See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/347576321

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ. INVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR 1

Book · December 2018

CITATIONS READS

0 1,094

1 author:

Eliza Mihaela Spătărelu

Adventus University of Cernica
37 PUBLICATIONS   17 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Social responsability View project

PISA PIRLS TIMSS View project

All content following this page was uploaded by Eliza Mihaela Spătărelu on 22 December 2020.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Eliza Mihaela Spătărelu

Editura Universității Adventus

Cernica 2018

1
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
SPĂTĂRELU, ELIZA MIHAELA
Practica pedagogică : învăţământ preşcolar / Eliza Mihaela Spătărelu. -
Cernica : Editura Universităţii Adventus, 2018-
4 vol.
ISBN 978-606-94745-1-8
Vol. 1. - 2018. - ISBN 978-606-94745-2-5

37

2
 CUPRINS

1. Finalități și conținuturi
2. Cerințele disciplinei
3. Modalitatea de realizare a practicii pedagogice
4. Modalitatea de evaluare
5. Centralizator activitate învățământul preșcolar
6. Fișe de asistență – învățământ preșcolar I
7. Fișe de asistență – învățământ preșcolar II
8. Fișe de asistență – învățământ preșcolar III
9. Fișe de asistență – învățământ preșcolar IV
10. Fișe de asistență – învățământ preșcolar V
11. Fișe de asistență – învățământ preșcolar VI
12. Fișe de asistență – învățământ preșcolar VII
13. Fișe de asistență – învățământ preșcolar VII
14. Fișe de asistență – învățământ preșcolar VIII
15. Fișe de asistență – învățământ preșcolar IX
16. Fișe de asistență – învățământ preșcolar X
17. Tema I
18. Anexe

3
 Finalități și conținuturi

Disciplina Practică pedagogică – învățământ preșcolar I introduce studentul din

semestrul trei în problematica predării. După ce primele două semestre s-au centrat pe
activități preponderent observative, este momentul potrivit pentru predare. Accentul se
va pune pe predarea în cadrul Domeniului Științe.
Din punct de vedere structural, practica pedagogică pentru învățământul
preșcolar va avea trei componente principale: o componentă pedagogică, una
complementară și una de cercetare. Componenta pedagogică va fi compusă din:
observare, analiză și evaluare; proiectare și evaluare didactică și predare, autoanaliză și
autoevaluare.
Întrucât în această etapă a pregătirii academice s-au adăugat suficiente informații
legate de domeniul tehnologiei, studenții vor avea ocazia să aplice cunoștințele
acumulate în cadrul orelor de practică pedagogică, prin intermediul unei prime incursiuni
în lumea cercetării educaționale. Formarea competențelor de cercetare va fi susținută
practic de exersarea competențelor de utilizare a tehnologiei în activitatea didactică.

Cerințele disciplinei

Pentru Disciplina Practică pedagogică – Învățământ preșcolar I, studenții trebuie

să îndeplinească următoarele cerințe:
1. Să asiste la minimum zece activități în învățământul preșcolar astfel: cinci
asistențe în cadrul activităților pe Domenii experiențiale (DE), două asistențe la
Întâlnirea de dimineață (ÎD), două asistențe la Activități la alegere I (ALA I) și o
asistență la Activități la alegere II (ALA II).
2. Să predea două activități în cadrul Domeniului Științe și să alcătuiască două
proiecte de activitate, corespunzătoare acestor activități. Proiecte vor fi gata cu
trei zile înainte de data susținerii lor, pentru a putea fi verificate de coordonatorul
de practică și/sau de profesorul mentor.
3. Să completeze prezentul Caiet de practică pedagogică.

4
 4. Să alcătuiască un portofoliu care să cuprindă proiectele de lecție predate și
materiale considerate importante de către student, întâlnite în decursul
asistențelor din învățământul primar sau preșcolar: fișe de lucru, teste de
evaluare, planșe folosite în predare, imagini de la activități, diverse metodologii,
seminare pentru părinți, planificări, proiecte de lecție, proiecte educaționale,
orare, proiecte de la diverse evenimente, planificări Școala Altfel etc. Portofoliul
va rămâne în posesia studentului, pentru a-l asista în viitoarele activități din
cursul practicii pedagogice.
5. Să obțină adeverința de practică pedagogică și cea de vechime în muncă, dacă
este cazul.
6. Să asiste la sesiunile de instruire în vederea realizării practicii pedagogice și la
cursurile demonstrative.
7. Să respecte planificările făcute de către coordonator (în cazul în care își
desfășoară practica pedagogică în instituțiile cu care Universitatea Adventus a
încheiat un contract).

Modalitatea de organizare a practicii pedagogice

Variante de practică
În vederea îndeplinirii acestor cerințe, în prima săptămână de cursuri, studenții
vor anunța varianta în care au ales să își desfășoare practica pedagogică:
• La locul de muncă;
• În instituțiile educative cu care Universitatea Adventus a încheiat
contract;
• Pe cont propriu (cu respectarea tuturor cerințelor indicate).
Implicații financiare
Având în vedere că nerespectarea planificărilor realizate pentru studenții din a
doua categorie atrag costuri suplimentare pentru Universitatea Adventus, abaterile vor fi
sancționate în funcție de sumele suplimentare plătite din cauza nerespectării
planificărilor.
Universitatea Adventus susține financiar doar practica pedagogică efectuată în

5
Universitățile cu care aceasta are contract. Studenții care desfășoară practica pedagogică
pe cont propriu sau la locul de muncă, vor suporta personal costurile ce pot apărea.
Protocoalele de colaborare nu au valoare de contracte.
Modificări pentru studenții încadrați pe post de educator
Studenții care sunt încadrați pe post de educator pot realiza practica pedagogică
la locul de muncă. În cazul acestora, cele șapte cerințe vor fi modificate astfel:
1. Să asiste la minim 5 activități astfel: câte o asistență la ÎD, ALA I și ALA II
și două asistențe la DE. Asistențele pot fi efectuate la locul de muncă sau în
cadrul Cercurilor metodice.
2. Să predea două activități, fiind asistați de către un coleg din unitate sau de către
directorul unității. Pentru cele două predări, vor alcătui două proiecte de
activitate.
3. Să completeze caietul de practică pedagogică. Numărul fișelor de asistență
completate vor fi egale cu numărul asistențelor efectuate. Fișele de evaluare vor
fi completate de către cadrul didactic care a asistat la predare.
4. Cerința legată de portofoliu nu conține modificări.
5. Să prezinte adeverința de salariat care conține încadrarea și vechimea în muncă.
Adeverința de practică nu este necesară în acest caz.
6. Cerința legată de asistența la sesiunile de instruire și la lecțiile demonstrative
rămâne nemodificată.
7. Această cerință este anulată în acest caz.
Modificări pentru studenții încadrați pe post de învățător
Studenții care sunt încadrați pe post de învățător pot realiza practica
pedagogică pe cont propriu sau în instituțiile cu care Universitatea Adventus a încheiat
contract. În cazul acestora, cele șapte cerințe vor fi modificate astfel:

1. Să asiste la minim 5 activități astfel: câte o asistență la ÎD, ALA I și ALA II

și două asistențe la DE.
2. Cerința este identică cu cea inițială, rămâne nemodificată.
3. Să completeze caietul de practică pedagogică. Numărul fișelor de asistență

6
 completate vor fi egale cu numărul asistențelor efectuate. Fișele de evaluare vor
fi completate de către cadrul didactic care a asistat la predare.
4. Cerința legată de portofoliu nu conține modificări.
5. În acest caz sunt obligatorii ambele tipuri de adeverințe.
6. Cerința legată de asistența la sesiunile de instruire și la lecțiile demonstrative
rămâne nemodificată.
7. În cazul în care practica se efectuează pe cont propriu, cerința se anulează.

Modalitatea de evaluare

În momentul evaluării, la data planifică în presesiune sau sesiune, studentul

trebuie să prezinte trei categorii de documente:
• Adeverințele indicate;
• Caietul completat integral (excepție fac educatorii și învățătorii care completează
Fișele de asistență pentru doar pentru o jumătate din asistențele indicate);
• Portofoliul de practică pedagogică (care include cele două proiecte de activitate
și celelalte materiale considerate utile)
Evaluarea poate avea loc doar dacă toate cele trei categorii de documente sunt
pregătite și doar în prezența studentului, pentru primirea feed-back-ului. Stabilirea notei
finale se va face astfel:
10% Participarea la cursurile demonstrative și la instruirile anunțate
10% Alcătuirea portofoliului cu materialele considerate utile
30% Alcătuirea proiectelor de activitate
10% Completarea fișelor de asistență
20% Evaluările profesorilor mentori
20% Tema
• Criterii de evaluare pentru un proiect de lecție (15%)
• Elaborarea corectă a obiectivelor operaționale (Mager) – 5%
• Alegerea formulărilor corecte pentru scopuri, tipuri și etape – 2%
• Corelarea între tipul, scopul, obiectivele și etapele lecției – 2%

7
 • Alegerea metodelor potrivite pentru situațiile de învățare indicate – 2%
• Alegerea conținutului în funcție de obiectivele asumate – 2%
• Acordarea unei durate de timp suficiente pentru fiecare experiențe de
învățare – 1%
• Indicarea corectă a metodelor de evaluare – 1%
• Criterii de evaluare pentru TEMĂ (20%)
• Adecvarea itemilor la subiectul indicat – 4%;
• Respectarea limitei legate de numărul de itemi – 1%;
• Respectarea cerinței legate de tipul de itemi – 3%;
• Respectarea limitei pentru numărul de subiecți – 2%;
• Descrierea graficelor indicate automat de sistem – 5%;
• Alcătuirea concluziei – 5%.

8
 CENTRALIZATOR ASISTENȚE

Întâlnirea de dimineață

Asistența 1 Asistența 2
Grupa
Data
Ora
Tema proiectului

Tema zilei

Mentor

Semnătura
mentorului

ALA I

Asistența 1 Asistența 2
Grupa
Data
Ora
Tema proiectului

Tema zilei

Mentor

Semnătura
mentorului

9
 ALA II

Asistența 1
Grupa
Data
Ora
Tema proiectului

Tema zilei

Mentor
Semnătura
mentorului

DOMENII EXPERIENȚIALE

Asistența 1 Asistența Asistența Asistența 4 Asistența

2 3 5
Grupa
Data
Ora
Tema
proiectului
Tema zilei

Mentor

Semnătura
mentorului

10
 Fișă de asistență – Învățământ preșcolar
Întâlnirea de dimineață 1

Data: _________ Grupa: _________ Nr. copii: ______ Profesor: ________________

Tema zilei/săptămânii: ____________________ Tema proiectului: _________________
Durata activității: _________

Descrierea elementelor de structură

Element de
structură
Descriere

Discuții introductive

Prezență

Cântecele

Maxima zilei

Calendarul naturii

Înviorarea

Povestire

Dezvoltarea
comportamentelor
dezirabile

Tranziții

11
 Altele

Analiză și decizie:
Practici care s-au
desfășurat conform
așteptărilor
Practici care
m-au surprins
(pozitiv sau negativ)

Practici pe care nu le
consider valoroase

Practici valoroase ce
merită preluate

Fișă de asistență – Învățământ preșcolar

Întâlnirea de dimineață 2

Data: _________ Grupa: _________ Nr. copii: ______ Profesor: ________________

Tema zilei/săptămânii: ____________________ Tema proiectului: _________________
Durata activității: _________

Descrierea elementelor de structură

Element de structură Descriere

Discuții introductive

Prezență

Cântecele

12
 Maxima zilei

Calendarul naturii

Înviorarea

Povestire

Dezvoltarea
comportamentelor
dezirabile

Tranziții

Altele

Analiză și decizie:
Practici care s-au
desfășurat conform
așteptărilor

Practici care
m-au surprins
(pozitiv sau negativ)

Practici pe care nu le
consider valoroase

Practici valoroase ce
merită preluate

13
 Fișă de asistență – Învățământ preșcolar
Jocuri și activități la alegere I (ALA I) - 1

Data: _________ Grupa: _________ Nr. copii: ______ Profesor: ________________

Tema zilei/săptămânii: ____________________ Tema proiectului: _________________
Durata activității: _________

Descrierea Centrelor deschise

Mijloace
Centrul deschis Descrierea activităților
didactice

Bibliotecă

Artă

Științe

Construcții

Joc de rol

Nisip și apă

14
Analiză și decizie:
Practici care s-au
desfășurat conform
așteptărilor
Practici care
m-au surprins
(pozitiv sau negativ)

Practici pe care nu le
consider valoroase

Practici valoroase ce
merită preluate

Fișă de asistență – Învățământ preșcolar

Jocuri și activități la alegere I (ALA I) – 2

Data: _________ Grupa: _________ Nr. copii: ______ Profesor: ________________

Tema zilei/săptămânii: ____________________ Tema proiectului: _________________
Durata activității: _________

Descrierea Centrelor deschise

Mijloace
Centrul deschis Descrierea activităților
didactice

Bibliotecă

Artă

Științe

15
 Construcții

Joc de rol

Nisip și apă

Analiză și decizie:

Practici care s-au

desfășurat conform
așteptărilor

Practici care
m-au surprins
(pozitiv sau negativ)

Practici pe care nu le
consider valoroase

Practici valoroase ce
merită preluate

Fișă de asistență – Învățământ preșcolar

Jocuri și activități la alegere (ALA II)

Data: _________ Grupa: _________ Nr. copii: ______ Profesor: ________________

Tema zilei/săptămânii: ____________________ Tema proiectului: _________________
Durata activității: _________

16
Descrierea jocului
Elemente ale jocului Descriere
Titlul jocului

Materialele necesare

Elementele de joc

Regulile jocului

Descrierea jocului

Complicarea jocului

Analiză și decizie:
Practici care s-au
desfășurat conform
așteptărilor
Practici care
m-au surprins
(pozitiv sau negativ)

Practici pe care nu le
consider valoroase

Practici valoroase ce
merită preluate

17
 Fișă de asistență – Învățământ preșcolar
Activități pe domenii experiențiale – 1

Data: ______ Grupa: _______ Nr. copii: __________ Profesor: __________________

Tema zilei/săptămânii: ___________________ Tema proiectului: __________________
Subiectul activității: _________________________ Durata activității: ______________
Domeniul Experiențial: _________________ Categoria de activitate: _______________

Descrierea și analiza activității

Introducerea în activitate
Întrebări folosite pentru
reactualizarea
cunoștințelor

Prezentarea conținutului
predat și/sau
consolidarea lui

Mijloacele didactice
utilizate
Modalitățile de
integrarea a preșcolarilor
inactivi
Modalități de lucru cu
preșcolarii cu CES
Modalități de rezolvare a
conflictelor
Modalitatea în care a
decurs evaluarea

18
 Momentul cel mai reușit
al activității
Momentul cel mai puțin
reușit al activității

Ce am învățat

Ce aș face diferit

Fișă de asistență – Învățământ preșcolar

Activități pe domenii experiențiale – 2

Data: ______ Grupa: _______ Nr. copii: __________ Profesor: __________________

Tema zilei/săptămânii: ___________________ Tema proiectului: __________________
Subiectul activității: _________________________ Durata activității: ______________
Domeniul Experiențial: _________________ Categoria de activitate: _______________

Descrierea și analiza activității

Introducerea în activitate

Întrebări folosite pentru

reactualizarea
cunoștințelor

Prezentarea conținutului
predat și/sau
consolidarea lui

19
 Mijloacele didactice
utilizate
Modalitățile de
integrarea a preșcolarilor
inactivi
Modalități de lucru cu
preșcolarii cu CES
Modalități de rezolvare a
conflictelor

Modalitatea în care a
decurs evaluarea

Momentul cel mai reușit

al activității
Momentul cel mai puțin
reușit al activității

Ce am învățat

Ce aș face diferit

Fișă de asistență – Învățământ preșcolar

Activități pe domenii experiențiale – 3

Data: ______ Grupa: _______ Nr. copii: __________ Profesor: __________________

Tema zilei/săptămânii: ___________________ Tema proiectului: __________________
Subiectul activității: _________________________ Durata activității: ______________
Domeniul Experiențial: _________________ Categoria de activitate: _______________

20
Descrierea și analiza activității
Introducerea în activitate
Întrebări folosite pentru
reactualizarea
cunoștințelor

Prezentarea conținutului
predat și/sau
consolidarea lui

Mijloacele didactice
utilizate
Modalitățile de
integrarea a preșcolarilor
inactivi
Modalități de lucru cu
preșcolarii cu CES
Modalități de rezolvare a
conflictelor
Modalitatea în care a
decurs evaluarea
Momentul cel mai reușit
al activității
Momentul cel mai puțin
reușit al activității

Ce am învățat

Ce aș face diferit

21
 Fișă de asistență – Învățământ preșcolar
Activități pe domenii experiențiale – 4

Data: ______ Grupa: _______ Nr. copii: __________ Profesor: __________________

Tema zilei/săptămânii: ___________________ Tema proiectului: __________________
Subiectul activității: _________________________ Durata activității: ______________
Domeniul Experiențial: _________________ Categoria de activitate: _______________

Descrierea și analiza activității

Introducerea în activitate
Întrebări folosite pentru
reactualizarea
cunoștințelor

Prezentarea conținutului
predat și/sau
consolidarea lui

Mijloacele didactice
utilizate
Modalitățile de
integrarea a preșcolarilor
inactivi
Modalități de lucru cu
preșcolarii cu CES
Modalități de rezolvare a
conflictelor
Modalitatea în care a
decurs evaluarea

22
 Momentul cel mai reușit
al activității
Momentul cel mai puțin
reușit al activității

Ce am învățat

Ce aș face diferit

Fișă de asistență – Învățământ preșcolar

Activități pe domenii experiențiale – 5

Data: ______ Grupa: _______ Nr. copii: __________ Profesor: __________________

Tema zilei/săptămânii: ___________________ Tema proiectului: __________________
Subiectul activității: _________________________ Durata activității: ______________
Domeniul Experiențial: _________________ Categoria de activitate: _______________

Descrierea și analiza activității

Introducerea în activitate
Întrebări folosite pentru
reactualizarea
cunoștințelor

Prezentarea conținutului
predat și/sau
consolidarea lui

23
Mijloacele didactice
utilizate
Modalitățile de
integrarea a preșcolarilor
inactivi
Modalități de lucru cu
preșcolarii cu CES
Modalități de rezolvare a
conflictelor
Modalitatea în care a
decurs evaluarea
Momentul cel mai reușit
al activității
Momentul cel mai puțin
reușit al activității

Ce am învățat

Ce aș face diferit

FISĂ-SINTEZĂ DE EVALUARE A ACTIVITATII - I

Student____________________________________________________________

Grădinița __________________________________________ Grupa ___________

Domeniul experiențial ________________ Tipul lecției ________________________

Subiectul activității ____________________________________________________

24
 I. Proiectarea activității

Evaluare
Indicatori
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
Documentarea științifică și
metodică
Definirea obiectivelor (după
Mager)
Corelarea dintre obiective,
conținuturi și metode
Corelarea dintre scop, tipul
lecției și etapele lecției
Alegerea mijloacelor didactice
adecvate
Alegerea metodelor de evaluare
potrivite
Prezența corelațiilor intra și
interdisciplinare

II. Debutul în activitate

Evaluare
Indicatori
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
Pregătirea materialelor necesare
desfășurării activității

Pregătirea grupei pentru

începerea activității
Asigurarea accesului fiecărui
preșcolar la mijloacele
didactice

Captarea atenției

Organizarea colectivului de
preșcolari
Folosirea tranzițiilor în vederea
pregătirii preșcolarilor pentru
activitate

25
 III. Desfășurarea activității

Evaluare
Indicatori
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
Activizarea copiilor
Formarea deprinderilor de
muncă independentă
Crearea de situații de învățare
potrivite pentru individualizare
și diferențiere
Încadrarea în timp
Adaptarea comportamentului
didactic în funcție de răspunsul
preșcolarului
Accentuarea caracterului
practic-aplicativ al predării
Împletirea armonioasă a
diferitelor forme de organizare
a colectivului
Concentrarea pe dezvoltarea de
relații pozitive cu preșcolarii
Stăpânirea de sine și
autocontrolul în situații
tensionate
Realizarea obiectivelor
asumate
Exprimarea aprecierilor și
recomandărilor la finalul
activității

IV. Autoevaluare
(se completează de către student)

Evaluare
Indicatori
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
Proiectarea activității
Debutul activității
Desfășurarea activității

26
Recomandări (se completează de către mentor):
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Semnătura _________________

Calificativ final _______________

FISĂ-SINTEZĂ DE EVALUARE A ACTIVITATII - II

Student____________________________________________________________

Grădinița __________________________________________ Grupa ___________

Domeniul experiențial ________________ Tipul lecției ________________________

Subiectul activității ____________________________________________________

I. Proiectarea activității

Evaluare
Indicatori
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
Documentarea științifică și
metodică
Definirea obiectivelor (după
Mager)
Corelarea dintre obiective,
conținuturi și metode
Corelarea dintre scop, tipul
lecției și etapele lecției

27
Alegerea mijloacelor didactice
adecvate
Alegerea metodelor de evaluare
potrivite
Prezența corelațiilor intra și
interdisciplinare

II. Debutul în activitate

Evaluare
Indicatori
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
Pregătirea materialelor necesare
desfășurării activității
Pregătirea grupei pentru
începerea activității
Asigurarea accesului fiecărui
preșcolar la mijloacele
didactice
Captarea atenției preșcolarilor
Organizarea colectivului de
preșcolari
Folosirea tranzițiilor în vederea
pregătirii preșcolarilor pentru
activitate

III. Desfășurarea activității

Evaluare
Indicatori
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
Activizarea copiilor
Formarea deprinderilor de
muncă independentă
Crearea de situații de învățare
potrivite pentru individualizare
și diferențiere
Încadrarea în timp
Adaptarea comportamentului
didactic în funcție de răspuns

28
 Accentuarea caracterului
practic-aplicativ al predării
Împletirea armonioasă a
diferitelor forme de organizare
a colectivului
Concentrarea pe dezvoltarea de
relații pozitive cu preșcolarii
Stăpânirea de sine și
autocontrolul în situații
tensionate
Realizarea obiectivelor asumate
Exprimarea aprecierilor și
recomandărilor la finalul
activității

IV. Autoevaluare
(se completează de către student)

Evaluare
Indicatori
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
Proiectarea activității
Debutul activității
Desfășurarea activității

Recomandări (se completează de către mentor):

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Semnătura _________________

Calificativ final _______________

29
 Temă
Realizați un chestionar în Google Docs, a cărui link să fie trimis colegilor, spre
completare.
• Subiect: Cele mai utilizate metode didactice în învățământul preșcolar;
• Număr itemi: 10 (cu răspuns dual, multiplu și scară liniară)
• Nr. Subiecți: 10

Adresa web a chestionarului:

Descrierea graficelor generate automat de Google Docs:

Grafic 1:

Grafic 2:

Grafic 3:

30
Grafic 4:

Grafic 5:

Grafic 6:

Grafic 7:

Grafic 8:

31
Grafic 9:

Grafic 10:

Concluzii

32
 ANEXA I
Descrierea indicatorilor pentru evaluarea predărilor

1. Documentarea științifică și metodică

Fiecare proiect de lecție este necesar să fie atent pregătit. Primul pas constă în
căutarea informațiilor necesare alcătuirii unui proiect. Acestea pot fi găsite în cursurile
de specialitate sau în metodicile disciplinelor vizate. Întrucât modalitățile de realizare ale
proiectul didactic sunt diverse, se va urma stilul recomandat de către profesorii
Universității Adventus.
Următorul pas este citirea atentă a programei, pentru a identifica finalitățile
relaționate cu titlul și conținuturile indicate de profesorul mentor. În cazul în care tipul
lecției nu a fost indicat de profesorul mentor, se pot lua în considerare următoarele
variante: mixtă, dobândire de noi cunoștințe sau formare de priceperi și deprinderi.
Celelalte două tipuri de lecție, de verificare și apreciere și /sau recapitulare și
sistematizare sunt mai puțin frecvente, în comparație cu cele indicate anterior.
Primele proiecte pot lua foarte mult timp, uneori chiar câteva săptămâni. Mulți
studenți se descurajează foarte repede în această etapă, crezând că pierd prea mult timp.
Totuși, acesta nu este un timp pierdut, ci unul câștigat. În această perioadă se formează
deprinderi corecte de lucru în ceea ce privește proiectul de lecție și fiecare deprindere
exersată acum va conduce spre eficientizarea operațiilor viitoare. Cu timpul, durata
necesară alcătuirii unui proiect se va scurta foarte mult, operațiile odată exersate vor
antrena rapid conexiuni valoroase iar întregul proces va fi mult prescurtat.
2. Definirea obiectivelor (după Mager)
Obiectivele vor fi definite doar după modelul lui Mager. Acesta constă în
indicarea tuturor celor trei elemente de bază: comportament, context și criteriu de
evaluare. În ceea ce privește comportamentul, acesta trebuie să fie concret, observabil. Se
evită folosirea verbelor „a ști” sau „a cunoaște” și adăugarea de mai multe
comportamente într-un singur obiectiv. La context, se poate preciza modalitatea de
implicare a profesorului, mijloacele didactice ce pot fi folosite, modalitatea de lucru.

33
Criteriul de evaluare va fi formulat având în vedere nivelul minim de reușită. În cazul în
care este vorba de o lecție de evaluare și se formulează bareme de corectare, criteriul
minim de reușită va fi asimilat calificativului Suficient.
Exemple:
O1: Să indice cuvinte cu sens opus, cu ajutorul planșelor cu imagini. Obiectivul se
consideră realizat dacă fiecare copil indică cuvinte cu sensul opus pentru cel puțin
jumătate din situații.
O2: Să rezolve adunări în concentrul 1-10, folosind bețișoare. Obiectivul se consideră
realizat dacă fiecare preșcolar efectuează corect cel puțin 60% din exerciții.
O3: Să recunoască culorile primare, fără ajutorul profesorului. Obiectivul se consideră
realizat dacă fiecare preșcolar recunoaște toate culorile primare.
3. Corelarea dintre obiective, conținuturi și metode
Deși în mod normal conținuturile sunt alese în funcție de obiective, pentru
studentul practicant situația este diferită, deoarece planificarea unității este deja realizată
de către mentor. Din moment ce competențele și conținuturile sunt selectate și specificate
în planificarea pe unitate, următorul moment important în procesul redactării proiectului
didactic, după alcătuirea obiectivelor operaționale, este alegerea metodelor didactice.
Există câteva metode didactice care sunt extrem de folosite și apar în aproape
toate proiectele: Explicația, Conversația și Exercițiul. De obicei, ordinea în care ele sunt
indicate reflectă ponderea lor în activitate. Studenții începători au tendința de a confunda
Explicația și Conversația. De reținut faptul că nu poate exista Conversație fără întrebări
și răspunsuri. Dacă nu există întrebări și răspunsuri, fie este vorba despre Explicație, fie
este vorba despre Expunere, ca metodă didactică.
O altă problemă des întâlnită este indicarea greșită a metodei Problematizarea.
Această metodă necesită condiții specifice de aplicare și nu poate fi folosită în orice
contexte. În mod sigur nu poate fi indicată în momentul în care se dorește rezolvarea
unei probleme tipice de matematică. În cazul Problematizării, se aduce în prim plan
necesitatea rezolvării un probleme ce nu poate fi rezolvate prin intermediul unor
algoritmi învățați anterior, ci este nevoie de o abordare nouă și creativă. Există o anumită
asemănare între Problematizare și Asaltul de idei (Brainstorming). Deseori, în proiecte,

34
apar confuzii între cele două metode. În cazul celei de-a doua, este necesară respectarea
anumitor etape de lucru și respectarea unor condiții specifice de mediu.
Dacă la metode este indicat și jocul didactic, proiectul didactic trebuie să
cuprindă automat structura jocului și etapele jocului. Structura jocului este descrisă
înainte de tabelul în care este indicată desfășurarea activității. Etapele jocului fie
înlocuiesc etapele tipice ale activității (situație întâlnită mai des în învățământul
preșcolar), fie se asociază armonios cu etapele clasice ale activității.
4. Corelarea dintre scop, tipul lecției și etapele activității
Scopul este o finalitate ce se indică de obicei printr-o singură propoziție ce
conține indicații cu grad înalt de generalitate. Scopul lecției face o trimitere clară la tipul
lecției și permite concretizarea lui în obiectivele operaționale. Pentru evitarea confuziei
dintre titlul/subiectul activității și scop, se are în vedere faptul că titlul/subiectul
activității face de obicei apel la conținutul abordat, în timp ce scopul activității realizează
legătura dintre tipul lecției și obiectivele operaționale.
Fiecare tip de lecție are o structură specifică indicată prin etape specifice. De
exemplu, la lecția de evaluare este clar că se va exclude etapa „Însușirea noului
conținut”. Dacă există un conținut nou, atunci lecția va fi automat de
„Transmitere/dobândire de noi cunoștințe”. Etapa de transmitere a noului conținut
lipsește din toate celelalte tipuri de activități. Se va evita introducerea „Desfășurării
activității” ca etapă distinctă. Se consideră că activitatea se desfășoară unitar de la
începutul ei și până la finalizarea ei, nu doar în cele câteva minute rezervate unei etape
denumite în mod greșit „Desfășurarea activității”.
5. Alegerea mijloacelor didactice adecvate
Mijloacele didactice pot fi selectate, adaptate sau produse de către cadrele
didactice. Pentru cele din prima categorie este nevoie fie de achiziționarea lor prin
cumpărare, închiriere sau împrumutare, fie de cunoașterea și identificarea lor dintr-un
depozit al instituției sau dintr-o colecție personală.
Uneori, materialele disponibile nu se potrivesc perfect la nevoile existente. În
acest caz ele trebuie adaptate. Alteori mijloacele didactice trebuie produse, iar în cazul
acesta cantitatea de resurse consumate este mult mai mare. Riscul ce poate apărea aici

35
este poziționarea în extreme: fie studentul face uz foarte puțin sau deloc la mijloace
didactice, calitatea predării având grav de suferit, fie se concentrează prea mult pe
producerea de materiale didactice și prea puțin pe proiectarea și conducerea învățării.
Tendința actuală este ca profesorii și studenții practicanți să petreacă din ce în ce
mai puțin timp în pregătirea materialelor necesare activității didactice, cu un impact
negativ asupra calității procesului de predare.
6. Alegerea metodelor de evaluare potrivite
Evaluarea se desfășoară pe tot parcursul activității, de aceea, în tabelul care
descrie desfășurarea activității, va exista atât o coloană care va arăta modul de corelare a
procesului de predare-învățare-evaluare, cât și un rând care va indica etapa care detaliază
activitățile specifice evaluării. Pe coloana dedicată evaluării se folosesc de obicei notații
de genul: observarea sistematică a comportamentului elevului, evaluare orală, evaluare în
scris, evaluare practică. În rândul dedicat etapei specifice se descriu instrumentele
folosite.
7. Prezența corelațiilor intra și interdisciplinare
Corelațiile intra și interdisciplinare se realizează cu precădere în cadrul etapei
„Retenției și transferului”. Dacă copilul este conștientizat asupra faptului că informațiile
și deprinderile acumulate în vor fi utile și în alte contexte de viață sau educaționale, va fi
mult mai motivat să se implice activ în procesul de predare-învățare-evaluare. Corelațiile
se pot realiza atât în timpul activității, prin participarea directă a profesorului, cât și prin
intermediul proiectelor speciale. În ultimul caz este necesară oferirea de informații
suficiente pentru rezolvarea eficientă a sarcinilor anunțate.
8. Pregătirea materialelor necesare desfășurării activității
Acest moment face referire directă la cele câteva momente în care, înainte de
începerea activității, profesorul își organizează vizual materialele didactice ce urmează a
fi folosite în timpul orei. Poate opta pentru ca unele să fie la vedere, iar altele să fi la
îndemână dar nu la vedere, pentru a nu distrage atenția elevilor într-un moment
nepotrivit.
Pentru o organizare eficientă a materialelor, este necesar ca studentul să aibă o
imagine foarte clară asupra întregului proces și asupra momentelor cheie în care va apela

36
la diversele materiale selectate, îmbunătățite sau produse de el. Dacă această imagine
clară de ansamblu lipsește, materialele nu vor fi organizate eficient, iar impresia generală
va fi aceea de dezordine și lipsă de control.
9. Pregătirea grupei pentru începerea activității
Înainte de a începe să vorbească, studentul practicant trebuie să se asigure că
toate privirile sunt îndreptate asupra lui. Pentru a-i ajuta pe copii să se concentreze
asupra sarcinilor cerute, este nevoie să verifice în prealabil dacă fiecare dintre ei are un
spațiu personal curat, ordonat și că nu există stimuli care să le distragă atenția.
10. Asigurarea accesului fiecărui preșcolar la mijloacele didactice
În cazul în care se lucrează cu material individual, activitatea trebuie organizată
astfel încât accesul fiecăruia la mijloacele didactice necesare desfășurării activității să fie
cât mai ușor, cu cât mai puțin deranj posibil. Dacă nu există materiale disponibile pentru
fiecare și este necesar să se aștepte la rând pentru utilizarea acestora, atunci este bine să
fie indicată foarte clar care este sarcina sau activitatea în care ar trebui să se implice
copilul, înainte să îi vină rândul la folosirea materialului dorit. În timpii morți, copiii pot
avea inițiative nepotrivite, care să deturneze întreaga activitate a colectivului în direcții
nedorite.
11. Captarea atenției preșcolarilor
Există multiple modalități prin intermediul cărora poate fi captată atenția
preșcolarului. Se pot folosi cântece, jocuri, poezii, ghicitori, diverse materiale ce induc
ideea de surprinză (cutii, jobene, scrisorele etc.), povestiri, materiale video, invitarea
unor personalități admirate de preșcolari (poștaș, polițist, pompier etc.).
Pentru evitarea monotoniei și instalării rutinei, este recomandată alternarea
metodelor și permanenta lor îmbogățire cu idei noi. În această etapă de vârstă
curiozitatea copiilor este crescută și activată de fiecare dată când sunt expuși unor situații
inedite. Elementul de noutate atrage întotdeauna, în special la vârste mici.
12. Organizarea colectivului de preșcolari
Înainte de a începe orice demers, studentul trebuie să se asigure că grupa este
gata pentru demararea activităților. În acest sens, organizarea spațiului personal de lucru
al fiecărui copil poartă o importanță specială. Fiecare ar trebuie să învețe să își ordoneze

37
propriul spațiu și copilul ar trebui să știe că nu poate trece la o nouă activitate dacă nu are
băncuța curată, culorile în penar, fișele în portofoliu etc.
13. Folosirea tranzițiilor în vederea pregătirii preșcolarilor pentru activitate
La nivel preșcolar, momentele de trecere între activități de diferite tipuri sunt mai
dificil de realizat, iar în aceste momente se folosesc cu succes deosebit tranzițiile.
Acestea au rolul de a anunța într-un mod plăcut (cântec, poezie, anumite mișcări, jocuri
scurte) că activitatea în curs este pe cale să se termine și că urmează o activitate diferită.
14. Activizarea copiilor
Cu cât copiii sunt mai activi în timpul activităților, cu atât învățarea se produce
cu mai multă ușurință și eficiență. Un copil activ răspunde la întrebări, se implică,
întreabă, este curios, comentează, cercetează, urmărește cu privirea, ascultă indicațiile
primite, execută sarcinile.
Un prim rol important în activizarea copiilor îl are momentul de captare a
atenției. Cu cât vor fi mai captivați de noutate, cu atât se vor implica cu mai mult elan.
Invitația spre acțiune se poate realiza prin intermediul conversaților euristice, jocurilor
didactice, exercițiilor cu material individual, activităților practice și gospodărești,
desenului și evitarea metodelor de lucru care încurajează pasivitatea.
15. Formarea deprinderilor de muncă independentă
În mod normal, orice activitate debutează frontal. În această etapă de lucru se
organizează colectivul, se captează atenția, se reîmprospătează structurile anterioare ale
cunoașterii, se transmit noi conținuturi. Însă, de cele mai multe ori, este necesar să fie
introduse și momente în care copilul să poată lucra independent. Poate desena, poate
completa o fișă de lucru, poate lucra la confecționarea unui obiect, poate colora, poate
asambla diverse sisteme, poate lucra cu jetoane etc.
Fiecare încercare trebuie încurajată și fiecare sarcină realizată cu succes trebuie
sărbătorită. În felul acesta preșcolarul va învăța că nu este greu să se descurce singur și
își va crea o imagine de sine sănătoasă.
16. Crearea de situații de învățare potrivite pentru individualizare și
diferențiere
Copiii sunt diferiți, reacționează diferit, învață diferit și au evoluții diferite. În

38
timp ce în formarea colectivelor se ține cont de vârsta copiilor, pentru ușurarea
procesului ce predare-învățare-evaluare nu trebuie ignorat faptul că și în interiorul
grupelor de vârstă identice variațiile sunt destul de mari. Unii copii au nevoie de mai
multe exerciții, alții de mai puține. Unii au nevoie de mai multă stimulare vizuală, ații au
nevoie să-și folosească mâinile pentru a învăța.
Teoria inteligențelor multiple a adus foarte multe informații utile pentru
eficientizarea procesului de învățare, studierea și aplicarea cunoștințelor asociate ei fiind
deosebit de benefice pentru îmbunătățirea întregului demers pedagogic.
17. Încadrarea în timp
Încadrarea în timp este una dintre principalele probleme ale debutanților. Din
cauza lipsei de experiență, studenților li se pare foarte greu să aproximeze timpul de care
au nevoie pentru finalizarea unei sarcini. Este necesar ca încă de la începutul conceperii
proiectului didactic studentul să ia în considerare factorul timp și să gândească toate
activitățile în funcție de el.
În primele ocazii de predare, studentul are tendința, din cauza emoțiilor, să treacă
cu foarte multă superficialitate peste momentele inițiale, peste întrebări și finalizează
mult prea repede activitățile planificate. Ca reacție, în următoarele predări va încărca cu
prea multe sarcini activitățile, menținând trăsătura de superficialitate a activității. Va veni
și momentul când va intra în panică deoarece va avea prea multe de făcut într-un timp
prea scurt. În aceste situații poate interveni și blocajul, fiind necesară intervenția
mentorului pentru salvarea situației.
Majoritatea studenților trec prin aceste faze înainte de a fi în stare să își
echilibreze predările și mulți se întreabă dacă vor face față și dacă au suficient talent
pentru a merge mai departe în pregătirea pentru profesia didactică. Acestea sunt etape
normale în faza de debut și în majoritatea cazurilor evoluția ulterioară este pozitivă.
Participarea responsabilă la practica pedagogică și perseverența în rezolvarea sarcinilor
indicate vor conduce spre progres.
18. Adaptarea comportamentului didactic în funcție de răspunsul
preșcolarului
Procesul de predare-învățare este însoțit de evaluarea permanentă a copilului.

39
Studentul trebuie să fie conștient că menținerea contactului vizual cu educatul este
deosebit de importantă. Mulți studenți sunt preocupați de materialele cu care lucrează, de
tabla pe care scriu, de calculatorul pe care îl folosesc și nu mențin contactul vizual cu
preșcolarii. Nu pot observa la timp schimbările de dispoziție, apariția indiferenței, a
oboselii, a curiozității, a distragerilor de orice tip.
Fiecare incident de felul acesta trebuie să antreneze o anumită reacție din partea
educatorului. În cazul în care se observă o anumită intensificare a interesului, este clar că
trebuie oferite informații mai amănunțite. Pe fondul interesului crescut memoria poate
reține cu mai multă acuratețe amănunte care în alte condiții ar fi fost trecute cu vedere.
În cazul în care se observă apariția oboselii, se poate decide introducerea unei
mici secvențe de mișcare. Dacă atenția este distrasă în altă parte, este necesară rezolvarea
situației care a produs deranjul.
19. Accentuarea caracterului practic-aplicativ al predării
Procesul de învățare este pe deplin finalizat doar în momentul în care au fost
formate noi priceperi și deprinderi sau dacă au fost îmbunătățite și completate unele deja
existente. Aceasta garantează faptul că noul conținut a fost pe deplin integrat în
structurile anterioare și că informațiile au o utilitate practică. Cele trei componente ale
unei competențe (cunoștințele, deprinderile și atitudinile) trebuie împletite armonios
pentru o învățare deplină.
20. Împletirea armonioasă a diferitelor forme de organizare a colectivului
În funcție de tipul de organizare a colectivului de preșcolari există mai multe
tipuri de activități. Cel mai întâlnite sunt cele în care activitatea se desfășoară frontal.
Educatoarea povestește, poartă o conversație, explică, demonstrează sau expune o idee,
iar toți ceilalți ascultă sau privesc. În alte momente ale zilei colectivul poate fi organizat
diferit. Ei pot avea activități individuale sau pot lucra în perechi. De regulă, cu cât
copilul este mai mic, cu atât activitatea în perechi sau pe grupuri se va desfășura cu mai
mare dificultate. Însă, cu timpul, copilul va învăța să colaboreze și să fie deschis spre a
cere și a oferi ajutor coechipierilor săi. Cea mai bună modalitatea de a ajuta preșcolarul
să colaboreze pentru formarea unei echipe este folosirea jocului de rol.

40
 21. Concentrarea pe dezvoltarea de relații pozitive cu preșcolarii
Multe cadre didactice păstrează o distanță afectivă mult prea mare față de copii.
Cu cât copiii sunt mai mici, cu atât reacționează mai puternic la o implicare emoțională
adecvată din partea profesorului. Implicare emoțională adecvată înseamnă:
• Menținerea contactului vizual în timpul conversației;
• Obișnuința de a răspunde calm și cu amabilitate;
• Privire relaxată, ce exprimă acceptare și înțelegere;
• Exprimarea emoțiilor pozitive trebuie să fie dublată de afirmarea continuă a
fermității în ceea ce privește respectarea regulilor, a colegilor de joacă sau de
învățare și de încurajare a controlului propriilor reacții;
• Folosirea contactului fizic acceptat social cum ar fi: atingeri ușoare pe umăr
pentru încurajare, strângerea mâinii pentru a mulțumi sau felicita etc.
• Evitarea manifestării iritării prin ridicarea vocii în tonuri prea înalte, gesturi
nervoase sau cuvinte nepotrivite;
• Crearea unei atmosfere în care copiii să reacționeze în mod senin, să zâmbească
natural și să îi respecte pe ceilalți;
• În majoritatea cazurilor, copiii au capacitatea de a reflecta emoțiile cadrului
didactic. Dacă au parte de emoții pozitive, vor răspunde cu emoții pozitive.
Situațiile particulare necesită asistență specializată.
• Respectul, încrederea, acceptarea, prețuirea sunt percepute de către copil încă de
la primele interacțiuni. Relația cu copilul se modelează începându cu prima
întâlnire.
22. Stăpânirea de sine și autocontrolul în situații tensionate
În fiecare zi apar momente tensionate care pot deteriora în mod iremediabil
calitatea activităților. Momentele de tensiune apar atunci când:
• Copilul este plictisit;
• Programul este prea încărcat și intervine oboseala;
• Preșcolarul nu se simte bine și nivelul de autocontrol este foarte scăzut;
• Copilul trece prin momente pe care nu are puterea să le depășească: un copil i-a

41
 luat jucăria preferată sau a intrat înaintea lui la rând, altul vorbește exact în
momentul în care ar dori el să vorbească, primește prea puțină atenție din partea
educatoarei, are mai puține jucării etc.;
• Mediul este străin pentru copil și cere cu insistență prezența părinților;
• Activitățile propuse nu se înscriu în sfera intereselor copilului;
• Nu are prieteni și percepe mediul ca fiind ostil;
• Acasă trăiește în tensiune, asistă la violențe și limbaj nepotrivit și reproduce
comportamentele observate în mediul în care trăiește;
• Nu reușește să depășească egocentrismul și cere mai multă atenție decât i se
poate oferi;
• Are o capacitate redusă de comunicare, nu își poate exprima în mod potrivit
simțămintele și folosește comportamente nepotrivite pentru acest lucru.
Există o multitudine de factori generatori de comportamente nepotrivite ce
produc frustrare și tensiune. Educatoarea va da dovadă de o putere mai mare de stăpânire
de sine și autocontrol dacă va putea intui cauzele care au stat la baza evenimentelor
neplăcute. Înțelegând mecanismul de declanșare a răspunsului nepotrivit, poate face pași
importanți pentru redresarea situației încă din timpul activități, modelându-și discursul
pedagogic într-o manieră potrivită pentru detensionarea situației.
23. Realizarea obiectivelor asumate
În practică se observă faptul că multe activități destinate preșcolarilor nu sunt
direcționate de obiective foarte clar alcătuite. Ele riscă să transforme în activități lipsite
de valoare educativă deoarece au la bază atitudini și comportamente didactice
nerecomandate:
• Concentrarea exclusivă pe amuzament și distracție;
• Dorința cadrului didactic de a se implica cât mai puțin sau deloc în proiectarea și
organizarea unei activități de calitate;
• Oferirea în exces de materiale media precum desene animate;
• Abandonarea copiilor în fața calculatorului;
• Preocuparea excesivă pentru organizarea de activități festive în momentele în
care era necesară concentrarea pe dezvoltarea de comportamente dezirabile, etc.

42
 În acest domeniul cel mai important concept este echilibrul. Bineînțeles că este
necesar ca activitățile să fie atrăgătoare, timpul și resursele să fie folosite eficient, este
necesară integrarea tehnologiei în predare și organizarea de evenimente deschise în care
să fie prezenți și părinți sau alte personalități externe. Toate acestea au, însă, o limită. O
activitate reușită împletește armonios forma cu fondul, atrăgătorul cu necesarul și face
posibilă întâlnirea dintre interesele copiilor și cerințele programei traduse în obiective.
24. Exprimarea aprecierilor și recomandărilor la finalul activității
Nevoia de acceptare și apreciere este fundamentală la vârsta copilăriei. Fiecare
comportament reușit trebuie apreciat. Orice evoluție pozitivă, chiar și aproape
imperceptibilă unui ochi superficial va fi repede îmbunătățită dacă este remarcată. În
mod natural, copiii se simt motivați să repete un comportament care observă că este
agreat, deoarece în felul acesta reușesc să primească mai multă atenție.
Unii educatori obișnuiesc să ofere anumite recompense pentru fiecare
comportament pe care doresc să îl întărească. Alții preferă să evite acest lucru, ferindu-se
de capcana condiționării behavioriste. Oricare ar fi abordarea pe care educatorii o adoptă,
cei mai mulți nu agreează oferirea dulciurilor rafinate, deoarece declanșarea rapidă de
energie determinată de consumarea lor nu este întotdeauna ușor de controlat în mediul
preșcolar.
După ce au fost prezentate, în ton suficient de laudativ, toate aspectele pozitive
ale activității, urmează momentul indicării aspectelor negative. Acest lucru nu se va face
în ton de reproș, ci sub formă de recomandări. Recomandarea ar putea să sune astfel:
„Copii, ce părere aveți dacă la următoarea activitate vom încerca să avem mai multă
răbdare și să așteptăm liniștiți să ne vină rândul la tabla magnetică?” Această întrebare
merită să fie continuată cu o soluție pe măsură. Dacă este continuată cu o idee de
rezolvare, copiii au timp să se obișnuiască mental, până la a următoarea activitate, cu
soluția propusă. Ideea de rezolvare ar putea fi: „Data viitoare, voi avea un recipient unde
voi pune bilețele cu numele voastre. De fiecare dată când va fi nevoie să invit pe cineva
la tabla magnetică, voi extrage câte un nume din recipient”.

43
 ANEXA II
EXEMPLE DE ADEVERINȚE

Unitatea de învățământ:
Adresa:
Nr. de înregistrare:

Adeverință de practică pedagogică

Învățământ preșcolar

Se adeverește prin prezenta că studentul/studenta ___________________________

a efectuat practica pedagogică la grupele ____________________________, sub
supravegherea profesorilor pentru învățământul preșcolar/primar_____________
_______________________________________________________________________
_________________________________________________________________,
conform Centralizatorului anexat.

Adeverința s-a eliberat pentru a face dovada efectuării practicii pedagogice, cerute în
cadrul cursurilor de la Universitatea Adventus din Cernica, Specializarea Pedagogia
Învățământului Primar și Preșcolar.

Data Semnătura

44
Unitatea de învățământ:
Adresa:
Nr. de înregistrare:

Adeverință
Vechime în muncă

Se adeverește prin prezenta că domnul/doamna _____________________________ este

angajat/angajată a unității noastră din anul ______, având încadrarea de
_______________, cu gradul didactic ___________, predând în cursul anului curent la
grupa ____________.

Adeverința s-a eliberat pentru a face dovada vechimii în muncă și a funcției ocupate, la
Universitatea Adventus din Cernica, Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și
Preșcolar.

Data Semnătura

45

View publication stats