică a ultrasunetului determină:
a) Scăderea permeabilităţii membranelor celulare
b) Hiperemie tegumentară
c) Nu are efecte fibrolitice
d) Scaderea metabolismului celular
632. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt:
a) Algice
b) Excito-motorii
c) Miorelaxante
d) Sedative
633. Modalităţi de aplicare a ultrasunetului:
a) Segmentare indirecte, pe zone paravertebrale corespunzătoare rădăcinilor
nervoase medulare
b) Aplicaţii reflexe pe dermatoamele corespunzătoare organelor interne
c) Aplicaţii reflexe la distanţă pe ganglionii simpatici
634. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt:
a) Prin câmp inductor
b) Cuplaj direct, utilizând o substanţă de contact
c) Prin strat hidrofil
d) Cuplaj indirect utilizând substanţe medicamentoase
635. Alegeţi formele de ultrasunet utilizate în terapie:
a) în câmp inductor

recuperare
97
b) în regim continuu
c) în câmp condensator
d) prin stratul hidrofil
636. Alegeţi formularea corectă:
a) Este indicată succesiunea terapeutică masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj
b) Pacienţilor prezentând stări febrile li se recomandă tratament cu ultrasunet
paravertebral toracic
c) Aplicaţiile cu ultrasunet pot precede şedinţele de kinetoterapie, datorită acţiunii
analgetice şi miorelaxante
d) Este indicată aplicarea concomitentă a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe
aceeaşi regiune
637. Intensitatea energiei ultrasonore, utilizată în practică, depinde de:
a) Regiunea de tratat
c) profunzimea locului de tratat
d) forma de cuplaj
638. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt:
a) Reumatism degenerativ
b) Fracturi recente
c) Cicatrici cheloide
d) Toate rasunsurile sunt corecte
639. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt:
a) stări inflamatorii
b) neoplazii
c) stare generală alterată
d) Toate rasunsurile sunt corecte
Nr. Anul II - Modulul VI - Terapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă -

crt. Asistent medical Ungureanu Maria
1. Concentrația recomandată a substanțelor utilizate în ionoforeză este:
640.
a) 1-3%
b) 3-5%
c) 8-10%
d) 15-20%
641.
2. În raport cu electrostimularea masajul trebuie executat:
a) Concomitent cu stimularea
b) După stimulare
c) Înainte de stimulare
d) Indiferent de momentul stimulării
3. Regiunea de tratat în cazul curenților interferențiali este:
642.
a) Între anod și catod

recuperare
98
b) În partea opusă aplicării electrodului

c) Sub electrod
d) În zona de interferență a curenților
643.
4. La aplicarea undelor scurte ne interesează să obținem următoarele efecte cu o excepție:
a) Răcirea tegumentelor
b) Activarea circulației
c) Creșterea catabolismlui
d) Efect sedativ
644.
5. Dozele medii ale ultrasunetelor produc:
a) Peteșii
b) Hipertermie tegumentară
c) Flictene
d) Eritem
645.
6. Reprezintă efect al curenților diadinamici:
a) Antiviral
b) Analgezic
c) Antiinfecțios
d) Antitumoral
646.
7. Senzația percepută la aplicarea curentului Träbert este:
a) Vibrație suportabilă
b) Durere intensă
c) Prurit
d) Arsură
647.
8. În cazul aplicării curentului diadinamic:
a) Electrodul negativ se plasează pe locul cel mai dureros
b) Se folosesc elecrozi de tip ventuză
c) Electrodul pozitiv se plasează direct pe tegument
d) Ambii electrozi se aplică în vecinătatea locului dureros
648.
9. În ionizările transcerebrale limita de intensitate a curentului aplicat este:
a) 2- 4 mA
b) 5- 10 mA
c) 0,6 – 2 mA
d) 10-12 mA
649.
10. Viteza de deplasare a emițătorului la ultrasunet trebuie să fie:
a) Mică
b) Moderată
c) Rapidă
d) Foarte mică
650.
11. Procedura de electroterapie ce utilizează curent continuu este:
a) Diadinamic
b) Galvanizare

recuperare
99
c) Unde scurte
d) Ultrasunet
651.
12. Indicația faradizărilor este:
a) Atrofiile musculare prin inactivitate
b) Atrofii musculare cu hiperexcitabilitate marcată
c) Atrofii musculare cu degenerescență gravă
d) Pareze și paralizii recente după accidente cerebrale
652.
13. Clorura de calciu (CaCl2) se folosește ca sedativ al sistemului nervos în următoarele
afecțiuni cu excepția:
a) Nevroze
b) Spasmofilii
c) Migrene de natură vasculară
d) Tulburări hipofizare
653.
14. La ionizările transcerebrale soluția de sulfat de magneziu (Mg2SO4) se aplică în
următoarele afecțiuni cu o excepție:
a) În tulburări vasculare cerebrale
b) Status după accidente vasculare
c) Hipertensiunea arterială
d) Spasmofilii
654.
15. Semnele de leziune pe nerv periferic sunt următoarele cu excepția:
a) Inversarea răspunsului muscular la excitația electrică, respectiv contracție
la polul pozitiv
b) Curba de intensitate-durată (I/t) se deplasează spre stânga și în jos
c) Reobaza crescută
d) Cronaxia crescută
655.
16. Contraindicația electrostimulării musculaturii spastice este:
a) Spasticitatea în pareze, paralizii de origine cerebrală
b) Pareze spastice din cadrul sclerozei în plăci
c) Scleroza difuză avansată
d) Hemipareze spastice după accidente vasculare cerebrale
656.
17. Stimularea contracției musculaturii netede se va face:
a) În constipații cronice atone
b) În atonia vezicală postoperatorie
c) În contracții uterine primare la naștere
d) Constipații cronice spastice
657.
18. Forme de curenți diadinamici cu efect excitant sunt cu excepția:
a) Monofazat fix
b) Perioadă scurtă
c) Perioadă lungă
d) Ritm sincopat

recuperare
100
658. Indicații ale aplicării terapiei prin curenți interferențiali sunt următoarele cu excepția:
a) Afecțiuni ale aparatului locomotor: entorse, luxații, contuzii
b) Afecțiuni ginecologice: anexite, metroanexite, dismenoree
c) Aplicații toracice precordiale la persoanele cu stimulator cardiac
d) Afecțiuni ale organelor interne: hepatite, pancreatite cronice
659. Intensitatea curentului electric utilizat nu depinde de:
a) Efectele terapeutice urmărite
b) Poziția pacientului în timpul tratamentului
c) Toleranța individuală
d) Durata aplicațiilor
660. Creșterea și reducerea intensității curentului se face:
a) Rapid
b) Brusc
c) Lent
d) Toate variantele sunt posibile
661. Pentru a facilita pătrunderea în tegument a ionilor din soluție, prepararea soluțiilor se
face cu:
a) Apa distilată
b) Apa de la robinet
c) Alcool iodat
d) Acid citric
Nr. Anul II - modulul VI.

crt. Terapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă - Prof. Vartic Camelia
662. Modulația curenților de joasă frecvență poate fi:
a) De amplitudine,de frecvență și de durată
b) Mică,mijlocie și mare
c) Intensa și stimulanta
663. Acțiunea curenților de joasă frecvență se exercită prin:
a) Efecte analgezice
b) Efecte polare și efecte interpolare
c) Stimulare
d) Electrostimular
664. Curenții de joasă frecvență cu impulsuri sunt:
a) Curentul faradic-neofaradic
b) Curentul Trabet și Leduc
c) Curenții diadinamici
665. Efectele curentului diadinamic sunt:
a) Hiperemiant, dinamogen și analgezic

recuperare
101
b) Analgezic și excitant
c) Relaxant și intensiv
666. Formele de curent diadinamic sunt:
a) Monofazat fix și difazat fix
b) Ritm sincopat
c) Perioada lungă și perioadă scurtă
667. Curentul diadinamic este contraindicat în:
a) Stări spastice
b) Nevralgii
c) Redori articulare
d) Afecțiuni circulatorii periferice
668. Curentul galvanic are acțiune:
a) Intensivă și relaxantă
b) Polară și interpolară
c) Analgezică
669. Terapia prin curenți de joasă frecvență este indicata în:
a) Hipotonii
b) Nevralgii și nevrite
c) Parestezii postoperatorii
670. Efectele curentului faradic:
a) Excitomotor,analgezic și revulsiv
b) Vasomotorii și hiperemiante
c) Vasodilatatorii
d) Vasoconstrictorii
671. Curenții de joasă frecvență au domeniul de frecventa cuprins între:
a) 100-500Hz
b) 0-1000Hz
c) 1000-5000Hz
672. Ce este Electroterapia :
a) Este un aparat special alcătuit dintr-o parte principala cu aspect de cada de baie
b) Este o metoda de aplicare a curentului galvanic
c) Este ramura fizioterapiei care se ocupa cu studiul diferitelor forme de curent
asupra organismului si utilizarea lor in scop terapeutic.
d) Producerea de căldura prin masarea tegumentului
673. Formele clasice ale curentului diadinamic sunt :
a) Excitomotor, vasomotor

recuperare
102
b) Monofazat fix, difazat fix, perioada lunga, perioada scurta, ritm sincopat
c) Analgezic
d) Trofic
674. Care este frecventa variabila a curentului Faradic :
a) Între 15 - 150 herti
b) Intre 5 - 150 herti
c) Intre 10 – 150 herti
d) Intre 20 – 150 herti
675. Electrozii semiflexibili sunt confecționați din :
a) Aluminiu
b) Cupru
c) Plumb
d) Plastic
676. Ce este Curentul galvanic :
a) Proces biochimic ce are loc in țesutul reprezentat de deplasarea ionilor.
b) Este furnizat la o frecventa constanta de 50 herti
c) Se caracterizează prin existenta unui flux de electrozi unidirecționat neîntrerupt
de o frecventa zero, intensitate mica si tensiune mica.
d) Existenta unui flux de electroni unidirecționali întrerupt cu frecvența 0
continuu, intensitate mare
677. Care sunt efectele Curentului Trabert :
a) Hiperemiant, analgezic
b) Dinamogen
c) Excitomotor
d) Vasomotor
678. Electrozii rigizi sunt confecționați din :
a) Aluminiu
b) Cupru
c) Plumb
d) Bronz
679. Curenții dreptunghiulari sunt :
a) Sunt folosiți pentru testarea si tratarea spasticitatii musculare
b) Sunt folosiți pentru testarea si tratarea spasticitatii osoase
c) Sunt folosiți pentru testarea si tratarea spasticitatii nervoase
d) Sunt folosiți pentru testarea si tratarea spasticitatii articulare
680. Ce înseamnă curentul TENS (SNET) :
a) Stimulare electrica transcutanata
b) Stimulare nervoasa electrica transcutanata
c) Stimulare relaxanta electrica transcutanata
d) Stimulare osoasa electrica transcutanata

recuperare
103
681. Galvanizarea simpla in scop antialgic:

a) Electrodul activ este de dimensiuni mai mari.
b) Electrodul activ este de dimensiuni mai reduse.
c) Electrodul activ este electrodul negativ.
d) Electrodul activ este indiferent.
682. Efectele curentului Trabert sunt:
a) Contracturant.
b) Excitator.
c) Hiperemiant
d) Vasoconstrictor.
683. Tipuri de curenți de joasa frecventa:
a) Ultrasunete.
b) Laser.
c) Interferențial.
d) Galvanic.
684. Electrozi rigizi sunt confecționați din:
a) Plastic.
b) Metal.
c) Cupru.
d) Bronz.
685. Băile galvanice:
a) Temperatura apei va fi de 34*C – 38*C
b) Direcția curentului va fi numai ascendenta.
c) Ritmul ședințelor la 3 zile.
d) Temperatura apei va fi mai mare de 39*C
686. Scopuri terapeutice ale curentului galvanic:
a) Fibrilație.
b) Vasoconstricție.
c) Stimulant.
d) Absorbtiv.
687. Categoriile de electrozi sunt:.
a) Semimobili.
b) Mobili.
c) Moi.
d) Rigizi.
688. Intensitatea curentului electric:
a) Se măsoară în amperi/m2
b) Se măsoară în km.
c) Se măsoară în volți.
d) Se măsoară în amperi.

recuperare
104
689. Substanțe folosite în ionoforeza:

a) Clor
b) Fosfor.
c) Magneziu.
d) Calciu.
690. Contraindicațiile curentului diadinamic:
a) Luxații.
b) Rupturi ligamentare.
c) Tulburări circulatorii.
d) Artrite.
691. Curentul galvanic se caracterizează prin :
a) Existența unui flux de electroni unidirecționali întrerupt cu frecventa 0
continuu , intensitate mare
b) Existența unui flux de electroni unidirecțional neîntrerupt cu frecventa 0
continuu , intensitate mica mai puțin de 50mA si tensiune mica (30-80V)
c) Existenta unui flux de electroni unidirecțional neîntrerupt
d) Existenta unui influx de electroni unidirecțional neîntrerupt cu frecventa mare.
692. Durata aplicării curentului galvanic:
a) 30 min
b) 40-60 min
c) 15 min
d) 40 min
693. Indicații ale Ionoforezei :
a) Alergii, tuberculoza
b) Stare febrila, compensări cardiace, afecțiuni ale aparatului locomotor
c) Potențial embolic , pareze , artroze
d) Nevralgii, nevrite, pareze, afecțiuni ale aparatului locomotor , periartrite
694. Efecte curentul diadinamic (CDD –DAD)
a) Analgezic
b) Hiperemiant
c) Dinamogen
695. Curenţii Träbert:
a) Nu sunt indicaţi în lombalgii
b) Au efect analgetic si hiperemiant
c) Electrodul negativ se plasează pe locul dureros
d) Timpul de aplicare este de 30 minute
696. Băile galvanice
a) Temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b) Temperatura apei va fi de 34-38°C
c) Direcţia curentului va fi numai ascendenta

recuperare
105
d) Durata ședințelor va fi de 10-30 minute.

697. Curentul Neofaradic este contraindicat in :
a) Paralizia spastica , spasme musculare, atrofii musculare
b) Afecțiuni musculare
c) Afecțiuni ale sistemului nervos periferic
d) Spasme musculare
698. Curenții de joasa frecvența sunt:
a) Forme de curent continuu
b) Curenţi cu impulsuri dreptunghiulare
c) Impulsuri triunghiulare
d) Curent galvanic
699. Curentul TENS :
a) Este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecvenţa
b) Polul pozitiv este activ
c) Polaritatea electrozilor nu are importanţa
d) Frecventa impulsurilor este de 15-500Hz
700. Curentul Tens este indicat in :
a) Leziuni tegumentare
b) Hipersensibilitate cutanată
c) Sarcina
d) Stări dureroase post traumatice
701. Intensitatea curentului galvanic perceputa de pacient este:
a) ,, Sub prag “– căldura ,produce vasodilatație
b) ’’ la prag”- furnicătura, analgezic
c) “ Peste prag’’ –o,1mA senzație de percepție
d) Toate variantele de mai sus
702. Tehnica de aplicare a electrozilor pe tegument :
a) Direct pe piele
b) Indiferent ce zona a corpului
c) Electrozii pot conține și deformări
d) Compresa umeda de material hidrofil
703. Tipuri de curenți de joasa frecventa 1-1000Hz :
a) Curenți cu impulsuri
b) Ultrasunetul
c) Curenți modulați
d) Curenți interferențiali
704. Modul de realizare a galvanoterapie este:
a) Galvanizarea simpla, băile galvanice parțiale, totale , ionizările
b) Doar galvanizarea simpla si băile totale
c) Băile galvanice parțiale si totale
d) Galvanizarea si ionizările

recuperare
106
705. Curentul Alternativ poate fi :

a) Invariabil , cu aplicații scurte pe tegument;
b) Nu este tolerat de tegument
c) Forma este variabila, rectangular, sinusoidal ,simetric
d) Este nociv pentru tegument
706. Tehnici de aplicare a electrozilor in bai galvanice:
a) Unicelulare cu un electrod in si altul aplicat Lombar sau cervical;
b) Unicelular cu un singur electrod
c) Bicelular cu 4 electrozi
d) Tricelular cu 3 electrozi
707. Curenții dreptunghiulari (rectangulari)se folosesc in tratarea:
a) leziunilor de neuroni motori periferici
b) Sunt curenți folosiți pentru tratarea spasticitatii musculare
c) Intensitatea curentului trebuie sa fie aleasa încât sa decontractureze
d) Se aplica pe partea opusa hemiplegiei
708. Indicații ale curentului Diadinamic :
a) Stări spastice
b) Zona Zoster
c) Afecțiuni cardiace
d) În timpul sarcinii
709. Metoda de aplicare a curentului Diadinamic :
a) Deasupra locului dureros iar electrodul activ este cel pozitiv.
b) In aplicații transversale a articulațiilor mari electrozi sunt mici .
c) Electrodul negativ se așează pe locul dureros si cel pozitiv la 2-3 cm distanta.
d) Electrodul pozitiv distal pe traiectul mușchiului afectat.
710. Acțiunea biologica a curenților de Medie Frecventa ;
a) Sunt curenți sinusoidali alternativi cu frecventa între 1000- 100.000 Hz sau 1-
100KHz
b) Are o aplicație dureroasa la intensitate mare;
c) Pot declanșa contracții puternice cu dureri ;
d) Curentul nu trebuie sa depășească un anumit prag de intensitate
Nr. ANUL II - Modulul VII.

crt. Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice - Dr. Suciu Ana Maria
711. Alegeți afirmațiile corecte despre radiațiile ultraviolete:
a) Sunt radiații electromagnetice
b) Sunt radiații electromecanice
c) Au lungimi de undă între 3900a-144a
712. Următoarele afirmaţii despre radiațiile UV-A (ultraviolete A) sunt corecte:
a) Lungimea de undă este cuprinsă între 400nm-315nm

recuperare
107
b) Energia emisă este egală cu 3,10-3,94eV

d) Sursa → soarele
713. Sunt surse de emitere a radiațiilor UV-A (ultraviolete-A):
a) Soarele
c) Arc voltaic
d) Lămpi cu incandescență
714. Următoarele afirmaţii despre radiațiile UV-A (ultraviolete A) sunt corecte:
a) Nu au influență asupra pielii
b) Produc eritem
c) Produc pigmentația pielii
715. Sunt corecte următoarele afirmaţii despre radiațiile UV-A (ultraviolete A):
a) Radiații lungi
b) Lumină neagră
c) Lumină Wood
716. Sunt corecte următoarele afirmaţii despre radiațiile Ultravioletele-N (near=apropiate):
a) Sunt prescurtate N-UV
b) Au lungimea de undă de 400-300nm
c) Au energia egală cu 3,10-4,13Ev
d) d) Toate raspunsurile sunt corecte
717. Radiațiile ultraviolete-B:
a) Produc eritem
b) Nu produc eritem
c) Nici un raspuns corect
d) Nu produc pigmentație
718. Radiațiile medii-UV (radiaţii medii ultraviolete):
a) Sunt prescurtate M-UV
b) Au lungime de undă 300-200nm
d) Au energia 4,13-6,20eV
719. Sunt radiații cu rol GERMICID:
a) UV-A (ultraviolete A)
b) UV-B (ultraviolete B)
c) Nu exista radiatii cu acest rol
d) UV-C (ultraviolete C)
720. Radiațiile UV-C sunt:
a) Radiații scurte
b) Radiații medii

recuperare
108
c) Nici un raspuns corect

d) Radiații lungi
721. Radiațiile ultraviolete extreme:
a) SURSA →Soare
b) SURSA →Lămpi cu plasmă
c) Lungime de undă = 121-10nm
722. Care dintre următoarele radiații fac parte din grupa radiațiilor ultraviolete:
a) UV-A
c) UV-B
d) UV-C
723. În timpul procedurilor de fototerapie, care dintre persoanele enumerate mai jos trebuie
să poarte ochelari de protecție:
a) Medicul
b) Asistentul
d) Pacientul
724. Ce dozează biodozimetria:
a) Intensitatea eritemului
b) Intensitatea pigmentului
c) Intensitatea luminii ultraviolet
d) Radiatiile UV
725. În câte grade se clasifică intensitatea eritemului:
a) 3
b) 4
c) 5
d) 2
726. Eritemul rozaceu este considerat de gradul:
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
727. Eritemul roşu-viu este considerat de gradul:
a) 3
b) 2
c) 4
d) 1
728. Eritemul roşu-închis-violaceu+edem este considerat de gradul:
a) 4
b) 3

recuperare
109
c) 2
d) 1
729. Se clasifică drept eritem de gradul IV:
a) Eritemul rozaceu
b) Eritemul roşu-închis-violaceu+edem
c) Eritemul roşu-cianotic+ flictene
d) Eritemul rosu viu
730. Biodoza se stabileşte prin:
a) Intensitatea eritemului care se citeşte după 4-8h
b) Intensitatea eritemului care se citeşte după 8-14h
c) Durata la care eritemul este cel mai slab dintre cele 4 zone de iradiere
d) Intensitatea eritemului
731. Efectele metabolice ale radiațiilor UV (ultraviolete):
a) Stimulează producția vitaminei D
b) Stimulează metabolismul proteic
d) Crește riscul de litiază renală
732. Efectele biologice ale radiațiilor UV (ultraviolete) sunt:
a) Efect de reglare vegetativă
b) Afect analgezic și vasodilatator
c) Acțiune de tip insulinic
733. Aplicația RUV (radiaţii ultraviolete) este:

a) Generală la o distanţă de 0,5m
b) Locală la o distanţă de 0,5m
c) Durata de 60 min
d) Nici un raspuns nu este correct
734. Efectele adverse ale terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) Pigmentarea tegumentelor
b) Insolația
c) Producerea de vitamină D
735. Efectele adverse ale terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) Exacerbarea TBC (tuberculoză)
b) Tote raspunsurile sunt corecte
c) Exacerbarea LES (lupus eritematos sistemic)
d) Exacerbarea hemofiliei
736. Indicațiile terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) Nevroze
b) Diateze hemoragice

recuperare
110
c) Osteoporoză
d) Schizofrenia
737. Contraindicațiile terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) HTA (hipertensiunea arterial) gradul II
b) Rahitism
c) Osteoporoza
d) Coxartroza
a) Insuficiență hepatică
b) Toate rspunsurile sunt corecte
c) Insuficiență renală
d) Insuficiență cardiacă
a) Accident vascular cerebral (AVC)
b) Cașexie
c) Ulcer gastro-duodenal (UGD)
a) Spondilartropatii seronegative
c) PR (poliartrita reumatoidă)
d) Reumatism cronic degenerativ
a) NCB (nevralgia cervico-brahială)
b) Radiculopatii
d) Osteoporoză.
742. Referitor la LASER sunt corecte următoarele afirmații:
a) Reprezintă prescurtarea Light Amplification by Stimulated Emission of
Radiation
b) Lumina LASER este de mai multe culori avand o emisie fotonică
necoordonată, concentrată pe o suprafață foarte mare.
d) Lumina LASER este o singură culoare care are o emisie fotonică coordonată,
concentrată pe o suprafață foarte mare
743. Referitor la efectul LASER următoarele afirmații sunt corecte:
a) Se obține când fascicolul emis de către atomii în stare excitată este
monocromatic
b) Se obține când fascicolul emis de către atomii în stare excitată este stimulat
d) Se obține când fascicolul emis de către atomii în stare excitată este coerent

recuperare
111
744. Pentru tratamentul bolilor aparatului locomotor este utilizat:

a) Laser-ul de intensitate mică
b) Laser-ul de intensitate mare
c) Laser-ul de intensitate medie
745. Efectul LASER este de natură:

a) Fotochimică
b) Termică de încălzire
c) Electrica
d) Fotoelectrică
746. Avantajele laserului constau în:
a) Perioadă mai scurtă de tratament şi rezultate pozitive obţinute mai rapid
comparativ cu alte proceduri folosite pentru combaterea durerii
b) Metoda este non-invazivă, nu e toxică, e uşor de aplicat
d) Fără efecte secundare
747. Contraindicațiile radiațiilor IR și UV sunt:
a) TBC, tumori maligne, insuficiență cardiacă, psoriazis
b) TBC activ, tumori maligne, insuficiență cardiacă, psoriazis, stări hemoragice
c) TBC activ, tumori maligne, insuficiență cardiacă, stări hemoragice
d) Nu au contraindicatii
748. Efectele biologice ale radiațiilor UV:
a) Pigmentație și exfoliere cutanată
b) Arsură cutanată,
c) Atrofie cutanată
d) Nu au efecte biologice
749. Laserterapia are următoarele contraindicații relative:
a) Epilepsie, mastoză chistică, stări nevrotice, sarcină
b) Stări febrile, tumori maligne, TBC activ
c) Anxietate, somnolenta,
d) Stare de oboseala

crt. Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice - Asist medical Ungureanu Maria
750. Acțiunea luminii asupra tegumentului depinde de:
a) Lungimea de undă
b) Locul de aplicare
c) Intensitate
d) Durată

recuperare
112
751. Efectul radiațiilor ultraviolete este reprezentat de:

a) Gradul de edem
b) Gradul de inflamație
c) Gradul de căldură
d) Gradul de eritem
752. Reprezintă contraindicație a aplicațiilor cu magnetodiaflux:
a) Reumatism degenerativ
b) Sechele posttraumatice
c) Sarcina
d) Boli vasculare periferice
753. Proprietățile luminii sunt următoarele cu excepția:
a) Reflexia
b) Refracția
c) Polarizarea
d) Cronaxia
754. Efectele fiziologice ale luminii sunt următoarele cu excepția:
a) Metabolism glucidic – scade glicemia
b) Metabolism proteic – stimulează catabolismul
c) Metabolismul mineral – crește calcemia și fosfatemia
d) Metabolism lipidic – hiperlipidemie
755. După lungimea de undă laserul poate fi:
a) Laser roșu – 600-700 nm
b) Laser verde – 400-500 nm
c) Laser infraroșu – 500-550 nm
d) Laser albastru – 700-950 nm
756. Alegeți variata greșită cu privire la efectele laserului:
a) Miorelaxant
b) Analgezic
c) Vasoconstrictor
d) Antiedematos
757. După modurile de lucru laserele pot fi:
a) Continue
b) Pulsatile
c) Cu pulsație modulată

crt. Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice - Prof. Vartic Camelia
758. Energia luminoasă radiantă poate fi:
a) Naturală sau artificială
b) Naturală

recuperare
113
c) Artificială
759. Efectele fotoelectrice sunt:
a) Efect fotoconductor
b) Efecte de fotoemisie
c) Efecte fotovoltaice
760. Radiațiile ultraviolete sunt:
a) Radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiațiile
lumini percepute de ochiul omenesc
b) Radiații infraroșii
c) Radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mare decât radiațiile
lumini percepute de ochiul omenesc
d) Radiații magnetice cu o lungime de undă mai mare decât radiațiile lumini
percepute de ochiul omenesc
761. Efectele terapiei cu radiații infraroșii sunt:
a) Eritem
b) Au acțiune antalgică
c) Crește metabolismul local
762. Fototerapia efectuează proceduri cu:
a) Infraroșii
b) Ultraviolete
c) Magnetodiaflux
763. Efectele câmpului magnetic se manifestă la nivelul:
a) SNC și SNV
b) Abdomenului
c) Articular
d) Muscular
764. Magnetodiafluxul este indicat în:
a) Afecțiuni neuropsihice
b) Afecțiuni digestive
c) Afecțiuni respiratorii
765. Care varianta este greșita privind proprietățile fizice ale fototerapiei:
a) Proprietățile fundamentale ale luminii
b) Acțiunea fizico - chimica a luminii
c) Efectul termic
d) Nici una din cele de mai sus.

recuperare
114
766. Energia radiației luminoase poate fi:

a) naturală
b) Artificiala
c) Chimică
767. Fototerapia reprezintă utilizarea în scop terapeutic a :
a) Luminii solare
b) Energiei electrice
c) Energiei Magnetice
d) Radiaților infraroșii
768. Fototerapia produce :
a) Flictene
b) Eritem actinic
c) Eritem solar
769. Indicații ale terapiei RIR (radiații infraroșii)
a) TBC
b) Decontractură paravertebrală
c) Sarcină
d) Lumbago subacut
770. Contraindicații ale terapiei cu infraroșii:
a) Contractura paravertebrală
b) Boli de piele (furunculoză, hidrosadenite)
c) Lumbago subacut
d) Procese supurative ce pot disemina
771. Distanța pe care trebuie să o păstrăm între lampă și tegument în timpul aplicării RIR în
câmp deschis este :
a) 20-30cm
b) 1-5 cm
c) 50-80cm
d) Nu are importanță
772. În timpul tratamentului cu raze infraroșii pacientului i se va aplica :
a) Termofor rece pe cap
b) Cataplasmă umedă
c) Comprese calde
d) Comprese reci
773. Radiațiile infraroșii în câmp închis acționează asupra organismului producând efecte ca:
a) Vasoconstricție
b) Creștere în greutate
c) Contratura musculară
d) Scădere în greutate

recuperare
115
774. Lampa Solux provoacă :

a) Creșterea temperaturii locale
b) Transpirație
c) Încălzirea aerului în jurul corpului
d) Scăderea temperaturii locale
775. Radiațiile ultraviolete UV sunt :
a) Radiații electromotorii
b) Radiațiile electromagnetice
c) Radiații electronice
d) Radiații stimulatorii fără undă
776. Efectele metabolice a radiațiilor ultraviolete :
a) Scade metabolismul proteic
b) Stopează producția de vitamina D
c) Scade riscul de litiază renală
d) Crește riscul de litiază renală
777. Bolnavilor cu stări de hiperexcitabilitate li se recomandă radiațiile de culoare:
a) Orange
b) Verde
c) Roșu
d) Albastru
778. Efecte chimice ale razelor cu ultraviolete :
a) Stimulează sudația
b) Stimulează producția de vitamina D
c) Acțiune de tip insulinic
d) Dezinfectant
779. În cate grade se clasifică intensitatea eritemul :
a) 1grade
b) 2grade
c) 3grade
d) 5 grade
780. Indicații terapeutice cu raze ultraviolete :
a) Neoplasme
b) Sarcină
c) Anomalii de pigmentație
d) Osteoporoză
781. Nu poate fi sursă de producere a radiațiilor ultraviolete:
a) Arcul voltaic cu cărbuni metalizați
b) Lampa cu vapori de mercur
c) Lampa incandescentă

recuperare
116
782. Principalele forme de câmp magnetic în terapia cu magnetodiaflux sunt:

a) 10Hz
b) 30 Hz
c) 100Hz
d) 500 Hz
783. În cabinetele unde sunt amplasate aparate de MDF( magnetodiaflux ) este
recomandat:
a) Să nu funcționeze aparate de ultraviolete
b) Să nu funcționeze aparate de unde scurte
c) Să nu existe nici un aparat de electroterapie utilizat în scop terapeutic
d) Nu are importanță
784. Magnetoterapia este indicată:
a) În Bronșita cronică
b) Boli de sânge
c) Implanturi pacemaker
d) Tulburări menstruale funcționale
785. Ce dozează biodozemetria :
a) Intensitatea pigmentului
b) Intensitatea luminii
c) Intensitatea erimemului
d) Intensitatea neurologică
Nr. ANUL II - Modulul VIII.

crt. Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală-Dr. Suciu Ana Maria
786. Din grupa afecţiunilor reumatismale degenerative fac parte:
a) Gonartroza
b) Periartrita scapulo-humerală
c) Tendinitele
d) Periartrita coxo-femurală
787. Alegeţi răspunsul fals:
a) PR este o afecţiune reumatismală inflamatorie, cu evoluţie cronică progresivă
b) PR afectează cu predilecţie articulaţiile mici (mâini, picioare)
c) PR evoluează către deformare şi anchiloză articulară
d) În stadiul III al PR se instalează anchiloza fibroasă sau osoasă
788. Alegeţi răspunsul fals. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative sunt
următoarele:
a) Prezenţa factorului reumatoid
b) Absenţa nodulilor subcutanaţi
c) Prezenţa artritelor periferice
d) Afectarea articulaţiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale

recuperare
117
789. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozantă sunt cele enumerate cu o singură

excepţie:
a) Menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului
b) Menţinerea / ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului muscular
c) Prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictive
d) Redimensionarea obiectivelor casnice
790. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele, cu excepţia:
a) Combaterea durerii
b) Reeducarea respiratorie
c) Recuperarea mobilităţii articulare şi a tonusului muscular
d) Prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular
791. Clinica gonartrozei este caracterizată de următoarele elemente, cu excepţia unuia singur:
a) Subfebrilitate
b) Redoare de inactivitate
c) Senzaţie de instabilitate la nivelul genunchiului
d) Chist Baker
792. O singură afirmaţie cu privire la spondiloza cervicală din cele enumerate mai jos este
falsă. Care?
a) Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b) Electroterapia include galvanizări, CDD, curenţi de medie frecvenţă şi înaltă
frecvenţă
c) Exerciţiile urmăresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
d) Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburări neurologice severe
şi progresive
793. Alegeţi răspunsul fals. Discopatia lombară de fază IV se manifestă astfel:
a) 60-70% din pacienţi sunt asimptomatici
b) Lumbago acut cu pseudosciatică, după ridicare de greutăţi
c) Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv
d) Sindrom de coadă de cal
794. Alegeţi răspunsul fals. Reumatismul abarticular cuprinde următoarele entităţi clinice:
a) Gonartroza
c) Periartrita coxofemurală
d) Maladia Dupuytren
795. Alegeţi răspunsurile corecte. La inspecţia tegumentelor pacienţilor cu sindrom
reumatoid se pot evidenţia:
a) Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis
b) Noduli reumatoizi în poliartrita reumatoida
c) Toate rapunsurile sunt corecte
d) Eritem facial „în fluture” în lupusul eritematos diseminat

recuperare
118
796. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluată prin:

a) Toate raspunsurile sunt corecte
b) Indicele tragus-acromion
c) Indicele menton-stern
d) Indicele occiput-perete
797. Poliartrita reumatoidă este caracterizată de următoarele deformări articulare:
a) Deviaţia cubitală a degetelor şi mâinii
b) Police în „Z”
c) Flexum de cot
798. În poliartrita reumatoidă, posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se realizează astfel:
a) Pumn în extensie 10-20˚
b) Deviaţia cubitală a mâinii şi degetelor
c) Flexie totala a metacarpofalangienelor
d) Interfalangiene proximale în extensie
799. Sindromul Reiter:
a) Este artrita reactivă
b) Este caracterizat de triada: artroza, artrită, uretrită
c) Nu este însoţit de manifestări generale
d) Sunt contraindicate procedurile de electroterapie şi termoterapie
800. Care din următoarele afirmaţii cu privire la artrita psoriazică sunt adevărate:
a) Manifestările cutanate constau în plăci eritemato-scuamoase pe coate,
genunchi, trunchi
b) Nu este însoţită de manifestările extraarticulare: oculare, cardiace, respiratorii
c) În majoritatea cazurilor apar manifestările articulare şi apoi cele cutanate
d) Cea mai frecventă formă este artrita mutilantă
801. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a) În spondilita anchilozantă cura balneară este indicată în special în staţiunile de
pe litoralul Mării Negre
b) Toate raspunsurile sunt corecte.
c) Caracteristice spondilita anchilozantă sunt lombosacralgiile în a doua jumătate
a nopţii, cu iradiere în basculă
d) În stadiile avansate ale spondilita anchilozantă se poate instala „poziţia de
schior”
802. În timpul activităţilor cotidiene spondiliticul trebuie să păstreze anumite posturi:
a) Decubit dorsal pe pat tare, fara pernă sub cap
b) Şezând pe scaun cu spătar înalt şi păstrarea contactului permanent al spatelui
cu spătarul
d) Evitarea şederii prelungite în fotoliu

recuperare
119
803. Alegeţi răspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din spondilita

anchilozantă:
a) Se începe cât mai precoce şi are continuitate absolută
b) Ocupă primul loc în ierarhia formelor de tratament fizical
d) Cuprinde exerciţii pentru reeducarea respiraţiei toracice şi abdominale
804. Care dintre următorii factori favorizează deteriorarea cartilajului articular:
a) Menopauza
b) Obezitatea
c) Vârsta peste 50 ani
805. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
a) Durere la nivelul genunchiului
b) Toate raspunsurile sunt corecte.
c) Durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faţa anterioară a coapsei
d) Mers şchiopătat
806. Igiena ortopedică a şoldului constă în:
a) Mers şi ortostatism prelungit
b) Greutate corporală ideală
c) Mers pe teren accidentat
d) Mers fara sprijin în baston
807. Igiena ortopedică a genunchiului constă în:
a) Purtarea incaltamintei cu tocuri înalte
b) Evitarea traumatismelor directe
c) Repaus prelungit
d) Medicaţie antialgică
808. Procedurilor de electroterapie antialgică în gonartroză includ:
a) Comprese reci cu sulfat de magneziu
b) Împachetări cu parafină
c) Nici un fel de procedura de electroterapie
d) Biostimulare laser
809. Kinetoterapia în gonartroză constă în:
a) Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
b) Mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete
c) Toate răspunsurile sunt corecte
d) Exerciţii pentru coordonare
810. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombară sunt următoarele
cu o exceptie:
a) Reeducarea respiratorie
b) Combaterea durerii
c) Corectarea dezechilibrului muscular între agonişti şi antagonişti

recuperare
120
d) Restabilirea controlului adecvat al mişcării

811. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:
a) Masaj sedativ lombosacrofesier
c) Curenţi diadinamici în special în lumbago musculo-ligamentar
d) Băi simple la 36-37˚ în cazul radiculopatiilor reziduale
812. Kinetoterapia din perioada acută a discopatiei lombare urmăreşte:
a) Toate raspunsurile sunt corecte
b) Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c) Relaxare generală
d) Scăderea iritaţiei radiculare
813. „Şcoala spatelui” constă în:
a) Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului
b) Înzăvorârea coloanei lombare
c) Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti
814. PSH (umărul dureros simplu) se caracterizează prin:
a) Durere de intensitate mare
b) Limitarea mare a mobilităţii pasive
c) Substratul anatomopatologic este capsulita retractilă
d) Aspect radiologic normal
815. PSH (umărul pseudoparalitic) nu se caracterizează prin:
a) Durere de intensitate mare
b) Mobilitate activă absentă
c) Mobilitate pasivă normală
d) Absenţa tulburărilor de sensibilitate
816. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul:
a) Durerilor care nu cedează la tratament conservator
c) Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici
d) Apariţiei sau agravării unui deficit motor
817. Sindromul cronic caracterizat prin inflamaţia nespecifică, de obicei simetrică, a
articulaţiilor periferice, cu evoluţie posibilă spre destrucție progresivă a structurilor
articulare, cu sau fără manifestări sistemice se numeşte:
a) Artrita reumatoidă
b) Coxartroză
c) Gonartroză
d) PSH
818. La debutul artritei reumatoide, din punct de vedere radiologic se pot întâlni
următoarele aspecte:
a) Tumefierea ţesutului moale

recuperare
121
b) Osteoporoza periarticulară
c) Îngustarea spaţiului articular
819. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la clasificarea funcțională Steinbrocker:
a) Clasa IV: imobilizare la pat sau în scaun cu rotile, incapacitate de autoîngrijire
b) Clasa IV: capacitate funcțională limitată la autoîngrijire
c) Clasa IV: activitățile zilnice pot fi efectuate, dar cu durere si cu reducerea
mobilității articulare
820. Boala cronică şi progresivă care interesează în principal articulaţiile sacroiliace şi
articulaţiile coloanei vertebrale, cu evoluţie spre anchiloza vertebrală:
a) Spondilita ankilozantă
b) Artrita reumatoidă
c) Periartrita scapulo-humerală
d) Artroza
821. Fac parte din grupa spondilartropatiilor seronegative:
a) Sindrom Reiter (veneric sau dizenteric)
b) Psoriazis
c) Artrita reactivă
822. Spondilita ankilozantă:
a) De trei ori mai frecventă la bărbaţi decât la femei
b) De zece ori mai frecventă la bărbaţi decât la femei
c) Frecventa egala la ambele sexe
d) De trei ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi
823. Manifestări cardiovasculare de spondilită ankilozantă:
a) Insuficienţă aortică
b) Angină pectorală
d) Pericardită
824. În spondilita ankilozantă se recomandă:
a) Repaus permanent
b) Repaus doar în timpul episoadelor de decompensare
c) Repausul la pat cu pernă, pe saltea moale şi somn
d) Nici un raspuns corect
825. Artrita psoriazică:
a) Este o artrită non inflamatorie asociată cu leziuni psoriazice tegumentare şi
unghiale
b) Factorul reumatoid este pozitiv
c) Antigen HLA-B27 prezent

recuperare
122
826. Psoriazisul cutanat sau unghial:

a) Poate precede sau urma interesarea articulară
b) Apare strict înainte de interesarea articulară
c) Apare strict după interesarea articulară
d) Toate raspunsurile sunt incorecte
827. Cauzele de gută sunt:
a) Hiperuricemie
b) Obezitate
c) Tratament cronic cu aspirină
828. Osteoporoza:
a) Este o densitate minerală osoasă(BMD) cu 2,5 deviații standard sub valoarea
maximă
b) Afectează organele interne
c) La femei, riscul de a suferi o fractură ca urmare a osteoporozei este de 5%
d) nu se poate ameliora prin suplimentarea aportului de calciu si vitamina D
829. Osteoporoza este suspectată la:
a) Pacienţii care suferă fracturi in urma unor traumatisme minore
b) Vârstnici
c) Pacienții fumători
830. Tipurile de osteoporoză sunt:
a) Senilă
b) Idiopatică
d) Postmenopauză
Nr. ANUL II - Modulul VIII.

crt. Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală - Prof. Vartic
Camelia
831. Bolile reumatismale sunt afecțiuni ale :
a) Aparatului digestiv
b) Aparatului muscular
c) Aparatului locomotor
d) Aparatului nervos
832. Sistemul osos este format din:
a) Oase lungi
b) Oase scurte
c) Oase late

recuperare
123
833. Cauzele bolnavului reumatic sunt:

a) Durere, redoare matinală, tumefacție, scăderea forței musculare
b) Vomă, amorțeli, durere
c) Amețeli, astenie, diaree
d) Nici o varianta corectă
834. Tratamentul afecțiunilor reumatismale este:
a) Medicamentos, fizical-kinetic-recuperator și chirurgical
b) Chirurgical
c) Kinetic
d) Repaus la pat, intervenție chirurgicală
835. Noduli subcutanați:
a) Sunt invizibili
b) Sunt localizați la nivelul genunchiului, cotului, umărului și occiputului
c) au dimensiuni de 1,5-3 centimetri
d) apare pe trunchi, față și brațe
836. Poliartrita reumatoidă este:
a) boală inflamatorie sistemică cronică
b) infecție la gambă
c) fractură de menisc
d) O inflamație a bazinului
837. Poliartrita psoriazică se manifestă prin :
a) Leziuni cutanate
b) Afectare oculară
c) Afectare cardio-vasculară
838. Factori de risc pentru pierderea de masă osoasă:
a) Vârsta mai mare de 70 de ani
b) obezitatea
c) sedentarismul
d) sexul masculin
839. Osteoporoza este:
a) Primitivă și secundară
b) Secundară
c) Osteotendinoasă
840. Examenul clinic în reumatologie constă în:
a) Testare cardiaca, ritmică, pulsatila
b) Testare musculara ,articulara ,neurologică
c) Testare de forță, ischemică, cardiacă
d) Toate enunțurile de mai sus.

recuperare
124
841. Deviațiile pot fi întâlnite la:

a) Cot –„adus”
b) Degete –„de epolet”
c) Mana – „de girafă”
d) Degete în „gât de lebădă”
842. Reumatismul articular acut (RAA) reprezintă o afecțiune inflamatorie dată de:
a) Streptococ β-hemolitic de grup A
b) Staphylococcus aureus
c) Gonococ
d) Bacterii multiplicate
843. Artritele bacteriene afectează de regula
a) Toate articulațiile din corp
b) Doar articulația mâinilor
c) De regula afectează o singura articulație
d) Articulația coxo-femurală
844. Manifestările clinice a mânii în poliartrita reumatoidă :
a) Deviația cubitala a degetelor și radială a carpului (mana în „Z”)
b) Nici o modificare a mâinii doar atrofie
c) Degete în extensie
d) Nu însoțește redoarea matinala
845. Care sunt indicii de prelevanță în artrita psoriazica :
a) Psoriazisul cutanat nu afectează decât 1% din populație
b) Artrita psoriazica (APso) -1% din pacienții cu psoriazis
c) Distribuție generala pe sexe mai mult la femei
d) Debutul - 20 – 40 ani, caracter progresiv, invalidant și uneori mutilant atât la
femei cât și la bărbați
846. Manifestările sistemice in spondilita anchilozantă sunt :
a) Nu da afectare oculara
b) Apare afectarea cardio-vasculara
c) Nu duce la limitarea mișcărilor respiratorii si insuficienta respiratorie
restrictiva
d) Nu afectează funcția renala
847. Factorii de risc pentru pierderea de masa osoasa:
a) Vârsta mai mare de 2 ani
b) Greutate corporala redus
c) Rasa albă
d) Mișcarea
848. Spondilita anchilozanță este:
a) Cu frecvență mai mare la copii
b) Cu o frecvență mai mare la bărbați decât la femei
c) Cu o frecvență mai mare la adolescenți

recuperare
125
d) Cu o frecventa mai mare la adultul tânăr

849. În atacurile de gută se recomandă :
a) Dieta bogata în proteine
b) Dieta hipercalorică
c) Dieta hipocalorică
d) Toate enunțurile
850. Din grupa afecțiunilor reumatismale degenerative fac parte:
a) Gonartroza
c) Tendinitele
d) Miozitele
următoarele:
a) Prezența factorului reumatoid
b) Prezența artritelor periferice
c) Afectarea articulațiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale
d) Afectarea tegumentelor şi mucoaselor
c) Recuperarea mobilității articulare şi a tonusului muscular
a) 60-70% din pacienți sunt asimptomatici
b) Lombalgie cronică mecanică, meteodependentă
c) Lumbago acut cu pseudosciatică, după ridicare de greutăți
d) Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv
a) PR este o afecţiune reumatismală inflamatorie, cu evoluţie cronică progresivă
855. Criteriul morfologic în reumatismul articular acut se considera:
a) Noduli paravertebrali
b) Noduli sferici
c) Noduli reumatoizi
d) Noduli pericardici
856. Manifestarea precoce a spondilitei anchilozante se consideră:
a) Durere lombosacrală
b) Durere cervicală
c) Bolnavul are aspectul unei "marionete de lemn"

recuperare
126
d) Cifoza dorsala superioară

857. Durerea în osteoartroză se caracterizeaza:
a) Apare la repaus
b) Intensificare spre prânz
c) Micșorare după efort
d) Intensificare la efort
858. Care articulație e afectată cu predilecție (în debut) în gută:
a) Radio-metacarpiană
b) Tarso-falangeală l
c) Genunchii
d) Umerii
859. Stadiul II radiologic al artritei reumatiode nu include:
a) Osteoporoză vizibila radiografic
b) Absența deformării articulare
c) Anchiloză articulară
d) Atrofia mușchilor adiacenți articulației
Nr. ANUL III - Modulul I.

crt. Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea medicală - Dr.
Cațighera Irina
860. Conform definiției OMS reabilitarea reprezintă:
a) un proces pasiv, ultima etapa a bolii;
b) recuperarea totala a pacientului;
c) reintegrarea in mediul de viată anterior bolii;
d) un proces activ, prin care se obține recuperarea completa sau atingerea unui
potențial optim fizic, mental si social, urmata de integrarea in mediul cel mai
potrivit.
861. Recuperarea in neurologie necesita:
a) atât aptitudini in neurologie cat si in recuperarea medicala;
b) cunoștințe solide de neurologie;
c) cunoștințe de neuropsihiatrie;
d) cunoștințe de psihologie.
862. Afecțiunile care dau cel mai mare grad de invaliditate la populația adulta sunt:
a) afecțiunile cardiace cornice;
b) afecțiunile neurologice;
c) bolile de metabolism, in special DZ;
d) bolile maligne.
863. Care dintre următoarele afirmații legate de recuperarea in afecțiuni neurologice este
adevărată ?
a) recuperarea începe după externare;
b) recuperarea este extrem de utila in stadiul acut al bolii;

recuperare
127
c) recuperarea este un proces de durata, care începe din stadiul acut al bolii si
continua si după externarea pacientului;
d) recuperarea nu este necesara in cazul unui tratament corect aplicat.
864. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tratamentul recuperator la pacienții
neurologici este falsa ?
a) recuperarea este atribuția unei echipe multidisciplinare;
b) recuperarea este un proces de durata, individualizat;
c) prezenta unui ortoped nu este necesara in echipele de recuperare a pacienților
neurologici;
d) asistentul social, logopedul, fizioterapeutul, kinetoterapeutul, asistentul sau
medicul neurolog fac parte obligatoriu din echipa de recuperare a pacienților
neurologici.
865. Procesul de recuperare in neurologie se bazează mai mult pe:
a) precizarea foarte corecta a diagnosticului;
b) starea de confort a pacientului;
c) managementul dizabilității si diminuarea handicapului;
d) toate aceste elemente sunt importante.
866. Prima veriga a procesului de recuperare a pacienților cu afecțiuni neurologice este:
a) strategia de recuperare;
b) alcătuirea unei echipe pluridisciplinare;
c) precizarea diagnosticului;
d) eventualele limitări ale procesului de recuperare.
867. Procedurile recuperatorii in neurologie au ca principal scop:
a) împiedicarea instalării impotentei funcționale, parezelor si paraliziilor;
b) menținerea unui grad de autonomie si întârzierea complicațiilor cu risc vital;
c) menținerea stării de conştiență a pacientului;
d) inducția prin medicație psihotropa a amneziei, senzațiilor de durere si
disconfort.
868. Combinarea terapiei neurologice specifice cu procedurile recuperatorii asigura:
a) ameliorarea deficitelor;
b) evitarea complicațiilor;
c) grăbirea atingerii unor parametri funcționali perturbați, cu un oarecare grad de
autonomie;
d) toate aceste elemente.
869. Elementele cheie ale recuperării pacientului cu afecțiune neurologica sunt:
a) kinetoterapia si fizioterapia;
b) psihoterapia si balneokinetoterapia;
c) acupunctura si fizioterapia;
d) masajul si expunerea la razele UV.
870. Care dintre următoarele afirmații legate de kinetoterapie este adevărată ?
a) kinetoterapia se adresează afecțiunilor sistemului nervos periferic;

recuperare
128
b) tratamentul prin kinetoterapie se adresează atât afecțiunilor dobândite ale

sistemului nervos central cat si bolilor sistemului nervos periferic;
c) eficienta aplicării procedurilor kinetoterapeutice este mult mai utila in afecțiuni
ale sistemului nervos central;
d) kinetoterapia nu este eficienta in miopatii.
871. Inițierea programului de kinetoterapie impune:
a) includerea pacientului într-un grup de pacienți cu aceeași patologie;
b) examenul psihologic;
c) stabilirea unei scheme individualizate de tratament;
d) o prima ședința de tratament intensiv.
872. Care dintre următoarele afirmații in legătura cu stabilirea unei scheme individualizate
de tratament este adevărată:
a) răspunsul la tratament se poate evalua după o prima ședința;
b) este necesara o perioada de minimum o săptămâna pentru evaluarea răspunsului
la tratament;
c) orice medicație adjuvanta trebuie suspendata in perioada in care pacientul este
supus kinetoterapiei;
d) diagnosticul corect stabilit prin examen neurologic amănunțit, tratamentul
medicamentos si kinetoterapia sunt obligatorii pentru o recuperare eficienta.
873. Kinetoterapia este extrem de eficienta in următoarele afecțiuni ale sistemului nervos
central:
a) neurinoame;
b) miastenia;
c) infarctul cerebral ischemic si hemoragiile cerebrale;
d) radiculopatii prin hernia ale discurilor intravertebrale, sindromul de tunel
carpian.
874. Programele de recuperare a pacienților neurologici cuprind (alegeți varianta completă):
a) exerciții fizice terapeutice si proceduri conform schemei prestabilite;
b) diverse nivele de exerciții fizice terapeutice monitorizate, sfaturi nutriționale,
sprijin emoțional, educarea schimbării stilului de viată;
c) suport emoțional si educație pentru un mod sănătos de viată;
d) psihoterapie pentru adaptarea la noul status de viată si dezavantajele sale
(invaliditate).
875. Evaluarea pacientului supus recuperării neurologice se face:
a) la începutul programului;
b) la sfârșitul programului;
c) nu este necesara, pacientul având deja un diagnostic prestabilit;
d) pe toata durata programului de recuperare, fiind de real folos echipei medicale.
876. Care dintre următoarele afirmații legate de activitatea fizica a pacientului supus unei
scheme de recuperare este adevărată:
a) pacientul trebuie sa depună aceeași activitate fizica ca înainte de a se

recuperare
129
îmbolnăvi;
b) activitatea fizica trebuie evitata pe toata durata procedurilor;
c) activitatea fizica va fi adaptata fiecărei afecțiuni in parte, exercițiile fizice
prescrise adaptându-se restantului funcțional;
d) activitatea fizica este la liberul arbitru al fiecărui pacient.
877. Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul de recuperare in afecțiunile
neurologice este falsa ?
a) tratamentul garantează vindecarea;
b) vindecarea unei afecțiuni tine de diagnostic si stadiul de evoluție a bolii;
c) vindecarea afecțiunii neurologice depinde de particularitățile pacientului (grad
de implicare, motivație, vârsta, condiție fizica);
d) vindecarea unei afecțiuni neurologice depinde de patologia asociata.
878. In privința comunicării cu pacientul, pe care dintre următoarele atitudini o considerați
cea mai greșita ?
a) avertizarea asupra unor eventuale complicații;
b) garantarea vindecării;
c) avertizare asupra aspectului depistării bolii într-un stadiu tardiv;
d) explicația faptului ca vindecarea nu va fi niciodată completa datorita prezentei
sechelelor.
879. In recuperarea neurologica este foarte important ca pacientul sa conștientizeze faptul ca:
a) va reveni treptat la același stil de viată;
b) boala neurologica este întotdeauna o afecțiune majora, cu evoluție cronica;
c) ajustarea modulului de viată la boala este extreme de important;
d) va fi permanent dependent de prezenta anturajului.
880. Arcul reflex elementar este alcătuit din:
a) cerebel, nuclei bazali si talamus;
b) receptori, măduva spinării si efectori;
c) receptori, cale aferenta, centrii nervoși, cale eferenta, organ efector muscular;
d) axoni groși mielinici si subțiri amielinici.
881. Reflexele de redresare (echilibrare) fac parte din categoria reflexelor:
a) posturale si de locomoție;
b) flexoare;
c) miotatice de întindere;
d) de tendon.
882. Care dintre următoarele tipuri de simptomatologie caracterizează atacul ischemic
tranzitoriu?
a) debut acut, fenomene de focar, hemiplegie flasca;
b) durata de doar câteva minute, cu deficit motor, parestezii, cefalee, vertij;
c) debut brutal, fără fenomene premonitorii, emboli grăsoși la examenul fundului
de ochi;
d) cefalee brusca de tip hemicranie însoțita de grețuri si vărsături.

recuperare
130
883. Inundația ventriculara din hemoragia cerebrala se prezinta cu:

a) cefalee intense, vărsături, vertij, redoarea cefei;
b) sindroame alterne;
c) devierea conjugata a capului si globilor ocular spre hemisferul lezat;
d) semne hemiplegice bilateral, redoarea cefei si fenomene neurovegetative
agravate.
884. Sindromul de HIC (hipertensiune intracraniană) se manifesta clinic prin:
a) creșterea TA sistolice, cu scăderea TA diastolice;
b) apariția frecventa a formei paroxistice a amețelii, vertijul;
c) cefalee intense, vărsături specific in jet, fără greața, bradicardie, modificări ale
FO (fundului de ochi);
d) creșterea valorilor TA diastolice, mai ales dimineața la ridicarea din pat, cu
dificultăți in menținerea echilibrului.
885. Terapia ocupaționala si ergoterapia sunt utilizate in tratamentul recuperatoriu al
pacienților cu afecțiuni:
a) neurologice;
b) osteoarticulare;
c) psihiatrice;
d) maligne.
886. Terapia ocupațională se desfășoară:
a) in mod solitar (muzica sau lectura);
b) in grup;
c) in modalități de ergoterapie, socioterapie, eventual in asociere cu psihoterapia;
d) in oricare dintre modalitățile enumerate.
887. Care dintre următoarele afirmații legate de terapia ocupațională este falsa ?
a) terapia ocupațională este efectuata de către o echipa pluridisciplinara;
b) terapia ocupațională este un proces de durata;
c) terapia ocupațională poate fi efectuata strict de către kinetoterapeut, care poate
fi si terapeut ocupațional;
d) rezultatele terapiei ocupaționale depind foarte mult de cooperarea pacientului.
888. Care dintre următoarele afirmații in legătura cu ergoterapia este falsa ?
a) ergoterapia este același lucru cu terapia ocupațională;
b) ergoterapia reprezintă tratamentul prin munca;
c) ergoterapia este o forma de psihoterapie de grup;
d) ergoterapia completează terapia ocupațională, ambele fiind la fel de utile in
tratamentul afecțiunilor psihice.
889. Atribuția psihologului in cadrul echipei care realizează anamneza pacientului care va fi
tratat prin terapie ocupațională-ergoterapie este:
a) aplicarea chestionarelor pentru efectuarea scalelor de evaluare;
b) determinarea coeficientului de inteligenta pentru cei retardați si indicii de
deteriorare pentru psihopați;

recuperare
131
c) stabilirea tratamentului asociat terapiei ocupaționale;

d) stabilirea perioadei de tratament individualizat, pentru fiecare pacient in parte.
890. Evaluarea inițială a pacienților supuși ergoterapiei – terapiei ocupaționale are ca
principal scop:
a) estimarea randamentului in munca;
b) estimarea rezultatelor psihoterapiei si terapiei neuroleptice;
c) luarea unei decizii privind încadrarea într-o forma de munca socialmente
standardizata;
d) precizarea stadiului evolutiv al bolii: acut, faza prodromala, de remisiune.
891. In cadrul procesului de terapie ocupațională rolul cel mai important, implicit de
coordinator al grupului ii revine:
a) medicului curant;
b) asistentei medicale;
c) terapeutului ocupațional (kinetoterapeutului);
d) psihologului.
892. Tratamentul tulburării psihotice scurte (TPS) are o durata:
a) de 2-3 săptămâni;
b) de 4-6 săptămâni;
c) de 6-12 luni in cazul remisiunii după 4-6 săptămâni de tratament al episodului
acut;
d) se intervine in urgent pentru tratamentul tulburării după care se impune
urmărirea comportamentului pacientului.
893. La pacienții cu tulburări psihotice de scurta durata psihoterapia este mai eficienta:
a) in timpul episodului acut;
b) după depășirea episodului acut, pe toata durata tratamentului medicamentos,
care este întotdeauna mai eficient in cazul in care este asociat cu psihoterapia;
c) niciodată in același timp cu tratamentul medicamentos;
d) este contraindicate, percepția si gândirea pacientului fiind profund perturbate.
894. Recuperarea la pacientul cu schizofrenie urmărește:
a) redarea persoanei bolnave comunității din care face parte, adoptând același stil
de viată, comportamente si obiceiuri dinainte de îmbolnăvire;
b) remiterea simptomelor aferente bolii;
c) integrarea într-un grup de pacienți cu aceeași patologie, sub urmărire medicala
si psihologica permanenta;
d) psihoterapie in vederea evitării unui episod acut.
895. Care dintre următoarele afirmații legate de schizofrenie este adevărată ?
a) schizofrenia reprezintă o tulburare incurabila;
b) izolarea este absolut necesara , pacienții cu schizofrenie reprezentând un
pericol pentru societate;
c) tratamentul este de cele mai multe ori ineficient, procentul de recidiva a
episoadelor acute fiind foarte mare;

recuperare
132
d) afirmația conform căreia schizophrenia este o tulburare in care nu se

înregistrează evoluții favorabile este doar un mit.
896. Care dintre următoarele principii de tratament este cel mai nou in terapia schizofreniei?
a) terapia medicamentoasa cu doze progresiv descrescânde;
b) psihoterapia de grup;
c) antrenamentul abilitaților sociale;
d) psihoterapia individuala.
897. Ținând cont de degradarea lent progresiva a funcțiilor cognitive si motorii la pacientul
cu Alzheimer, ședințele de kinetoterapie sunt recomandate:
a) minimum de doua ori/săptămâna;
b) minimum de doua ori/luna;
c) obligatoriu o ședința lunar;
d) kinetoterapia nu este recomandata, evoluția este la fel de grava.
898. In timpul efectuării kinetoterapiei la pacienții cu Alzheimer se urmăresc obligatoriu, ca
parametric de risc vital:
a) tonusul muscular si postura;
b) tulburările de tranzit intestinal (constipație, diaree);
c) Hb si Ht;
d) pulsul si TA.
899. Programul corect de recuperare a pacientului cu Parkinson presupune următoarele
principii de tratament:
a) kinetoterapie si psihoterapie;
b) kinetoterapie, terapie ocupațională, ergoterapie;
c) kinetoterapie, masaj, fizioterapie;
d) kinetoterapie si magnetoterapie.
900. Semnele cardinale pentru diagnosticul bolii Parkinson sunt:
a) tremurătura cu ritm rapid si mersul stepat;
b) tulburările de vorbire si dezorientarea temporo-spatiala;
c) afazia si adiadococcinezia;
d) akinezia, rigiditatea plastica si tremurătura lenta de repaos.
901. Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul in boala Parkinson este falsa ?
a) pacienții la care boala debutează la vârste înaintate răspund mai bine la
tratament;
b) pacienții la care boala debutează la vârste tinere răspund mai bine la tratament;
c) tulburările motorii si simptomele psihice se instalează rapid progresiv la
pacienții cu vârste înaintate;
d) formele tremorigene au un prognostic mai bun decât formele akineto-hipertone.
902. După cura chirurgicala a herniei de disc lombare kinetoterapia se începe:
a) după minimum 2 săptămâni;
b) după minimum 4 săptămâni;
c) imediat, cu particularități pentru primele 2 săptămâni, săptămânile 2-6, 6-12 si

recuperare
133
12-18 după operație;

d) kinetoterapia nu este necesara, intervenția chirurgicala rezolvând singura
problema.
903. Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul balnear este adevărată:
a) tratamentul balnear nu este eficient ca atare sau asociat altor tratamente
recuperatorii;
b) tratamentul balnear este eficient in asociere cu kinetoterapia, masajul,
fizioterapia (electrostimularea);
c) tratamentul balnear poate fi aplicat ca tratament de prima intenție, putând evita
aplicarea unor alte tratamente;
d) tratamentul balnear contraindica aplicarea unor alte tratamente recuperatorii.
904. Metodele cele mai eficiente de tratament nemedicamentos in tulburările bipolare sunt:
a) terapia de ajutor propriu si urmarea unui jurnal individual de recuperare;
b) inducerea repetata a stărilor de hipnoza;
c) psihoterapia;
d) terapia cognitiva comportamentala, terapia familiala si psihoeducatia.
905. Indicațiile de spitalizare ale pacientului cu tulburări bipolare sunt:
a) instalarea brusca a cefaleei occipitale intense, însoțite de grețuri si vărsături, cu
creșterea valorilor TA si pulsului;
b) apariția somnambulismului, dromomaniei, piromaniei, tulburărilor cognitive;
c) periculozitatea fata de sine, periculozitatea fata de anturaj, incapacitatea totala
de funcționare, lipsa totala de control;
d) instalarea atacurilor de panica.
906. Pentru recurenta depresiei din sindromul maniac-depresiv este mai eficienta:
a) psihanaliza, cu recunoașterea cauzei declanșatoare si reducerea emoțiilor
negative;
b) educarea pacientului pentru recunoașterea episoadelor prodromale înainte de
recurenta si menținerea factorilor care conduc la remisiune;
c) terapia cognitiva comportamentala, terapia familial si psihoeducatia;
d) terapia interpersonala si terapia de ritm social.
907. Statusul epileptic reprezintă:
a) criza de epilepsie minora, de scurta durata, uneori insesizabila, care poate apare
si la subiecții sănătoși si care nu necesita tratament;
b) forma de epilepsie care se vindeca spontan in adolescenta;
c) cea mai grava forma de epilepsie, constând in crize repetitive, care poate duce
la deces daca nu se intervine in urgent;
d) același lucru cu diagnosticul de epilepsie, formula fiind utilizata in completarea
foii de observație.
908. Elementul cel mai important in kinetoterapia la pacientul epileptic este:
a) obținerea relaxării fizice si psihice, in special prin tehnica Edmund Jacobson;
b) gimnastica respiratorie;

recuperare
134
c) reeducarea orientării temporo-spatiale;

d) ameliorarea echilibrului si coordonării.
909. Importanta psihoterapiei la pacientul epileptic consta in faptul ca:
a) poate conștientiza pacientul asupra factorilor declanșatori si evita astfel criza;
b) poate duce la conștientizarea si acceptarea bolii de către pacient;
c) poate contribui la reinserția sociala a pacientului;
d) toate aceste afirmații sunt adevărate.
Nr. ANUL III - Modulul I - Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în

crt. recuperarea medicală - Prof. Vartic Camelia
910. Sindromul de neuron motor periferic este situat:
a) În coarnele anterioare ale măduvei spinării
b) În coarnele posterioare ale măduvei spinării
c) În canalul central
911. Neuronul periferic din măduva spinării face legătura între:
a) Mușchi și tendoane
b) SNC și mușchi
c) Emisferele cerebrale și artere
d) SNP și inimă
912. Paraplegia este:
a) Pierderea motilității voluntare
b) Paralizia celor două membre inferioare
c) Afectarea unui membru
d) Paralizia membrului stâng
913. Cauzele comelor sunt:
a) Hemoragie, embolie, encefalită, meningită
b) Intoxicații cu morfina, somnifere
c) Traumatisme și tumori
914. Cauzele de plex brahial sunt:
a) Infecții virale
b) Seroterapia
c) Vaccinoterapia
915. Hernia de disc este localizată la:
a) Nivelul L4-L5 și L5-S1;
b) Nivelul L1-L2
c) Nivelul C1-C5
d) Nici o variantă corectă.

recuperare
135
916. Paralezia nervului cubital are aspect de:

a) Mână „în gheară”
b) Picior plat
c) Picior rotat intern
d) Gheară mediană
917. Aspectul clinic al nervului sciatic popliteu intern este:
a) Picior plat
b) Picior în valgus și degete în ciocan
c) Efectuează ADD și ABD-uctia degetelor
d) Stă pe vârfuri.
918. Nervul sciatic este cel mai frecvent afectat prin:
a) Purtarea cârjelor cu sprijin axilar
b) Consumul cronic de alcool
c) Hernierea unui disc intervertebral lombar
d) Diabet zaharat
919. In afectarea nervului radial, pacientul va avea ca atitudine particulara:
a) Mâna în “gât de lebăda”
b) Mâna “simiana”
c) Mâna în “limba de clopot”
d) Mâna în grija
920. In paralizia nervului sciatic popliteu extern sunt afectate grupele muscular e care
realizeaza:
a) Flexia dorsala si extensia degetelor
b) Flexia plantara si inversia piciorului
c) Supinația piciorului
d) Pronația piciorului
921. Cauzele leziunilor trunchiului nervului sciatic nu includ:
a) Fracturile bazinului
b) Hematomul fesier
c) Injecțiile intramusculare
d) Tratamentul recuperator
922. AVC hemoragice pot avea drept cauze, cu excepția:
a) HTA
b) Malformații arterio-venoase craniene
c) Traumatisme cranio-cerebrale
d) Trombo-embolismul
923. Paralizia unei jumătăți de corp se numește:
a) Hemiplegie
b) Paraplegie
c) Monoplegie
d) Tetrapareza

recuperare
136
924. Sindromul radicular lombar nu cuprinde:

a) Durere lombara
b) Pareze pe traiectul nervilor cu rădăcini lombare
c) Tulburări de sensibilitate la nivelul membrului inferior
d) Tulburări trofice la nivelul membrului inferior
925. Semnele clinice in hernia de disc cervicala nu includ:
a) Durere cervicala
b) Parestezii in braț si antebraț
c) Deficite motorii la nivelul membrului superior
d) Parestezii la nivelul fetei
926. Paranoia:
a) Este caracterizata prin delir cronic sistematizat
b) Este caracterizata prin halucinații si pseudohalucinatii
c) Este caracterizata prin tulburări afective de tip depresiv
d) Se însoțește de tulburări de vorbire
927. Bolnavii nevrotici:
a) Nu au conștiința bolii lor
b) Vin singuri sa ceara ajutorul medicilor
c) Prezinta tentative de pierdere in greutate prin diete severe
d) Au tulburări severe de memorie
928. Psihastenia se caracterizează prin:
a) Obsesii si fobii
b) Tulburări de memorie
c) Tulburări ale atenției
d) Cefalee, insomnie si astenie
929. In perioada de stare al maniacalului, tabloul psihic este dominat de:
a) Tulburări afective
b) Tulburări de memorie
c) Tulburări de gândire
d) Tulburări de vorbire
Nr. ANUL III - Modulul I - Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în

crt. recuperarea medicală - Prof. Ungureanu Maria
930. Reeducarea mersului paralitic cuprinde următoarele etape, cu excepția:
a) Reeducarea mersului în apă
b) Tratamentul de poziție
c) Pacientul este forțat să stea în șezut
d) Ridicarea în picioare fiind susținut de asistent
931. Următoarea afirmație cu privire la principiile de recuperare funcțională în hemiplegie
este greșită:
a) Masajul are rol de activare a circulației

recuperare
137
b) Băile generale călduțe cu plante previn contracturile

c) Ionizările transorbitale cu sulfat de magneziu au acțiune asupra edemului
cerebral
d) Mofetele parțiale la membrele inferioare determină stimularea circulației
venoase cerebrale
932. În cazul tratamentului paraplegiilor spastice se pot efectua următoarele proceduri, cu
excepția:
a) Cura de teren
b) Galvanizări ale trunchiului
c) Băi kinetoterapice
d) Masajul
933. Următoarea afirmație cu privire la tratamentul nevralgiei intercostale este falsă:
a) În formele torpide se indică ultraviolete cu doză eritem
b) În formele acute se indică ionizări calcice
c) În formele torpide se indică ionizări cu histamină
d) În formele acute se indică ultrasonoterapie
934. Următoarele proceduri hidroterapice pot fi utilizate în tratamentul neurasteniei, cu excepția:
a) Toate variantele de mai jos sunt corecte
b) Baie Halbadd
c) Băi parțiale ascendente
d) Afuziuni alternante
935. Următoarea procedură nu se realizează în tratamentul sindromului de neuron periferic:
a) Faradizarea
b) Galvanoterapia
c) Împachetări cu nămol
d) Băi calde cu ape minerale
936. In faza acută a polinevritelor se contraindică:
a) Împachetările uscate
b) Băi generale călduțe
c) Așezarea pacientului pe pat tare
d) Fricțiuni blânde
937. În tratamentul paraliziilor nervilor periferici nu se indică:
a) Impachetările cu parafină
b) Mobilizări active la primele semene ale bolii
c) Galvanizări longitudinale
d) Împachetări calde cu nămol
938. Galvano-terapia este indicată în următoarele boli neuro-psihice cu excepția:
a) Nevralgii
b) Nevroză astenică
c) Neurosifilis
d) Paralizii

recuperare
138
939. Următoarea procedură nu are eficiență în tratamentul nevralgiilor:

a) Aerosoli
b) Galvanoterapie
c) Diadinamic
d) Terapie cu unde scurte
Nr. ANUL III - Modulul II

crt. Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală - Dr. Iablonschi Mariana
940. Identificati varianta adevărată in afirmațiile de mai jos:
a) Creșterea staturo-ponderala este influențata de factori hormonali
b) nanismul hipofizar apare datorita unei alimentații cărunțate
c) alimentația necorespunzătoare este singura responsabila de perturbarea creșterii
staturo-ponderale
d) hormonii tiroidieni nu influențează creșterea si dezvoltarea.
941. Care este varianta falsa in enunțurile de mai jos:
a) rahitismul carențial apare imediat după naștere
b) rahitismul carențial este determinat de deficitul de vitamina D
c) profilaxia rahitismului carențial se face din timpul sarcinii
d) rahitismul carențial este o boala metabolica.
942. Incercuiti varianta adevărată in afirmațiile de mai jos:
a) reumatismul articular acut este consecința unei infecții streptococice
b) reumatismul articular acut este consecința unei infecții stafilococice
c) reumatismul articular acut apare o singura data in viată
d) eritemul nodos este o manifestare a reumatismului articular acut.
943. Care varianta este falsa?
a) artrita din RAA are caracter migrator
b) artrita din RAA apare la mai multe articulații deodată
c) artrita este localizata la articulațiile mari
d) simptomatologia articulara poate lipsi
944. In artrita juvenila cronica se întâlnesc următoarele manifestări , cu o singura excepție:
a) redoare matinala
b) durere variabila
c) întârziere a creșterii
d) coree Syndenham
945. Incercuiti varianta falsa privind tratamentul artritei juvenile cronice:
a) antiinflamatorii nesteroidiene
b) antiinflamatorii steroidiene
c) antibiotice
d) imunosupresoare
946. Care din următoarele afirmații in legătura cu scolioza funcționala este falsa:
a) dispare in clinostatism

recuperare
139
b) se însoțește de gibozitate costala

c) nu exista rotație a corpilor vertebrali
d) apare datorita poziției defectuoase a corpului.
947. In osteomielita acuta se fac următoarele investigații , cu excepția:
a) radiografie simpla standard
b) electromiograma
c) scintigrafie osoasa
d) R.M.N.
948. Incercuiti varianta adevărată in afirmațiile de mai jos:
a) glomerulonefrita acuta poststreptococica (GNA) este o boala de complexe
imune circulante
b) debutul in GNA este lent
c) GNA se caracterizează prin proteinurie masiva
d) in tratamentul GNA poststreptococice se contraindica antibioticele.
949. Care dintre următoarele enunțuri este fals?
a) sindromul nefrotic pur este corticosensibil
b) in sindromul nefrotic pur proteinuria este selectiva
c) in sindromul nefrotic pur titrul complementului seric este mult scăzut
d) debutul sdr. nefrotic pur este insidios
950. Care dintre afirmațiile de mai jos este falsa?
a) pneumonia virala se însoțește întotdeauna de stare toxica
b) tratamentul pneumoniei virale este simptomatic
c) imaginea radiologica de opacitate este caracteristica pneumoniilor bacteriene
d) in pneumoniile bacteriene tratamentul de electie este antibioticul.
951. Urmatoarele afirmații in legătură cu astmul bronșic sunt adevărate , cu o singura excepție:
a) apare pe un teren alergic
b) apare numai la copil
c) copiii cu astm bronșic au hiperreactivitate bronşică
d) in criza de astm se administrează bronhodilatatoare
952. Identificati varianta falsa privind criteriile majore de diagnostic Jones in reumatismul
articular acut:
a) cardita
b) poliartrita
c) eritem nodos
d) coree
953. Cauzele declanșării crizei de astm sunt următoarele cu o singura excepție:
a) expunere la alergeni
b) efort fizic
c) infecții virale
d) diaree acuta.

recuperare
140
954. Identificati varianta adevărată din următoarele afirmații privind tetrapareza spastica:
a) paralizia interesează ambele mâini
b) paralizia interesează ambele picioare
c) sunt interesate toate membrele
d) interesează membrul superior si inferior de aceeași parte
955. Identificati varianta falsa privind convulsiile febrile simple ale copilului:
a) apar la T≥38,5˚ C
b) durata . 15 minute
c) fără deficit postcritic
d) fără suferințe neurologice anterioare crize
956. Tratamentul de urgenta a crizei convulsive febrile consta in următoarele, cu excepția:
a) plasarea copilului in decubit lateral
b) antitermice
c) administrare de diazepam
d) administrare de antibiotice
957. Identificati varianta falsa in enunțurile de mai jos:
a) tetralogia Fallot este o malformație cianogena
b) tetralogia Fallot cuprinde 4 defecte
c) intensitatea cianozei in tetralogia Fallot depinde de mărimea defectului septal
ventricular
d) intensitatea cianozei depinde de severitatea stenozei pulmonare
958. Alegeți varianta falsa din următoarele afirmații
a) imaginea radiologica de ,,inima in sabot” este caracteristica tetralogiei Fallot
b) cianoza permanenta este caracteristica malformațiilor de cord cu shunt stg.-dr.
c) cianoza permanenta este caracteristica malformațiilor de cord cu shunt dr.-stg.
d) DSV este o malformație de cord cu cianoza pasagera
959. Următoarele afirmații sunt adevărate cu o singura excepție:
a) germenii entero-invazivi produc diaree cu scaune cu puroi si sânge
b) giardia este un parazit care poate produce diaree cronica
c) persistenta pliului cutanat abdominal este semn de deshidratare
d) salmonella este un germene entero-toxigen
Nr. ANUL III - Modulul II

crt. Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicala - Prof. Vartic Camelia
960. Astmul bronșic este:
a) boală acută a căilor respiratorii
b) boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii inferioare
c) inflamație la nivel toracal
d) O boală cauzată de streptococ
961. Astmul bronșic la copil este cauzată de:
a) Hiperreactivitate bronşică

recuperare
141
b) Abces
c) Insuficiență circulatorie cerebrală cronică
d) Migrene
962. Factorii declanșatori ai crizei de astm sunt:
a) Senzația de arsură în piept
b) Lipsă de sete
c) Infecții respiratorii virale
d) Aerofobie
963. Laringita acută este:
a) inflamație acută a amigdalelor
b) Provocată de lipsa vitaminelor din alimentație
c) inflamație a bronhiilor
d) O inflamație acută a mucoasei laringiene
964. La copil laringele este:
a) Mai sus decât la adult
b) In dreptul vertebrei C4
c) Mai jos decât la adult
d) Intre trahee şi esofag
965. La nou născut, laringele este:
a) În dreptul vertebrei C2
b) În dreptul vertebrei C1
c) În dreptul vertebrei C5
d) În dreptul vertebrei C7
966. Paşii kinetoterapiei în astmul bronșic sunt:
a) Accentuarea bronhospasmului
b) Reeducarea funcțiilor digestive
c) Relaxarea şi posturarea
d) Recuperarea funcțiilor de înghițire
967. Curburile fiziologice ale coloanei sunt:
a) Hipercifoză
b) Hiperlordoză
c) Hiperscolioză
d) Lordoză
968. Cifoza poate fi:
a) Suplă sau rigidă
b) Convexă
c) În plan frontal
d) În plan transversal
969. Printre cauzele lordozei se numără:
a) Miopia
b) Leziuni ale coloanei

recuperare
142
c) Defecte congenitale
d) Diferite traume
970. Tipul de mers în scolioză este:
a) Mersul talonat
b) Mersul legănat
c) Mersul ebrionar
d) Mersul șoldit
971. Tratamentul recuperator în scolioză constă în:
a) Kinetoterapie şi corsete
b) Melopatie
c) Hidrotermoterapie
d) Acupunctură
972. Perioada de copil mic este:
a) 0-1 lună
b) 1 lună-1an
c) 5-10 luni
d) 1-3 ani
973. Dentiția de lapte apare în:
a) A doua copilărie
b) Prima copilărie
c) A treia copilărie
d) Perioada prenatală
974. Fătul la termen are vârsta gestațională cuprinsă între:
a) 37-42 săptămâni
b) 20-30 săptămâni
c) 50-60 săptămâni
d) 10-15 săptămâni
975. Prematurul este nou născutul cu greutatea:
a) Sub 2.500 g
b) Peste 4.500 g
c) 3.500 g
d) 5.000 g
976. Primul scaun al copilului se numește:
a) Vernix caseosa
b) Lanugo
c) Meconiu
d) Lumbago
977. Fătul este legat de corpul mamei prin:
a) Placentă
b) Uter
c) Cordon ombilical

recuperare
143
d) Trompele uterine
978. Câte fontanele prezintă craniul copilului?
a) 2
b) 1
c) 3
d) 4
979. Nou născutul supraponderal are:
a) 2.500 g
b) 1.500 g
c) 3.500 g
d) Peste 4.500 g
Nr. ANUL III - Modulul II.

crt. Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală - Prof. Ungureanu Maria
980. Afecțiunile copilului care necesită recuperare sunt următoarele cu o excepție:
a) Displazia de șold
b) Spina bifidă
c) Diareea
d) Tulburări de creștere
981. Obiectivele kinetoterapiei în paralizia infantilă sunt următoarele cu o excepție:
a) Corectarea poziției vicioase
b) Prevenirea contracturilor
c) Combaterea hipertoniei musculare
d) Reeducarea psihică
982. Următoarea afirmație cu privire la principiile recuperării în reumatismul articular este
greșită:
a) Înlăturarea prealabilă a focarului infecțios
b) Tratamentul balnear se indică de la începutul puseului acut
c) În perioada de stare se pot face ultraviolete în doze eritem
d) În cazul leziunilor cardiace se aplică ionoforeza cu clorură de calciu
983. Următoarele proceduri pot fi utilizate în displazia de șold, cu excepția:
a) Inhalații
b) Baia kinetoterapică
c) Masajul
d) Împachetările cu parafină
984. Fototerapia la copii nu este indicată în următoarea afecțiune:
a) Rinofaringite
b) Rahitism
c) Enterocolite spastice
d) Primoinfecție tuberculoasă

recuperare
144
985. Procedura care nu poate fi utilizată în tratamentul rinofaringitelor acute la copii este:
a) Unde scurte
b) Aerosoli
c) Ultrasunete
d) Inhalații
986. Următoarele proceduri pot fi utilizate în reumatismul articular acut, cu excepția:
a) Terapie cu curenți de înaltă frecvență
b) Împachetare cu nămol la bolnavii febrili
c) Comprese reci
d) Spălări complete
987. Următoarele proceduri se pot efectua în tratamentul astmului bronșic la copii, cu excepția:
a) Terapie cu unde scurte
b) Aerosoli
c) Baie Hauffe
d) Împachetarea cu nămol
988. Următoareale proceduri se indică în bronșite cronice la copii:
a) Fricțiuni complete
b) Băi de lumină superioare
c) Comprese stimulante Priessnitz
989. Următoarea procedură este indicată în tulburările de ritm la copil:
a) Comprese reci precordiale
b) Ultrasunete
c) Împachetări umede
d) Terapia cu impuls
Nr. ANUL III - Modulul III.

crt. Elemente de recuperare socio-profesională - Dr. Suciu Ana Maria
990. Definiţiile OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) elaborate în 1980 cu privire la
disfuncţie, invaliditate şi handicap:
a) Deficienţa corespunde unei pierderi de substanţă, unei alterării a funcţiei
exteriorizează, o stare patologică.
c) Incapacitatea (rezultatul deficienţei) corespunde reducerii parţiale sau totale a
resurselor de prestare a unei activităţi, de locomoţie, de comunicare,
comportamentală etc.
d) Handicapul (dezavantajul social) corespunde prejudiciului pe care deficienţa
sau incapacitatea îl creează subiectului şi reflectă consecinţele sociale,
economice pe care le suportă bolnavul.
991. Factori non-medicali care influențează negativ întoarcerea la locul de muncă:
a) Venituri insuficiente

recuperare
145
b) Statut social precar

c) Conditii bune la locul de muncă
992. Factorii medicali care influențează negativ întoarcerea la locul de muncă sunt:
a) Anxietatea
b) Depresia
d) Simptomatologie cauzată /agravată de efort
993. Șansele ca un pacient cu vârsta sub 65 ani, angajat în momentul producerii
evenimentelor cardio-vasculare şi fără complicații majore să se întoarcă la locul de
muncă în primele 2-3 luni sunt exprimate într-un procent de:
a) 80%
b) 5%
c) 0%
d) 35%
994. În funcție de rezultatul testului de efort, pacienţilor li se recomandă:
a) ≥ 7METs (sindrom metabolic): fara reluarea lucrului (fără industria grea)
b) 5-7 METs (sindrom metabolic): activităţi casnice şi meserii cu grad mediu de
solicitare
c) <3METs (sindrom metabolic): apt!
d) 5-7 METs (sindrom metabolic): activităţi casnice şi meserii cu grad mare de
solicitare
995. Anumite tulburări de percepţie destul de des întâlnite în cazul pacienţilor cu AVC
(accident vascular cerebral) pot îngreuna recuperarea pacientului:
a) Largirea câmpului vizual
b) Reflexe şi simţuri accentuate la nivelul membrelor afectate
c) Fara dificultati de vorbire
d) Dificultăți de concentrare,confuzii,amnezie retrogradă şi anterogradă
996. La pacienții cu AVC (accident vascular cerebral):
a) Depresia apare la 100% pacienţi
b) Depresia majoră apare în leziunile frontale drepte
c) Depresia se corelează cu recuperarea întârziată şi rezultate modeste
d) Tulburarile de vorbire si deglutitie nu apar niciodata
997. Principiile recuperării educaţionale şi profesionale pentru copii sunt:
a) Copilul nu este un adult în miniatură
c) Educația reprezintă echivalentul recuperării socio-profesionale la adult
d) Jocul ajută copilul să-şi dezvolte abilităţile de comunicare,de exprimare, de
însușire a rolurilor.
998. Recuperarea socio-profesională a persoanelor cu disabilităţi respiratorii se adresează
pacienţilor cu:

recuperare
146
a) Status post-poliomielită
b) Distrofie musculară Duchenne
c) Traume ale măduvei spinării
999. Recuperarea socio-profesională în Scleroza Multiplă:
a) Scleroza multiplă este una dintre cele mai comune boli ale sistemului nervos central
b) Scleroza multiplă este una dintre cele mai comune boli ale sistemului nervos
periferic
d) Pacienţii cu scleroză multiplă îşi pot păstra locul de muncă, dar îşi consumă
toată energia fiind candidați la pensionare pe caz de boală

crt. Elemente de recuperare socio-profesională - Prof. Vartic Camelia
1000. Conceptul de recuperare este definit:
a) „A treia medicina“ care subliniază medicina terapeutica si profilactica
b) „A doua medicina“ care subliniază medicina ocupațională
c) Asistenta terapeutica
d) Nici una
1001. Definiti conceptual de „recuperare”:
a) Reprezintă o activitate complexa medicala educaționala si socio-profesionala
b) Reprezintă conceptul de restabilire
c) Reprezintă o activitatea strict educațional
d) Reeducarea funcționala
1002. Indicațiile recuperării medicale:
a) Afecțiuni locomotori si cardio-vasculare
b) HTA
c) Bolii ulceroase
d) Colite grave
1003. Contraindicațiile recuperării medicale :
a) Stări febrile si cașectice
b) Afecțiuni digestive
c) Afecțiuni genitale
d) Boli genitale
1004. Deficienta, reprezintă:
a) Orice pierdere / anormalitate a unei funcții psihice , fiziologice, anatomice
b) Incapacitatea unei activități
c) Reeducare psihica
d) Apariția recidivelor
1005. Recuperarea profesionala vocaționala reprezintă :
a) Prima etapa a recuperării

recuperare
147
b) A treia etapa a recuperării

c) A doua etapa a recuperării
d) A patra etapa a recuperării
1006. Recuperarea profesionala începe in momentul in care:
a) In momentul când ajunge acasă
b) Pe perioada spitalizării
c) In momentul începerii serviciului
d) Pacientul părăsește secția de spital
1007. Recuperarea sociala este axata pe:
a) Rezolvarea problemelor cotidiene
b) Rezolvarea problemelor la serviciu
c) Rezolvarea problemelor in familie
d) Adaptarea noii vieți
1008. Rolul fiziokinetoterapeutului este:
a) Nu-si da interesul in recuperarea pacientului
b) Nu utilizează toate tehnicile de recuperare funcționala
c) Nu se preocupa de aspectul educativo-informational
d) Asista pacientul in desfășurarea recuperării funcționale
1009. Tulburările in AVC care pot îngreuna recuperarea pacientului sunt:
a) Tumori cerebrale primare
b) Afecțiuni hepatice
c) Tulburări hematologice
d) Dislexie si tulburări de scriere
1010. Una din recuperarea funcției cognitive si comportamentale este:
a) Dementa
b) Leziuni unilaterale
c) Îngustarea câmpului vizual
d) Dificultăți de concentrare
1011. Recuperarea intensiva are o durata de :
a) ora
b) Cinci ore
c) Minim trei ore/ zi
d) Zece minute
1012. Recuperarea extensiva se refera la cei cu:
a) Recuperarea moderata
b) Recuperarea lenta
c) Recuperarea in doua zile
d) Recuperarea rapida
1013. Recuperarea funcționala cuprinde următorul domeniu:
a) Recuperarea psihiatrica
b) Logopedia

recuperare
148
c) Recuperarea neuronala
d) Masoterapia
1014. Recuperarea sociala in AVC se produce :
a) Ischemic sau hemoragic
b) Educativ
c) HTA
d) Diabet zaharat
1015. Care face parte din prima etapa a recuperării:
a) Recuperarea medicala
b) Recuperarea profesionala
c) Recuperarea sociala
d) Echipa de recuperare
1016. Indicatiile recuperării medicale sunt:
a) Afecțiuni cașectice
b) Afecțiuni cardio-vasculare
c) Afecțiuni dermatologice
d) Inhibarea secreției de lichid cefalorahidian
1017. Indicațiile recuperări medicale sunt:
a) Afecțiuni dermatologice
b) Afecțiuni renale
c) Afecțiuni psihice
d) Afecțiuni cardio-vasculare
1018. Recuperarea socială este “a treia” etapă a recuperării fiind reprezentată de :
a) Reîntoarcerea pacientului la locul de muncă
b) Nu este nevoie de readaptare socială, cotidiană
c) Poate să se descurce singur , atât în interiorul cât și exteriorul locuinței
d) În această etapă pot participa atât tehnicieni specializați cât si in personalul
medico-sanitar

crt. Elemente de recuperare socio-profesională - Prof. Vartic Camelia
1019. Recuperarea socio-profesională reprezintă:
a) Restabilirea capacităților vitale
b) Restabilirea capacităților funcționale
c) Restabilirea capacităților mentale
d) Restabilirea capacițăților sportive
1020. Următoarea afirmație cu privire la obiectivele recuperării socio-profesionale este greșită:
a) Are drept scop reeducarea funcțională
b) Este o activitate multidisciplinară
c) Tratamentul este același indiferent de pacient
d) Sunt implicați și aparținătorii pacientului

recuperare
149
1021. Metodele balneofizioterapeutice utilizate în recupearea socio-profesională sunt

următoarele, cu excepția:
a) Electroterapia
b) Apiterapia
c) Kinetoterapia
d) Hidrotermoterapia
1022. Recuperarea sechelelor de poliomielită cuprinde următoarele obiective:
a) Prevenirea deformărilor trunchiului și membrelor
b) Recuperarea funcțiilor posturale
c) Recuperarea funcțiilor locomotorii
1023. Recuperarea funcțională în reumatism cuprinde următoarele, cu excepția:
a) Restabilirea funcțiilor mentale
b) Oprirea în evoluție a procesului inflamator
c) Prevenirea anchilozelor
d) Combaterea redorii articulare
1024. În recuperarea deficiențelor locomotorii urmărim:
a) Funcțiile neuromusculare
b) Problemele psihologice
c) Postura
1025. Scopurile refacerii capacității funcționale a bolnavului cuprind următoarele, cu excepția:
a) Tratarea afecțiunii de bază
b) Imobilizarea pacientului
c) Reducerea dizabilității
d) Ameliorarea durerii
1026. Reabilitarea în bolile cronice cuprinde următoarele tipuri de tratament, cu excepția:
a) Terapie fizicală
b) Dietă
c) Antrenment
d) Tratament psihiatric
1027. Următoarele probleme pot decurge din lipsa de reabilitare, cu excepția:
a) Aspect fizic neglijent
b) Imobilitate
c) Durere
d) Complicații ale bolii de bază
1028. Rolul specialistului balneofiziokinetoterapeut în reabilitare apare atunci când:
a) Există o deteriorare semnificativă a stării de sănătate
b) Există riscul unei recidive
c) Există mijloace de tratare a afecțiunii pentru a preveni apariția incapacițății de
muncă

recuperare
150
Nr. ANUL III - Modulul IV.

crt. Recuperare medicală pe afecţiuni - Dr. Bezerghean Rodica
1029. Trandiul (ansamblu) musculaturii respiratorii se mărește în cazul inspirului forțat
astfel :
a) Atunci când se aplică contrapresiune abdominală ,
b) Se efectuează un inspir forțat ,
c) Intră în contracție mușchii inspiratori de rezervă /de obicei inactivi în
respirația de repaus ,
d) Se inspiră aer sărac în O2 .
1030. Care dintre următoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizează
disfuncția ventilatorie ?
a) Îngustarea dinamică din expir ,
b) Hipersecreția ți vâscozitatea crescută a mucusului bronșic ,
c) Procese fibrotice bronșice și peri bronșice ,
d) Bronhodilatația produsă de medicamente .
1031. Posturarea în kinetoterapis respiratorie cuprinde :
a) Posturi de drenaj ,
b) Taponament toracic asociat posturărilor ,
c) Se aplică elemente de contracție concomitente cu efortul de expectorație
d) Se asociază medicație bronhodilatatoare .
1032. Respirația abdominală se învață în diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar
, ordinea corectă a acestora fiind :
a) Decubit dorsal , șezând , ortostatism, mers ,
b) șezând , ortostatism , mers , decubit dorsal ,
c) decubit dorsal , ortostatism , mers , șezând ,
d) se aplică greutatea pe inserțiile diafragmatice .
1033. Reeducarea tusei cuprinde următoarele componente :
a) controlul respirației în accesul de tuse ,
b) poziția corpului în timpul tusei , cu adoptarea altor poziții de facilitare a tusei,
c) poziționarea corpului în timpul tusei cu adoptarea pozițiilor de facilitare a tusei ,
d) asocierea terapiei electrice aplicabile pe coloana vertebrală .
1034. Recuperarea bolnavului cardio vascular presupune :
a) combaterea factorilor de risc ,
b) refacerea respirației diafragmatice ,
c) instituirea respirației la efort ,
d) recomandări pentru tratament hiposodat ,
1035. Tensiunea articulară normală se definește ca :
a) T.A. sistolică sub 130mm Hg ,
b) T.A .diastolică sub 85 mm Hg,

recuperare
151
c) Este dependență de vârsta pacientului ,

d) Obligatoriu trebuie determinată cu același aparat , de același examinator în 3
zile consecutive.
1036. Pentru bolnavul hipertensiv complicațiile recuperatorii pot crea incidente de tipul:
a) Refuzul pacientului de a urma strict tratamentul coordonat ,
b) Instalarea unui accident vascular / coronar și cerebral ,
c) Eșec terapeutic ( nu recuperează neuromotor ) ,
d) Poate interveni un nou accident vascular .
1037. La bolnavul cu I.M. acut în faza de recuperare intermediară se asociază :
a) Activități casnice ușoare ,
b) Abandonarea regimului alimentar desodat ,
c) Mersul progresiv 2 – 3 ori / zi de 2- 3 ori .
d) Abandonarea tratamentului medicamentos .
1038. Ce stațiuni balneoclimaterice s-ar preta la funcționarea unor centre naționale de
recuperare a bolnavilor cardio – vasculari:
a) Herculane ,
b) Amara ,
c) Techirghiol,
d) Buziaș.
1039. Antrenamentul fizic trebuie obligatoriu să fie însoțit de :
a) Măsurarea funcției cardiace ,
b) Parametri funcționali ,
c) Senzația de strictură retrosternală ,
d) Apariția durerii anginoase .
1040. În recuperarea mioarticulară a membrelor superioare se începe cu :
a) combaterea altralgiilor ,
b) refacerea mobilității ,
c) refacerea tonusului muscular ,
d) combaterea contracturii musculare .
1041. Umărul pseudo paralitic presupune :
a) Ruptura coifului rotatorilor ,
b) Capsulită retractabilă ,
c) Ruptură de trapez ,
d) Dezinserția fasciculului deltoidian pe humerus .
1042. În poliartrita reumatoidă st.I / II recuperarea presupune :
a) Prevenirea deviaților vicioase ,
b) Antrenarea mâinii în cârlig ,
c) Tonifierea supra spinosului ,
d) Fixarea cu orteze articulației pumnului .
1043. Recuperarea în pareza de decubit cuprinde:
a) Tonifierea extensorului pumnului ,

recuperare
152
b) Recuperarea poziției police – deget mic (pensa cubitală) ,

c) Recuperarea brahialului anterior ,
d) Purtarea de orteză în imobilizarea prelungită .
1044. Recuperarea paraplegicului urmărește etapele :
a) Reeducarea în ortostatism și mers ,
b) Reeducarea paraplegicului în pat ,
c) Ameliorarea funcției respiratorii ,
d) Coordonarea mișcărilor .
1045. Programul de recuperare la pacienți cu gonartoză în puseu inflamator presupune:
a) Izomotie și izotenie cvadriceps ,
b) Posturare antalgică ,
c) Termoterapie locală ,
d) Poziție antideclivă a gambei .
1046. Principalele metode de combatere a spasticității în hemipareză sunt:
a) Kinetoterapia activă inițiată precoce ,
b) Tehnici de facilitare neuroproprioceptive ,
c) Aplicarea de orteze pe articulațiile portante .
d) Masoterapie în apă .
1047. Reeducarea mersului în hemipareză presupune :
a) Reeducarea mersului între bare ,
b) Reeducarea reflexelor de postură postură miotatice ,
c) Educarea mersului cu baston ,
d) Purtarea de material de contenție auxiliar .
1048. Recuperarea în pareza de SPE cuprinde:
a) Recuperarea mersului pe călcâi ,
b) Recuperarea mersului pe vârfuri ,
c) Recuperarea sensibilității exteroceptive ,
d) Aplicarea de băi galvanice .
1049. Artrita cronică juvenilă afectează în principal :
a) Articulațiile mari ,
b) Articulațiile periferice ,
c) Toate în proporții diferite ,
d) Afectează și mușchii .
1050. Pseudo poliartrita rizomelică afectează în special :
a) Persoanele în vârstă de peste 60 de ani ,
b) Toate vârstele ,
c) Nu este dependentă de sex ,
d) Rasa albă .
1051. În cadrul sindromului Reiter unde poate fi localizat punctul de plecare ?
a) genito-urinar ,
b) intestinal ,

recuperare
153
c) otic ,
d) articular .
1052. Sacro ileita prezintă principalul argument pentru diagnostic :
a) În stadiul I / II ,
b) În stadiul III / IV ,
c) Nu este stadializată ,
d) Nu este criteriu de diagnostic stabil .
1053. Care este elementul obligatoriu în diagnosticarea unei artrite psoriazice :
a) Leziuni cutanate ,
b) Psoriazis asociat de cel puțin 6 săptămâni ,
c) Ambele sunt obligatorii ,
d) Afectează organele interne .

crt. Recuperare medicală pe afecţiuni - Prof. Vartic Camelia
1054. Din grupa afecțiunilor reumatismale degenerative fac parte:
a) Gonartroza
c) Tendinitele
d) Miozitele
a) PR este o afecțiune reumatismală inflamatorie, cu evoluţie cronică progresivă
următoarele:
a) Prezenţa factorului reumatoid
b) Prezenţa artritelor periferice
c) Afectarea articulaţiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale
d) Afectarea tegumentelor şi mucoaselor
1057. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozantă sunt cele enumerate cu o singură
excepţie:
a) Menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului
b) Menţinerea/ ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului muscular
c) Prevenirea poziţiilor vicioase
d) Redimensionarea obiectivelor casnice
c) Recuperarea mobilităţii articulare şi a tonusului muscular

recuperare
154

1059. Clinica gonartrozei este caracterizată de următoarele elemente, cu excepţia unuia singur:
a) Subfebrilitate
b) Redoare de inactivitate
c) Senzație de instabilitate la nivelul genunchiului
d) Tulburări de statică la nivelul genunchiului
1060. Alegeți afirmaţia falsă, cu privire la procedurile ce pot fi aplicate în spondiloza
cervicală, dintre afirmațiile de mai jos
a) Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b) Electroterapia include galvanizări, CDD, curenţi de medie frecvenţă şi înaltă
frecvenţă
c) Împachetările cu parafină „pelerină” au efect benefic
d) Exerciţiile urmăresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
a) 60-70% din pacienţi sunt asimptomatici
b) Lombalgie cronică mecanică, meteorodependentă
c) Lumbago acut cu pseudosciatică, după ridicare de greutăţi
d) Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv
1062. Alegeţi răspunsul fals. Reumatismul abarticular cuprinde următoarele entităţi clinice:
a) Gonartroza
c) Periartrita coxofemurală
d) Maladia Dupuytren
1063. Alegeţi răspunsurile corecte. La inspecţia tegumentelor pacienţilor cu sindrom
reumatoid se poate evidenţia:
a) Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis
b) Noduli reumatoizi în spondilita anchilozantă
c) Noduli Bouchard şi Heberden în boala de piele
d) Tofi gutoşi în poliartrita reumatoidă
1064. Viteza de sedimentate a hematiilor (VSH) în artrita reumatoidă este crescut in procent de :
a) 1%
b) 10%
c) 40%
d) 90%
1065. Boala cronică anchilozantă care interesează în mod special articulatțiile lombare și
sacroilice este:
a) Artita reumatoidă
b) Guta
c) Periatrită scapulo-umerala
d) Spondilita anchilozantă

recuperare
155
1066. Alegeti varianta falsă . Bilanţul muscular (testarea musculară manuală) la pacientul
spastic se apreciază prin :
a) Analitic, pentru fiecare grup muscular
b) În conformitate cu cotaţia de la 1 la 5
c) Grosier, prin capacitatea de a realiza gesturi din viaţa cotidiană
d) Pe ambele hemicorpuri
1067. Care nu sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic în cazul recuperării paraliziilor
de nervi periferici, pentru prevenirea complicaţiilor:
a) Conservarea unui ţesut cutanat şi subcutanat trofic, fără aderenţe, edeme
b) Cicatrici cât mai suple
c) Profilaxia retracţiilor capsulo-ligamentare
d) Conservarea tonusului muscular şi a forţei de contracţie în grupele agoniste
1068. În recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se speră doar la:
a) Priză şi un sprijin grosier
b) Controlul mişcărilor de fineţe
c) Refacerea prehensiunii în toate aspectele sale
d) Refacerea abilităţii şi funcţionalităţii mâinii
1069. Obiectivele în boala artrozică sunt următoarele ,cu excepția :
b) Reeducarea respiratiei
c) Recuperarea mișcării articulațiilor
d) Ameliorarea circulatiei venoase
1070. Mobilitatea coloanei lombare este evaluată prin :
a) Indicele Schober
b) Indice tragus-acromiu
c) Indice Ort
d) Indice Boux
1071. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicată în cazul:
a) Dureri care cedează la medicatie
b) Recidive fracvente
c) Manevra semnului Lassque negativă
d) Apariția sindromului coada de cal
1072. Factorii care influențează apariția osteofitelor în gută:
a) Obezitatea
b) Alimentație săracă în proteină
c) Consum exagerat de vitamina C
d) Tote enunțurile de mai sus
1073. Boala artrozică este :
a) Refacerea cartilajului hialin
b) Dispariția osteofitelor
c) Hipotrofie osoasă

recuperare
156
d) Degenerarea cartilajului hialin

1074. Criteriile osteodensitometrice de definire a OP iau în calcul femeile albe, caucaziene,
în postmenopauza și calculează scorul T, astfel:
a) Se considera o valoare normala a DMO daca scorul T > - 1.5 DS (deviație
standard), fata de scorul T normal
b) Osteopenie – când DMO este crescut , scorul T fiind -1.5 până la -2.5 DS
c) Osteoporoza: scorul T >2.5 DS
d) Osteoporoză severa: scorul T > 2.5 DS plus una sau mai multe fracturi de
fragilitate, vertebrale sau non-vertebrale
1075. Osteoporoza ( OP ) se împarte în doua categorii:
a) Primitivă în boli endocrine, digestive, metabolice, genetice, inflamatorii,
indusă medicamentos
b) OP Secundară tip I, postmenopauza (debut la 50-65 ani)
c) OP secundara juvenilă tip I, de involuție, senila (> 65 ani)
d) OP primitivă comună de tip I și II
1076. OP este o maladie silențioasă; expresia ei clinică are loc frecvent o fractură menționați
semnele și simptomele ce atrag atenția:
a) Extensia a genunchilor
b) Debutul acut poate reflecta fractura-tasare la nivel vertebral
c) Creșterea în înălțime
d) Poziție vicioasa a trunchiului, lordoză (spatele de văduvă)
1077. Manifestări clinice în spondilita anchilozantă:
a) Apare la bărbați peste 50 ani
b) Dureri lombare joase, inițial cu caracter mecanic, apoi inflamator
c) Sciatica în „bascula” – alternanta iradierii durerii vertebrale lombo-sacrate pe
fata anterioară a membrelor inferioare
d) Redoare nocturnă vertebrala
1078. Alegeți afirmația falsă a factorilor predispozanți în distrofia simpatică reflexă :
a) Diabetul zaharat
b) Scleroza multipla
c) Hipotrigliceridemia
d) Fumatul, abuzul de alcool
1079. Obiectivele kinetoterapiei în reeducarea mersului a unui pacient cu sindrom neuron central:
a) Recâștigarea echilibrului in decubit dorsal
b) Recâștigarea echilibrului în ortostatism
c) Recâștigarea echilibrului în șezut
d) Să existe în ortostatism un bun echilibru
1080. Alegeți enunțul fals :in recuperarea unui pacient cu scleroză multipla se urmărește :
a) Creșterea forței musculare prin exerciții de tonifiere cu rezistență
b) Exerciții kinetoterapeutice specifice de coordonare și control al echilibrului
c) Creșterea mobilități articulare prin mobilizări pasive pasivo-active și active cu

recuperare
157
rezistentă
d) Scăderea forței musculare prin exerciții de specifice și aplicarea compreselor calde
1081. Măsurile de bază în reabilitarea a unui pacient cu hemiplegie se desfășoară în mai
multe etape:
a) Prima etapă aplicarea curenților interferențiali cu intensitate mare peste 100
miliamperi la început set de 5 ședințe/ zi
b) Etapa a doua galvanizări pentru contacturare pe partea hemiplegiei
c) Etapa a treia creșterea contracturilor pe segmente proximale
d) Etapa a patra pozițiile anumite (posturile) mișcările pasive, pasive-active, masaj
1082. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie
directă cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare sunt:
a) Reeducarea raportului inspir / expir
b) Scăderea obstrucției dinamice din expir
c) Ventilația mecanică
d) Oxigenoterapia
1083. Obiectivele kinetice și de tratament în recuperarea nervului cubital:
a) Prevenirea flexie și lăsând extensia liberă a degetelor
b) Prevenirea redorilor prin exerciții cu rezistentă și forță
c) Diminuarea sensibilității
d) Îndepărtarea cauzei prin recuperarea deficitului motor

crt. Recuperare medicală pe afecţiuni - Prof. Ungureanu Maria
1084. Următoarea procedură este indicată în afecțiunile miocardice avansate:
a) Împachetări umede
b) Comprese reci
c) Exerciții fizice pasive la membrele inferioare pentru prevenirea trombozelor
d) Fricțiunile
1085. Următoarele proceduri sunt contraindicate în tuberculoză, cu excepția:
a) Galvanoterapia
b) Diadinamic
c) Împachetări cu parafină
d) Comprese stimulante
1086. Următoarele proceduri se pot efectua în artroză:
a) Galvanoterapia
b) Diadinamic
c) Baia kinetoterapeutică
1087. Acțiunea tratamentului fizioterapic în periartrita scapulo-humerală este:
a) Analgezic
b) Antitermic

recuperare
158
c) Antihemoragic
d) Transpirație abundentă
1088. Următoarele proceduri se pot efectua în cazul aderențelor pleurale:
a) Curenți de înaltă frecvență
b) Toate variantele sunt corecte
c) Comprese calde toracale
d) Afuziuni
1089. Următoarele proceduri sunt indicate în tromboflebite, cu excepția:
a) Galvanoterapie
b) Curenți de medie frecvență
c) Faradizare
d) Terapie cu unde scurte
1090. În algoneurodistrofie procedurile balneofiziokinetoterapice nu au următorul efect:
a) Antialgic
b) Antiedematos
c) Decontracturant
d) Hiperemic
1091. Următoarea procedură nu este indicată în aderențele abdominale postoperatorii:
a) Dușul masaj
b) Faradizare
c) Curenți de înaltă frecvență
d) Unde scurte
1092. În boala Parkinson următoarele proceduri pot fi efectuate, cu excepția:
a) Impachetări cu parafină
b) Magnetodaflux
c) Electrostimulare
d) Kinetoterapie
1093. Următoarele proceduri pot fi efectuate în arterita obliterantă, cu excepția:
a) Mofete cu bioxid de carbon
b) Unde scurte
c) Comprese reci
d) Ultrasunete
Nr.
ANUL III - Modulul V - Kinetoterapia - Prof. Beșleagă Ana Maria
Crt.
1094. Gimnastica medicală cuprinde:
a) Exerciții
b) Procedee în prevenirea deficitelor fizice și psihice
c) Corectarea și tratarea deficitelor fizice

recuperare
159
1095. Reabilitatea cuprinde:

a) Recuperarea medicală
b) Readaptarea psihică
c) Educarea și reeducarea profesională
1096. Parametri de bază în dezvoltarea efortului sunt:
a) Volumul și intensitatea
b) Forța și presiunea
c) Tracțiune și intensitate
1097. Principiul precocității tratamentului:
a) Combate durerea
b) Presupune începerea cât mai devreme cu putință a recuperări funcționale
c) Presupune aplicarea exactă a exercițiilor
d) Presupune cooperarea pacientului cu kinetoterapeutul
1098. Lipsa de mișcare poate duce la:
a) Atonie musculară, greutate în mișcare, tegumente palide
b) Astenie, amețeli, diaree
c) Vomă, tulburări de vedere
1099. Formele de manifestare a vitezei sunt:
a) Viteza de reacție și execuție
b) Viteza de repetiție
c) De deplasare
1100. Pozițiile fundamentale pentru exercițiile statice sunt:
a) Stând, pe genunchi, șezând, culcat
b) Decubit, poziție patrupedă, atârnat
c) Ortostatism, pe vârfuri
d) Culcat, poziție patrupedă, sprijinit pe coate
1101. Terapia Vojta este indicată în :
a) Pareze cerebrale
b) Scolioze ale coloanei vertebrate
c) Displazii
1102. Care din următoarele enunțuri sunt false:
a) Gimnastica contribuie la dezvoltarea voinței și a forțelor de apărare împotriva
factorilor patogeni de agresiune
b) Miocardul slăbit nu poate fi tonifiat decât prin exerciții specifice de
gimnastică vasculară
c) Viteza de repetiție se referă la imposibilitatea de efectuare repetată și rapidă a

recuperare
160
aceleiași mișcări
d) Stretchingul se aplică cand corul este în prealabil relaxat
1103. Extensia este:
a) Mișcarea prin care 2 segmente ale membrului se îndepărtează unul de altul
b) Mișcarea prin care 2 segmente ale membrului se apropie între ele
c) Ducerea membrului superior în plan sagital
d) Ducerea membrului inferior în plan sagital
1104. Capacitatea de mișcare articulara se apreciază prin:
a) Bilanț clinic
b) Istoricul bolii
c) Bilanț articular
d) Bilanț muscular
1105. În analiza mobilității articulare se apreciază:
a) Gradul maxim de mobilitate
b) Forța musculara
c) Spasticitatea
d) Abilitatea
1106. Care din următoarele tehnici aparțin imobilizării:
a) Poziția de corecție
b) Punerea in repaus
c) Posturile de facilitare
d) Contracția izometrica
1107. Tehnica anakinetice apelează la:
a) Mobilizare pasiva
b) Imobilizare
c) Contracție izometrica
d) Contracție isotronică
1108. Capacitatea de a manifesta valori mari de forță in cea mai mica unitate de timp se
numește:
a) Forța maxima relativa
b) Forța maxima absoluta
c) Forța dinamica
d) Forța exploziva
1109. Exercitiile izometrice practicate pentru creșterea forței musculare sunt:
a) Exerciții unice scurte izometrice zilnice
b) Exercițiul maximal scurt
c) Exercițiile rezistive regresive
d) Exercițiul maximal cu repetiție
1110. Din cate seturi de exerciții este compusa schema tehnicii Oxford?
a) 2 seturi
b) 3 seturi

recuperare
161
1 seturi
c) 5 seturi
1111. Cea mai moderna exprimare a intensității unui efort se face prin:
a) Urcatul scărilor
b) Alergare
c) Echivalentul metabolic
d) Bicicleta ergometrica
1112. Suportabilitatea efortului se urmărește pe baza semnelor clinice care apar:
a) Tahicardia
b) Cefalee
c) Greața
d) Oboseala
1113. In programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este cel mai
mult limitat de:
a) Medicația specifica afecțiunii
b) Pragul anginos restant
c) Valorile crescute ale TA
d) Valorile crescute ale frecventei respiratorii
1114. Care sunt factorii care nu influențează postura si aliniamentul segmentelor corpului?
a) Alimentația
b) Obișnuința ( posturi vicioase)
c) Afecțiuni ale aparatului locomotor
d) Boli generale ale organismului
1115. Celulele osului sunt:
a) Osteoblaste
b) Reticulocite
c) Osteoplaste
d) Miocite
1116. Lubrifierea cartilajului este afectata patologic de:
a) Vârsta
b) Mișcare
c) Kinetoterapie
d) Fitness
1117. Cresterea forței musculare are ca substrat:
a) Factorul neuronal
b) Grosimea pârghiei osoase
c) Calitatea țesutului conjunctiv interfibrilar
d) Nivelul hemoglobinei
1118. In perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice, kinetoterapia
va cuprinde:
a) Scripetoterapie si mobilizări pasive ale segmentelor imobilizate

recuperare
162
b) Contracții izometrice sub gips

c) Hidrokinetoterapie la bazin
d) Exerciții active cu rezistenta
1119. Rigiditatea este:
a) Hipertonie musculară, diferențiată clinic de spasticitate
b) Hipotonie musculară, diferențiată clinic de spasticitate
c) Elasticitate exagerata a mușchiului
d) Tonus muscular scăzut
1120. Care afirmație despre contractile izometrice nu este adevărata:
a) Reduc edemul prin efect de pompa
b) Tehnica este simpla
c) Durata exercițiilor este scurta
d) Solicita articulațiile
1121. Atrofia musculara se poate produce prin:
a) Denervare
b) Hiperfuncție musculara
c) Ruptura fibrelor musculare
d) Ruptura de tendon muscular
1122. Care din următoarele modalități tehnice nu aparțin mobilizărilor pasive:
a) Contracția izometrică
b) Tracțiunile
c) Mobilizarea pasivo-activă
d) Mobilizarea pasivă pură asistată
1123. Refacerea si menținerea echilibrului se derulează în doua etape, una din ele fiind:
a) Antrenarea controlului motor
b) Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
c) Controlul amplitudinii de mișcare
d) Antrenarea abilității
Nr. ANUL III - Modulul VI.

crt. Balneoclimatologia - Dr. Suciu Ana Maria
1124. Apele meteorice nu sunt indicate pentru alimentarea ca apă de băut deoarece:
a) Debitul este variabil, abundent
b) Au gust plăcut, datorită lipsei de săruri
c) Nu au gust placut
d) Au conţinut crescut în germeni microbieni
1125. Efecte hipoglicemiante s-au observat după cure cu ape de:
a) Nicolina
b) Poiana Negri
c) Geogiu-Băi
d) Techirghiol

recuperare
163

a) Apele minerale sulfuroase pot fi utilizate ca ape medicinale şi ca ape de masă
b) Apele minerale sulfatate nu pot fi utilizate decât ca ape medicinale nu şi ca
ape de masă.
c) Apele minerale sulfuroase pot fi utilizate ca ape medicinale şi nu ca ape de masa.
d) Apele minerale sulfuroase sunt folosite doar pentru crenoterapie.
1127. Efectul curelor externe cu băile minerale carbogazoase:
a) Se bazează pe acţiunea mecanică şi atermică
b) Nu se bazează pe calităţile chimice ale bioxidului de carbon
c) Pot fi efectuate la Vatra Dornei, Buziaş, Borsec şi Covasna
d) Pot fi efectuate si la Nicolina Iasi
1128. În definiţia dată de Societatea Internaţională de Hidrologie Medicală se arată că
peloidele sunt:
a) Substanţe care nu se formează în condiţii naturale sub influenţa proceselor
geologice
b) Nici un raspuns corect
c) Substanţe care în stare fin divizată şi în amestec cu apa nu se folosesc în
practica medicală sub formă de băi sau de proceduri locale.
d) Cuprind două mari grupe: sedimentele terapeutice şi pământuri terapeutice
1129. Climatul litoral este un climat de tranziţie între:
a) Climatul de stepă şi cel marin
b) Climatul subalpin şi cel alpin
c) Climatul de stepă şi cel alpin
d) Climatul de stepa si cel subalpine
1130. Modalitățile de terapie cu nămoluri terapeutice sunt:
a) Oncțiuni;
b) Impachetări;
c) Baia cu namol.
1131. Cura externa cu ape sulfuroase, afirmatii adevarate:
a) are efecte keratolitice fiind indicate in tratamentul artritei psoriazice
b) nu are efect asupra cartilajului articular
c) are efect de vasoconstrictie cutanata
d) creste glicemia
1132. Apele minerale afirmatii false:
a) trebuie să conțină: minim 1g săruri dizolvate /1l de apă;
b) trebuie să conțină anumite elemente active farmacodinamic în proporții
admise ca minim necesare;
c) să aibă la izvor peste 20 grade C.
d) sa aiba la izvor sub 20 grade C

recuperare
164
1133. Emanația de bioxid de carbon:

a) Este cunoscută sub numele de bioxidoterapie.
b) În România, catena vulcanică Harghita-Călimani este principala zonă legată
de emanaţiile de bioxid de carbon
c) Monoxidul de carbon și metanul au valori terapeutice
d) Cea mai cunoscuta statiune unde se afla mofete este Baile Felix.
1134. Terapia hidrominerală prin ingestie se numeste:
a) Hidroterapie
b) Crenoterapie
c) Crioterapie
d) Balneoterapoie
1135. Apele alcaline au efect:
a) Hipoglicemiant
b) Hiperglicemiant
c) Hiportensiv
1136. Calsificarea apelor minerale dupa origine:
a) Juvenile
b) Vatoase
c) Veterice
1137. Efectele terapeutice ale băilor minerale carbogazoase se bazează pe acţiunea:
a) Bioxidului de carbon
b) Bioxidului de sulf
c) Clorurii sodice
d) Bicarbonatului de sodiu
1138. Temperaturile folosite la băile carbogazoase se situează:
a) Peste valorile de 340 C
b) Peste temperatura de termoindiferenţă a apei
c) Sub valorile de 340 C
d) Sub 36,5 grade C
a) Apa alcalină ingerată tamponează aciditatea sucului gastric prin anionii
bicarbonici pe care-i conţine
c) Mecanismele de contrareglare exercită un efect gastrosecretor secundar
postingestia apei alcaline
d) Ingestia apei alcaline nu are efect asupra acidității gastrice
1140. Ape minerale alcaline se găsesc pe teritoriul României la:
a) Herculane
b) Amara

recuperare
165
c) Zizin
d) Nicolina
1141. Intensitatea răspunsului gastrosecretor la ingestia apei minerale alcaline este
imprimată de:
a) Raportul CO3H2/CO3HNa din apa minerală respectivă
b) Concentraţia în Na
c) Reactivitatea bolnavului
d) Hipersecretia stomacului
1142. Apele minerale alcaline au următoarele efecte:
a) Efect hiperglicemiant
b) Efect protector faţă de conflictul alergen-anticorp
c) Efect toxic
d) Efect citotoxic
1143. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la apele minerale clorurate sodice:
a) Activitatea enzimelor digestive este stimulată, prezenţa în apa minerală a
ionilor Cl-şi Ca++ ducând la inactivarea amilazei şi tripsinei.
b) Efectele asupra hepatocitului şi colerezei sunt privite cu rezervă, date fiind
efectele negative ale ingestiei de sare la bolnavii cu hepatită
c) Cura cu ape minerale clorurate sodice hipotone crește diureza apoasă
d) Toate raspunsurile sunt incorecte.
1144. Alegeți afirmațiile FALSE cu privire la apele sulfuroase și sulfatate:
a) Apele minerale sulfuroase şi sulfatate nu pot fi utilizate ca ape medicinale
b) Apele minerale sulfuroase şi sulfatate pot fi utilizate ca ape de masă
c) Secreţia gastrică este în general stimulată de apele sulfuroase slab
mineralizate
d) Toate afirmatiile sunt false
1145. Ape sulfuroase contraindicate în maladia ulceroasă:
a) Căciulata 1
b) Izvoarele Păuşa 1 şi 2 de la Călimăneşti
c) Izvorul Neptun 2 de la Băile Herculane
d) Izvorul Amara
1146. Efectul terapeutic al apelor minerale ce conţin sulf, folosite în cură externă, este
rezultanta a cel puţin trei factori ce îşi însumează acţiunea farmacodinamică:
a) Temperatura apei din baie
b) Mişcarea corpului sau a segmentelor acestuia în condiţii hidrostatice
particulare
c) Toate raspunsurile sunt corecte.
d) Compoziţia chimică a apei
1147. Băile sulfuroase:
a) Cresc sensibilitatea receptorilor pentru cald (Ruffini)
b) Cresc sensibilitatea receptorilor pentru rece (Krause)

recuperare
166
c) Reduc sensibilitatea receptorilor pentru cald (Krause)

d) Nici un raspuns nu este corect.
1148. Baia cu peria se efectuează la temperatura:
a) De indiferenţă
b) Rece
c) Caldă
d) Hipertermă
1149. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Care?
a) Băile de mâini determină vasodilataţie coronariană şi bronhodilataţie
b) Băile alternante de mâini activează circulaţia periferică şi descongestionează
organele intraabdominale
c) Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii obstructive
ale membrelor inferioare
d) Băile calde de şezut sunt indicate în colici uterine, vezicale, intestinale
1150. Efectele aplicaţiilor locale de căldură sunt următoarele:
a) Antialgic
b) Antirezorbtiv
c) Contracturant
d) Hemostatic
1151. Baia de sare are următoarele efecte:
a) Creşte capacitatea de apărare a organismului
b) Efect hemostatic
c) Antiinflamator
d) Vasoconstrictie cutanată
1152. Balneaţia cu ape minerale clorurate sodice este indicată în:
a) Afecţiuni reumatismale degenerative
b) Afecţiuni ginecologice
c) Reumatisme abarticulare
d) Toate raspunsurile sunt corecte.
1153. Pentru apa potabilă de robinet, conform STAS 1342-71, sunt admise următoarele
concentraţii maxime ale unor componente din apă:
a) Calciu: 30 mg/dm3 (max. 180)
b) Toate raspunsurile sunt incorecte.
c) Magneziu: 100 mg/dm3 (max. 80)
d) Nitriţi: absent
1154. Apele minerale de masă:
a) Au în general o mineralizare foarte redusă
b) Conţin suficient acid carbonic pentru a le imprima un gust acidulat
c) Toate raspunusurile sunt corecte
d) Abuzul nu este recomandat pacienților cu comorbidități importante

recuperare
167
1155. În funcție de clasificarea oligochimică apele minerale se împart în:

a) Ape oligominerale
b) Ape necarbogazoase
c) Ape acide
d) Ape vatoase
a) Ape alcalino-teroase
b) Ape arsenicale
c) Ape clorurate sodice
a) Ape iodurate cu un conţinut de cel puţin 10 mg/l iod
b) Ape iodurate cu un conţinut de cel puţin 3 mg/l iod
c) Ape sulfuroase cu un conţinut de cel puţin 1 mg/l sulf titrabil
d) Ape sulfuroase cu un conţinut de cel puţin 100 mg/l sulf titrabil
a) În cura externă concentraţia de hidrogen sulfurat poate ajunge până la 200
mg/l (Nicolina-Iaşi)
b) În cura externă concentraţia de hidrogen sulfurat poate ajunge până la 50
mg/l (Nicolina-Iaşi)
c) În cura internă concentraţia de hidrogen sulfurat poate ajunge până la 150
mg/l
1159. Ape radioactive :
a) Au radioactivitate de cel puţin 29n Curie
b) Conţin 10-7 mg/l sare de uraniu
c) Toate raspunsurile sunt corecte.
d) La noi în țară se găsesc la Băile Herculane, Sângeorz-Băi, Borsec
1160. Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate în:
a) Afecţiuni reumatismale degenerative
b) Sechele posttraumatice
c) Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate
d) TBC
1161. Crenoterapia este indicata in:
a) afectiuni gastrice
b) afectiuni renale cu calcul mare
c) afectiuni reumatismale
d) stari postraumatice
1162. Crioterapia are următoarele efecte:
a) Creşte metabolismul local
b) Creste temperatura cutanată, subcutanată şi musculară

recuperare
168
c) Antiinflamator
d) Spastic
1163. Criza balneara se manifesta prin:
a) Insomnia, neliniste, cefalee, astenie, somnolenta
b) Stare generala foarte buna
c) Hipertensiune
d) Bradicardie

crt. Balneoclimatologia - Asistent medical Ungureanu Maria
1164. În cura internă apele clorurosodice sunt indicate în următoarele afecțiuni:
a) Tulburări de metabolism cu retenție hidro-salină
b) Hipertensiunea arterială
c) Boala ulceroasă în perioada dureroasă
d) Gastrite cronice hipoacide și anacide
1165. În cura externă apele clorurosodice sunt indicate în următoarele afecțiuni, cu
excepția:
a) În procese inflamatorii cronice de natură reumatismală
b) Afecțiuni cronice ale sistemului nervos periferic
c) Hipotensiune
d) Afecțiuni endocrine
1166. Apele feruginoase se administrează în doze mici:
a) Câte 30 g în 30 minute
b) Câte 5 g în 10 minute
c) Câte 10 g în 20 minute
d) Câte 100 g în 30 minute
1167. Apele minerale NU se pot administra în cura internă:
a) Dimineața pe stomacul gol direct de la izvor
b) Înainte de masă
c) În timpul mesei
d) Seara înainte de culcare
1168. Dozele buvabile de apă arsenicală sunt:
a) 10 ml de 2 ori pe zi
b) 30 ml de 2 ori pe zi
c) 15 ml de 3 ori pe zi
d) 40 ml o dată pe zi
1169. Modalitățile de utilizare a apelor sulfuroase sunt următoarele cu excepția:
a) Oncțiuni
b) Băi
c) Inhalații
d) Administrări pe cale bucală

recuperare
169
1170. Indicațiile apelor alcaline sunt următoarele cu excepția:

a) Gastrite hiperacide
b) Boala ulceroasă cu hiperaciditate
c) Hepatite cronice
d) Gastrite hipoacide
1171. Următoarea afirmație cu privire la apele sulfatate este greșită:
a) Se folosesc exclusiv în cură internă
b) Se administrează sub formă de băi
c) Au efect dezintoxicant
d) Au rol colagog- coleretic
1172. Sub formă de inhalații apele alcaline fluidifică și elimină secrețiile mucoase în
următoarele afecțiuni cu excepția:
a) Faringite
b) Laringite cronice
c) Bronșite cronice
d) Litiaza urică
1173. Ionul de calciu din apele alcalino-teroase și teroase intervine în următoarele cu
excepția:
a) În metabolismul apei
b) În coagulare
c) În hipertensiunea arterială
d) În metabolismul osos
1174. Izvoare cu ape minerale alcalino-teroase și teroase se întâlnesc în următoarele stațiuni:
a) Herculane
b) Borsec
c) Sângiorz-Băi
d) Tușnad
1175. Următoarea afirmație este greșită:
a) Asupra intetinului subțire apele sărate hipertone provoacă scădere a
motilității și secreției intestinale
b) Apele sărate hipotone și hipertone administrate înainte de masă sau odată cu
alimentele stimulează secreția gastrică
c) Apele sărate hipertone irită mucoasa gastrică
d) Motilitatea gastrică este influențată favorabil de către toate varietățile de ape
sărate
1176. Apele iodurate sunt contraindicate în:
a) Boala Basedow
b) Gușa chistică
c) Intoxicațiile cronice cu mercur
d) Boli de piele

recuperare
170
1177. Stațiunea în care se găsesc ape iodurate este:

a) Govora
b) Sovata
c) Moinești
d) Slănic Moldova

crt. Balneoclimatologia - Prof. Vartic Camelia
1178. Cura în scop profilactic:
a) Nu este necesar renunțatul la fumat
b) Efect excitant
c) Tonifiere parțială
d) Creșterea imunității organismului
1179. Unul din obiectivele curei în scop terapeutic este:
a) Reechilibrarea
b) Corectarea tulburarilor vegetative
c) Combaterea stilului de viață nesănătos
d) Creșterea imunității organismului
1180. Unul din obiectivele curei în scop de recuperare este:
a) Menținerea și creșterea funcționalității
b) Combaterea devierilor
c) Relaxare
d) Tonifiere generală
1181. Contraindicații generale pentru cura balneară:
a) Miocardiopatii
b) Hemoragii abundente și repetate
c) HTA
d) Valvulopatii
1182. Semne și simptome ale crizei balneare:
a) HTA
b) Bradicardie
c) Tensiune normala
d) Degradarea stării generale
1183. Care din următoarele indicații se regăsesc în cadrul indicațiilor profilactice ale
bioclimei excitante:
a) Afecțiuni ORL repetate
b) Tulburări metabolice
c) Rahitism
d) Osteoporoza
1184. Contraindicații ale bioclimei excitante:
a) Tulburări metabolice

recuperare
171
b) Focare de infecție
c) TBC pulmonar
d) Ginecopatii inflamatorii
1185. În ce afecțiuni este indicata bioclima excitant-solicitantă:
a) Insuficiență tiroidiana și gonadica
b) Focare de infecți
c) Fibromatoza uterină
d) Procese maligne și benigne
1186. Contraindicații ale bioclimei excitant-solicitantă de litoral:
a) Rahitism
b) Sterilitatea
c) Hipertiroidie
d) Afecțiuni respiratorii
1187. Una din caracteristicile bioclimatului tonic este:
a) Climatul relativ cald
b) Viteza vântului scăzută
c) Cantități de precipitații scăzute
d) Disconfort termic scăzut
1188. Îndicații profilactice ale bioclimatului tonic:
a) Anemie secundara
b) Surmenaj fizic și intelectual
c) Astm bronșic alergic
d) Hipertiroidie benigna
1189. Indicații curative ale bioclimatului tonic:
a) Stări de convalescenta
b) Tulburări funcționale neurovegetative
c) Activitate de medii cu noxe respiratorii
d) Rahitism
1190. Contraindicații ale bioclimatului tonic:
a) Convalescent cu denutriție importanta
b) La copii cu tulburări de creștere
c) TBC extrapulmonară
d) Stare de convalescenta
1191. Cura în scop profilactic este indicată în:
a) Staza septica
b) Hidronefroza
c) Urinare
d) Hematurii masive repetate
1192. Contraindicații ale curei balneare în boli ale rinichilor:
a) Litiaza renala cronica
b) Calculii cailor excretorii

recuperare
172
c) Litiaza renala cronica operată recidivantă

d) Pielonefrită cronica
1193. Indicații ale curei balneare în afecțiuni ginecologice:
a) Stări aderențiale postoperatorii
b) Sarcina
c) Infecții
d) Procese acute
1194. Contraindicații pentru tratamentul balnear la copii:
a) Bronșita cronica
b) Bronșectazii
c) Afecțiuni maligne
d) Astmul bronșic
1195. Indicații în bolile reumatice:
a) Epilepsie
b) Reumatism articular acut
c) Psihopatii
d) Oligofrenie
1196. Cu ce se ocupa balneologia:
a) Studiul agenților naturali
b) Studiul agenților chimici
c) Studiul agenților mecanici
d) Studiul agenților biochimici
1197. De cate tipuri este cura balneară:
a) 2 tipuri
b) 3 tipuri
c) 4 tipuri
d) 5 tipuri
1198. Obiectivele curei în scop profilactic:
a) Scăderea imunității organismului
b) Creșterea imunității organismului
c) Scăderea capacitații funcționale restante
d) Creșterea capacitații funcționale restante
1199. Contraindicații generale ale curei balneare sunt:
a) Boli endocrine
b) Angina pectoral
c) Diabet zaharat
d) Hemoragii abundente și repetate
1200. Indicații profilactice în bioclimatul excitant-solicitant de câmpie:
a) Tulburări metabolice
b) Tulburări digestive
c) Bronșite

recuperare
173
d) Rahitism
1201. Tipul de climat predominant în Romania este:
a) Climat temperat
b) Climat de litoral
c) Climat montan
d) Climat de munte și alpin
1202. Contraindicații in bioclima excitant-solicitantă de litoral:
a) Afecțiuni respiratorii
b) Afecțiuni dermatologice
c) Boli reumatismale degenerative
d) Focare de infecție
1203. Criza balneară se manifesta prin:
a) HTA
b) hTA
c) Bradicardie
d) Hiperpirexie
1204. Indicații ale curei balneare în afecțiuni ginecologice:
a) Durere și simptome ale organelor genital feminine
b) Boli inflamatorii acute
c) Procese tumorale benigne sau maligne
d) Stări precanceroase
1205. Indicații crenoterapie:
a) Litiază urinar simpla
b) Infecții urinare
c) Litiază cu pusee de IRA
d) Stază septică
1206. Apele alcaline au efect:
a) Hipertensiv
b) Hipotensiv
c) Hiperglicemiant
d) Efect toxic
1207. Apele minerale sulfuroase și sulfatate:
a) Pot fi utilizate ca ape medicinale
b) Sunt utilizate ca ape de masă
c) Sunt întâlnite în Mangalia
d) Sunt utilizate în boli digestive
1208. Efecte locale ale apelor minerale:
a) Modificarea reactiva a organelor
b) Congestia micului bazin
c) Creșterea funcției glandelor
d) Rezorbția substanțelor practice

recuperare
174
1209. Indicații ale apelor acratoterme:

a) Miocardiopatii
b) TBC acut
c) Hipotensiune arteriala
d) Boli de sânge
1210. Crenoterapia cu ape sulfuroase:
a) Inhiba secreția gastrica
b) Inhiba peristaltica intestinală
c) Are efecte hiperglicemiante
d) Are efecte hipoglicemiante la diabetic
1211. Indicații ale apelor sulfatate:
a) Constipația
b) Boala ulceroasă
c) Bolite grave
d) Aderențe pentru intervenții
1212. Indicații ale balneoterapiei:
a) Stări febrile
b) Arteriopatii funcționale
c) IMA
d) SM
1213. Contraindicații ale balneoterapiei:
a) HTA în stadiul I
b) Arteriopatii în stadiul I si II
c) Cord pulmonar
d) Tulburări cardiace
1214. Efecte ale curei interne:
a) Inhibarea secreției de acid clorhidric
b) Inhibarea apetitului
c) Congestia mucoasei gastrice
d) Scăderea capacității respiratorii
1215. Peloidoterapia este indicate în:
a) HTA
b) IMA
c) Boli febrile
d) Psoriazis
1216. Peloidoterapia este contraindicată în:
a) Epilepsie
b) Sechele post TBC
c) Obezitate
d) Hipotiroidie

recuperare
175
1217. Apele juvenile:

a) Provin din adâncimi mari
b) Au debit scăzut
c) Au temperatura scăzută
d) Provin din circulația subterană a apelor de precipitație
1218. Efectele locale ale curei externe în apele minerale:
a) Modifica reactivitatea organelor
b) Crește funcția glandelor cu secreție internă
c) Resorbția substanțelor proteice din cel degradat
d) Congestia micului bazin
1219. Efectele generale ale curei externe în apele minerale:
a) Crește resorbția
b) Modifică reactivitatea organelor
c) Crește nutriția
d) Acțiune emolientă
1220. Indicațiile apei acratoterme:
a) Epilepsie
b) Tumori benigne
c) Sechele după traumatismele aparatului locomotor
d) TBC acut
1221. Indicațiile apei carbogazoase:
a) Miocardiopatii
b) Purtători de parazitoze
c) Tumori maligne
d) Hemoragii
1222. Contraindicațiile apelor sulfatate:
a) Constipație
b) Boala ulceroasă
c) Inflamații genitale cronice
d) Sechele după suferințe neurologice periferice
1223. Obiectivele principale ale curei balneare:
a) Scăderea capacității respiratorii
b) Refacerea rezistenței musculare
c) Creșterea riscului osteoporozei
d) Refacerea forței musculare
1224. Contraindicații generale ale curei balneare în reumatismul inflamator cronic:
a) Constipații
b) Forme de diabet
c) Lupus eritematos diseminat
d) Litiază urică

recuperare
176
1225. Efectele directe ale curei externe ale apelor carbogazoase:

a) Difuzează prin tegument influențând fluxul circulant
b) Solicitarea termoreglării
c) Tahicardie
d) Decontracturant
1226. Indicațiile balneoterapiei:
a) Stări febrile
b) Boli vasculare inflamatorii
c) Boli convulsive
d) Infarct miocardic acut
1227. Contraindicațiile balneoterapiei:
a) HTA sadiul I și II
b) Arteriopatii funcționale
c) Boli cerebrovasculare aterosclerotice
d) Cord pulmonar
1228. Despre mofete este adevărat:
a) Sunt emanații de oxigen
b) Evacuarea oxigenului se face continuu prin prea plin
c) Sunt emanații de dioxid de carbon uscat
d) Gazele sunt distribuite prin partea superioară a mofetarului
1229. Indicațiile peloidoterapie:
a) Infarct miocardic acut
b) Reumatisme inflamatorii
c) Afecțiuni ale coloanei vertebrale
d) Boli febrile
1230. Contraindicațiile peloidoterapiei:
a) Nanism hipofizar
b) Obezitate
c) Rahitism
d) Epilepsie
Nr. ANUL III - Modulul VII.

crt. Pneumoterapia - Dr. Suciu Ana Maria
1231. Musculatura respiratorie isi mărește travaliul (pentru a genera o creștere a presiunii
coloanei de aer care străbate căile aeriene cu rezistenta crescuta in sindromul
obstructiv) prin următoarele modalități:
a) Creșterea tensiunii de contracție a mușchilor in activitate
b) Scăderea tensiunii de contracție a mușchilor in activitate
c) Intrarea in repaus a mușchilor inspiratori de rezerva (mușchi de obicei inactive
în respirația de repaus)

recuperare
177
1232. Care dintre următoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizează

disfuncţia ventilatorie obstructivă:
a) hipersecreţia (hipercrinia) şi vâscozitatea crescută (discrinia) a mucusului
bronşic
b) bronhospasm
c) edemul mucoasei
d) procese fibrotice bronşice şi peribronşice
1233. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în
corelaţie directă cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare – unul dintre
procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv - sunt:
a) reeducarea raportului inspir / expir
b) scăderea obstrucţiei dinamice din expir
c) nu este necesara corectarea inegalităţii de distribuţie
d) ventilaţia mecanică
1234. Creșterea costului ventilator de câteva ori in sindromul obstructiv se traduce sub raport clinic:
a) Cefalee
b) Dispnee
c) Tuse
d) Disfonie
1235. Principalele modalități terapeutice-recuperatorii prin care se reușește evacuarea
secrețiilor bronhice, cu scopul de a dezobstrua căile respiratorii la pacientul cu
disfuncție ventilatorie obstructiva sunt:
a) Umidifierea bronșică
c) Drenajul de postura si educarea tusei
d) Utilizarea mucokineticelor si a medicației specifice pentru pacientul cu
disfuncție ventilatorie obstructivă
1236. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a) Posturi relaxante
b) Posturi facilitatorii
d) Posturi de drenaj
1237. Aspectele care caracterizează posturile de drenaj bronșic sunt:
a) Durează aproximativ 40 de minute pentru întreg plămânul
b) Se efectuează după masa
c) Se efectuează de catre pacient
d) Dureaza aproximativ 10 minute pentru intreg plămânul
1238. Care dintre următoarele mecanisme de producere ale disfuncţiei ventilatorii obstructive
sunt ireversibile:
a) Hipertrofia şi hiperplazia glandelor bronşice
b) Procesele fibrotice bronşice şi peribronşice

recuperare
178

d) Atrofia peretelui bronşic şi pierderea de căi aeriene
1239. Musculatura respiratorie îşi măreşte travaliul (pentru a genera o creştere a presiunii
coloanei de aer care străbate căile aeriene cu rezistenţă crescută în sindromul
obstructiv) prin următoarele modalităţi:
a) Scaderea tensiunii de contracţie a muşchilor în repaus
b) Intrarea în contracţie a muşchilor inspiratori de rezervă (muşchi de obicei
inactivi în respiraţia de repaus)
c) Intrarea în contracţie a muşchilor expiratori (inactivi în respiraţia de repaus)
d) Intrarea în rapaus a muşchilor expiratori (inactivi în respiraţia de repaus)
1240. Kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a) Relaxarea
c) Posturarea
d) Gimnastica corectoare
1241. Respiraţia abdominală se învaţă în diferite posturi ale pacientului obstructiv
pulmonar, ordinea corectă a acestora fiind:
a) Decubit dorsal, şezând, ortostatism, mers
b) Şezând, ortostatism, mers, decubit dorsal
c) Toate raspunsurile sunt incorecte
d) Decubit dorsal, ortostatism, mers, şezând
1242. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a) Corijarea curburilor patologice ale gâtului şi poziţiei capului
b) Corijarea poziţiei umerilor şi scapulei
d) Corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale şi lombare

crt. Pneumoterapia - Asistent medical Ungureanu Maria
1243. Durata unei ședințe în camera cu suprapresiune este:
a) 60 minute
b) 70 minute
c) 85 minute
d) 105 minute
1244. În cazul tratamentului cu aer rarefiat durata ședinței este:
a) 30 minute
b) 45 minute
c) 85 minute
d) 50 minute
1245. Tratamentul cu aer comprimat are următoarea acțiune:
a) Asigură o saturație mai bună în oxigen

recuperare
179
b) Reduce ventilația pulmonară

c) Scade capacitatea vitală
d) Contribuie la determinarea stării de hipoxie
1246. Subpresiunea determină:
a) Creșterea capacității vitale
b) Scăderea frecvenței respiratorii
c) Hiperemia mucoaselor și creșterea secrețiilor bronșice
d) Stimularea reflexă a musculaturii respiratorii
1247. Contraindicațiile tratamentului cu aer comprimat și rarefiat sunt:
a) Emfizemul funcțional
b) Bronșita cronică
c) Simfizele pleurale
d) Afecțiunile purulente acute și cronice ale urechii mijlocii
1248. La tratamentul cu aparate pneumatice se utilizează următoarele presiuni:
a) Presiune pozitivă 150 mm3 apă și presiune negativă 100 mm3 apă
b) Presiune pozitivă 200 mm3 apă și presiune negativă 300 mm3 apă
c) Presiune pozitivă 300 mm3 apă și presiune negativă 150 mm3 apă
d) Presiune pozitivă 250 mm3 apă și presiune negativă 100 mm3 apă
1249. La efectuarea unei gimnastici de opoziţie pentru întărirea musculaturii respiratorii
inspirarea în aer rarefiat şi expirarea în aer comprimat se face astfel :
a) 200 mm3 presiune pozitivă pentru expiraţie şi 100 mm3 apă presiune negativă
pentru inspiraţie
b) 350 mm3 presiune pozitivă pentru expiraţie şi 150 mm3 apă presiune negativă
pentru inspiraţie
c) 100 mm3 presiune pozitivă pentru expiraţie şi 50 mm3 apă presiune negativă
pentru inspiraţie
d) 400 mm3 presiune pozitivă pentru expiraţie şi 250 mm3 apă presiune negativă
pentru inspiraţie
1250. Terapia cu aparate pneumatice asigură:
a) Modificarea ritmului cardiac
b) Combaterea stării de hipoxie
c) Apariția spasmului bronșic
d) Tratarea insuficienței cardiace
1251. Tratamentul cu aparate pneumatice se recomandă în:
a) Tuberculoza pulmonară activă
b) Insuficiență cardiacă
c) Hemofilie
d) Pleurite adezive
1252. Contraindicația tratamentului cu aparate pneumatice este:
a) Afecțiuni pulmonare febrile
b) Astmul bronșic

recuperare
180
c) Tusea convulsivă
d) Bronșiectazie
1253. Durata inhalațiilor de cameră este:
a) 8-10 minute
b) 30-40 minute
c) 15-30 minute
d) 40-50 minute
1254. Inhalația de cameră se utilizează în:
a) Bolile pulmonare acute
b) Afecțiuni alergice
c) Tumori
d) Gripă
1255. Contraindicația inhalațiilor de cameră este:
a) Tumori maligne bronho-pulmonare
b) Stări catarale
c) Bronșite cu hipersecreție
d) Bronșite cu hiposecreție
1256. Presiunea utilizată la tratamentul inhalațiilor individuale este:
a) 2 atmosfere
b) 1,5 atmosfere
c) 1 atmosferă
d) 0,5 atmosfere
1257. Durata de expunere la inhalațiile individuale este:
a) 10 minute pentru nas și 10 minute pentru gură
b) 8 minute pentru nas și 8 minute pentru gură
c) 10 minute pentru nas și 8 minute pentru gură
d) 8 minute pentru nas și 4 minute pentru gură
1258. Substanțele utilizate în inhalațiile individuale sunt:
a) Substanțe medicamentoase
b) Soluție alcoolică
c) Ulei de măsline
d) Soluție de bicarbonat de sodiu
1259. Indicațiile inhalațiilor individale sunt următoarele cu o excepție:
a) Rinofarigite cronice
b) Sinuzite cronice
c) Inflamații respiratorii acute
d) Laringite cronice
1260. Inhalațiile în aer liber sunt recomadate bolnavilor cu:
a) Migrene
b) Nevralgii
c) Afecțiuni reumatismale

recuperare
181
d) Pacienți cu intoleranță pentru inhalațiile de cameră

1261. Acțiunea aerosolilor este:
a) Excitantă
b) Vasoconstrictoare
c) Bronhodilatatoare
d) Antispastică
1262. Indicațiile aerosolilor sunt următoarele cu o excepție:
a) Sinuzita fronto-maxilară acută și cronică
b) Amigdalita acută și cronică
c) Abcesul pulmonar
d) Tumori maligne ale aparatului respirator

crt. Pneumoterapia - Prof. Vartic Camelia
1263. Indicaţiile tratamentului cu aer comprimat şi rarefiat sunt:
a) Tuberculoza pulmonară activă
b) Afecțiunile purulente ale urechii mijlocii
c) Pneumotorax
d) Astm bronșic
1264. Terapia cu aparate pneumatice asigură:
a) Apariţia edemului pulmonar
b) Agravarea aparatului respirator
c) Instalarea bronşitei cronice
d) Combaterea hipoxiei
1265. Tratamentul cu aparate pneumatice se recomandă în:
a) Afecţiuni purulente
b) Perforarea plămânului
c) Cancer pulmonar
d) Pleurite adezive
1266. Contraindicaţiile tratamentului cu aparate pneumatice:
a) Afecţiuni pulmonare
b) Înlăturarea spasmului bronşic
c) Emfizemul pulmonar
d) Bronşite cronice
1267. Inhalaţia de cameră se utilizează în:
a) Hemoragii respiratorii
b) Angina pectorală
c) Afecţiuni alergice
d) Probleme cu circulaţia sanguină
1268. Contraindicaţiile inhalaţiilor de cameră:
a) Rinite cronice

recuperare
182
b) Afecţiuni acute generale sau locale

c) Migrene
d) Laringite
1269. Substanţele utilizate în inhalaţiile individuale sunt:
a) CO2
b) Acid sulfuric
c) Substanţe medicamentoase
d) Sulfat de aluminiu
1270. Indicaţiile inhalaţiilor individuale:
a) Afecţiuni ale tegumentului
b) Afecţiuni digestive
c) Ateroscleroză
d) Sinuzite
1271. Inhalaţiile în aer liber sunt recomandate bolnavilor:
a) Cu nevroză
b) Cu intoleranţă pentru inhalaţiile de cameră
c) Cu stări de astenie
d) Cu stări de anxietate
1272. Acţiunea aerosolilor este:
a) Termică
b) Bronhodilatatoare
c) Sedativă
d) Decontracturantă
1273. Indicaţiile aerosolilor:
a) Cistite
b) Vasculite
c) Amigdalită acută şi cronică
d) Artrite
1274. Tratamentul cu aer comprimat are următoarea acţiune:
a) Contribuie la determinarea stării de hipoxie
b) Asigură o saturaţie mai bună în oxigen
c) Previne vertijul
d) Înlătură bacteriile
1275. Subpresiunea determină:
a) Hiperemia mucoaselor
b) Scăderea secreţiei bronşice
c) Contracţia musculaturii bronşice
d) Hipersecreţie gastrică

recuperare
183
Nr. ANUL III - Modulul VIII.

crt Terapia ocupaţională - Dr. Suciu Ana Maria
1276. Terapia ocupaţională:
a) Este forma de tratament care foloseşte activităţi şi metode specifice care nu
amelioreaza sau refac capacitatea individului de a desfăşura activităţi
necesare vieţii
b) Foloseşte activităţi şi metode specifice pentru a compensa disfuncţii
c) Este forma de tratament care nu foloseşte activităţi şi metode specifice pentru
a diminua deficienţe fizice
d) Nici un rapuns nu este corect.
1277. Terapia ocupaţională este o „terapie funcţională” având ca obiectiv educarea
pacientului la cel mai înalt nivel funcţional posibil care să-i permită să efectueze toate
activităţile vieţii acestuia:
a) Adaptând activităţile individului în aşa fel încât „să facă” ce ar trebui „cu ce
poate”
b) Nu este necesara adaptarea mediului înconjurător la deficientul funcţional al
pacientului
c) Pacientul nu trebuie supravegheat de catre cadrul medical
d) Nedaptând maniera unei persoane de a realiza o sarcină
1278. Terapia ocupaţională înţelege prin ocupaţie:
a) Activitati obositoare ce solicita fizic pacientul
b) Strict muncă
d) Activităţi educaţionale
1279. De metodele terapiei ocupaţionale beneficiază următoarele cazuri:
a) Bolnavi cu Infarct miocardic recent
b) Bolnavi imobilizati la pat
c) Bolnavi cu sechele posttraumatice
d) Bolnavi cu sepsis
1280. De metodele terapiei ocupaţionale beneficiază următoarele cazuri:
a) Bolnavi cardio-pulmonari decompensati ce necesita oxigenoterapie
b) Bolnavi cu probleme de sănătate mintală: epilepsie, schizofrenie
c) Bolnavi cu probleme cognitive grave
d) Bolnavi cu hemipareza sechelara unui accident cerebral compensat
1281. Terapia ocupaţională are următoarele preocupări esenţiale:
a) Evaluarea
b) Tratamentul nu este necesar
c) Evaluarea nu este necesara tuturor pacientilor
d) Infirmitatea
1282. Evaluarea pacientului cuprinde încadrarea în următoarea grupa:
a) Deficit motor si senzitiv

recuperare
184
b) Deficit de vaz
c) Handicap
d) Nici un rapuns nu este corect
a) Nu evaluează tipurile de activităţi ocupaţionale trecute şi prezente, pe care le
poate executa individul
b) Nu identifică disfuncţiile privind activităţile ocupaţionale;
c) Nu identifică comportamentele disfuncţionale din gestică şi impactul lor
asupra activităţilor ocupaţionale
d) Identifică disfuncţiile privind activităţile ocupaţionale;
a) Nu poate remedia sau compensa disfuncţiile din activităţile ocupaţionale şi
din gestică;
b) Nu facilitează sau structurează schemele de mişcare din activităţile
ocupaţionale, în funcţie de vârstă
c) Facilitează sau structurează schemele de mişcare din activităţile ocupaţionale,
în funcţie de rolul pe care îl are de îndeplinit pacientul în viaţa zilnică
d) Nu poate evalua tipurile de activitate ocupationala trecute si prezente pe acre
l;e poate executa pacientul.
a) Performanţa ocupaţională este capacitatea individului de a realiza sarcinile
cerute de rolul său, raportat la etapa de dezvoltare
b) Rolul ocupaţional se referă la noţiunea legată de funcția de la locul de muncă
c) Rolul ocupaţional nu se referă la noţiunile de preşcolar, şcolar, angajat,
casnic, pensionar
d) Terapia ocupationala nu poate remedia sau compensa disfuncţiile din
activităţile ocupaţionale şi din gestică;
1286. Activităţile ocupaţionale nu cuprind:
a) Autoîngrijirea: hrănire, îmbrăcare, pieptănare, manipularea obiectelor,
mobilitate
b) Munca: îndeletniciri legate de îngrijirea casei şi a familiei
c) Educaţia: activităţi şcolare şi educaţionale
d) Strict munca fizica cu suprasolicitarea pacientului;
1287. Activităţile ocupaţionale nu cuprind:
a) Reintoarcerea pacientului cu deficienta la locul de munca avut anterior chiar
daca deficient respectiva il face sa fie inapt pentru locul de munca respectiv;
b) Munca: îndeletniciri legate de îngrijirea casei şi a familiei
c) Educaţia: activităţi şcolare şi educaţionale
d) Joaca şi activităţile recreative(pentru copii-joaca; pentru adulţi – sporturi,
hobby-uri, activităţi sociale

recuperare
185
1288. Componentele performanţei ocupaţionale sunt:

a) Schemele comportamentale învăţate care nu compun şi fundamentează
activităţile ocupaţionale ale individului
b) Schemele de mişcare care stau la baza gesturilor ce compun activităţile
ocupaţionale
d) Schemele comportamentale care stau la baza gesturilor ce compun activităţile
ocupaţionale
1289. Sintagma de sarcini selectate include:
a) Acele sarcini care-l nu il ajută pe pacient în mod optim să atingă obiectivele
terapeutice
b) Sarcinile necesare integrării pacientului în condiţiile de mediu nefavorabile
acestuia
c) Greutăţile și aparatele din sala de kinetoterapie
d) Contractura musculara rezultata in urma efortului depus
1290. Performanța ocupaţională a fiinţei umane se referă la:
a) Inactivitatea din viaţa zilnică
b) Activităţile legate de ingrijirea casei si familiei
c) Sedentarismul
d) Activitati cu impact emotional nociv asupra pacientului
1291. Dezvoltarea, desfăşurarea şi menţinerea performanţei ocupaţionale NU este
influențată de:
a) Elemente intrapersonale: factori genetici, morfofiziologici şi patologici
b) Elemente extrapersonale: mediul fizic, obiecte, unelte, elemente sociale
c) Elemente intrapersonale: mediul fizic, obiecte, unelte, elemente sociale
1292. Alegeți afirmațiile care NU sunt corecte:
a) Rolul terapistului ocupaţional este de a optimiza performanţele ocupaţionale,
astfel încât pacientul să-şi poată îndeplini rolul său ocupaţional
b) Terapistul ocupaţional se va ocupa de remedierea şi compensarea diferenţelor
apărute la nivelul componentelor performanţei ocupaţionale
c) Cele mai importante instrumente cu care operează terapia ocupaţională sunt
activităţile practice
d) Rolul terapistului occupational nu este de a optimiza performanţele
ocupaţionale, astfel încât pacientul să-şi poată îndeplini rolul său ocupaţional
1293. Terapistul ocupaţional se va preocupa să pregătească bolnavul pentru executarea
activităţilor practice,utilizând următoarele metode ajutătoare şi complementare:
a) Tehnici de facilitare neuromusculară proprioceptivă (FNP)
b) Kinetoterapie
d) Exercitii de respiratie

recuperare
186
1294. Terapistul ocupaţional se va preocupa să pregătească bolnavul pentru executarea

activităţilor practice, utilizând următoarele metode ajutătoare şi complementare:
a) Stimulare senzorială
b) Orteze (atele)
c) Asistare prin instalaţi, dispositive
1295. Metodele facilitatoare (şi/sau instalaţii)care stimulează activităţile practice:
a) Toate raspunsurile sunt incorecte
b) Scândura pentru şlefuit
c) Obiecte intepatoare
d) Obiecte contondente;
a) Activităţi productive de bază includ activităţi umane vechi: olăritul, ţesutul,
împletitul popular a rafiei, nuielelor
b) Activităţi productive includ activităţi productive care necesită calificare,
experienţă şi cunoştinţe în domeniu
d) Activităţi de expresie:desen, pictură, sculptură, gravură
1297. Adaptarea se poate realiza prin:
a) Proteze
b) Orteze
c) Ajutoare tehnice
a) Proteza este stabilă şi înlocuieşte un segment corporal sau fragmente ale
acestuia
b) Orteza nu permite corectarea unei atitudini, menţinerea sau redarea nivelului
funcţional al unui segment corporal
c) Orteza înlocuieşte un segment corporal sau fragmente ale acestuia.
d) Proteza este instabilă şi nu înlocuieşte un segment corporal sau fragmente ale
acestuia
a) Protezele se aplică temporar cel mai frecvent
b) Ortezele permit corectarea unei atitudini, menţinerea sau redarea nivelului
funcţional al unui segment corporal
c) Protezele includ:aparate gipsate,aparate cu imobilizare în scop de consolidare;
aparate ortopedice prefabricate
d) Ortezele includ:aparate gipsate,aparate cu imobilizare în scop de consolidare;
aparate ortopedice prefabricate
1300. Obiectivele terapiei ocupaţionale sunt:
a) Educarea sau reeducarea motorie

recuperare
187
b) Needucarea sau reeducarea gestuală.

c) Agravarea şocului psihic la revenirea pacienţilor în societate
d) Needucarea sau reeducarea motorie
1301. Prin terapia ocupaţională se urmăreşte:
a) Nepromovarea unei mişcări a cărei forţă şi amplitudine vor creşte treptat
b) Promovarea unei mişcări a cărei forţă şi amplitudine vor scădea treptat
c) Promovarea vitezei şi psihomotricității
d) Promovarea si scaderea vitezei de conducere neuro motorie
1302. Modalităţi de abordare terapeutică:
a) Neabordare biomecanică
b) Abordare senzorial motorie
c) Neabordare reabilitantă
d) Neabordare senzorial motorie
1303. Tehnici de bază sunt gestualităţi extrase din următoarele meserii:
a) Dactilografie
b) Torsul lanii
c) Prelucrarea lemnului
1304. Sunt tehnici de exprimare:
a) Prelucrarea lemnului
b) Pictura
c) Dactilografia
d) Cartonajul
1305. Dezvoltarea, desfăşurarea şi menţinerea performanţei ocupaţionale este influențată de
elemente intrapesonale:
a) Factori genetici
b) Obiecte
c) Unelte
1306. Cele mai importante categorii de aparatura tehnica ajutoare din terapia ocupațională sunt:
a) Incaltamintea fara talonete
b) Protezele
c) Medicamentele
d) Uneletele
1307. Modalitățile de a incorpora membrul superior la pacientul hemiplegic in activitatea
funcțională, intr-un program de terapie ocupațională, sunt:
a) Activitățile unilaterale
b) Posturarea antalgică, antideclivă
c) Ghidarea membrului superior paralizat de către terapeut

recuperare
188
1308. Principiile care stau la baza terapiei ocupaționale in reumatismele inflamatorii sunt:
a) Neprotejarea articulatiei
b) Principiul conservării energiei
c) Evitarea oricărei activități
d) Suprasolicitarea articulara
1309. Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt:
a) Limitate
b) Doar pacienţii cu afecţiuni locomotorii
c) Pacienţii neurologici
d) Pacienti cu arsuri grave
1310. În alegerea activităţilor semnificative (esenţiale), care au un scop final, se ţine seama
de mai multe condiţii:
a) Să se justifice pentru un anumit pacient, dar sa nu fie acceptată
b) Să nu solicite o participare activă fizică şi mintală
c) Să nu realizeze recuperare deficitelor prezentate de pacient
d) Să realizeze recuperare deficitelor prezentate de pacient
1311. Categoriile de metode ajutătoare din programul de terapie ocupaţională sunt:
a) Activităţile de tip ADL
b) Activităţile de tip I – ADL
c) Exerciţiile terapeutice
d) Exercitii ce duc la contracturi musculare importante
1312. ADL-urile, definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale
omului, se grupează în următoarele categorii:
a) De autoîngrijire
b) De mobilitate
c) De forţă
1313. Modalităţile de gradare din activităţile esenţiale pentru amplitudine de mişcare sunt:
a) Nedistanţarea obiectelor de manipulat
b) Nu conteaza marimea obiectelor şi sculelor (pentru prehensiune)
c) Mentinerea panului de lucru pe tot parcursul activitatii
d) Schimbarea planului de lucru
1314. Gestualităţile din ADL-uri (activităţi neesenţiale) deseori folosite în programul de
terapie ocupaţională sunt:
a) Ridicat-aşezat de pe scaun
c) Intrat – ieşit din baie (cada de baie)
d) Spălat – bărbierit – pieptănat – şters cu prosopul

recuperare
189

crt Terapia ocupaţională -- Prof. Vartic Camelia
1315. Principiul de bază, specificul terapiei ocupaționale este:
a) Mobilizarea atenției pacientului pe o activitate fizică și manuală, care este
atrăgătoare psihologic și care îl solicită din punct de vedere somatic, psihic
sau mental
b) Creșterea și menținerea forței musculare
c) Redobândirea controlului muscular
d) Întărește articulațiile
1316. Una dintre metode nu reprezintă o metodă de evaluare în terapia ocupatională:
a) Observația
b) Orarul zilnic
c) Alcătuirea planului terapeutic
d) Mobilizarea atenției
1317. Cele enumerate mai jos reprezintă activităti ocupaționale, cu o excepție:
a) Refacerea balansului
b) Jocul și sportul
c) Hobby-uri diverse
d) Activități artistice
1318. Categoriile de pacienți care beneficiază de metodele terapiei ocupaționale sunt:
a) Limitate
b) Doar pacienții cu afecțiuni locomotorii
c) Pacienții neurologici
d) Pacienții în comă
1319. Principalele tehnici de bază utilizate în terapia ocupatională sunt următoarele, cu
excepția:
a) Prelucrarea lemnului și fierului
b) Marochinăria
c) Țesutul la război, gherghef
d) Cusutul
1320. În terapia ocupatională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru:
a) Metode esențiale
b) Metode ajutătoare
c) Ambele variante de mai sus
d) Nici o variantă
1321. Care dintre următoarele aspecte se încadrează în componența senzoromotorie:
a) Control motor
b) Atenție
c) Self-control
d) Capacitatea de memorare

recuperare
190
1322. Programul de terapie ocupațională la pacientul neurologic se derulează etapizat și

urmărește:
a) Pregătirea pentru revenirea în mediul familial și profesional
b) Menținerea cât mai mult posibil a dependenței pacientului de alte persoane
c) Pregătirea pentru scoaterea pacientului din mediul său de viată anterior
d) Adaptarea pacientului la eforturi fizice de peste 3 ore pe zi
1323. Cele mai importante categorii de aparatură tehnică ajutătoare din terapia ocupațională
sunt următoarele, cu excepția :
a) Mijloacele tehnice ajutătoare pentru îmbrăcat
b) Medicamentele
c) Furculița, cuțitul, lingură adaptate
d) Acul și ața
1324. Principiile care stau la baza terapiei ocupaționale în reumatismele inflamatorii nu
sunt:
a) protecția articulară
b) principiul conservării energiei
c) evitarea oricărei activități
d) mobilizarea atenției pacientului
1325. Terapia ocupaționala nu :
a) Este formă de tratament care folosește activități și metode specifice pentru a
dezvolta, ameliora sau reface capacitatea individului de a desfășura activități
necesare vieții
b) Folosește activități și metode specific pentru a compensa disfuncții
c) Este formă de tratament care folosește activități și metode specifice pentru a
diminua deficiente fizice
d) Folosește medicamente
1326. De metodele terapiei ocupaționale nu beneficiază următoarele cazuri :
a) Bolnavi cardio-pulmonari
b) Bolnavi cu probleme de sănătate mintală
c) Bolnavi cu probleme cognitive
d) Bolnavi de TBC
1327. Principiul de bază, specificul terapiei ocupaționale este:
a) Mobilizarea atenției pacientului pe o activitate fizică și manuală, care este
atrăgătoare psihologic, care îl solicita somatic, psihic sau mental
b) Creșterea și menținerea forței musculare
c) Stimularea și dirijarea activităților
d) Tratarea problemelor tegumentare
1328. Desfășurarea, dezvoltarea și menținerea terapiei ocupaționale este influențată de
elementele interpersonale precum:
a) Obiecte
b) Unelte

recuperare
191
c) Factori genetici
d) Masă musculara
1329. Nu este tehnică de bază utilizată în terapia ocupaționala:
a) Olăritul
b) Prelucrarea lemnului și fierului
c) Împletitul nuiele
d) Marochinaria

crt Terapia ocupaţională - Prof. Vartic Camelia
1330. Afecțiunile care beneficiază de terapie ocupațională sunt următoarele, cu excepția:
a) Tulburări digestive
b) Afecțiunile neurologice
c) Arsuri
d) Sechele posttraumatice
1331. Următoarele metode sunt folosite în terapia ocupațională:
a) Clătirea unor cuburi
b) Confecționarea de cârlige de rufe
c) Stimulatoare de conducere auto
1332. Clasele de activități practice utilizate în terapia ocupațională cuprind următoarele cu
excepția:
a) Activități productive
b) Activități corporale recreative
c) Activități de suprasolicitare
d) Activități de readaptare
1333. Pierderea capacității de muncă poate avea următoarele efecte negative, cu excepția:
a) Schimbarea stilului de viață
b) Senzația de independență
c) Izolare
d) Pierderea stimei față de sine
1334. Activitățile practice au următoarele obiective:
a) Toate variantele de mai jos sunt corecte
b) Să amelioreze funcția cognitivă
c) Să dezvolte și să mențină toleranța la efort
d) Să susțină echilibrul emoțional al pacientului
1335. Tehnicile sportive utilizate în cadrul terapiei ocupaționale sunt:
a) Tenis de masă
b) Popice
c) Toate variantele sunt corecte
d) Badminton

recuperare
192
1336. Terapia ocupațională se indică și se practică în asociere cu alte forme de tratament:

a) Agenți fizioterapeutici
b) Agenți balneoclimaterici
c) Kinetoterapie
1337. În tratamentul ocupațional al poliartritei cronice este contraindicată următoarea
activitate:
a) Croșetatul
b) Vâslitul
c) Scrisul pe computer
d) Țesutul de covoare
1338. În spondilita anchilozantă este contraindicată următoarea activitate:
a) Legătoria de cărți
b) Pomicultura și viticultura
c) Exercițiul la vioară
d) Fotografia și pictu
1339. În spondiloză se indică următoarele activități, cu excepția:
a) Tâmplăria și strungăria fină
b) Traforajul și sculptura
c) Grădinăritul
d) Activități sedentare

recuperare
193
BAREM DE EVALUARE
A ITEMILOR CU ALEGERE MULTIPLĂ
ANUL I - Modulul II - Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate)

→ prof. Nedelcu George
1. a 2. a 3. c 4. b
5. c 6. a 7. d 8. b
9. d 10. b 11. c 12. a
13. d 14. c 15. d 16. c
17. b 18. a 19. c 20. a
21. d 22. b 23. c 24. b
25. c 26. b 27. a 28. b
29. d 30. c
ANUL I - Modulul II -Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate) → Prof. Vartic Camelia
31. a 32. a 33. d 34. c
35. b 36. a 37. d 38. c
39. a
ANUL I - Modulul IV - Tehnici de îngrijire → Prof. Barbălată Oana
40. c 41. c 42. b 43. b
44. a 45. c 46. b 47. b
48. a 49. a 50. a 51. a
52. c 53. c 54. a 55. c
56. a 57. c 58. d 59. b
60. d 61. c 62. a 63. a
64. a 65. b 66. a 67. b
68. b 69. b 70. b 71. c
72. b 73. d 74. d
ANUL I - Modulul IV - Tehnici de îngrijire → Prof. Ungureanu Maria
75. a 76. d 77. d 78. a
79. b 80. c 81. d 82. b
83. a 84. c
ANUL I - Modulul IV - Tehnici de îngrijire → Prof. Vartic Camelia
85. a 86. b 87. b 88. d
89. c 90. a 91. d 92. b
93. b 94. a 95. a 96. d
97. a 98. a 99. b 100. d
101. d 102. a 103. a 104. a
105. d 106. d 107. b 108. b
109. d 110. d 111. a 112. d
113. d 114. a 115. c 116. a

recuperare
194
117. d
ANUL I - Modulul VI - Semiologie şi medicină internă → Dr. Pleşca Mircea
118. a 119. a 120. d 121. a
122. c 123. b 124. b 125. a
126. b 127. d 128. c 129. d
130. d 131. a 132. d 133. d
134. b 135. b 136. d 137. c
ANUL I - Modulul VI - Semiologie şi medicină internă → Prof. Vartic Camelia
138. a 139. c 140. d 141. c
142. a 143. c 144. b 145. c
146. a 147. a 148. c 149. a
150. a 151. a 152. c 153. a
154. a 155. c 156. d 157. b
158. b 159. a 160. a 161. b
162. c
ANUL I - Modulul VII - Chirurgie, ortopedie şi traumatologie → Dr. Georgescu Nicolae
163. a 164. d 165. b 166. b
167. d 168. d 169. c 170. c
171. b 172. c
ANUL I - Modulul VII - Chirurgie, ortopedie şi traumatologie → Prof. Vartic Camelia
173. c 174. c 175. d 176. c
177. a 178. d 179. b 180. c
181. b 182. c 183. c 184. a
185. c 186. a 187. a 188. c
189. d 190. d 191. b 192. b
193. a 194. a 195. d 196. a
197. c 198. c 199. c 200. c
201. d 202. c
ANUL II - Modulul I - Urgenţe medico-chirurgicale → Dr. Turcu Gabriela
203. c 204. d 205. a 206. c
207. d 208. c 209. c 210. b
211. c 212. a 213. a 214. b
215. a 216. a 217. c 218. c
219. b 220. b 221. a 222. c
223. b 224. b 225. a 226. c
227. b
ANUL II - Modulul I - Urgenţe medico-chirurgicale → Prof. Ungureanu Maria
228. b 229. c 230. a 231. d
232. c 233. a 234. d 235. b
236. a 237. c 238. c 239. d

recuperare
195
ANUL II - Modulul I Urgenţe medico-chirurgicale → Prof. Vartic Camelia

240. b 241. a 242. c 243. c
244. b 245. d 246. a 247. b
248. c 249. d
ANUL II - Modulul II.
Obiective şi tehnici în kinetoterapie → Dr. Bezerghean Rodica
250. d 251. b 252. c 253. a
254. b 255. b 256. a 257. a
258. a 259. c 260. c 261. b
262. c 263. b 264. d 265. c
266. a 267. a 268. c 269. d
270. b 271. c 272. c 273. d
274. c 275. b 276. a 277. a
278. c 279. d 280. b 281. d
282. b 283. a 284. b 285. c
286. a 287. c 288. a 289. a
290. b 291. b 292. c 293. a
294. a
ANUL II - Modulul II. - Obiective şi tehnici în kinetoterapie → prof. Ungureanu Maria
295. a 296. d 297. c 298. d
299. b 300. d 301. a 302. b
303. c 304. a 305. a 306. d
ANUL II - Modulul II. - Obiective şi tehnici în kinetoterapie → Prof. Vartic Camelia
307. d 308. a 309. b 310. a
311. d 312. a 313. d 314. a
315. d 316. b 317. b 318. c
319. c 320. d 321. c 322. b
323. c 324. b 325. c 326. d
327. b 328. a 329. b 330. d
331. d 332. c 333. c 334. c
335. b
ANUL II - Modulul III - Hidrotermoterapia → Dr. Bezerghean Rodica
336. d 337. a 338. a 339. b
340. d 341. d 342. a 343. a
344. c 345. c 346. d 347. b
348. d 349. a 350. d 351. b
352. b 353. a 354. b 355. c
356. a 357. a 358. c 359. a
360. a
ANUL II - Modulul III - Hidrotermoterapia → Prof. Ungureanu Maria

recuperare
196
361. b 362. a 363. c 364. d

365. c 366. b 367. c 368. a
369. c 370. a 371. c 372. b
373. d 374. b 375. c 376. a
377. d 378. b 379. c 380. b
381. a 382. c 383. b 384. d
385. b 386. c 387. c 388. c
389. d 390. a 391. a 392. b
393. d 394. c 395. a 396. d
397. c 398. a 399. d 400. a
401. d 402. b 403. a 404. c
405. d 406. a
ANUL II - Modulul III - Hidrotermoterapia → Prof. Vartic Camelia
407. b 408. c 409. a 410. c
411. c 412. b 413. d 414. c
415. a 416. d 417. a 418. a
419. c 420. c 421. c 422. a
423. a 424. d 425. c 426. b
427. d 428. d 429. a 430. c
431. d 432. a 433. c 434. a
435. d 436. b 437. d 438. d
439. d 440. b 441. a
ANUL II - Modulul III - Biomecanica articulară şi bilanţ muscular
→ Dr. Bezerghean Rodica
442. b 443. a 444. b 445. a
446. a 447. a 448. a 449. b
450. a 451. d 452. a 453. a
454. a 455. a 456. a 457. b
458. a 459. d 460. a 461. d
462. d 463. a 464. c 465. c
ANUL II - Modulul IV.
Biomecanica articulară şi bilanţ muscular → Prof. Vartic Camelia
466. b 467. b 468. c 469. a
470. b 471. a 472. a 473. b
474. b 475. b 476. c 477. b
478. a 479. b 480. d 481. a
482. b 483. c 484. c 485. d
486. c 487. a 488. d 489. c
490. b

recuperare
197
ANUL II - Modulul V - Masoterapia → Dr. Suciu Ana-Maria

491. a 492. a 493. c 494. c
495. a 496. b 497. a 498. b
499. a 500. b 501. a 502. d
503. b 504. c 505. a 506. c
507. b 508. c 509. b 510. b
511. a 512. d 513. a 514. c
515. d 516. b 517. a 518. b
519. c 520. c 521. b 522. c
523. b 524. b 525. c 526. d
527. a 528. b 529. c 530. c
531. b 532. d 533. b 534. c
535. a 536. c 537. a 538. c
539. d 540. c 541. b 542. d
543. d 544. a 545. b
ANUL II - Modulul V - Masoterapia → Prof. Ungureanu Maria
546. b 547. d 548. b 549. d
550. a 551. b 552. a 553. b
554. d 555. a 556. d 557. c
558. c 559. d 560. c 561. d
562. b 563. c
ANUL II - Modulul V - Masoterapia → Prof Vartic Camelia
564. a 565. d 566. b 567. a
568. b 569. d 570. a 571. c
572. a 573. d 574. d 575. c
576. a 577. d 578. c 579. d
580. d 581. c 582. b 583. b
584. c 585. d 586. c 587. b
588. d
ANUL II - Modulul VI.
Terapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă →Dr. Suciu A.M.
589. a 590. a 591. c 592. a
593. b 594. b 595. c 596. a
597. b 598. a 599. c 600. b
601. a 602. b 603. c 604. c
605. a 606. c 607. d 608. d
609. d 610. a 611. c 612. d
613. c 614. a 615. a 616. d
617. d 618. b 619. b 620. a
621. d 622. b 623. b 624. c

recuperare
198
625. b 626. a 627. b 628. c

629. a 630. d 631. b 632. c
633. d 634. b 635. b 636. c
637. b 638. d 639. d
ANUL II - Modulul VI - Terapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă
→ Prof. Ungureanu Maria
640. a 641. c 642. d 643. a
644. b 645. b 646. a 647. a
648. c 649. d 650. b 651. a
652. c 653. d 654. b 655. c
656. d 657. c 658. c 659. b
660. c 661. a
ANUL II - Modulul VI.
Terapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă →Prof. Vartic Camelia
662. a 663. b 664. d 665. a
666. d 667. a 668. b 669. d
670. a 671. b 672. c 673. b
674. b 675. a 676. c 677. a
678. b 679. a 680. b 681. b
682. c 683. d 684. b 685. a
686. c 687. d 688. d 689. d
690. b 691. b 692. a 693. d
694. d 695. b 696. b 697. a
698. b 699. d 700. d 701. b
702. d 703. a 704. a 705. c
706. a 707. b 708. b 709. c
710. a
ANUL II - Modulul VII.
Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice → Dr. Suciu Ana Maria
711. a 712. c 713. b 714. a
715. d 716. d 717. a 718. c
719. d 720. a 721. d 722. b
723. c 724. a 725. b 726. a
727. b 728. b 729. c 730. a
731. c 732. d 733. b 734. b
735. b 736. c 737. a 738. b
739. d 740. b 741. c 742. a
743. c 744. a 745. a 746. c
747. c 748. a 749. a

recuperare
199
ANUL II - Modulul VII.

Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice → prof. Ungureanu Maria
750. a 751. d 752. c 753. d
754. d 755. a 756. c 757. d
ANUL II - Modulul VII
Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice → Vartic Camelia
758. a 759. d 760. a 761. d
762. d 763. a 764. d 765. a
766. b 767. c 768. d 769. b
770. d 771. c 772. a 773. d
774. a 775. b 776. d 777. d
778. d 779. c 780. d 781. c
782. c 783. c 784. d 785. c
ANUL II - Modulul VIII.
Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală - Dr. Suciu Ana Maria -
786. a 787. d 788. a 789. d
790. b 791. a 792. a 793. c
794. a 795. c 796. a 797. d
798. a 799. a 800. a 801. b
802. c 803. c 804. d 805. b
806. b 807. b 808. d 809. c
810. a 811. b 812. a 813. d
814. d 815. a 816. b 817. a
818. d 819. a 820. a 821. d
822. a 823. c 824. b 825. c
826. a 827. d 828. a 829. d
830. c
ANUL II - Modulul VIII - Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală -
Prof. Vartic Camelia
831. c 832. d 833. a 834. a
835. b 836. a 837. d 838. a
839. a 840. b 841. d 842. a
843. c 844. a 845. d 846. b
847. b 848. b 849. b 850. a
851. a 852. b 853. d 854. d
855. c 856. a 857. d 858. b
859. c

recuperare
200
ANUL III - Modulul I. - Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea

medicală → Dr. Cațighera Irina
860. d 861. a 862. b 863. c
864. c 865. c 866. c 867. b
868. d 869. a 870. b 871. c
872. d 873. c 874. b 875. d
876. c 877. a 878. b 879. c
880. c 881. a 882. b 883. d
884. c 885. c 886. d 887. c
888. a 889. b 890. d 891. c
892. c 893. b 894. a 895. d
896. c 897. a 898. d 899. c
900. d 901. a 902. c 903. b
904. d 905. c 906. d 907. c
908. a 909. d
ANUL III - Modulul I. - Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea
medicală → Prof. Vartic Camelia
910. a 911. b 912. b 913. d
914. d 915. a 916. a 917. b
918. c 919. a 920. b 921. d
922. d 923. a 924. a 925. d
926. a 927. b 928. a 929. a
ANUL III - Modulul I - Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea
medicală → Prof. Ungureanu Maria
930. c 931. d 932. a 933. d
934. a 935. a 936. c 937. b
938. c 939. a
ANUL III - Modulul II.
Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală → Dr. Iablonschi Mariana
940. a 941. a 942. a 943. b
944. d 945. c 946. b 947. b
948. a 949. c 950. a 951. b
952. c 953. d 954. c 955. b
956. d 957. c 958. b 959. d
Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală → Prof. Vartic Camelia
960. b 961. a 962. c 963. d
964. a 965. b 966. c 967. d
968. a 969. c 970. d 971. a
972. d 973. b 974. a 975. a

recuperare
201
976. c 977. c 978. a 979. d

Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală → prof. Ungureanu Maria -
980. c 981. d 982. b 983. a
984. d 985. c 986. b 987. d
988. d 989. a
ANUL III - Modulul III.
Elemente de recuperare socio-profesională → Dr. Suciu Ana Maria
990. b 991. b 992. c 993. a
994. b 995. d 996. c 997. b
998. d 999. c
ANUL III - Modulul III - Elemente de recuperare socio-profesională
→ Prof. Vartic Camelia
1000. a 1001. a 1002. a 1003. a
1004. a 1005. c 1006. d 1007. a
1008. d 1009. d 1010. a 1011. c
1012. b 1013. b 1014. a 1015. a
1016. b 1017. d 1018. d
ANUL III - Modulul III.
Elemente de recuperare socio-profesională → Prof. Ungureanu Maria
1019. b 1020. c 1021. b 1022. d
1023. a 1024. d 1025. b 1026. d
1027. a 1028. d
ANUL III - Modulul IV.
Recuperare medicală pe afecţiuni → Dr. Bezerghean Rodica
1029. c 1030. c 1031. a 1032. a
1033. c 1034. a 1035. d 1036. d
1037. a 1038. d 1039. d 1040. a
1041. a 1042. a 1043. a 1044. b
1045. b 1046. b 1047. c 1048. b
1049. a 1050. a 1051. a 1052. a
1053. c
ANUL III - Modulul IV - Recuperare medicală pe afecţiuni → Prof. Vartic Camelia -
1054. a 1055. d 1056. a 1057. d
1058. b 1059. a 1060. a 1061. d
1062. a 1063. a 1064. d 1065. d
1066. c 1067. d 1068. a 1069. d
1070. b 1071. b 1072. a 1073. d
1074. a 1075. d 1076. b 1077. b
1078. c 1079. d 1080. d 1081. d

recuperare
202
1082. d 1083. d
ANUL III - Modulul IV - Recuperare medicală pe afecţiuni → Prof. Ungureanu Maria
1084. c 1085. d 1086. d 1087. a
1088. b 1089. c 1090. d 1091. b
1092. a 1093. c
ANUL III - Modulul V - Kinetoterapia → Prof. Beșleagă Ana Maria
1094. d 1095. d 1096. a 1097. b
1098. a 1099. d 1100. a 1101. d
1102. c 1103. a 1104. d 1105. a
1106. b 1107. b 1108. d 1109. a
1110. c 1111. c 1112. a 1113. b
1114. a 1115. a 1116. a 1117. a
1118. b 1119. a 1120. d 1121. a
1122. a 1123. b
ANUL III - Modulul VI - Balneoclimatologia → Dr. Suciu Ana Maria
1124. d 1125. b 1126. b 1127. c
1128. d 1129. a 1130. d 1131. a
1132. d 1133. b 1134. b 1135. a
1136. d 1137. a 1138. c 1139. b
1140. c 1141. a 1142. b 1143. b
1144. a 1145. a 1146. c 1147. a
1148. a 1149. b 1150. a 1151. c
1152. d 1153. d 1154. c 1155. a
1156. d 1157. c 1158. a 1159. c
1160. d 1161. a 1162. a 1163. a
ANUL III - Modulul VI - Balneoclimatologia → Prof. Ungureanu Maria
1164. d 1165. c 1166. a 1167. d
1168. b 1169. a 1170. d 1171. b
1172. d 1173. c 1174. b 1175. a
1176. d 1177. a
ANUL III - Modulul VI - Balneoclimatologia → Prof.Vartic Camelia
1178. D 1179. a 1180. b 1181. b
1182. d 1183. c 1184. c 1185. a
1186. c 1187. d 1188. b 1189. d
1190. b 1191. b 1192. a 1193. a
1194. a 1195. c 1196. b 1197. d
1198. c 1199. b 1200. b 1201. b
1202. b 1203. d 1204. d 1205. a
1206. a 1207. a 1208. d 1209. c
1210. d 1211. a 1212. d 1213. c

recuperare
203
1214. d 1215. d 1216. a 1217. d

1218. d 1219. b 1220. d 1221. a
1222. c 1223. b 1224. b 1225. c
1226. a 1227. b 1228. c 1229. a
1230. d
ANUL III - Modulul VII - Pneumoterapia → Dr.Suciu Ana Maria
1231. a 1232. d 1233. d 1234. b
1235. b 1236. c 1237. a 1238. c
1239. c 1240. b 1241. a 1242. c
ANUL III - Modulul VII - Pneumoterapia → Prof. Ungureanu Maria
1243. d 1244. c 1245. a 1246. c
1247. d 1248. a 1249. c 1250. b
1251. d 1252. a 1253. c 1254. b
1255. a 1256. d 1257. b 1258. a
1259. c 1260. d 1261. c 1262. d
ANUL III - Modulul VII - Pneumoterapia → Prof. Vartic Camelia
1263. d 1264. d 1265. d 1266. a
1267. c 1268. b 1269. c 1270. d
1271. a 1272. b 1273. c 1274. b
1275. a
ANUL III - Modulul VIII - Terapia ocupaţională → Dr. Suciu Ana Maria
1276. b 1277. a 1278. d 1279. c
1280. d 1281. a 1282. c 1283. d
1284. c 1285. a 1286. d 1287. a
1288. b 1289. b 1290. b 1291. c
1292. d 1293. c 1294. d 1295. b
1296. c 1297. d 1298. a 1299. b
1300. a 1301. c 1302. b 1303. c
1304. b 1305. a 1306. b 1307. c
1308. b 1309. c 1310. d 1311. c
1312. d 1313. c 1314. b
ANUL III - Modulul VIII - Terapia ocupaţională → Prof. Vartic Camelia
1315. a 1316. c 1317. a 1318. c
1319. b 1320. c 1321. a 1322. a
1323. b 1324. c 1325. d 1326. d
1327. a 1328. c 1329. d
ANUL III - Modulul VIII - Terapia ocupaţională → Prof. Ungureanu Maria
1330. a 1331. d 1332. c 1333. b
1334. a 1335. c 1336. d 1337. b
1338. a 1339. d

recuperare
204
PARTEA A III-A

Susţinerea proiectului de absolvire
 Temele propuse pentru elaborarea proiectului de absolvire

 Structura proiectului
 Model Argument
 Fişa de evaluare a proiectului

recuperare
205
TEME PROPUSE PENTRU ELABORAREA

PROIECTULUI DE ABSOLVIRE 2017
1. Artrita reumatoidă a genunchiului
2. Bolile piciorului la copil și adolescent
3. Îngrijirea bolnavului cu afecțiuni traumatice și inflamatorii ale umărului
4. Îngrijirea bolnavului cu fractură de calcaneu
5. Îngrijirea bolnavului cu spondilartrită
6. Kinetoterapia în afecțiunile lombosacrate.
7. Programul de recuperare a Algoneurodistrofiei.
8. Programul de recuperare a Protezelor articulare.
9. Programul de recuperare a Scoliozelor si alte tulburări de statica ale coloanei și membrelor
inferioare.
10. Programul de recuperare a Sechelelor după arsuri şi intervenții de chirurgie plastică.
11. Programul de recuperare a Sechelelor după AVC.
12. Programul de recuperare a Sechelelor după fracturi vertebrale (fără leziuni mielice).
13. Programul de recuperare a Sechelelor după leziuni medulare (tetra şi parapareze).
14. Programul de recuperare a Sechelelor după traumatisme de ţesuturi moi (inclusiv leziuni
de nervi prin încarcerare).
15. Programul de recuperare a Sechelelor după traumatisme şi tumori craniene.
16. Programul de recuperare a Spondilitei ankilozante.
17. Programul de recuperare a traumatismelor sportive.
18. Programul de recuperare al afecțiunilor traumatice si ortopedico-traumatice ale copilului
19. Programul de recuperare al Sechelelor după infarct şi cardiopatiile ischemice cronice.
20. Programul de recuperare în Afecțiuni ale unităţii motorii (miopatii, distrofii musculare,
poliomielită, Programul de recuperare în SLA, atrofia musculară spinală).
21. Programul de recuperare în Afecțiuni degenerative ale articulaţiilor membrelor – şold,
genunchi, gleznă, cot, pumn, mână.
22. Programul de recuperare în Afecțiunile neurologice periferice ale membrului superior.
23. Programul de recuperare în Afecțiunile neurologice periferice ale membrului inferior.
24. Programul de recuperare în Amputații.
25. Programul de recuperare în AR juvenila.
26. Programul de recuperare în artrita psoriazica,
27. Programul de recuperare în artrita reactiva
28. Programul de recuperare în Astmul bronşic.
29. Programul de recuperare în Boala Parkinson.
30. Programul de recuperare în Boli cu disfuncţii ventilatorii restrictive de cauza toraco-
pulmonară şi centrala.
31. Programul de recuperare în boli vasculare periferice (arteriopatii şi afecţiuni veno-
limfatice).
32. Programul de recuperare în BPOC.

recuperare
206
33. Programul de recuperare în enterocolopatii.

34. Programul de recuperare în Fibromialgie şi sindromul dureros miofascial.
35. Programul de recuperare în Hipertensiunea arterială.
36. Programul de recuperare în LES
37. Programul de recuperare în Mielopatii.
38. Programul de recuperare în Osteoartropatii din neuropatii şi boli sanguine
39. Programul de recuperare în Osteonecrozele aseptice.
40. Programul de recuperare în Osteoporoză.
41. Programul de recuperare în Paralizii-pareze ale nervilor cranieni: trigemen, facial.
42. Programul de recuperare în Patologia disco-vertebrală a coloanei cervicale.
43. Programul de recuperare în Periartrite.
44. Programul de recuperare în Poliartrita reumatoidă.
45. Programul de recuperare în Polimiozitele.
46. Programul de recuperare în Polinevrite
47. Programul de recuperare în sclerodermie
48. Programul de recuperare în Scleroza multiplă.
49. Programul de recuperare în sindromul Reiter
50. Programul de recuperare Patologia disco-vertebrala a coloanei lombo-sacrate.
51. Recuperarea afecţiunilor neurologice ale copilului: sechele după encefalopatii (IMC),
leziunile posttraumatice ale nervilor periferici, sechelele traumatismelor vertebrale cu
leziuni mielice, sechele poliomielitice, spina bifidă.
52. Recuperarea funcțională a șoldului operat
53. Recuperarea funcțională în fracturile de șold și de bazin
54. Recuperarea în hipertiroidii
55. Recuperarea în torticolis și afecțiunile traumatice ale gâtului
56. Recuperarea medicală în maladia Scheuermann
57. Recuperarea medicală în sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor la domiciliul
bolnavului
58. Recuperarea paraliziilor cerebrale la copil
59. Recuperarea pozițiilor vicioase
60. Recuperarea vârstnicilor (particularităţi ale recuperării geriatrice şi balneogeriatriei).
Crenoterapia bolilor digestive, de nutriție şi urologice pentru cură balneară şi crenoterapie
la domiciliu (tipuri de ape minerale, indicaţii, metodologie).
61. Tratament recuperator în poliartrita reumatoidă
62. Tratamentul fizical kinetic și recuperarea medicală a sindroamele algo-funcționale ale
piciorului
63. Tratamentul fizical şi balnear al unor afecțiuni neuropsihice (anxietate, depresie, nevroze).
64. Tratamentul fizical şi balnear ale bolilor ginecologice, dermatologice şi endocrine
(obiective, efecte, metodologie, indicaţii).
65. Tratamentul recuperator în sciatica vertebrală
66. Tratamentul recuperator în spondilita ankilopoietică
67. Investigaţii paraclinice folosite în diagnosticul bolilor reumatismale.

recuperare
207
68. Poliartrita reumatoidă – particularităţi în recuperarea la vârstnic.

69. Poliartrita reumatoidă – dificultăţi şi tratament în formele ankilotice.
70. Spondilita ankilozantă – generalităţi şi particularităţi de diagnostic.
71. Spondilita ankilozantă în stadiul ankilotic – tratamentul kinetic şi limitele sale.
72. Sindromul Reiter – artrite seronegative; tratamentul balnear.
73. Artrita psoriazică – tratamentul balneofiziokinetic; reevaluare în funcţie de tratamentul
imunologic.
74. Periartrita scapulo-humerală – tratament BFT în funcţie de stadializare.
75. Gonartroza posttraumatică – tratament BFT.
76. Gonartroza primară – tratament balnear.
77. Şoldul postproteză – limitele tratamentului recuperator.
78. Patologia mecanică a coloanei vertebrale.
79. Recuperarea herniei de disc algo-paretice (neoperate).
80. Patologia discală a coloanei vertebrale – limitele tratamentului BFT.
81. Recuperarea în hernia de disc vindecată operator.
82. Artropatiile microcristaline – clasificare, exemplificare clinică, principii de tratament.
83. Tratamentul fizical-kinetic în paraliziile de neuron motor periferic.
84. Tipuri şi metode de protezare după amputaţia membrului inferior – principii de recuperare.
85. Boala Schauerman – recuperare kinetică.
86. Tratamentul balneoclimateric şi kinetic în reumatismele abarticulare.
87. Staţiuni balneoclimaterice localizate în climatul subalpin – indicaţii terapeutice.
88. Staţiuni balneoclimaterice indicate în bolile cardiovasculare: localizare, ape minerale,
structură geologică, climă.
89. Climatoterapia în România – clasificare, principii generale şi indicaţii terapeutice.
90. Staţiuni balneoclimaterice din judeţul Vâlcea: Olăneşti, Călimăneşti, Căciulata.
91. Litoralul Românesc – centrul de recuperare clinică BFT Mangalia.
92. Staţiuni balneoclimaterice indicate în tratamentul bolilor psihice.
93. Băile Herculane – generalităţi, ape radioactive, indicaţii terapeutice.
94. Nămolurile din România: clasificare, compoziţie chimică, modalităţi de aplicare, indicaţii
terapeutice.
95. Sângeorz Băi – staţiune balneară cu tradiţie în tratamentul recuperator a bolilor digestive.
96. Complexul balnear Nicolina-Iaşi: tratament general şi specific în bolile reumatismale .
97. Tratamentul recuperator la pacientul cu cord pulmonar cronic
98. Tratament fizical kinetic in fractura de humerus
99. Tratamentul de recuperare in diabetul zaharat
100. Tratamentul recuparator in afectiuni ORL

recuperare
208
STRUCTURA PROIECTULUI DE ABSOLVIRE
1 pag
I. Argument → (vezi exemplu)
II. (Tema proiectului → exemplu:Programul de recuperare în afecțiunile

neurologice periferice ale membrului superior.)
1 pag –
Obiectiv 1 Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie – schematic. anatomie
1 pag –
fiziologie
Obiectiv 2: ……………… (Denumirea afecţiunii) 3-5 pag
a. Definiţia
b. Clasificare
c. Etiologia
d. Simptomatologie
e. Diagnostic
f. Evoluţie şi prognostic
g. Tratament
h. Complicaţii
Obiectiv 3: Programul de recuperare (se vor preciza şi descrie procedurile
10 pag.
aplicate la pacienţi conform temei alese)
Obiectiv 4: Prezentarea cazurilor clinice (3 pacienţi)
a. Motivele internării
b. Antecedentele heredo-colaterale, personale fiziologice şi patologice
c. Comportamente
d. Medicația administrata până la momentul internării
9 pag.
e. Examen clinic obiectiv
f. Examen neuro-motor
g. Programul de recuperare
h. Evoluție
i. Prognostic şi particularitatea cazului
III. Bibliografie – (prenume, nume, titlul cărţii, volum, ediţie, editură, anul 3 pag.
apariţiei, pagina)
IV. Anexe → Scheme, fotografii etc.

recuperare
209
MODEL ARGUMENT
(Tema proiectului) ... reprezintă ....................................................................
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice

pentru un pacient cu .................................................
Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu .... sunt: ..................................

……………………………………........…….......................................................................................
.........
Obiectivele prezentului proiect sunt:

Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie – schematic.
Obiectiv 2: ……………… (denumirea afecţiunii )
Obiectiv 3:Programul de recuperare
Obiectiv 4: Prezentarea cazurilor clinice (3 pacienţi)
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe profesionale:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Aplicarea procedurilor specifice la pacienţi cu ............................................................

………………………………………………………………………………………………….
s-a finalizat prin analiza a 3 cazuri. Pentru fiecare caz au fost menţionate motivele internării,
antecedentele heredo-colaterale, personale, fiziologice şi patologice, comportamente,
examinări, tratamente, program de recuperare, evoluţie şi prognostic. În final a fost evidenţiată
particularitatea cazului

recuperare
210
Examenul de absolvire a învăţământului postliceal – 2017

FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI
ANEXA 4 la Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor
învăţământului postliceal aprobată prin OMEN nr. 5005/2.12.2014
*Partea I, II, III se completează de către îndrumătorul proiectului de absolvire pe parcursul elaborării acestuia, iar Partea a IV-a
se completează de către comisia de examinare după susţinerea orală a proiectului
PARTEA I: MONITORIZAREA PROGRESULUI PROIECTULUI

1. Candidat:________________________________________________________
2. Calificarea: Asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare
3. Îndrumător:__________________________________________________________
4. TEMA PROIECTULUI: _______________________________________________
5. DATA ÎNCEPERII activităţii la proiect:__________________________________
6. COMPETENŢE vizate / implicate în realizarea proiectului:____________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
7. Stabilirea PLANULUI DE ACTIVITĂŢI individuale ale candidatului pentru proiect:
Data:______________________________________________________________
Semnătura candidatului:_______________________________________________
Semnătura îndrumătorului: ____________________________________________
8. Stabilirea PLANULUI DE REDACTARE a proiectului – suportul scris:
Perioada: _________________________________________________________
Revizuit: __________________________________________________________
Forma finală acceptată de către îndrumător: _____________________________
9. Întâlniri pentru MONITORIZAREA PROIECTULUI (cel puţin 5 întâlniri):
Nr. crt. OBSERVAŢII Semnătura elevului
1.
2.
3.
4.
5.
PARTEA A II-a: APRECIEREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII CANDIDATULUI
Criteriul DA / NU Observaţii
1. Activităţi practice întreprinse în cadrul proiectului se
raportează adecvat la tema proiectului.
2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o
perspectivă personală, candidatul demonstrează gândire
critică.
3. Activităţile practice au fost întreprinse sub supravegherea
îndrumătorului de proiect.
4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul
proiectului a fost făcută conform planificării iniţiale.
5. Documentarea pentru proiect a fost făcută sub
supravegherea îndrumătorului de proiect.

recuperare
211
6. Identificarea bibliografiei necesare redactării părţii scrise

a proiectului a fost realizată integral.
7. Referinţele bibliografice utilizate la redactarea părţii
scrise a proiectului au prelucrate corespunzător şi nu sunt o
compilaţie de citate.
8. Situaţiile problemă cu care s-a confruntat candidatul pe
parcursul executării proiectului au fost rezolvate cu ajutorul
îndrumătorului.
9. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului
candidatul a făcut dovada: efortului personal, a
originalităţii soluţiilor propuse, a creativităţii în abordarea
problematizării.
10. Soluţiile găsite de către candidat pentru rezolvarea
problemelor practice sunt transferabile şi în alte contexte
practice.
PARTEA A III-a: APRECIEREA CALITĂŢII PROIECTULUI
Criteriul DA / NU Observaţii
1. Proiectul are validitate în raport de: temă, scop,
obiective, metodologie abordată.
2. Proiectul demonstrează completitudine şi acoperire
satisfăcătoare în raport de tema aleasă.
3. Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a
proiectului au fost făcute într-un mod consistent şi
concomitent, conform planificării.
4. Opţiunea candidatului pentru utilizarea anumitor
resurse este bine justificată şi argumentată în contextul
proiectului.
5. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează
o bună consistenţă internă.
6. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează
o bună logică şi argumentare a ideilor.
7. Proiectul reprezintă, în sine, o soluţie practică
personală, cu elemente de originalitate în găsirea
soluţiilor.
8. Proiectul are aplicabilitate practică şi în afara şcolii.
9. Realizarea proiectului a necesitat activarea a unui
număr semnificativ de unităţii de competenţă, conform
calificării.
10. Proiectul respectă cerinţele de calitate impuse,
conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a
examenului de absolvire a învăţământului postliceal.

recuperare
212
PARTEA A IV-a:
APRECIEREA PREZENTĂRII / SUSŢINERII ORALE A PROIECTULUI
CRITERIUL DA / NU OBSERVAŢII
1. Comunicarea orală a candidatului este clară,
coerentă, fluentă.
2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu
tema proiectului şi cu obiectivele acestuia.
3. Candidatul a demonstrat putere de sinteză şi
adaptarea prezentării la situaţia de examinare.
4. Candidatul şi-a susţinut punctele de vedere şi
opiniile într-un mod personal şi bine argumentat.
5. Candidatul a utilizat în prezentare elemente de
grafică, modele, aplicaţii, TIC etc., în scopul
accesibilizării informaţiei şi al creşterii atractivităţii
prezentării.
Aprecierea răspunsurilor candidatului la întrebările comisiei:
ÎNTREBARE OBSERVAŢII NOTA

1.
2.
3.
4.
…
Nota finală propusă de Comisia de examinare trebuie să se bazeze pe evaluarea globală şi

cumulativă a Părţilor II, III şi IV ale Fişei de evaluare a proiectului şi a susţinerii orale, astfel:
~ Cel puţin 20 de criterii îndeplinite din cele 25.
~ Şi obţinerea a cel puţin nota 5 la întrebările comisiei.
NOTA FINALĂ _____________________________________________
Examinator:
Data:____________________ Preşedinte de comisie:

recuperare
213
BIBLIOGRAFIE
1. *** Explorări funcţionale – generalităţi reumatologice. Facultatea de Medicina „Gr.
T. Popa” Iaşi, 2009.
2. *** Jurnalul Naţional de reabilitare şi recuperare neuromotorie - Congres 24-27 oct.
2012, Editura Carol Davila, Bucureşti. Autori: Tamaş Bender – Ungaria, Adrian
Bighea – Craiova, Delia Cinteză - Bucureşti, Veronika Fialko Maser – Austria, Gilda
Maloghianu – Bucureşti, Adriana Sorch Nico – Bucureşti, Ioan Onac – Cluj-Napoca,
Liviu Pop – Cluj-Napoca, Daiana Popa – Oradea.
3. Albu Ctin, Vlad T.L., Albu Adriana - Kinetoterapia pasivă, Iași,Polirom,2004
4. Asaftei Răzvan, Georgescu Nicolae – Ortopedie – traumatologie – manual pentru
asistente medicale, Editura Cermi, Iaşi 2009.
5. Berlescu Elena, T. Chioreanu – Îndreptar pentru trimiteri la cura balneoclimaterică,
Editura Medicală, Bucureşti, 2005 (reeditare).
6. Bruckner I. Ion – Semiologie medicală, Ed. Medicală, București.
7. Bucătaru Mihaela, Viţalaru Raluca – Neurologie – Nursing în neurologie, Iaşi, 2010
8. Chiriac Rodica – Coloana vertebrală în reumatologie (clinică şi tratament). Iaşi,
2005.
9. Cociaşu E. – Tratamentul balneoclimateric în bolile interne. Editura Medicală,
Bucureşti, 1984.
10. Diaconu A. - Manual de tehnică a masajului terapeutic, Editura Medicală,2008
11. Dinculescu Traian – Balneofizioterapie – manual pentru şcolile tehnice sanitare,
Editura Medicală Bucureşti.
12. Drăgan Ion – Cultura fizică medicală, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1991.
13. Găleşanu Corina – Osteoporoza de la diagnostic la tratament – o provocare pentru
practicieni, Editura Gr. T. Popa, Iaşi, 2013.
14. Ionescu R. - Esențialul în reumatologie, București, Ed. Amaltea, 2007
15. Kiss J. - Fiziokinetoterapia și recuperarea medicală în afecțiunile aparatului
locomotor, București, Ed. Medicală, 2007
16. Pandele G.I. - Cursuri semiologie U.M.F. Iași
17. Plas F., E. Hogron – Kinetoterapie activă – exerciţii terapeutice. Editura Polirom,
Iaşi, 2001.
18. Pleșca Mircea, Roman Irina – Semiologie medicală – suport de curs, Ed. Studis, Iași,
2014
19. Prentice E.W. - Therapeutica Modalities in Rehabilitation 3rd Edition, McGraw-Hill
Companies, 2005
20. Teleki N., Munteanu L. - România Balneară - Ghid pentru medicii de familie și pentru
medicii specialiști, București,2004
21. Teleki N., Munteanu Laviniu – Staţiunile Balneoclimaterice în mileniul trei
(obiectivele şi conţinutul curelor în staţiunile balneoclimaterice)
22. Ungureanu G., Covin M. - Terapeutica Medicală, Polirom, Iași,2000

recuperare
214

Ghidul Examenului BFKT 2017 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul Examenului BFKT 2017 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT

„GRIGORE GHICA VODĂ” DIN IAȘI

GHIDUL EXAMENULUI DE ABSOLVIRE 2017

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Această lucrare a fost elaborată pe baza Curriculum-ului și a Standardelor de

 Înscrierea candidaților 3 – 7 iulie 2017

Care sunt probele examenului de absolvire?

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Cum se desfăşoară proba scrisă?

Cum se desfăşoară susţinerea proiectului ?

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Nota minimă de promovare a probei de susţinere a proiectului este 6 (şase) și nu

Media generală minimă de promovare a examenului de absolvire este: 6 (şase)!

Facem o observație. Curriculumul în baza căruia v-ați pregătit cuprinde 28 de module

Vă dorim mult succes !

Prof. Edmond CIUMAŞU

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Tematica examenului de absolvire – 2017

Lista competenţelor curriculumului pentru

Aprobate prin OMEdC nr. 4760/26.07.2006

Pentru fiecare din cele 28 de module cuprinse în curriculum sunt stabilite

1. Utilizează noţiunile de mecanică în condiţiile specifice recuperării bolnavului.

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

GHIDUL EXAMENULUI DE ABSOLVIRE 2017

 Teme pentru proba practică

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

39. Tehnica de aplicare a radiaţiilor infraroşii lombar cu lampa Sollux

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

81. Dușul subacval

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

MODEL DE EVALUARE PROBĂ PRACTICĂ

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Partea a II-a PROBA SCRISĂ

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

6. Un copil ține în mână o minge de cauciuc. Reacțiunea corespunzătoare greutății mingii

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Nr. ANUL I - Modulul II.

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Nr. ANUL I - Modulul IV.

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

c) Leziuni ale tegumentelor a căror cauză este menținerea îndelungată în poziția

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

c) introducerea acului perpendicular pe ţesut la un unghi de 45 de grade

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Nr. ANUL I - Modulul IV.

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Nr. ANUL I - Modulul IV.

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

c) Echilibrul de temperatura a corpului

98. Spălatul mâinilor este o măsură de prevenire şi control al extinderii infecţiilor:

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

c) Este o metodă sigură

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi