2017 Ghid Farmacie 30.05.2017 PDF

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT
„GRIGORE GHICA VODĂ” DIN IAȘI
GHIDUL EXAMENULUI DE ABSOLVIRE 2017

Calificarea profesională:
asistent medical de farmacie
Ediția a V-a
Coordonatori:
Prof. Edmond Ciumaşu
Prof. Mihaela Postelnicu
Farm primar Daniela Șfichi
Școala Postliceală Sanitară ”Grigore Ghica-Vodă” din Iași
ISBN.........
Editura...........
Copertă și tehnoredactare:
Tania Bararu
Mihaela Postelnicu
Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie



ARGUMENT
Această lucrare a fost elaborată pe baza Curriculum-ului și a Standardelor de
Pregătire Profesională pentru calificarea profesională asistent medical de farmacie,
(nivel 5 ) aprobate prin OMEdC Nr. 5042/27.09.2005. Ghidul examenului de
absolvire 2017 pentru calificarea profesională asistent medical de farmacie (aflat în
acest an la cea de a cincea ediție) apare ca urmare a experiențelor dobândite în
desfășurarea acestui examen în ultimii ani. Dorința de a oferi un instrument de lucru
util și complet elevilor noștri și cadrelor didactice, ne-au determinat să concepem
această lucrare. Scopul principal a avut în vedere o evaluare fidelă și obiectivă a
nivelului dobândirii competențelor de către absolvenții acestei specializări.
Cum se va derula examenul de absolvire în luna iulie 2016 ?

În anul școlar 2016-2017 examenul de absolvire se desfășoară în baza OMEN
nr. 5005/2.12.2014 privind Metodologia de organizare și desfășurare a examenelor
de certificare a calificării profesionale a absolvenților învățământului postliceal și a
OMENCS nr. 5078/31.08.2016 privind aprobarea graficului de desfășurare a
examenelor de certificare a învățământului profesional și tehnic preuniversitar în
anul școlar 2016-2017.
Facem precizarea că Metodologia și Calendarul pot suferi modificări în
fiecare an școlar.
Care este calendarul examenului de absolvire din luna iulie 2017?
 Înscrierea candidaților 3 – 7 iulie 2017

1. Desfășurarea PROBEI PRACTICE 10-11 iulie 2017
2. Desfășurarea PROBEI SCRISE 12-iulie 2017
 Afișarea rezultatelor la proba scrisă 13 iulie 2017
 Depunerea și soluționarea contestațiilor la proba scrisă 14 iulie 2017
3. SUSŢINEREA PROIECTULUI 17-18 iulie 2017

 Afișarea rezultatelor finale 19 iulie 2017
Care sunt probele examenului de absolvire?

Examenul de absolvire cuprinde 3 probe, în ordine:
 proba practică
 proba scrisă
 susținerea unui proiect
Cum se desfășoară proba practică?
Detaliile le găsim în PARTEA I a lucrării.
Proba practică se desfășoară pe parcursul a una / două zile ( 10 și 11 iulie
2017 ) în laboratorul de farmacie al școlii și constă în extragerea unui bilet de examen
care cuprinde subiecte specifice. Candidații vor trata subiectele în fața comisiei de



examen, care va urmări o evaluare cât mai fidelă a competențelor practice dobândite
de către elevi pe parcursul celor trei ani de studiu.
 Rezultatul probei practice se apreciază cu note de la 1 la 10 și nu poate fi
contestat.
 Nota minimă de promovare a probei practice este 6 (șase)
 Promovarea probei practice dă dreptul candidaților să susțină următoarea
probă, cea scrisă.
Cum se desfășoară proba scrisă?

Detaliile le găsim în PARTEA a II-a a lucrării.
Proba scrisă se desfășoară în data de 12 iulie 2017, începând cu ora 9,00 și
cuprinde itemi de evaluare (întrebări tip grilă) din modulele de specialitate prevăzute
de curriculum.
Comisia metodică de farmacie din școală va înainta comisiei județene de
evaluare și certificare, cu 30 de zile înainte de începerea examenului, 3 variante de
subiecte, însoțite de baremele de corectare și notare. Fiecare variantă de subiecte va
cuprinde 90 de itemi de evaluare din module de specialitate
Cei 270 de itemi de evaluare ( 3 variante x 90 de itemi de evaluare ) vor fi
selectați de către comisia de examen din itemii cuprinși în lucrarea de față.
Itemii de evaluare au o singură variantă de răspuns corect a) sau b) sau c) sau
d). Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct. La final, punctajul obținut se
transformă în notă (de exemplu, 90 de puncte obținute, înseamnă nota 9,00). Se
acordă 10 puncte din oficiu.
 Proba scrisă durează 3 ore.
 Nota minimă de promovare este 5 (cinci).
 Rezultatul probei scrise poate fi contestat.
Cum se desfășoară susținerea proiectului ?

Detaliile le găsim în PARTEA a III-a a lucrării.
Pe parcursul ultimului semestru de studiu ați redactat partea scrisă a
proiectului, cu respectarea structurii stabilite în cadrul catedrei de farmacie. Proiectul
a fost monitorizat de către îndrumătorul lucrării care a completat o FIŞĂ DE
EVALUARE (părțile I-III) pe parcursul elaborării acesteia. Partea a IV a fișei de
evaluare Aprecierea prezentării susținerii orale a proiectului va fi completată de
către comisia de examen.
La examen ( 17 și 18 iulie 2017 ) va trebui să prezentați sintetic, echilibrat și
argumentat proiectul pe care l-ați întocmit. Este bine să sintetizați din timp varianta
scrisă a proiectului de absolvire, astfel încât să realizați o comunicare orală clară,
coerentă și fluentă. Atenție! Nu citiți sinteza pe care o faceți. Încercați să prezentați
liber, argumentat. Modul în care prezentați proiectul de absolvire se notează în
partea a IV-a a fișei de evaluare a proiectului. După prezentarea părții scrise a
proiectului, comisia de examen va adresa candidatului întrebări cu referire la tema
care a fost aleasă.
Proiectul este notat cu note de la 1 la 10.



Nota minimă de promovare a probei de susținere a proiectului este 6 (șase) și

nu poate fi contestată.
Media generală minimă de promovare a examenului de absolvire este:

6 (șase)!
Facem o observație. Curriculumul în baza căruia v-ați pregătit cuprinde 31 de

module ( în curriculum ele apar notate cu cifre romane, XXXI): în anul I de studiu se
studiază 11 ( XI ) module, în anul II se studiază 10 ( X) module, în anul III se
studiază 10 (X) module. Nu veți găsi formulate întrebări grile din toate aceste module.
Unele fac parte din pregătirea dumneavoastră generală, competențele dobândite la
aceste module interferând cu cele dobândite la modulele de specialitate, fiind aplicate
sub diverse forme pe parcursul desfășurării examenului de absolvire.
De exemplu, nu există întrebări grilă din Modulul I din anul II Comunicare
profesională în limba modernă, dar competențele dobândite la acest modul pot fi
aplicate atunci când consultați surse bibliografice în limbi moderne. Un alt exemplu,
nu există întrebări grilă din Modulul VII din anul II Tehnologia informației și
comunicării, dar dumneavoastră aplicați competențele dobândite la acest modul
atunci când redactați partea scrisă a proiectului de absolvire. Exemplele pot continua.
În mod explicit sau implicit, toate cele 31 (XXXI) de module se regăsesc, sub o
formă sau alta, în desfășurarea examenului de absolvire.
În perioada 29 mai – 2 iunie 2017 se desfășoară simularea examenului de

absolvire Simularea este benefică atât pentru elevi cât și pentru organizatori. Elevii
intră în atmosfera de examen și pot stabili nivelul de pregătire la care se situează.
Organizatorii pot constata eventualele deficiențe și pot lua măsuri pentru remedierea
lor.
Vreau să adresez pe această cale mulțumiri tuturor celor care au făcut posibilă
apariția acestei lucrări. La ea și-au adus contribuția cadre didactice ale școlii,
farmaciști, medici, profesori, asistenți medicali de farmacie.
Vă dorim mult succes !
Prof. Edmond CIUMAŞU

Directorul Școlii Postliceale Sanitare „Grigore Ghica-Vodă” din Iași



Tematica examenului de absolvire – 2017

Este elaborată pe baza Curriculum-ului și a Standardelor de pregătire profesională
pentru calificarea profesională asistent medical de farmacie, nivel 5, aprobate prin OMEdC
nr. 5042/27.09.2005
Lista competențelor curriculumului

Aprobate prin OMEdC nr. 5042/27.09.2005
Pentru fiecare din cele 31 de module cuprinse în curriculum sunt stabilite

competențe specifice, în total 116. Dintre acestea, se vor alege competențele specifice
utilizate la elaborarea proiectului de absolvire, în funcție de tema aleasă.
1. Definește obiectul tehnologiei farmaceutice şi a conexiunilor cu celelalte discipline,
analizează evoluția medicamentului şi actului farmaceutic.
2. Explică noțiunile de remediu, medicament şi forma farmaceutică.
3. Descrie modul de prescriere, preparare şi eliberare a medicamentului din farmacie.
4. Descrie principalele operații generale si specifice farmaceutice.
5. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvați.
6. Identifică şi numește modificările observate la inspecția generală
7. Recunoaște manifestările cauzate de diferite afecțiuni
8. Analizează noțiunile generale despre plantele medicinale
9. Descrie părțile de plante medicinale utilizate în terapeutică
10. Explică metodele tehnologiei de obţinere a produselor vegetale
11. Descrie formularea soluţiilor medicamentoase şi a solvenţilor.
12. Clasifică şi prepară soluţii medicamentoase
13. Definește şi prepara soluţii administrate pe mucoase.
14. Enumera metodele de extracţie din produsele vegetale.
15. Analizează combinaţiile chimice cu acţiune farmaceutică a elementelor din tabelul lui
Mendeleev.
16. Descrie aspectele fizice –chimice ale compuşilor anorganici farmaceutice.
17. Explica acţiunea farmaceutică a combinaţiilor chimice anorganice.
18. Descrie noțiunile de farmacologie generală (forme medicamentoase, compoziție etc.)
19. Explică noțiunile de farmacocinetică ( absorbţia, metabolizarea, eliminarea)
20. Descrie acţiunea, efectele şi mecanismele de acţiune ale medicamentelor
21. Explică reacțiile adverse şi incompatibilitățile
22. Analizează noțiunile generale despre glucide, poliuronide şi heterozide
23. Recunoaște uleiurile volatile şi plantele din care provin
24. Stabilește importanță vitaminelor pentru sănătate şi numește plantele din care provin
25. Specifică originea lipidelor şi modul lor de obţinere
26. Descrie diferitele tipuri de alcaloizi
27. Demonstrează bazele farmacocinetice ale unui medicament
28. Determina bazele farmacodinamice şi farmacoterapeutice ale medicamentelor
29. Identifica bazele farmacotoxicologice
30. Indică farmacografia unui medicament
31. Clasifică medicamentele în funcție de mecanismul şi locul de acţiune
32. Specifica bazele unei recomandări



33. Explica noțiunea de forma farmaceutică sterilă şi respectă normele de asepsie conform
standardelor în vigoare.
34. Descrie formele farmaceutice injectabile şi perfuzabile.

35. Descrie metodele de preparare a soluţiilor oftalmice – colire în industria farmaceutică.
36. Enumeră clasele de substanţe organice cu acţiune pe sistemul nervos central
37. Caracterizează substanțele din punct de vedere fizico-chimic
38. Descrie structura chimică a substanţelor organice cu acţiune pe sistemul nervos central
39. Clasifica substanțele în funcție de acţiunea asupra sistemului nervos central
40. Prezintă acţiunea farmacodinamica a substanţelor
41. Precizează condițiile de conservare şi păstrare
42. Precizează rolul plantelor medicinale în fitoterapie
43. Explică metodele de obținere a preparatelor farmaceutice prin extracția produselor
vegetale
44. Descrie efectele fiziologice şi terapeutice ale principiilor active din plantele medicinale
45. Descrie şi clasifică soluțiile coloidale.
46. Enumera şi aplică tehnicile de preparare a formelor farmaceutice - emulsii şi suspensii
47. Descrie şi clasifică unguentele şi supozitoarele ca sisteme eterogene.
48. Definește şi aplică tehnicile de preparare a formelor farmaceutice - pulberi
49. Identifică şi descrie formele farmaceutice sub formă de capsule şi granulate după FR X
50. Definește şi aplică tehnicile de preparare a formelor farmaceutice – pilule
51. Identifică şi definește principalele tipuri de reacţii adverse produse de medicamente
52. Analizează tipurile de reacţii adverse/ toxice în conformitate cu normele acceptate
53. Descrie elemente clinico-terapeutice conexe tipurilor de reacţii adverse
54. Clasifica substanțele chimice organice în funcție de structură
55. Descrie substanțele farmaceutice organice din punct de vedere fizico-chimic
56. Analizează substanțele organice în funcție de acţiune
57. Explică acțiunea substanțelor cu un anumit nucleu organic
58. Specifica condițiile de conservare
59. Definește formele farmaceutice comprimate.
60. Descrie formele farmaceutice numite comprimate acoperite – drajeuri.
61. Studiază formele farmaceutice solide cu acţiune modificată.
62. Clasifica preparatele pentru îngrijirea feței.
63. Prepară forme farmaceutice pentru ten.
64. Descrie preparatele pentru îngrijirea corpului.
65. Prepara forme farmaceutice pentru îngrijirea corpului.



CALIFICAREA PROFESIONALĂ: asistent medical de farmacie
PARTEA I
Proba practică
 Teme pentru proba practică

 Model de evaluare probă practică



PROBA PRACTICĂ
Teme pentru examen de absolvire 2017
1. Acetilcisteina
2. Acid acetilsalicilic
3. Acțiunile şi indicațiile tranchilizantelor
4. Ambroxol
5. Amoxicilina
6. Ampicilina
7. Augmentin
8. Avantajele, dezavantajele preparatelor injectabile
9. Badijonaj bucal
10. Băi oculare
11. Benzilpenicilina
12. Bromhexin
13. Cafeina
14. Capsule – monografia FRX
15. Carbonat acid de sodiu
16. Ciprofloxacina
17. Claritromicina
18. Clasificarea perfuziilor după scopul terapeutic
19. Codeina
20. Comprimate – avantaje, dezavantaje
21. Comprimate – descriere conform FRX
22. Comprimate – monografia FRX
23. Cotrimoxazol (sulfametoxazol+trimetoprim)
24. Dextrometorfan
25. Dezagregarea comprimatelor – FR X
26. Dezagregarea capsulelor - FR X
27. Diazepam
28. Diferențe între perfuzii şi medicamente injectabile
29. Digoxina (glicozizi cardiotonici)
30. Dizolvarea şi omogenizarea - operaţii ale preparării soluţiilor
31. Doxiciclina
32. Drotaverina
33. Emulsii – monografia FRX
34. Emulsii medicamentoase - monografie FR X
35. Enalapril (IEC)
36. Erdosteina
37. Eritromicina
38. Extract de Ginkgo biloba – Tanakan
39. Fazele preparării unei soluţii magistrale - enumerare şi descrierea unei faze
40. Fenobarbital
41. Fenomene de instabilitate a emulsiilor
42. Fenomene de instabilitate a suspensiilor
43. Fenoximetilpenicilina
44. Forme farmaceutice administrate pe mucoasa nazală



45. Forme farmaceutice administrate pe mucoasa otică

46. Furazolidona
47. Gentamicina
48. Ketotifen
49. Metamizol (noraminofenazona)
50. Metoclopramid
51. Nifedipina
52. Nistatina
53. Nitroglicerina
54. Oculoguttae – monografia FRX
55. Omeprazol
56. Otoguttae – monografia FRX
57. Oxacilina
58. Pantoprazol
59. Papaverina
60. Paracetamol
61. Pasta cu apă
62. Picături administrate pe mucoasa oculară monografia FRX
63. Picături pentru ochi – monografia FRX
64. Preparat oficinal – pulberea Dover
65. Preparat oficinal – pulberea laxativă efervescentă
66. Pulberi – definiție , clasificare
67. Pulberi – monografia FR X
68. Pulberi - principalele etape ale preparării
69. Pulberi medicamentoase – definiție, clasificare
70. Rhinoguttae – monografia FRX
71. Sirop simplu
72. Siropuri – definiţie, clasificare
73. Soluţia alcoolică de iod iodurat
74. Soluţie de colargol
75. Soluţie de lactat de etacridină (rivanol)
76. Soluţii – monografie generală FRX
77. Soluţii alcoolice – soluţia alcoolică de iod iodurat
78. Soluţii alcoolice – alcoolul etilic: monografii FR X
79. Soluţii apoase medicamentoase – definiţie, clasificare
80. Soluţii cu solvenţi anhidri – ulei de floarea soarelui: monografii FR X
81. Soluţii injectabile – avantaje, dezavantaje
82. Soluţii injectabile – biofarmacie şi biodisponibilitate
83. Soluţii injectabile – definiţie, clasificare
84. Soluţii injectabile – definiţie, clasificare
85. Soluţii injectabile – lipsa particulelor insolubile
86. Soluţii perfuzabile – avantaje, dezavantaje
87. Soluţii perfuzabile – definiţie, clasificare
88. Soluţii perfuzabile – definiţie, preparare conform FRX
89. Soluţii uleioase medicamentoase – uleiul de floarea soarelui
90. Sterilitatea colirelor
91. Sterilizarea cu căldură uscată (FRX)
92. Sterilizarea cu gaz (FRX)
93. Sterilizarea cu vapori de apă sub presiune ( FRX)



94. Sterilizarea la autoclav

95. Sterilizarea prin filtrare (FRX)
96. Supozitoare – avantaje, dezavantaje
97. Supozitoare – definiţie, descriere, aspect, comportament topire/dizolvare
98. Supozitoare – monografia FRX
99. Supozitoare vaginale – preparare în farmacie
100. Suspensii – avantaje şi dezavantaje
101. Suspensii medicamentoase – monografie FR X
102. Trimebutina
103. Trimetazidina
104. Unguente – definiţie, preparare FRX
105. Unguentul simple
106. Vitamina A
107. Vitamina B6
108. Vitamina C
109. Vitamina E
110. Vitamina K
MODEL DE EVALUARE PROBĂ PRACTICĂ

Obiectiv evaluat Tehnica / procedura Punctaj
~ A enunțat corect şi complet definiția formei
farmaceutice
1
~ A descris şi identificat corect şi complet forma
farmaceutică
~ Calea de administrare
1
~ A enunțat corect avantajele şi dezavantajele formei
farmaceutice
1) Tehnica
~ Prepararea formei farmaceutice conform FRX
farmaceutică 1
~ Enumerarea substanțelor auxiliare şi descrierea lor
~ A evidențiat caracteristicele şi controlul calității
1
~ Depozitare, expediție, transport
~ Biodisponibilitatea substanțelor medicamentoase din
forma farmaceutică
1
~ Exemplificarea rețetelor magistrale (acolo unde este
cazul)
~ Încadrarea medicamentului în grupa terapeutică 1
~ Indicații
1
~ Contraindicații
2) Farmacoterapie
~ Precauții
1
~ Atenționări
~ Posologie – doze si mod de administrare 1
~ Reacții adverse 1
Total puncte 10



Partea a II-a – Proba scrisă

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: asistent medical de farmacie
ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ
ANUL I - Modulul V.
Nr.
Propedeutică farmaceutică și operații generale în practica farmaceutică
crt.
Farm. Berechet (Nanu) Mirela Elena, Farm. Iulia Biță
1. O substanță delicvescentă:
a) absoarbe vaporii de apă din atmosferă
b) se dizolvă în propria apă de cristalizare
c) este incoloră și inodoră
d) pierde apă de cristalizare
2. Conform FRX „la loc răcoros” înseamnă:
a) 2-8°C
b) 8-15°C
c) 15-25°C
d) 30-40°C
3. „Recipientele bine închise” (FRX):
a) evită contaminarea cu vapori
b) evită contaminarea cu microorganisme
c) evită contaminarea cu gaze
d) evită contaminarea cu lichide și solide
4. O linguriță corespunde la un volum aproximativ de:
a) 5 ml apa
b) 15 ml apa
c) 20 ml apa
d) 50 ml apa
5. Etichetele pentru preparatele de uz extern au culoare:
a) neagră cu margini albe
b) albă cu margini negre
c) roșie
d) albastră
6. Ce forma farmaceutică are cea mai mare biodisponibilitate?
a) soluția
b) comprimatul
c) capsula
d) suspensia
7. După specificul activității farmaciile NU pot fi:
a) de circuit deschis
b) de circuit închis
c) comunitare
d) de circuit continuu
8. Farmaciile de circuit închis se găsesc în:
a) centre comerciale
b) gări
c) spitale



d) apropierea spitalelor
9. În farmacie nu există:
a) oficina
b) receptura
c) spațiu de fumat
d) depozit
10. Oficina este:
a) încăperea accesibilă pacienților
b) încăperea în care se prepară preparatele oficinale
c) locul unde se păstrează FRX
d) încăperea oficială de depozitare a surplusului de medicamente
11. Etichetele pentru preparatele de uz intern au culoare:
c) roșie
d) albastră
12. Receptura este:
a) încăperea în care se face recepția medicamentelor
b) încăperea în care se eliberează rețetele compensate și gratuite
c) încăperea în care se prepară medicamentele magistrale
d) încăperea în care se consiliază pacientul
13. Substanțele toxice și stupefiante se păstrează la:
a) Venena
b) Separanda
c) loc accesibil pacientului
d) nu necesită spațiu special de depozitare
14. Substanțele puternic active se păstrează la:
a) Venena
b) Separanda
c) loc accesibil pacientului
d) nu necesită spațiu special de depozitare
15. FRX reprezintă:
a) nomenclatorul de medicamente din România
b) Organizația Farmaciștilor din România
c) Farmacopeea Română ediția X
d) Farmacopeea Română prima ediție
16. Medicamentul (OMS):
a) orice substanță chimica sau produs utilizat sau destinat a fi utilizat în vederea
modificării sau explorării unui sistem fiziologic sau a unei stări patologice, în
interesul subiectului căruia îi este administrat
b) orice substanță sau produs vegetal utilizat sau destinat a fi utilizat în vederea
c) orice substanță sau produs utilizat sau destinat a fi utilizat în vederea
d) orice substanță sau produs neutilizat sau nedestinat a fi utilizat în vederea



17. DCI reprezintă:

a) denumirea chimica internațională a substanței active
b) denumirea comuna internațională a substanței active
c) documentația comuna internațională de care are nevoie o substanță activa
pentru a fi aprobata
d) diminutivul comun internațional care ușurează globalizarea substanței active
18. După modul de formulare, medicamentele sunt:
a) oficinale
b) stupefiante
c) oficiale
d) toxice
19. Medicamentele magistrale:
a) se prepară în industrie
b) se prepară în oficina
c) se prepară în receptura
d) se prepară în bucătărie
20. Scopul amestecării este:
a) reducearea dimensiunii particulelor
b) solubilizarea substanței active
c) omogenizarea formelor farmaceutice
d) sterilizarea formelor farmaceutice
21. Câte site oficializează FRX?
a) 8
b) 9
c) 5
d) 10
22. Ex tempore presupune:
a) prepararea medicamentului înainte de administrare
b) perioada de valabilitate foarte mare, de minim 10 ani
c) prepararea medicamentului după administrare
d) prepararea medicamentului doar în farmacie
23. Rp.din invocație înseamnă:
a) rețetă
b) receptură
c) recepție
d) recipe (în limba latină)
24. OTC-urile sunt:
a) medicamente care au nevoie de rețetă specială pentru a fi eliberate
b) medicamente care se pot elibera la cerere fără rețetă
c) medicamente care se administrează doar intern
d) medicamente care se administrează doar extern
25. Părțile unei rețete sunt următoarele, cu excepția:
a) antet
b) prescripția
c) subscripția
d) suprascriptia



26. Intravaginal este o cale de administrare:

a) parenterală
b) internă
c) externă
d) per os
27. Conform FRX „la temperatura camerei” înseamnă:
a) 2-8°C
b) 8-15°C
c) 15-25°C
d) 30-40°C
28. Peambalajul medicamentelor industriale - sunt obligatorii următoarele elemente, cu
excepția:
a) termenului de valabilitate
b) denumirea substanței medicamentoase
c) parafa medicului prescriptor
d) numărul lotului de fabricație
29. Rețeta:
a) nu are valoare de act legal
b) reprezintă indicația scrisă a farmacistului către medic
c) conține modul de administrare și durata tratamentului
d) întotdeauna conține un singur medicament
30. De la administrare până la apariția efectului farmacodinamic, medicamentul străbate:
a) o faza
b) 2 faze
c) 3 faze
d) 4 faze
31. În farmaciile de circuit deschis medicamentele se pot elibera:
a) numai pe bază de prescripție
b) la cerere, dar din categoria psihotropelor
c) pe bază de prescripție medicală
d) pe condici de prescripție
32. Precizați varianta corectă în ceea ce privește calea parenterală:
a) nu necesită personal calificat
b) presupune administrarea injectabilă și perfuzabilă
c) necesită corectarea gustului și mirosului
d) presupune administrarea în picături
Nr. ANUL I - Modulul VII.

crt. Farmacognozie generală - Farm. Sajin Ana Maria, Farm. Iulia Biță
33. Opiul este un produs natural care reprezintă:
a) o rezină extrasă din capsulele de Papaver somniferum.
b) Latexul concretizat recoltat de la capsulele de mac imature.
c) Extractul din partea aeriană a macului ajuns la maturitate.
d) Latexul de la specia Papaver rhoeas.
34. Produsul Secale cornutum reprezintă:
a) hifele ciupercii Claviceps purpurea
b) fructele speciei Secale cereale
c) sporii ciupercii Claviceps purpurea



d) scleroții speciei Claviceps purpurea

35. Care din produsele vegetale provin de la Rosa canina:
a) Rosae fructus
b) Cynosbati fructus
c) Rosae folium
d) Carvi fructus
36. Opium se obține prin incizarea capsulelor de mac imature ale plantei:
a) Papaver bracteatum
b) Papaver somniferum
c) Papaver orientale
d) Papaver rhoeas
37. Denumirea populară a speciei Humulus lupulus este:
a) Mutulică
b) Lupoaică
c) Măselariță
d) Hamei
38. Sub ce forme nu este folosit în terapeutică produsul Hyperici herba?
a) soluție injectabilă
b) comprimate
c) pulbere pentru infuzii
d) unguente
39. De la care specie se recoltează frunzele de mătrăguna?
a) Datura innoxia
b) Datura stramonium
c) Hyoscyamus niger
d) Atropa belladonna
40. Recoltarea produselor vegetale de tip „folium” se face :
a) dimineața
b) seara
c) pe timp noros
d) înainte de înflorire
41. Recoltarea scoarțelor nu se face prin:
a) secționare longitudinala
b) secționare transversala
c) incizare
d) ciupire
42. Produsul vegetal Ginseng radix se recoltează în:
a) primul an de vegetație
b) al 4-5 an de vegetație
c) al doilea an de vegetație
d) imediat după înflorire
43. Care parte de plantă nu face parte din categoria organelor subterane:
a) radix
b) fructus
c) bulbus
d) tuber
44. Care din afirmațiile referitoare la produsul vegetal este adevărată:
a) reprezintă organul plantei supus unor prelucrări, uscat după recoltare și folosit



la prepararea de medicamente
b) reprezintă organul plantei care imediat după recoltare este utilizat
c) reprezintă partea de plantă care se usucă și se administrează
d) Reprezintă substanța cu efect terapeutic
45. Afirmația corectă referitoare la principiul activ este:

a) substanța introdusă în corpul plantei cu efect terapeutic
b) substanța toxică care există în produsul vegetal
c) substanța sintetizată de plantă
d) substanța chimică sintetizată de organismul animal sau vegetal cu acțiune
terapeutică
46. Care afirmație nu este adevărată referitoare la principiul activ:
a) este localizat în anumite organe
b) este depozitat în țesuturi nespecializate
c) se găsește în cantități diferite în diverse organe
d) funcție de localizarea lui se recoltează anumite organe
47. Care din următorii factori nu influențează conținutul în principii active:
a) factorii de climă
b) factorii interni
c) factorul de creștere
d) structura solului
48. Următoarea afirmație referitoare la recoltarea florilor nu este adevărată:
a) recoltarea florilor se face după ofilire
b) recoltarea se face la deplină maturitate
c) recoltarea se face prin strunjire
d) recoltarea florilor se poate face și în stadiul de boboc
49. Partea aeriană a plantei se poate recolta:
a) toamna
b) primăvara devreme
c) la începutul înfloririi sau la deplina maturitate a florii
d) după perioada de înflorire
50. Care din următoarele afirmații nu este adevărată:
a) fructele se recoltează imature, înainte de coacere, pentru prevenirea pierderilor
prin scuturare
b) fructele se recoltează la completa maturitate
c) fructele se pot recolta manual sau mecanizat
d) fructele se pot recolta prin ciupire și strunjire
51. Următoarele afirmații la scoarță nu sunt adevărate:
a) scoarță reprezintă totalitatea țesuturilor extreme cuprinse între suber și cambiu
b) sunt desprinse de pe ramurile tulpinilor sau de pe rădăcinile unui arbust sau
arbore
c) se recoltează când tulpinile și rădăcinile sunt lignificate
d) se recoltează prin incizare
52. Următoarea afirmație referitoare la uscare este falsă:
a) este procesul de îndepărtare a apei din produsele proaspăt recoltate
b) reprezintă un proces de stopare a proceselor fermentative
c) reprezintă un proces de accelerare a proceselor fermentative
d) uscarea se poate face natural sau artificial



53. Găsiți afirmația adevărată:

a) plantele toxice se usucă împreună cu cele puternic mirositoare
b) plantele cu frunze și flori colorate se pot usca prin expunere la soare
c) uscarea este un procedeu care oprește procesele fermentative din produse
d) uscarea artificială se face în aer liber, la soare
54. Dintre afirmațiile referitoare la uscarea în vid, nu este adevărată următoarea:

a) se face in etuve din fonta cu pereții rezistenți, prevăzute cu pompe de vid
b) se utilizează pentru produsele cu conținut in uleiuri volatile
c) încălzirea se face la 70-90 grade Celsius
d) încălzirea se realizează electric sau cu raze infraroșii
55. Următoarea afirmație este adevărată
a) excesul de umiditate poate duce la formarea de principii active mai puternice
b) deficitul de umiditate duce la alterarea produsului vegetal
c) excesul de umiditate duce la formarea de compuși mai puțin activi și chiar
toxici
d) nu există norme care să reglementeze conținutul de apă în produsele vegetale
56. Din următoarele afirmații referitoare la sortare una este falsă:
a) sortarea constă în îndepărtarea țesuturilor externe cu ajutorul cuțitelor
b) sortarea reprezintă îndepărtarea corpurilor străine a impurităților din plantă
c) prin sortare se elimină părțile brunificate, lignifiate și putrezite
d) la sortare se detașează impuritățile străine de plantă producătoare
57. Pe ambalajele produselor nu se regăsește:
a) denumirea produsului (în limba română și latină)
b) greutatea brută și netă
c) semnul avertizator „cap de mort” pe produsele toxice
d) numele recoltatorului și locul recoltării
58. Produsul vegetal Menthae folium se recoltează prin:
a) culegerea frunzelor prin ciupire
b) tăierea părții aeriene, uscare și strunjirea frunzelor de pe tulpină
c) scuturare
d) decorticare
59. Recoltarea produsului Myrtilli fructus se face:
a) prin sacrificarea plantei
b) cu ajutorul unor piepteni speciali a fructelor la deplină maturitate
c) mecanizat
d) prin scuturarea plantei
60. Pentru recoltarea scoarței de pe rădăcini:
a) se taie planta
b) se sacrifică planta
c) se decortică și se usucă
d) se scindează doar o parte din rădăcină
61. Pentru a se obține principiul activ antrachinonic din Frangulae cortex, produsul vegetal
trebuie:
a) să fie menținut 1 oră la temperatură constantă
b) să fie așezat în atmosferă de vapori timp de 10 minute
c) să fie ținut 1 ora la 100 grade Celsius sau 1 an la conservat
d) să fie presat înainte de utilizare



62. Referitor la produsul Sinapis nigrae semen următoarea afirmație nu este adevărată:
a) prin zdrobire și sfărâmare se degajă miros picant, caracteristic
b) alil-senevolul degajat la umectare are efet revulsiv
c) principiul activ se obține prin hidroliza enzimatica din sinigrozida
d) se poate păstra și conserva timp îndelungat, fără a se pierde din principiile
active
Nr. ANUL I - Modulul VII.

crt. Farmacognozie generală - Farm. Roșu (Voicu) Andreea
63. Următoarea planta medicinală nu face parte din familia Asteraceae:
a) Calendula officinalis
b) Arnica montana
c) Cynara scolymus
d) Salvia officinalis
64. Denumirea corecta în limba română pentru „Calendulae flos” este:
a) Galbenele
b) Flori de galbenele
c) Mușețel
d) Flori de mușețel
65. Următoarea plantă medicinală nu face parte din familia Labiatae:
a) Mentha piperita
b) Melissa officinalis
c) Taraxacum officinale
d) Salvia officinalis
66. Următorul enunț despre plantele aromatice este fals:
a) Inițial sub aceasta denumire erau definite doar condimentele
b) Fac parte din categoria plantelor utilitare
c) Conțin pe lângă alte substanțe active, un ulei volatile, cu miros aromat
d) În prezent se utilizează doar în industria farmaceutică
67. Este drog vegetal colectiv:
a) Tiliae flos
b) Liquiritiae radix
c) Allii cepae bulbus
d) Frangulae cortex
68. Plantaginis folium reprezintă frunzele de pătlagină recolatate de la următoarele specii
de pătlagină, cu excepția:
a) Plantago lanceolata
b) Plantago psyllum
c) Plantago media
d) Plantago major
69. Denumirea produsului Liquiritiae radix mundata include pe lângă denumirea speciei,
organul de plantă utilizat și:
a) Modul de prelucrare al rădăcinii
b) Particularități de culoare ale rădăcinii
c) Principiul activ din rădăcina
d) Particularități de conservare a rădăcinii



70. În cazul următorului produs vegetal denumirea să nu are nici o legătura cu specia
producătoare:
a) Opium
b) Hedere folium
c) Calendulae flos
d) Menthae folium
71. În studiul farmacognoziei se utilizează următoarele criterii de clasificare a produselor
vegetale, cu excepția:
a) Morfologică
b) Farmacodinamică
c) Farmacotoxicologică
d) Chimică
72. În următoarea situație nu exista risc de confundare a speciilor în etapa de recoltare:
a) confundarea frunzelor de Digitalis lanata (glicozide cardiotonice) cu cele de
Plantago lanceolata (mucilagii)
b) confundarea rădăcinilor de Atropa belladonna (alcaloizi - hiosciamina) cu cele
de Althaea officinalis (mucilagii, amidon)
c) confundarea fructelor speciei Pimpinella anisum cu cele ale speciei Conium
maculata (cucuta)
d) confundarea florilor de Matricaria chamomilla cu cele ale speciei Calendula
offiicnalis
73. Următorul enunț privind recoltarea produselor vegetale este fals:
a) Produsele cu uleiuri volatile se recoltează dimineața
b) Florile de mușețel se recoltează când florile ligulate sunt dispuse orizontal
c) Recoltarea se poate face și pe ploaie
d) Fructele se culeg la deplină lor maturitate (excepție unele fructe dehiscente)
74. Următorul enunț privind cantitatea de harpagozida sintetizată de Harpagophytum
procumbes în cultură este adevărat:
a) Este mai mare față de cantitatea sintetizata de speciile spontane
b) Este mai mică (infimă) față de cantitatea sintetizată de speciile spontane
c) Este egală cu cantitatea sintetizată de speciile spontane
d) În cultură nu mai sintetizează harpagozida
75. Strujirea este o tehnică de recoltare a:
a) Frunzelor
b) Rădăcinilor
c) Scoarțelor
d) Fructelor
76. Procesul fermentativ în scopul formarii principiilor active este urmărit în cazul
următoarelor produse vegetale, cu excepția:
a) Cacao semen,
b) Vanillae fructus,
c) Theae sinensis folium
d) Menthae folium
77. Următoarele produse vegetale prin uscare și conservare capătă miros caracteristic, cu
excepția:
a) Belladonnae folium
b) Valerianae radix
c) Meliloti herba



d) Iridis rhizoma
78. Următorul enunț privind uscarea produselor vegetale este slab:
a) Temperatura de uscare se alege în funcție de caracteristicile principiilor active
b) Produsele vegetale cu miros puternic (rădăcina de valeriana) se usucă separat .
c) Plantele cu principii active toxice se usucă în vecinătatea celor anodine
d) uscarea are drept scop îndepărtarea excesului de apă care creează mediul
favorabil pentru: accelerarea proceselor enzimatice de hidroliza și oxidare,
închiderea culorii, dezvoltarea mucegaiurilor
79. Procedeul de uscare care conduce la cele mai bune rezultate este:
a) Uscarea la soare
b) Uscarea în vid
c) Uscarea artificială
d) Liofilizarea
80. Produsele vegetale se prezintă sub următoarele forme, cu excepția:
a) In toto
b) Solutions
c) Conccissum
d) Pulveratum
81. Gustul amar al produselor vegetale nu este determinat de:
a) Principii amare
b) Heterozide cardiotonice
c) Unii alcaloizi
d) Carotenoide
82. Gustul astringent al produselor vegetale este determinat de:
a) Taninuri
b) Flavonoide
c) Antraderivati
d) Saponozide
83. Perforațiile ce apar pe frunză când aceasta este privită în transparență sunt
caracteristice următoarei specii:
a) mușețel
b) sunătoare
c) cireș
d) tei
84. Care produse vegetale se utilizează în terapie de la specia Crataegus monogyna?
a) rădăcini, frunze, flori
b) frunze, flori, fructe
c) semințe, flori, fructe
d) rădăcini, flori, fructe
Nr. ANUL I - Modulul VIII

crt. Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene
Farm. Berechet (Nanu) Mirela Elena
85. FRX prevede prepararea soluțiilor prin:
a) suspendarea substanței medicamentoase în solvent
b) dizolvarea substanței medicamentoase în solvent
c) emulsionarea substanței medicamentoase în solvent
d) filtrarea substanței medicamentoase în solvent



86. Acidul tartric din formula soluției de clorhidrat de bromhexin 0.2% are rolul de:
a) a menține un pH acid între 2,5-3,5
b) a menține un pH acid între 10-11,5
c) a menține un pH bazic între 12,2-13,4
d) a menține un pH bazic între 3,5-4,5
87. Aqua destillata (FRX)
a) prezintă 3 monografii (una simplă, una pentru preparatele injectabile și una
pentru colire)
b) aqua destillata ad injectabilă se depozitează în recipiente bine închise
c) este cel mai puțin utilizat solvent din tehnica farmaceutică
d) aqua destillata ad injectabilia se depozitează în recipiente etanș
88. Limonada efervescentă:
a) se prepară în cantități mari și se conservă cel puțin 6 luni
b) este compusă din 2 soluții, una are caracter acid și una alcalin
c) limonada Roge
d) soluție oficinală uleioasă
89. Apele aromatice:
a) sunt forme farmaceutice stabile la acțiunea oxigenului și a luminii
b) au monografie în FRX
c) au monografie în FRIX
d) nu necesită adăugarea de conservanți
90. Siropul de codeină se păstrează la :
a) fiind o substanță anodină nu contează locul de depozitare
b) frigider
c) Separanda
d) Venena
91. Solventul utilizat pentru formularea tincturilor este:
a) glicerina
b) alcoolul
c) uleiul de parafină
d) uleiul de floarea soarelui
92. Soluția de fenosept (borat de fenilmercur) se utilizează ca:
a) expectorant
b) antitusiv
c) conservant
d) antispastic
93. Soluția de alcool diluat se obține prin adăugarea peste alcoolul concentrat de:
a) apă distilată
b) alcool de 10°
c) glicerină
d) ulei de floarea soarelui
94. Metoda „per descensum” presupune :
a) administrarea întregii cantități de medicament dimineața
b) administrarea întregii cantități de medicament pe stomacul gol
c) reconstituirea formei farmaceutice înainte de administrare
d) un săculeț de tifon suspendat la partea superioara a soluției
95. Când este specificat alcool diluat, se folosește :
a) alcool 96°



b) alcool 70°
c) alcool 50°
d) alcool 10°
96. Pentru „la rece” FR X prevede:
a) 2-8°C
b) 8-15°C
c) 15-25°C
d) 30-40°C
97. Uleiul de parafină este:
a) obținut prin fermentarea unor lichide care conțin zahăr
b) de origine vegetală
c) de origine minerală
d) de origine animală
98. Siropul simplu conține:
a) 60% zahar
b) 10% zahar
c) 64% zahar
d) 25% zahar
99. Care sirop nu este oficinal?
a) siropul de tolu
b) siropul de mătrăgună
c) siropul de pătlagina
d) siropul de codeine
100. Care soluție a iodului NU conține alcool?
a) soluția Lugol
b) tinctura de iod
c) alcoolul iodat
d) soluția alcoolica de iod iodurat
101. Care dintre soluții este oficinala?
a) apa oxigenată
b) soluția alcoolică de iod iodurat
c) soluția conservantă
d) soluția apoasă de iod iodurat
102. Etichetele pentru soluțiile de uz intern au culoare:
c) roșie
d) albastră
103. Cate exemple de erine oficinale există?
a) 1
b) niciunul
c) 3
d) 2
104. Helianți oleum neutralizatum:
a) NU se poate folosi la formularea erinelor
b) NU se poate folosi la preparate parenterale
c) este un lichid limpede, vâscos ușor solubil în apă
d) este un lichid limpede, vâscos, cu miros caracteristic



105. Soluția de nafazoliză are acțiune:

a) laxativă
b) antidiareică
c) vasoconstrictor și decongestiv local
d) diuretic
106. Care este singura soluție uleioasă din FRX?
a) soluția uleioasă de vitamina C
b) soluția uleioasă de vitamina E
c) soluția uleioasă de vitamina A
d) soluția uleioasă de vitamina K
107. Soluția oficinală de camfor conține:
a) ulei de parafină
b) glicerină
c) apă
d) alcool
108. Soluția alcoolică de trinitat de gliceril 1%:
a) se administrează intramuscular lent
b) se administrează subcutanat
c) se administrează intrarectal
d) se administrează sublingual
109. Metoda „ex tempore” presupune:
a) administrarea întregii cantități de medicament dimineața
b) administrarea întregii cantități de medicament pe stomacul gol
c) reconstituirea formei farmaceutice înainte de administrare
d) un săculeț de tifon suspendat la partea superioară a soluției
110. Soluțiile extractive apoase sunt următoarele, cu excepția:
a) tincturi
b) decocturi
c) infuzii
d) macerate
111. Un dezavantaj al erinelor este:
a) acțiune rapidă
b) acțiune sistemica nedorită
c) aplicare ușoară și rapidă
d) biodisponibilitate bună
112. La prepararea soluțiilor otice NU se folosește:
a) glicerină
b) apă distilată
c) ulei de floarea soarelui
d) ulei de parafină
113. Pe mucoasa nazală se pot folosi:
a) soluții hipotone
b) soluții hipertone
c) soluții puternic acide
d) soluții puternic bazice



Nr. ANUL I - Modulul VIII

crt. Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene - Farm. Carp Vasilica Maria
114. Avantajele siropurilor sunt , cu excepția:
a) au gust dulce, aromat, miros plăcut
b) permit o administrare ușoară
c) sunt indicate la diabetici
d) au valoare nutritivă
115. Siropurile au un conținut crescut de:
a) Zahăr
b) Ape aromatice
c) Adjuvanți
d) Diluanți
116. Siropul simplu are o concentrație de:
a) 80%
b) 64%
c) 10%
d) 1%
117. Ca solvent, la preparare siropurilor, se utilizează :
a) Alcool
b) Apă
c) Glicerină
d) Ser fiziologic
118. Siropurile se depozitează la :
a) Loc răcoros, ferit de lumină
b) Loc cald, ferit de umiditate
c) Loc special amenajat
d) Loc uscat, ferit de umiditate
119. Preparatele farmaceutice otologice se mai numesc:
a) Auriculare
b) Nazale
c) Oculare
d) Erine
120. Soluțiile alcoolice auriculare sunt indicate în tratamentul :
a) Afecțiuni supurative
b) Afecțiuni nesupurative
c) Nu contează tipul de afecțiune
d) Afecțiuni nazale
121. Preparatele otologice se condiționează în flacoane prevăzute cu :
a) Linguriță dozatoare
b) Mensură dozatoare
c) Dop picurător
d) Seringă dozatoare
122. Preparatele otologice au acțiune :
a) Locală
b) Generală
c) Sistemică
d) Retard



123. Preparatele rinofaringiene se mai numesc:

a) Otice
b) Erine
c) Auriculare
d) Badijonaje
124. La administrarea transnazală se evită :
a) Efectul primului pasaj hepatic
b) Efectul acțiunii enzimatice
c) Efectul Clarence-ului mucociliar nazal
d) Efectul vascularizării bogate
125. O substanță medicamentoasă se absoarbe la nivel nazal în:
a) 20 minute
b) 60 minute
c) 2 ore
d) 8 ore
126. Ca solvent în preparatele nazale se utilizează :
a) Serul fiziologic
b) Apa distilată
c) Alcoolul
d) Glicerolul
127. Soluțiile uleioase administrate nazal timp îndelungat produc :
a) Efect decongestiv local
b) Oleoame
c) Răni superficiale
d) Arsură locală
128. Badijonajele bucale se mai numesc :
a) Colutorii
b) Gargarisme
c) Produse dentrifice
d) Ape de gură
129. Preparatele bucofaringolaringiene utilizează următoarele forme farmaceutice, cu
excepția:
a) Ape de gură
b) Colutorii
c) Comprimate sublinguale
d) Băi auriculare
130. Soluțiile dentrifice au un efect:
a) De reducere a tartrului dentar
b) De apariție a halenei
c) De creștere a pH-ului
d) De producere a cariilor
131. Soluția de albastru de metilen se administrează:
a) Sub formă de pensulații locale
b) Cu picătura
c) Cu seringa dozatoare
d) Cu dopul picurător
132. Apele de gură concentrate se diluează cu :
a) Apă



b) Amestec hidroalcoolic
c) Alcool
d) Orice solvent
133. Administrarea comprimatelor sublinguale se face în:
a) Situații de criză
b) Orice situație
c) Cu apă
d) Cu alimente
134. Dezavantajul preparatelor vaginale este :
a) Administrare ușoară
b) Efect local
c) Evitarea tulburărilor gastrointestinale
d) Evitarea primului pasaj hepatic
135. PH-ul mucoasei vaginale este :
a) Acid
b) Bazic
c) Neutru
d) Puternic bazic.
136. În medicația vulvo-vaginală se utilizează următoarele categorii de substanțe, cu
excepția:
a) Antibiotice
b) Antiinflamatoare
c) Antihipertensive
d) Antimicotice
137. Următoarele substanțe au efect anticoncepțional, cu excepția :
a) Acid citric
b) Acid boric
c) Acid lactic
d) Sulfat de chinină
138. Microclismele se mai numesc :
a) Rectiole
b) Soluții vaginale
c) Băi locale
d) Supozitoare
139. Următoarea soluție nu are efect purgativ:
a) Sulfat de magneziu 5%
b) Clorură de sodiu 8%
c) Sulfat de sodiu 5%
d) Bicarbonat de sodiu 1%
140. Microclismele au :
a) Volum mic
b) Volum variabil
c) Volum mare
d) Un număr mare de doze
141. Microclimele sunt condiționate în:
a) Recipient din plastomer suplu prevăzut cu tub rigid
b) Recipient din plastomer dur
c) Recipient din sticlă cu tub aplicator



d) Recipient plastomer fără aplicator

142. Soluțiile rectale se administrează la :
a) Temperatura camerei
b) Temperatura corpului
c) Temperatura mediului ambiant
d) Temperatură constantă
143. Următoarea substanță se folosește în scop radiodiagnostic :
a) Sulfat de magneziu
b) Sulfat de aluminiu
c) Sulfat de bariu
d) Sulfat de sodiu
Nr. ANUL I - Modulul IX

crt. Chimia compușilor anorganici farmaceutici -Farm. Berechet(Nanu)Mirela Elena
144. Cum se numește grupa IA din sistemul periodic?
a) grupa metalelor alcaline
b) grupa nemetalelor alcaline
c) grupa metalelor alcalino-pământoase
d) grupa lantanidelor
145. Desublimarea este fenomenul prin care:
a) un solid trece în lichid
b) un lichid trece în gaz
c) un solid trece în gaz
d) un gaz trece în solid
146. Din grupa halogenilor nu face parte:
a) Clorul
b) Florul
c) Heliu
d) Bromul
147. Care halogen este solid?
a) Clorul
b) Bromul
c) Florul
d) Iodul
148. Care element din grupa halogenilor sublimează?
a) Clorul
b) Florul
c) Iodul
d) Bromul
149. Florul este utilizat sub formă de NaF pentru:
a) provocarea cariilor dentare
b) dezinfectant
c) prevenirea cariilor dentare
d) laxativ
150. Serul fiziologic:
a) se administrează împreună cu moldamin
b) la administrare parenterală trebuie să fie obligatoriu pirogen
c) este indicat mai ales hipertensivilor



d) se utilizează pentru menținerea echilibrului hidric

151. Clorul este ca și stare de agregare:
a) plasma
b) gaz
c) lichid
d) solid
152. Deficitul de iod produce:
a) gușă
b) gută
c) iodismul
d) strabismul
153. Acidul clorhidric este o componentă a:
a) lichidului cefalorahidian
b) sucului gastric
c) lichidului lacrimal
d) plasmei
154. O substanță eflorescentă are următoarea caracteristică:
a) are mai multe forme de cristalizare
b) pierde apa de cristalizare
c) luminează în întuneric
d) se dizolvă în apa de cristalizare
155. Care substanță este delicvescentă?
a) NaF
b) NaCl
c) CaCl2
d) KI
156. Iodul se cântărește folosind
a) lingurițe farmaceutice din metal
b) spatule din metal
c) lingurițe din plastic
d) direct pe talerul balanței
157. BETADINA:
a) este sinonim cu apă de clor
b) este sinonim cu apă de brom
c) conține NaF
d) este o soluție de iod
158. Soluția Lugol conține:
a) iodura de potasiu
b) doar iod și apă distilată
c) alcool diluat
d) alcool concentrat
159. Tinctura de iod nu are acțiune:
a) antispastică
b) bactericidă
c) antiseptică
d) micostatică
160. Sodiul (Na):
a) este un ion avid de apă



b) NaCl este indicată cardiacilor

c) NaCl este indicată în edeme
d) este un metal alcalino-pamantos
161. Serul fiziologic este:
a) soluție 1% de NaCl
b) soluție 9% de NaCl
c) soluție 0.9% de NaCl
d) soluție 10% de NaCl
162. Bromul:
a) este un solid cu reflexe metalice
b) este un lichid care emite vapori bruni
c) are un miros plăcut
d) este un gaz cu miros înțepător
163. MgCl2:
a) se utilizează strict extern
b) nu se folosește în crampe musculare (cârcei)
c) are proprietăți laxative și purgative
d) este folosită în diaree
164. Iodul este necesar pentru buna funcționare a:
a) ficatului
b) glandelor sudoripare
c) tiroidei
d) pancreasului
165. Unguentul cu sulf se folosește în:
a) candidoză
b) scabie
c) hemoroizi
d) trombocitopenie
166. Sulfatul de bariu:
a) este același produs cu sulfură de bariu, putând fi înlocuit
b) este utilizat strict extern
c) se folosește ca substanța de contrast în examenul radiologie
d) este toxic
167. Cărbunele medicinal:
a) se administrează împreună cu cardiotonice
b) se administrează împreună cu antidiabetice
c) nu se asociază cu alte medicamente
d) se administrează împreună cu antihipertensive
168. Bicarbonatul de sodiu se folosește ca:
a) antiacid
b) antibazic
c) antitusiv
d) antihipertensiv
169. Hemoglobina are rolul de a transportă:
a) clorul
b) oxigenul
c) fosforul
d) azotul



170. Cărbunele medicinal se găsește în produsul industrial:

a) carbocit
b) oxicit
c) sulfocit
d) fluorocit
171. Sulfatul de magneziu este:
a) sarea amară
b) sarea acră
c) sarea iute
d) sarea dulce
172. Apa oxigenată este o soluție:
a) 3%
b) 30%
c) 10%
d) 50%
173. Apa oxigenată se utilizează:
a) laxativ
b) intern în tratamentul calcurilor biliari
c) în tratamentul plăgilor pentru că nu este toxică și nu afectează țesuturile
d) în anemii
Nr. ANUL I - Modulul IX.

crt. Chimia compușilor anorganici farmaceutici - Farm. Roșu (Voicu) Andreea
174. Următorul enunț privind structura MgSO4 este fals:
a) aparține sulfatului de magneziu
b) Se numește și sare amară
c) La administrarea orală are acțiune laxativ-purgativă dependent de doză
d) La administrarea parenterală are acțiune ocitocică
175. Reducearea cantității calciului, la nivel sangvin, sub nivelul minim fiziologic (sub
0,105g/l) se numește:
a) Anemie
b) Hipocalcemie
c) Hipercalcemie
d) Hemocromatoza
176. Următorul enunț despre fier este fals:
a) Este necesar pentru sinteza hemoglobinei, mioglobinei, citocromilor P450
b) Feritina și hemosiderina sunt formele de rezervă în care fierul este sub formă
de Fe (OH)3
c) Pentru calea orală se preferă sărurile feroase anorganice și organice
d) Pentru calea parenterală se utilizează complecșii coloidali ai fierului bivalent
177. Fierul determină următoarele reacții adverse, cu excepția:
a) Constipație
b) Epigastralgii
c) Rinită
d) Colorarea tegumentelor în brun
178. Absorbția fierului este crescută de:
a) Acid ascorbic
b) Antiacide



c) Cafeină
d) Acid citric
179. Următorul enunț privind farmacoterapia fierului este fals:
a) se preferă administrarea orală deoarece reglarea absorbției fierului se face la
nivelul mucoasei intestinale,
b) tratamentul trebuie să asigure: corectarea anemiei și refacerea depozitelor
tisulare de fier
c) se administrează profilactic în sarcină, alăptare
d) corectarea anemiei nu conduce la regresia simptomatologiei(astenie, dispnee,
glosite)
180. Nu îndeplinește rol de cofactor enzimatic:
a) Fosfor
b) Zinc
c) Mangan
d) Seleniu
181. Canalele de potasiu sunt modulate de:
a) Calciu
b) Magneziu
c) Iod
d) Clor
182. Cisplatin are acțiune:
a) Analgezică
b) Antibacteriană
c) Antineoplazică
d) Antivomitivă
183. Următoarele substanțe/produse vegetale determină hipokaliemie cu posibilitatea
apariției alcalozei metabolice, cu excepția:
a) Spironolactona
b) Crușin (scoarță)
c) Lemn dulce (rădăcina)
d) Glucocorticoizi
184. Soluția perforabilă de bicarbonat de sodiu are următoarea contraindicație :
a) Acidoză severă
b) Edeme
c) Alcalinizarea urinei în intoxicații cu salicilați, fenobarbital
d) Acidoză metabolic cronică
185. Contraindicațiile clorurii de amoniu sunt următoarele, cu excepția:
a) Epilepsie
b) Ciroza hepatică
c) Alcaloza, la pacienții care au contraindicate clorura de sodiu
d) Acidoza
186. Clorura de amoniu prezintă următoarele efecte, cu excepția:
a) Diuretic
b) Expectorant
c) Stimulant al SNC
d) Alcalinizant
187. Serul fiziologic este o soluție sterila și apirogenă de clorură de sodiu:
a) 0,9%



b) 9%
c) 0,09%
d) 90%
188. Următorul enunț despre iod este fals:
a) La aer se volatilizează
b) Face parte din grupa halogenilor
c) Incorporarea sa în hormonii tiroidieni este inhibată de către broccoli și alte
plante din familia Brassicaceae
d) Soluția Lugol conține doar iodură de potasiu nu și iod
189. Deficitul de zinc se manifestă prin următoarele simptome, cu excepția :
a) Leziuni oculare inclusiv fotofobie
b) Leziuni la nivelul pielii
c) Hipogeuzie (diminuarea senzațiilor gustative)
d) Calcifierea țesuturilor moi
190. Scăderea toleranței la glucoză (prin reducerea eficienței insulinei) se manifestă în
deficitul de:
a) Cupru
b) Cobalt
c) Crom
d) Calciu
191. Deficitul de calciu nu determină:
a) Osteoporoză
b) Nefrocalculoză
c) Osteomalacie
d) Rahitism
192. Osteoblastele sunt stimulate de către:
a) seleniu
b) sulf
c) siliciu
d) staniu
193. Calciul intervine în următoarele procese, cu excepția:
a) cascada coagulării
b) excitabilitatea neuro-musculară
c) mineralizarea osoasă
d) obținerea tiaminpirofosfatului
194. Zincul nu se recomandă în tratamentul:
a) Pediculozei
b) Acneei
c) Herpesului
d) Afecțiunilor periodontal
195. În radioterapia cancerului se utilizează izotopul radioactiv al:
a) cobaltului
b) cuprului
c) cromului
d) carbon
196. Face parte din grupa antiacidelor neutralizante:
a) Carbonat acid de sodiu
b) Hidroxid de aluminiu



c) Fosfat disodic
d) Citrat de sodiu
197. Următorul enunț despre carbonatul de calciu este fals:
a) Face parte din grupa antiacidelor neutralizante
b) În exces fata de echivalentul de acid clorhidric gastric, nu se dizolvă și are
efect diareic
c) Dozele mari antrenează efect rebound acid
d) Se utilizează în diareea de fermentație
198. Iodurile de potasiu și sodiu sunt contraindicate în următoarele situații, cu excepția:
a) Hipertiroidie
b) Stări congestive pulmonare acute
c) Traheo-bronșită acută
d) Ulcer gastro-duodenal
Nr. ANUL I - Modulul XI.

crt. Farmacologie generală - Farm. Berechet (Nanu) Mirela Elena, Farm. Iulia Biță
199. Biotransformarea medicamentelor prezintă următoarea caracteristică:
a) se produce, în general, în sensul apariției de metaboliți inactivi și netoxici
b) produșii rezultați prin metabolizare sunt întotdeauna inerți farmacodinamic
c) este obligatorie pentru toate substanțele medicamentoase
d) majoritatea medicamentelor sunt metabolizate la nivelul intestinului gros
200. Calea de administrare rectală a medicamentelor:
a) are biodisponibilitate maximă
b) se utilizează numai pentru obținerea unor efecte terapeutice locale
c) evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic
d) se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavității bucale, în pediatrie
201. Care dintre următoarele afirmații privind legarea medicamentului de proteinele
plasmatice este incorectă?
a) legarea se face numai de elementele figurate ale sângelui
b) forma legată influențează latența şi durata acțiunii medicamentului
c) medicamentul puternic legat de proteinele plasmatice are un profil
farmacocinetic retard
d) legarea este un proces reversibil
202. Factorii care influențează absorbția și biodisponibilitatea pe cale orală sunt următorii,
cu excepția:
a) culoarea substanței medicamentoase
b) motilitatea gastrică și intestinală
c) forma farmaceutică („primul pasaj pulmonar”)
d) primul pasaj hepatic
203. Biodisponibilitatea formelor farmaceutice scade în ordinea:
a) emulsii-solutii-suspensii-comprimate-drajeuri-capsule-comprimate retard
b) suspensii-solutii-emulsii-comprimate-capsule-drajeuri-comprimate retard
c) solutii-emulsii-suspensii-capsule-comprimate-drajeuri-comprimate retard
d) soluții-suspensii-comprimate-emulsii-drajeuri-comprimate retard-capsule
204. Selectivitatea unei substanțe medicamentoase:
a) doza necesara apariției unui efect maxim posibil
b) este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică
c) este proprietatea unui medicament de a influenta un teritoriu cât mai limitat



din organism
d) este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit
efect maxim posibil
205. Care dintre următoarele afirmații privind latența acțiunii farmacodinamice a unui
medicament este corectă?
a) medicamentele utilizate în terapia de urgență trebuie să aibă o latență cât mai
mare
b) substanțele medicamentoase care acționează prin metabolitul activ au o latență
scurtă
c) formele farmaceutice retard au o latență mai mare decât formele cu eliberare
rapidă
d) medicamentele din aceeași grupă farmacodinamică au o latență identică
206. Biodisponibilitatea :
a) depinde numai de viteza procesului de dizolvare a substanței medicamentoase
b) este caracterizata numai de cantitatea relativă de substanța medicamentoasă
care este absorbită
c) este compusă din două variabile: cantitatea relativă de substanța absorbită în
circulația sanguină și viteza acestui proces
d) exista numai două tipuri de biodisponibilitate: absolută și relativă
207. Calcularea biodisponibilității medicamentelor necesită cunoașterea concentrației
substanței medicamentoase
a) legată de proteinele plasmatice
b) din vecinătatea receptorilor
c) din organism
d) din sânge
208. Când sunt considerate două medicamente bioechivalente?
a) dacă prezintă echivalenta chimică, farmaceutică și au biodisponibilitatea
aproape identică
b) dacă se dovedește că au aceeași biodisponibilitate
c) dacă sunt doar echivalente chimic
d) dacă au aceeași acțiune terapeutică
209. Alegeți afirmația incorectă privind biodisponibilitatea absolută:
a) se calculează în raport cu un test
b) se determină după administrarea unei doze pe cale i.v.
c) se utilizează o soluție apoasă a substanței active noi
d) se studiază în cercetarea clinică a unui nou medicament
210. Se recomandă substituirea unui medicament cu altul când:
a) se folosesc în tratament analgezice-antipiretice
b) substanța medicamentoasă are indice terapeutic îngust
c) se utilizează antianginoase
d) se utilizează antidiabetice
211. Care este etapa esențială in faza biofarmaceutică, după administrarea medicamentului?
a) menținerea integrității formei farmaceutice
b) dizolvarea substanței medicamentoase
c) evitarea efectului primului pasaj intestinal
d) absorbția
212. Nu reprezintă tipuri de echivalentă:
a) echivalență farmacologică



b) echivalență farmaceutică
c) echivalență fizică
d) bioechivalență
213. În faza farmacocinetică, o substanță administrată p.o, parcurge:
a) răspunsul terapeutic
b) absorbția
c) dizolvarea
d) eliberarea din forma farmaceutică
214. Biodisponibilitatea este maximă (100 %) în cazul administrării de:
a) injecții subcutanate
b) perfuzii
c) injecții intramusculare
d) soluții de uz intern
215. Etapa de epurare a organismului este alcătuită din:
a) metabolizare și biotransformare
b) distribuire și eliminare
c) metabolizare și eliminare
d) transport și eliminare
216. Avantajele căii sublinguale sunt următoarele, cu excepție:
a) este o cale des folosită pentru persoanele aflate în comă sau cu vărsături
b) reprezintă o cale de urgență în crize (angină pectorală)
c) ocolește barieră hepatică
d) ocolește degradarea medicamentelor sub influenta sucurilor digestive
217. Intravenos se pot administra:
a) emulsii U/A
b) substanțe care precipită proteinele plasmatice
c) substanțe care produc hemoliza
d) substanțe iritante datorită pH-ul diferit de 7,4 (pH-ul sanguin)
218. Ce cale de administrare are acțiune exclusiv sistemică?
a) intraventriculară
b) intraarticulară
c) intravaginală
d) sublinguală
219. Nu se administrează oral:
a) sisteme terapeutice transdermice
b) comprimate
c) soluții
d) emulsii U/A
220. Un medicament trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cu excepția:
a) să aibă utilitate terapeutică
b) forma farmaceutică să asigure un dozaj corect
c) forma farmaceutică ușor acceptată de către pacient
d) să prezinte toxicitate marcată
221. Parametrii definitorii ai acțiunii farmacodinamice sunt:
a) timpul de înjumătățire
b) concentrația plasmatică
c) selectivitatea
d) volumul de distribuție



222. Efectul primului pasaj hepatic:

a) este caracteristic căii intravenoase
b) se manifestă prin biotransformarea substanței active
c) nu apare dacă substanța medicamentoasă este administrată pe cale rectală
d) crește biodisponibilitatea căii orale
223. Administrarea sublinguală are următorul avantaj:
a) permite administrarea substanţelor cu gust neplăcut
b) permite absorbția substanţelor puternic hidrofile
c) evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic
d) este folosită pentru un număr mare de substanțe
224. Inducția enzimatică:
a) poate fi produsă doar de substanțe cu caracter bazic
b) se manifestă prin diminuarea sintezei de enzimă
c) produce efecte adverse toxice prin cumulare
d) conduce la ineficacitate terapeutică
225. Ce condiție este obligatorie pentru formele farmaceutice injectabile?
a) facultativ sterile
b) hemolitice
c) pH < 1
d) obligatoriu sterile
226. După mecanismul de acțiune, acțiunea farmacodinamică poate fi:
a) principală
b) selectivă
c) mimetică
d) directă (pe receptori)
227. Biodisponibilitatea unui medicament:
a) este maximă după administrarea orală
b) este strict dozo-dependentă
c) depinde de calea de administrare a medicamentului
d) nu poate fi modificată prin schimbarea excipientului din compoziția
medicamentului
228. Formele în care medicamentele pot fi transportate în sânge sunt:
a) niciodată în sânge în elementele figurate
b) pot fi transportate în plasmă, o parte sub formă legată de proteinele plasmatice
c) în plasmă numai sub formă liberă (dizolvate în plasmă)
d) pot fi transportate în plasmă numai sub formă legată de proteinele plasmatice
229. Anestezicele generale se pot distribui în:
a) inimă
b) tiroidă
c) preferențial organe bogate în lipide
d) oriunde
230. Prin metabolizare codeină poate trece în:
a) papaverina
b) morfina
c) acid acetilsalicilic
d) acid cianhidric
231. Se utilizează în tratamentul tusei cu expectorație:
a) codeina



b) ambroxol
c) dextrometorfan
d) butamirat
232. Propulsivele:
a) neutralizează aciditatea
b) stimulează motilitatea gastrointestinală
c) inhibă receptorii H2
d) au acțiune antiinflamatoare
Nr. ANUL I - Modulul XI.

crt. Farmacologie generală - Farm. Roșu (Voicu) Andreea
233. Faza biofarmaceutică reprezintă:
a) Eliberarea substanței medicamentoase din forma farmaceutică și dizolvarea sa
în lichidele biologice de la locul de administrare
b) Vehicularea substanței medicamentoase în organism, cu ajutorul sângelui
c) Repartizarea substanței medicamentoase la nivelul țesuturilor
d) Fixarea substanței medicamentoase în anumite țesuturi
234. Factorii care influențează biodisponibilitatea medicamentelor nu sunt dependenți de:
a) Medicament
b) Organism
c) Substanțe asociate
d) Mediu
235. Factorul dependent de forma farmaceutică care influențează biodisponibilitatea este:
a) Formularea
b) Structura chimică a substanței medicamentoase
c) Starea fizică a substanței medicamentoase
d) Mărimea particulelor de substanță medicamentoasă
236. Următorul enunț privind influența factorilor dependenți de medicament asupra

biodisponibilității este fals:
a) Reducerea mărimii particulelor creste viteza de dizolvare a substanței
medicamentoase
b) Formele amorfe sunt mai hidrosolubile decât formele cristaline
c) Formele metastabile sunt mai puțin hidrosolubile decât forma stabilă, spre care
tind
d) Forma anhidră este mai hidrosolubilă comparativ cu forma hidratată
237. Următorul enunț privind efectele factorilor care influențează absorbția gastrointestinal
și biodisponibilitatea orală este fals:
a) Grăsimile scad viteza de golire a stomacului
b) Anticolinergicele antispastice (butilscopolamina) și etanolul cresc viteza de
golire a stomacului
c) Alimentele pot forma cu unele medicamente complexe cu solubilitate redusă
d) Enzimele din tactul digestive pot degrada unele medicamente
238. Următorul enunț privind efectul interacțiunilor medicament-medicament asupra
absorbției și biodisponibilității orale este fals:
a) Ionii bivalenți (Ca2+,Mg2+) formează complecși neabsorbabili cu unele
medicamente
b) Absorbantele (carbine, pectine) pot adsorbi și forța eliminarea digestivă,



reducând absorbția unor substanțe active

c) Antiacidele grăbesc dizolvarea preparatelor enterosolubile, prin creșterea pH-
ului gastric
d) Metoclopramidul încetinește absorbția intestinală deoarece scade viteza de
golire a stomacului
239. Următorul enunț privind efectul interacțiunilor medicament-aliment asupra absorbției
și biodisponibilității orale este fals:
a) În general prezenta alimentelor în tubul digestiv influențează negativ absorbția
și biodisponibilitatea orală a medicamentelor
b) În general este indicată administrarea medicamentelor pe stomacul gol
c) Alimentele bogate în fibre vegetale grăbesc absorbția unor medicamente
d) Lichidele bogate în glucoza afectează absorbția pasivă a medicamentelor
240. Modificările de biodisponibilitate nu produc variații din punct de vedere terapeutic,
echivalente cu o modificare de doza în:
a) Intensitatea efectul farmacologic
b) Durata efectului farmacologic
c) Tipul de efect farmacologic (inversarea efectului farmacologic)
d) Intensitatea și frecventa efectelor secundare
241. Următoarele enunțuri privind administrarea medicamentelor raportat la masă sunt
adevărate, cu excepția:
a) Sărurile de calciu și potasiu se administrează după o masă frugală
b) Antiacidele se administrează după masă la 30-60 minute
c) Anorexigenele se administrează cu 30 minute înainte de masă
d) Medicamentele iritante gastrice se administrează înainte cu o oră de o masă
frugală
242. Următoarele medicamente se utilizează pentru efect la nivelul căii de administrare, cu
excepția:
a) Antihipertensive
b) Antiacide
c) Antidiareice
d) Mucolitice
243. Nu este prodrog:
a) Eritromicină bază
b) Eritromicină propionat
c) Eritromicină lactobionat
d) Eritromicină etilsuccinat
244. Următoarea cale de administrare se utilizează exclusive pentru acțiune generală:
a) Intravaginal
b) Sublingual
c) Intraarticular
d) Orală
245. Factorii fiziologici care influențează absorbția pe cale orală a medicamentelor sunt
următorii, cu excepția:
a) Spasmul sfincterului piloric
b) Timpul de golire a stomacului
c) Motilitatea gastrica și intestinală
d) Sistemele enzimatice amilolitice, proteolitice, lipolitice



246. Următorul enunț privind influența alimentelor asupra absorbției orale a

medicamentelor este fals:
a) Alimentele influențează negativ absorbția medicamentelor pentru că reprezintă
o barieră fizică spre suprafața de absorbție
b) Prezența alimentelor nu este utilă în cazul substanţelor iritante ale mucoaselor
(teofilina, piroxicam, clorura de potasiu)
c) Alimentele întârzie absorbția intestinală a medicamentelor prin întârzierea
golirii stomacului
d) Alimentele scad absorbția pentru medicamentele degradate în stomac
247. Următorul enunț privind influenta stărilor patologice asupra absorbției orale a
medicamentelor este fals:
a) Aclorhidria influențează negativ absorbția unor medicamente acide
b) Spasmul sfincterului piloric întârzie absorbția intestinală a medicamentelor
c) Tranzitul intestinal accelerat creste absorbția intestinală a medicamentelor
d) Febra are consecințe negative asupra absorbției medicamentelor acide și
bazice la nivel gastric și intestinal
248. Stările fiziologice particulare care influențează absorbția pe cale orală sunt
următoarele, cu excepția:
a) Nou-născut
b) Vârstnic
c) Gravidă
d) Adult
249. Calea de administrare care suferă toate cele trei tipuri de efect de prim pasaj
(intestinal, hepatic, pulmonar) este:
a) Orală
b) Sublinguală
c) Intraarterială
d) Rectală
250. Nu este avantaj al administrării pe cale orală a medicamentelor:
a) Cale naturală, fiziologică, cu autoadministrare comodă a medicamentelor;
b) Utilă mai ales pentru administrări repetate și tratamente de întreținere precum și pentru
medicamente cu efect retard;
c) Latență este relative mare → nu este o cale pentru urgențe medicale
d) Poate fi locul activării unor substanțe medicamentoase
251. Următoarele substanțe medicamentoase nu se administrează oral, cu excepția:
a) Penicilina G
b) Oxacilină
c) Streptomicină
d) Insulina
252. Următorul enunț privind administrarea și absorbția sublinguală a medicamentelor este fals:
a) Este o cale indicată exclusiv pentru acțiune generală
b) Substanțele medicamentoase administrate sublingual suferă efect de prim
pasaj hepatic
c) Este o cale de administrare utilizabila în urgențe
d) Se pot administra forme farmaceutice moderne tip „oralet” (fentanil)
253. Următorul enunț privind administrarea și absorbția pe cale nazală este fals:
a) Este o cale utilizată exclusiv pentru acțiune locală
b) Se pot administra soluții apoase izotone sau ușor hipertone și geluri



c) Secreția nazală poate antrena și elimină o parte din substanță medicamentoasă

d) Înaintea utilizării acestei căi obligatoriu se suflă nasul
254. Factorii dependenți de organism care influențează absorbția pe cale pulmonară sunt
următorii, cu excepția:
a) Ritmul respirației
b) Umiditatea aerului pulmonar
c) Cantitatea și viscozitatea secreției bronșice
d) mărimea, densitatea și diametrul aerodinamic al particulelor de aerosoli
255. Următorul enunț privind administrarea și absorbția pe cale oculară este fals:
a) Formele farmaceutice administrate sunt obligatoriu sterile
b) Se utilizează pentru acțiune exclusiv locală
c) Se pot administra soluții izotone și hipotone
d) secreția și scurgerea lacrimală scurtează timpul de contact
256. Următorul enunț privind absorbția și administrarea pe cale rectal este fals:
a) Se utilizează pentru acțiune locala și generala
b) Reflexul de respingere prelungește retenția supozitorului în rect
c) Abordabilă la copii, bolnavi cu vărsături, în comă sau inconștienți
d) Asigură absorbție incompletă și inegală
257. Următorul enunț privind administrarea și absorbția pe cale cutanată este fals:
a) Se utilizează pentru acțiune locala și generală
b) În cazul substanţelor lipofile (hormoni sexuali feminini) apare efectul de
retenție în stratul adipos subcutanat
c) Creșterea hidratării pielii favorizează absorbția
d) Existența inflamațiilor defavorizează absorbția
258. Se leagă la nivel plasmatic de alfa 1-acid glicoproteina următoarele substanțe, cu
excepția:
a) Eritromicina
b) Dipiridamol
c) Beta-adrenolitice
d) Ketoprofen
259. Aspectul pozitiv al legării de proteinele plasmatice este:
a) Legarea de proteinele plasmatice creste hidrosolubilitatea medicamentelor
liposolubile
b) Prin legarea de proteine, medicamentele pot capătă capacitate antigenica,
provocând apariția anticorpilor și putând determina reacții alergice la repetarea
administrării.
c) La asocierea unor medicamente, pot interveni interacțiuni de deplasare, cu
repercusiuni farmacotoxicologice
d) Pentru medicamentele legate în procent mare de proteinele plasmatice etapa de
transport reprezintă o etapă limitantă pentru etapele de distribuție și eliminare
260. Substanțele medicamentoase legate în procent mare de proteinele plasmatice nu sunt
caracterizate de:
a) Eliminare lentă
b) Latență mare
c) Durată de acțiune scurtă
d) Profil farmacocinetic retard
261. Următorul enunț privind difuziunea prin barieră hematoencefalică este fals:
a) Difuzează greu în creier substanțele liposolubile



b) Trec foarte greu substanțele disociate, derivați de amoniu cuaternar, aminele

c) Trec medicamentele polare, în măsură în care sunt similare structural cu
substanțele fiziologice
d) inflamația meningelui poate grăbi difuziunea
262. Imunoglobuline traversează placenta de la mamă la făt prin fenomenul de:
a) Difuziune pasivă
b) Pinocitoza
c) Difuziune facilitată
d) Transport activ
263. Face parte din grupa de risc X privind administrarea la gravid:
a) Claritromicina
b) Aspirina
c) Estrogenii
d) Beta-blocante
264. Următoarele substanțe sunt contraindicate în alăptare, cu excepția:
a) Vitamine
b) Purgative antrachinonice
c) Codeina
d) Alcool
265. Următoarele enunțuri privind circuitul entero-hepatic sunt adevărate, cu excepția:
a) Participarea la acest circuit determină creșterea duratei de acțiune
b) Colecistografia este utilitatea practică a participării la acest circuit a unor
derivați iodați
c) Consecința farmacotoxicologică a participării la circuit constă în efecte
adverse când eliminarea biliară este întârziată
d) În intoxicațiile cu alcaloizi se întrerupe circuitul prin aplicare de spălături
gastrice
266. Următorul enunț privind metaboliții este fals:
a) Paracetamolul este metabolitul active al fenacetinei
b) codeina este metabolitul activ al morfinei
c) acidul ricinoleic este metabolitul activ al uleiului de ricin
d) cefuroxim axetil este un prodrog
267. Următorul enunț privind biotransformarea medicamentelor este fals:
a) obezitatea determină o incidență sporită a afecțiunilor hepatice și în consecință
și o deficiență a metabolizărilor la nivel hepatic
b) hepatita acută cu enzime serice crescute nu este însoțită de modificări ale
metabolizării medicamentelor.
c) Există diferențe de metabolizare, calitative și cantitative, între specii
d) Procesul de biotransformare nu diferă mult la vârstele extreme (nou-născut,
vârstnic) comparativ cu adultul.
268. Sunt inhibitori enzimatici:
a) Sunătoarea
b) Sucul de grapefruit
c) Alcool etilic în ingestie cronică
d) Carbamazepina
269. Următoarele substanțe medicamentoase sunt inhibitoare enzimatice, cu excepția:
a) Claritromicina
b) Fluconazol



c) Ranitidina
d) Carbamazepina
270. Următorul enunț privind inhibiția enzimatică este fals:
a) Semnificația inhibiției enzimatice este mare, când interesează o enzima cu
specificitate mică
b) Inhibiția enzimatică produsă de un medicament afectează metabolizarea altor
medicamente metabolizate de același sistem enzimatic
c) Masurile consecutive inhibiției enzimatice încrucișate sunt: evitarea
asocierilor sau reducerea dozelor medicamentului afectat
d) Consecințele inhibiției enzimatice sunt: scăderea efectului terapeutic,
scăderea incidentei și gravității efectelor adverse
271. Următorul enunț privind eliminarea pe cale renală este fals:
a) Modificarea pH-ului urinar nu determină modificări ele eliminării urinare
b) mecanismul care întârzie foarte mult eliminarea este reabsorbția tubulară.
c) substanțele medicamentoase legate în procent mare de proteinele plasmatice se
elimină greu.
d) etapa de eliminare este cea mai influențată de înaintarea în vârstă
272. Nu este interacțiune în etapa de absorbție cu rezultat terapie ineficace:
a) Bifosfonați cu antiacide
b) Săruri de fier cu antiacide
c) Săruri de fier cu acid ascorbic
d) Fluorochinolone cu antiacide
273. Parametrul care nu definește acțiunea farmacodinamică este:
a) Sensul
b) Selectivitatea
c) Absorbția
d) Latența
274. Nu este medicament selectiv pentru un subtip receptor:
a) Loratadina
b) Famotidina
c) Salbutamol
d) Propranolol
275. Latența reprezintă:
a) Timpul scurs de la administrarea medicamentului până la apariția efectului
terapeutic
b) Timpul scurs de la administrarea medicamentului până la atingerea intensității
maxime a efectului.
c) Intervalul de timp în care se menține efectul.
d) Capacitatea unei substanțe de a avea activitate biologică.
276. Următorul enunț privind latență este fals:
a) formele farmaceutice retard au latenta mai mică decât cele cu eliberare clasică
b) substanțele medicamentoase legate în procent mare de proteinele plasmatice
au latență mai mare
c) substanțele medicamentoase care acționează prin metaboliți activi au latență
mai mare
d) calea intravenoasă are latent cea mia mică



277. Parametrul de care se ține cont în urgențe în alegerea căii de administrare și a formei
farmaceutice este:
a) Selectivitatea
b) Sensul
c) Latența
d) Potența
278. Au acțiune farmacodinamică de substituție:
a) Analgezicele
b) Hormonii
c) Antibioticele
d) Antiviralele
279. Au acțiune farmacodinamică simptomatică:
a) Antibioticele
b) Antiviralele
c) Enzimele
d) Antipireticele
280. Următoarele interacțiuni farmacodinamice reprezintă asociere cu risc crescut de reacții
adverse, cu excepția:
a) Anticoagulante cumarinice cu aspirină
b) Anticoagulante cumarinice cu ginseng
c) Bactericide cu bacteriostatice
d) Hipnotice cu bromura de butilscopolamina
281. Mecanismul următoarelor substanțe medicamentoase constă în inhibiția unor enzime,
cu excepția:
a) Acetilcisteina
b) Piroxicam
c) Atorvastatina
d) Teofilina
282. Reprezintă sinergism evitat în terapie:
a) Paracetamol + codeină
b) Ibuprofen + codeină
c) Hipoglicemiante cu beta-blocante
d) Inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei cu diuretice
Nr. ANUL II - Modulul III.

crt. Farmacognozie specială - Farm. Sajin Ana Maria
283. Uleiurile volatile cu compuși cu acțiune estrogenă se administrează la femei:
a) înainte de masă
b) seara
c) în perioada preovulatorie
d) dimineața
284. Mentholum nu are acțiune:
a) analgezică
b) hepatostimulantă
c) ușor anestezică locală
d) cicatrizantă
285. Mentolul are următoarele acțiuni, cu excepția:
a) antiinfecțioasă



b) astringentă
c) antipruriginoasă
d) decongestivă
286. Care din următoarele produse nu este oficinal în FR X?
a) Lavandulae aetheroleum
b) Lavandulae flores
c) Mentholum
d) Menthae aetheroleum
287. Care din afirmațiile următoare referitoare la produsul vegetal Menthae aeth. este falsă?
a) conține alcooli şi esteri monoterpenici
b) prin răcire la -100C cristalizează stearoptenul
c) este neurotoxic prin mentonă
d) preparatele sunt contraindicate copiilor sub 2 ani si jumătate
288. Camphora:
a) se prezintă sub formă de lichid uleios de culoare galbenă
b) are acțiune revulsivă la administrare externă
c) are acțiune relaxantă pe SNC
d) se poate utiliza injectabil in doze mari, fără reacții adverse
289. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevăzute în FR X și se conserva la
Venenum?
a) tinctura Rhei
b) tinctura Belladonnae;
c) pulvis Opii et Ipecacuanhae
d) pulvis Belladonnae
290. Dintre alcaloizii enumerați, acțiune antitusivă manifestă:
a) morfină
b) papaverină;
c) codeină;
d) laudanosină.
291. Carvi fructus:
a) are acțiune galactagogă
b) se folosește drept condiment sub denumirea de ienibahar
c) fructele mature nu au miros specific
d) nu se utilizează la nou-născuți.
292. Chamomillae aetheroleum nu conține:

a) chamazulenă
b) bisabolol
c) matricină
d) farnesol
293. Una din afirmațiile referitoare la produsul Camphora nu este adevărată:
a) stearoptenul uleiului volatil extras din lemnul şi frunzele speciei
Cinnamomum camphora
b) analeptic cardio-respirator
c) rubefiant şi revulsiv
d) nu este oficializat în FR X
294. Chamomillae aetheroleum:
a) este un lichid uleios de culoare galbenă



b) are acțiune antispastică musculotrope

c) este oficinal în FR X
d) se obține prin extracție cu uleiuri grase
295. Dintre afirmațiile referitoare la produsul vegetal Millefolii flores, una nu este
adevărată:
a) reprezintă florile speciei Achillea millefolium
b) se folosește în tratarea hemoroizilor
c) este hemostatic
d) este antitusiv
296. Care vitamină este hidrosolubilă?
a) D
b) B1
c) K
d) E
297. Care vitamină este liposolubilă?
a) E
b) C
c) B1
d) B6
298. Următorul produs conține complexului vitaminic B:
a) Hippophae fructus
b) Faex medicinalis
c) Tagetes flores
d) Digitalis lanatae folium
299. Următorul produs conține vitamina C:
a) Plantaginis folium
b) Cynosbati fructus
c) Medicagini herba
d) Rosae fructus
300. Carotenoidele:
a) au doar structură lineară
b) sunt sintetizate şi de animale
c) sunt provitamine A
d) catalizează oxidările
301. Care din afirmațiile următoare referitoare la acidul ascorbic este falsă?
a) crește capacitatea de apărare a organismului față de infecții
b) este sintetizat de organismul uman
c) este necesara in producerea carnitinei, importanta in transferul energetic
celular
d) favorizează absorbția fierului din tubul digestiv
302. Care din afirmația următoare referitoare la acidul ascorbic este adevărată?
a) este sintetizat de organismul uman
b) stimulează formarea hemoglobinei
c) favorizează absorbția fierului din tubul digestiv
d) carenta să în organism nu provoacă boală numită scorbut.
303. Denumirea vitaminelor după efectul farmacodinamic este:
a) vitamina A – vitamina antixeroftalmică
b) vitamina C – vitamina scorbutică



c) vitamina E – vitamina antipelagră

d) vitamina K – vitamina antisterilitate
304. Denumirea vitaminelor după efectul farmacodinamic este:
a) vitamina P – vitamina antirahitică
b) vitamina K – vitamina anticoagulare
c) vitamina D – vitamina antirahitică
d) vitamina A – vitamina antipelagră
305. Următoarele produse vegetale sunt utilizate în fitoterapie pentru conținutul în
carotenoide:
a) Aurantii pericarpium
b) Calendulae flores
c) Lavandulae flores
d) Tiliae flores
306. Faex medicinalis:
a) conține vitaminele complexului B
b) se numește cărbune medicinal
c) are acțiune antioxidantă
d) este secretată de glande
307. Din afirmațiile referitoare la Faex medicinalis nu este adevărată:
a) conține vitaminele complexului B
b) se prezintă sub formă de granule sau cuburi
c) este un produs vegetal recoltat de la planta Saccharomyces cerevisiae
d) are acțiune antiacneică
308. Vitamina C:
a) este alergică
b) crește capacitatea de apărare a organismului față de infecții
c) favorizează absorbția calciului din tubul digestiv
d) nu are efect asupra radicalilor liberi
309. Cynosbati fructus:
a) reprezintă achenele recoltate de la unele specii din genul Rosa
b) se utilizează în stresul oxidativ
c) produsul se recoltează când fructele nu sunt ajunse la maturitate
d) nu se recomandă copiilor
310. Uleiurile volatile se localizează în perii glandulari la speciile :
a) Myrtaceae
b) Compositae
c) Coniferae
d) Lamiaceae
311. Uleiul volatil de menta se administrează intern în :
a) afecțiuni respiratorii
b) afecțiuni digestive
c) afecțiuni dermatologice
d) afecțiuni reumatismale
312. Alcaloidul chinină se obține de la planta:
a) Cinchona succirubra
b) Berberis vulgaris
c) Camelia sinensis
d) Rauwolfia serpentina



313. Alcaloidul cel mai important din specia Atropa Beladonna este:
a) scopolamina
b) cocaina
c) atropina
d) reserpina
314. Fructele cu conținutul mare în vitamina C sunt :
a) fructele măceșului
b) fructele afinului
c) fructele păducelului
d) fructele socului
315. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la produsele vegetale cu mucilagii este fals ?
a) produsul vegetal Lini semen conține mucilagii, ulei gras și linamarozidă
b) produsul vegetal Tiliae flores conține mucilagii, ulei volatil și taninuri
c) produsul vegetal Plantaginis folium este un drog colectiv
d) produsele vegetale au acțiune laxativa și de activare a peristaltismului
intestinal
316. Constipația cronică se poate trata prin administrarea următorului produs vegetal:
a) Quercus cortex
b) Mel depuratum
c) Frangulae cortex
d) Equiseti herba
317. Produsele vegetale cu taninuri se utilizează în:
a) constipație cronică
b) diaree acută
c) insuficiență cardiacă
d) astm bronșic
318. Produsul vegetal care conține ca grup de principii active majoritar taninurile este:
a) Juglandus folium et pericarpium
b) Gei rhizoma
c) Sennae folium et fructus
d) Frangulae cortex
319. Care din produsele vegetale cu antracenozide este oficinal în FR X?
a) Rhei rhizoma
b) Aloe
c) Frangulae cortex
d) Sennae folium et fructus
320. Produsele vegetale cu acțiune de stimulare a peristaltismului intestinal se utilizează în:
a) afecțiuni dermatologice
b) stări febrile
c) constipație
d) diaree
321. Glucofrangulozida este principiul activ din:
a) Hyperici herba
b) Frangulae cortex
c) Aloe
d) Juglandus folium et pericarpium
322. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la produsul vegetal Liquiritiae radix este fals?
a) conține antracenozide



b) are acțiune antiinflamatoare de tip cortizonic

c) provine de la specia denumită popular lemn dulce
d) se utilizează în ulcer gastro-duodenal
323. Principiile amare:
a) se administrează cu 30 de minute înainte de masă pentru stimularea secrețiilor
gastrice
b) au gust slab amar
c) sunt localizate doar în rădăcini
d) se administrează pentru tratamentul diareii infecțioase
324. Speciile producătoare care conțin principii amare în întreaga plantă sunt:
a) Olea europea L.
b) Taraxacum officinale L.
c) Cichorium intybus L.
d) Liquiritiae radix
325. Care din următorii compuși este protoalcaloid:
a) morfina
b) efedrina
c) papaverina
d) atropina
326. Din afirmațiile referitoare la produsul vegetal Ephedrae herba doar una este adevărată:
a) se numește iarbă de negi
b) conține efedrină
c) este indicat în adenomul de prostată
d) are acțiune antigutoasă prin efedrină
327. Produsul vegetal cu saponozide triterpenice expectorante este:
a) Nerii folium
b) Calendulae flores
c) Primulae rhizoma cum radicibus
d) Ginseng radix
328. Produsul vegetal cu saponozide triterpenice diuretice este:
a) Equiseti minoris herba
b) Ginseng radix
c) Liquiritiae radix
d) Hedera helix
329. Myrtilii fructus este indicat în tulburări vasculare datorita conținutului în:
a) antocianozide
b) heterozide ale hidrochinonei
c) arbutozida
d) taninuri
330. Care este aminoacidul de la care provin alcaloizii tropanici?
a) fenilalanina
b) triptofanul
c) ornitina
d) lisina
331. Care din alcaloizii enumerați are acțiune anestezica locala?
a) morfina
b) atropina
c) cocaina



d) emetina
332. Morfina:
a) se poate obține din atropină
b) deprimă centrul respirator bulbar
c) este un analgezic slab
d) nu dă dependență fizică și psihică
Nr. ANUL II - Modulul III.

crt. Farmacognozie specială - Farm. Roșu (Voicu) Andreea
333. Glucanii existenți în ciuperci din familia Basidiomycetae (Lentinus edodes,
Schizophyllum commune) au proprietăți:
a) analgezice
b) antitumorale imunoinduse
c) imunodeprimante
d) antiinflamatoare
334. Mucilagul ozuronic din Plantaginis folium imprimă proprietăți, cu excepția :
a) emoliente
b) expectorante
c) imunostimulatoare
d) antibiotice
335. Produsul Psyllii semen nu se utilizează în tratamentul:
a) diarei
b) vomei
c) constipației
d) sindromul colonului iritabil
336. Se pot utiliza ca laxative de volum:
a) semințele de in
b) frunzele de pătlagina
c) frunzele de podbal
d) florile de tei
337. Derivații de celuloza obținuți prin eterificare nu se utilizează:
a) ca laxative de volum
b) în tehnica farmaceutică la obținerea formelor farmaceutice gastrorezistente
c) tratamentul sindromului ochiului uscat
d) stabilizatori pentru emulsii și suspensii
338. Conform monografiei ESCOP din 2011 referitoare la Trigonella foenum-graecum L.
preparatele din semințe de schinduf se pot utiliza:
a) pentru stimularea apetitului și extern în tratamentul inflamațiilor dermice
b) ca antidiabetice
c) ca hipolipidemiante
d) ca hipocolesterolemiant
339. Tiliae flos prezintă acțiune:
a) hipocolesterolemiantă
b) diaforetică
c) diuretică
d) coleretică
340. Extractele din Calendulae flos nu prezinta efect:
a) Antiinflamator



b) Spasmolitic
c) Imunostimulator
d) Diuretic
341. Extractele din Calendulae flos nu se administrează în afecțiuni:
a) Orofaringiene
b) Cutanate
c) osteoporoza
d) Anorectale și vaginale
342. Escina are proprietăți, cu excepția:
a) Antiinflamatoare
b) Antiedematoase
c) Antiexsudative
d) Antitermice
343. Escina și preparatele din Hippocastani semen nu se utilizează în tratamentul:
a) Insuficienței venoase și limfatice
b) Hemoroizilor
c) Diabetului
d) Ulcerelor gastro-duodenale
344. Ginseng radix prezintă următoarele efecte, cu excepția:
a) imunostimulator
b) venotonic
c) hiperglicemiant
d) antiagregant plachetar
345. Se recomandă prudență la eliberarea OTC-urilor și suplimentelor alimentare cu
ginseng în următoarele situații, cu excepția:
a) convalescență
b) Diabet
c) Pacienți care primesc medicație antiagregantă, anticoagulantă
d) pacienții care primesc terapie anticoagulantă
346. Pentru creșterea capacitații organismului de a se adapta la stresul psihic și fizic nu se
poate administra:
a) ginseng radix
b) eleutherococci radix
c) schisandrae fructus
d) avenae herba
347. Pentru rădăcina de lemn dulce au fost raportate următoarele efecte adverse, cu
excepția:
a) Hiperkaliemie
b) contracții musculare anormale
c) hipotensiune arterială
d) edeme
348. Pentru acțiune diuretică se utilizează:
a) Calendulae flos
b) Centellae herba
c) Ononidis radix
d) Avenae herba
349. Următorul enunț despre Ononidis radix este fals:
a) se utilizează pentru prevenirea formarii și eliminării calcurilor renali



b) se prelucrează ca infuzie pentru obținerea efectului

c) se poate administra doar 4-5 zile consecutiv
d) efectul este imprimat de mucilagii
350. Violae tricoloris herba nu prezintă acțiune:
a) imunostimulatoare
b) diuretică
c) diaforetică
d) purgativă
351. Contraindicațiile pentru Hyperici herba sunt, cu excepția:
a) Sarcină
b) Alăptare
c) Asocierea cu medicamente metabolizate pe calea citocromului P450
d) Diaree
352. Hyperici herba nu prezintă următorul efect:
a) Coleritica-colagogă
b) Antidiareică
c) Diaforetic
d) Antiinflamatoare, cicatrizantă
353. Gelul de Aloe (heteropolizaharide, glicoproteine):
a) Stimulează regenerarea dermică
b) Are acțiune antidiareică
c) Contribuie la vindecarea hemoroizilor de gradele III și IV, după operație
d) Fixează apa la nivel dermic
354. Flavonoidele nu prezintă acțiune:
a) galactogogă
b) coronarodilatatoare
c) antiedematoasă
d) spasmolitică
355. Produsul vegetal Crataegi folium, flos, fructus nu prezintă acțiune:
a) coronarodilatatoare
b) cardioprotectoare
c) antihipertensivă
d) stimulatoare centrală
356. Următorul enunț despre Ginkgo bilobae folium este fals:
a) are acțiune neuroprotectoare
b) se obține din flora spontană
c) este indicat în insuficiența venoasă cronică
d) nu se administrează cu 36 ore înainte de o intervenție chirurgicală
357. Următorul enunț despre Passiflorae herba este fals:
a) are acțiune spasmolitică de tip papaverinic
b) are acțiune sedativă-tranchilizantă
c) are acțiune anticonvulsivantă
d) se poate administra în sarcină
358. Uleiul gras din Oenothera biennis nu este indicat în:
a) eczeme atopice
b) afecțiuni hepatice
c) epilepsie
d) sindrom premenstrual



359. Următorul enunț despre toxicitatea uleiurilor volatile este fals:

a) cantități mari de mentol liber (Mentha piperita) sunt contraindicate la copiii
sub 2 ani şi jumătate în aplicații locale în zona precefalică şi cefalică (gat,
urechi, tample, nas, frunte) deoarece determină oprirea reflexă a respirației
prin spasm glotic
b) tuiona este neurotoxică și emenagogă
c) matricina din inflorescenţele de muşeţel este neurotoxice şi alergizante
d) toxicitatea uleiurilor volatile este nesemnificativă clinic
360. Nu se utilizează ca decongestionant nazal uleiul volatil de:
a) fenicul
b) eucalipt
c) mentă
d) pin
361. Nu este carminativ uleiul volatil de:
a) fenicul
b) chimion
c) lavanda
d) roinița
362. Nu are acțiune sedativă uleiul volatil de:
a) rozmarin
b) lavanda
c) valeriana
d) roinița
Nr. ANUL II - Modulul IV.

crt. Farmacoterapie - Farm. primar Șfichi Daniela
363. Care din următoarele antibiotice sunt peniciline naturale injectabile:
a) Benzilpenicilina
b) Fenoximetilpenicilina
c) Amoxicilina
d) Ampicilina.
364. Benzilpenicilina (Penicilina G) are următoarele indicații, cu o excepție:
a) Angine, erizipel, scarlatina
b) Lues (sifilis)
c) Infecții cu germeni rezistenți la peniciline
d) Meningite ( infecții cu meningococ).
365. Reacțiile adverse provocate de peniciline sunt următoarele, cu o excepție:
a) Reacții alergice
b) Efect iritant local
c) Favorizarea suprainfecțiilor
d) Efect bacteriostatic la doze terapeutice.
366. Penicilinele sunt antibiotice naturale sau de semisinteza care au ca nucleu comun:
a) Acidul 7-aminocefalosporanic
b) Acidul 6-aminopenicilinamic
c) Structura aminociclitol-aminoglicozidica
d) Policiclic naftacencarboxamidic.
367. Augmentin reprezintă asocierea dintre:
a) Ampicilina-sulbactam



b) Sulfametoxazol-trimetoprim
c) Amoxicilina-acid clavulanic
d) Ticarcilina-acid clavulanic.
368. Care din următoarele antibiotice prezintă absorbția din tubul digestiv neglijabilă:
a) Doxiciclina
b) Gentamicina
c) Claritromicina
d) Ampicilina.
369. Din clasa macrolidelor face parte:
a) Claritromicina
b) Oxacilina
c) Ciprofloxacina
d) Gentamicina.
370. Amoxicilina prezintă o serie de avantaje comparativ cu ampicilină, cu o excepție:
a) Biodisponibilitate orală mai mare comparativ cu ampicilină
b) Absenta reacțiilor adverse
c) Absorbția nu este influențată de prezența alimentelor
d) Are difuziune mai bună în țesuturi, inclusiv în secrețiile traheobronșice.
371. Din grupa antibioticelor betalactamice fac parte:
a) Macrolide
b) Aminoglicozide
c) Cefalosporine
d) Tetracicline.
372. Administrarea penicilinelor este indicată:
a) În infecții cu germeni rezistenți (în special stafilococ penicilinazopozitiv)
b) În aplicare locală pe tegumente (crește riscul alergizant)
c) În infecții ce germeni sensibili
d) În aplicare local ape mucoase (crește riscul alergizant).
373. Care afirmație este falsă în cazul cefalosporinelor:
a) Sunt antibiotice cu structură betalactamică
b) Pot produce reacții de hipersensibilizare
c) Nu produc reacții adverse gastrointestinale (grețuri, vărsături)
d) Mecanismul de acțiune este bactericid, împiedicând formarea peretelui
bacterian.
374. Dintre următoarele medicamente antimicrobiene, care este un antibiotic cu structura
aminoglicozidică fiind caracterizat farmacotoxicologic prin oto- și nefrotoxicitate:
a) Doxiciclina
b) Rifampicina
c) Nitrofurantoina
d) Gentamicina.
375. Eritromicina prezintă următoarele proprietăți farmacologice, cu o excepție:
a) Nu este activ după administrarea orală
b) Este un antibiotic natural din culturi de Streptomyces erythreus, cu caracter
bazic
c) Are efect bacteriostatic sau bactericid în funcție de concentrația antibioticului,
microorganism și faza de creștere a acestuia
d) Reprezintă o medicație de alternativă la bolnavii alergici la peniciline.



376. Antibioticele aminoglicozide au următoarele proprietăți farmacologice, cu o excepție:

a) Principalele reacții adverse sunt oto- și nefrotoxicitate
b) Absorbție digestivă crescută după administrare orală
c) Mecanismul de acțiune este bactericid, inhibând sinteza proteică bacteriană
d) Absorbția este completă după administrarea i.m., cu realizarea unor
concentrații plasmatice maxime în aproximativ o oră de la administrare.
377. Afirmația greșită în legătură cu cloramfenicolul este următoarea:
a) Are spectru larg de acțiune
b) Este un antibiotic de rezervă, utilizat în infecții grave pentru care nu există altă
alternativă terapeutică
c) Se fac serii repetate de tratament
d) Prezinta riscul unor reacții adverse hematologice: anemie plastică, leucopenia,
agranulocitoza, trombocitopenie.
378. Următoarele afirmații privind tetraciclinele sunt adevărate, cu o excepție:
a) Biodisponibilitatea orală a tetraciclinelor este scăzută de alimente (mai ales
lactate), medicamente antiacide cu Ca, Mg, Al
b) Spectrul antimicrobian este larg
c) Sunt indicate la femei gravide și copii
d) Pot favoriza apariția disbacteriozei intestinale (infecții enterice cu Candida).
379. Următoarele afirmații referitoare la fluorochinolone sunt adevărate, cu o excepție:
a) Absorbția fluorochinolonelor este scăzută dacă se asociază cu antiacide cu ioni
bivalenți de Ca, Mg sau trivalenți Al
b) Sunt indicate în infecții cu germeni rezistenți
c) Prezintă biodisponibilitate bună după administrare orală (aprox. 70% pentru
ciprofloxacina)
d) Pot provoca fotosensibilizare.
380. Furazolidona este indicată în următoarele afecțiuni, cu o excepție:
a) Enterite, enterocolite, toxiinfecții alimentare
b) Infecții digestive cu germeni sensibili
c) Amigdalita streptococică
d) Tricomoniaza, giardioza.
381. Care afirmație legată de metronidazol este falsă:
a) Este un chimioterapic cu spectru larg
b) Este contraindicată asocierea cu alcoolul deoarece pot apare efecte de tip
disulfiram
c) În afecțiuni hepatice severe nu este necesară reducerea dozelor
d) Se administrează cu prudență în sarcină.
382. Următoarele afirmații legate de cotrimoxazol sunt adevărate, cu o excepție:
a) Reprezintă asocierea dintre sulfametoxazol și trimetoprim
b) Este contraindicat la pacienții alergici la peniciline
c) Este indicat în infecții urinare cu germeni sensibili
d) Este contraindicat în sarcină.
383. Componențele majore ale astmului bronșic sunt următoarele, cu o excepție:
a) Bronhospasm
b) Infecție cu Helicobacter pylori
c) Hipersecreție bronşică, vâscoasă, aderentă, obstructivă
d) Inflamație și edem al mucoasei.



384. În terapia astmului bronșic se folosesc următoarele clase de medicamente, cu o

excepție:
a) Antiacide
b) Antileucotriene
c) Corticosteroizi
d) Inhibitoare ale degranulării mastocitelor.
385. Care medicament utilizat în terapia astmului bronșic face parte din clasa inhibitoare ale
degranulării mastocitelor:
a) Adrenalina
b) Hidrocortizon hemisuccinat
c) Ketotifen
d) Montelukast:
386. La administrarea locală (aerosoli), corticosteroizii pot produce următoarele reacții
adverse, cu o excepție:
a) Atrofia mucoasei respiratorie
b) Acțiune antiinflamatoare
c) Candidoze orale și orofaringiene
d) Insuficiența suprarenală acută.
387. Dezavantajul căii de administrare inhalatorii a medicamentelor în astmul bronșic este:
a) Dozele pe cale inhalatorie reprezintă circa 10-20% din cele sistemice, fiind
bine tolerate
b) Conferă bronhoselectivitate, cu eficacitate pronunțată
c) Efectele sistemice sunt reduse comparativ cu celelalte căi de administrare
d) Apariția candidozelor orale în cazul administrării inhalatorii a
corticosteroizilor.
388. Acțiunile farmacodinamice utile în astmul bronșic ale bronhodilatatoarelor
adrenomimetice sunt următoarele, cu o excepție:
a) Bronhodilatația
b) Reducerea edemului mucoasei
c) Stimulare cardiacă cu tahicardie, palpitații, crize de angină pectorală
d) Reducerea edemului mucoasei.
389. Care afirmație este greșită în cazul teofilinei?
a) Face parte din clasa bronhodilatatoare musculotrope cu efect antiasmatic
b) Este indicată în epilepsie
c) Produce stimulare cardiacă
d) Este un medicament cu indice terapeutic mic.
390. Identificați afirmația greșită:
a) Antileucotrienele sunt medicamente utile în astmul bronșic
b) Antileucotrienele sunt medicamente indicate în tratamentul de fond, pe termen
lung, al astmului moderat persistent
c) Din punct de vedere farmacodinamic, antileucotrienele antagonizeaza
bronhospasmul, scad secreția de mucus, combat edemul
d) Antileucotrienele sunt medicamente care se recomandă în criza de astm
bronșic.
391. Care din următoarele substanțe medicamentoase face parte din clasa antileucotriene:
a) Montelukast
b) Salbutamol
c) Teofilina



d) Hidrocortizon hemisuccinat.
392. Ketotifenul este contraindicat:
a) Astm alergic
b) Conducători auto
c) Urticarie cronică
d) Rinita și conjunctivită alergică.
393. Care din următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antitusivă sunt opioide:
a) Butamirat
b) Oxeladina
c) Codeine
d) Noscapina.
a) Tusea uscată, inutilă, dăunătoare se combate
b) Tusea umedă nu trebuie suprimată, ci trebuie diminuată când este supărătoare
c) Primul tratament al tusei trebuie să fie unul cauzal
d) Opioidele pot fi recomandate pe termen lung și la indivizii cu predispoziție la
farmacodependență.
395. Care din următoarele afirmații este falsă pentru codeină:
a) Nu poate dezvolta toxicomanie la administrare prelungită
b) Difuzează prin placenta și laptele matern
c) Efectul antitusiv apare la doze mici (15mg) decât efectul analgezic (120mg)
d) Se administrează cu prudență la astmatici, în emfizem pulmonar, insuficiență
respiratorie și la copii mici.
396. În care din următoarele situații este indicată morfina ca antitusiv:
a) De elecție în tusea uscată iritativă în răceală comună
b) În tusea din bronșita cronică obstructivă
c) În tusea generată de antihipertensive
d) În tusea foarte intensă și însoțită de durere intensă (cancer pulmonar, fracturi
de coaste, infarct pulmonar).
397. Care afirmație este falsă legat de dextrometorfan:
a) Prezintă acțiune analgezică
b) Nu deprimă respirația
c) Este indicat în tusea seacă, iritativă
d) Nu prezintă acțiune analgezică.
398. Care clasă de medicamente acționează prin fluidificarea și eliminarea sputei,
diminuând factorul iritativ local:
a) Antiseptice și decongestionante nazale
b) Expectorante
c) Antitusive opioide
d) Antitusive neopioide.
399. Expectorantele produc fluidificarea sputei prin următoarele mecanisme, cu o excepție:
a) Mărirea secreției glandelor bronșice
b) Modificarea proprietăților fizico-chimice ale secreției vâscoase
c) Inhibarea secreției glandelor bronșice
d) Stimularea mecanismelor de eliminare a sputei.
400. Consecințele fluidificării sputei sunt următoarele, cu o excepție:
a) Blocarea cililor, inhibarea activității lor pendulare
b) Ușurarea eliminării sputei



c) Deblocarea cililor cu favorizarea activității lor pendulare

d) Eliberarea celulelor glandulare cu îmbunătățirea activității lor.
401. Care din următoarele metode terapeutice cu valoare expectorantă este
nemedicamentoasă:
a) Benzoat de sodiu administrat per os
b) Bromhexin administrat per os, după mese
c) Acetilcisteina administrata per os
d) Inhalare de vapori de apă calzi sau aerosoli dintr-o soluție de clorură de sodiu
și ingestie de apă.
402. Identificați afirmația falsă pentru bromhexin:
a) Produce iritație gastrică
b) Mucolitic, mucoreglator
c) Indicat la persoanele cu ulcer gastric
d) Este biotransformat la nivel hepatic in ambroxol (metabolitul activ).
403. Care din următoarele expectorante poate fi utilizat ca antidot în intoxicația cu
paracetamol:
a) Benzoat de sodiu
b) Acetilcisteina
c) Bromhexin
d) Ambroxol.
404. În farmacoterapia tusei se pot folosi următoarele clase de medicamente, cu o excepție:
a) Anestezice locale care diminua iritația receptorilor
b) Inhibitoare ale centrului tusei
c) Inhibitoare ale recaptării serotoninei
d) Expectorante.
405. Acetilcisteina prezintă următoarele caracteristici, cu o excepție:
a) Este un bronhosecretolitic care acționează prin mecanism chimic
b) Se administrează cu prudență la astmatici
c) Este un inhibitor al centrului tusei
d) Reprezintă antidot în intoxicația cu paracetamol.
406. Corticosteroizii se administrează în astmul bronșic pe următoarele căi, cu o excepție:
a) Per os
b) Intravenos
c) Sistemic
d) Percutan.
407. Identificați afirmația greșită legat de tratamentul insuficienței cardiace:
a) Scăderea muncii inimii
b) Regim hiposodat
c) Administrarea de medicamente inotrop pozitive
d) Regim hipersodat.
408. Identificați afirmația greșită în cazul glicozizilor cardiotonice:
a) Se eliberează fără recomandarea medicului
b) Se recomandă în insuficiența cardiacă
c) Se numesc și cardiotonice digitalice
d) Sunt medicamente cu indice terapeutic mic.
409. Medicamentele active în insuficiența cardiacă sunt următoarele clase, cu o excepție:
a) Medicamente inotrop pozitive
b) Vasodilatatoare



c) Diuretice
d) Inhibitoare ale pompei de protoni
410. Care afirmație legată de medicamentele antiaritmice este falsă:
a) Previn sau tratează aritmiile cardiace
b) Se recomandă în tusea cu expectorație
c) Reduc dereglările automatismului cardiac
d) Prezintă indice terapeutic mic, zonele concentrațiilor terapeutice și toxice fiind
extrem de apropiate.
411. Verapamilul prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o excepție:
a) Efect antiaritmic
b) Efect antianginos
c) Efect antihipertensiv
d) Efect hipertensiv.
412. Efectele clinice ale medicamentelor antianginoase sunt următoarele, cu o excepție:
a) Restabilirea echilibrului hidroelectrolitic
b) Profilaxia sau suprimarea crizelor anginoase
c) Creșterea rezistenței la efort
d) Prevenirea complicațiilor datorate aterosclerozei.
413. Căile de administrare ale nitroglicerinei sunt următoarele, cu o excepție:
a) Per os
b) Percutan
c) Sublingual
d) Subcutanat.
414. Care din medicamentele următoare nu aparține clasei de nitrați organici cu acțiune
antianginoasă:
a) Montelukast
b) Nitroglicerina
c) Isosorbid dinitrat
d) Pentaeritril tetranitrat.
415. Mecanismele acțiunii antianginoase sunt următoarele, cu o excepție:
a) Scăderea tonusului simpatic cardiostimulator
b) Stimularea eliberării de serotonină
c) Creșterea aportului de oxigen, prin coronarodilatație
d) Scăderea concentrației ionilor de calciu disponibili pentru contracția
coronarelor.
416. Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune anti hipertensivă sunt betablocante,
cu o excepție:
a) Enalapril
b) Atenolol
c) Metoprolol
d) Betaxolol.
417. Următoarele medicamente cu acțiune antihipertensivă aparțin clasei vasodilatatoare, cu
o excepție:
a) Nifedipina
b) Amlodipina
c) Diltiazem
d) Furosemid.



418. Următoarele masuri nefarmacologice se recomandă în hipertensiune arterială, cu o

excepție:
a) Suprimarea fumatului
b) Regim hipersodat și hipercaloric
c) Limitarea consumului de alcool
d) Reducerea stresului.
419. Identificați afirmația falsă:
a) Nifedipina are o absorbție bună sublinguală și per os
b) Nifedipina nu produce efecte adverse circulatorii
c) Nifedipina este recomandată în hipertensiunea arterială de sarcină
d) Nifedipina prezintă acțiune antianginoasă.
420. Tusea uscată și obstrucția nazală (datorită excesului de bradikinina) apare când se
institute un tratament cu una din substanțele medicamentoase:
a) Nifedipina
b) Propranolol
c) Captopril
d) Nitroglicerina.
421. Reprezentanții inhibitorilor enzimei de conversie sunt următoarele substanțe, cu o
excepție:
a) Enalapril
b) Perindopril
c) Lisinopril
d) Nifedipin.
422. Diltiazemul prezintă următoarele acțiuni, cu o excepție:
a) Antiacid
b) Antiangios
c) Antihipertensiv
d) Antiaritmic.
a) Colereticele propriu zise măresc volumul bilei fără a-i modifica compoziția și
concentrația
b) Hidrocolereticele cresc volumul bilei concomitent cu diluarea ei
c) Colereticele nu stimulează secreția biliară hepatică
d) Colereticele stimulează secreția biliară hepatică.
424. Identificați afirmația falsă în cazul acizilor și sărurilor biliare:
a) Scad absorbția grăsimilor și vitaminelor liposolubile
b) Emulsionează grăsimile facilitând digestia
c) Activează lipaza pancreatică
d) Contribuie la menținerea tranzitului intestinal normal.
425. Care din următoarele substanțe medicamentoase sunt alcalinizante:
a) Acid alginic
b) Oxid de magneziu
c) Carbonat acid de sodiu
d) Carbonat de calciu.
426. Care din următoarele substanțe medicamentoase este un antihistaminic H2:
a) Omeprazol
b) Propantelina
c) Pantoprazol



d) Ranitidina.
427. Care din următoarele substanțe medicamentoase este un inhibitor de pompă de protoni:
a) Famotidina
b) Omeprazol
c) Carbonat de calciu
d) Sucralfat.
428. Substanțele medicamentoase antihistaminice H2 inhibă secreția gastric acidă prin
următorul mecanism:
a) Antagonizeaza acțiunea stimulatoare a histamine prin activarea receptorilor
H2
b) Antagonizeaza acțiunea stimulatoare a histamine prin blocarea receptorilor H2
c) Inhibarea secreției peptidelor sistemului endocrin gastro-pancreatic
d) Blocarea ATP-azei H+/K+ (pompa de protoni).
429. Care afirmație este falsă referitor la ranitidină:
a) Momentul optim de administrare: dimineața, după masă
b) Este indicat în esofagita de reflux
c) Momentul optim de administrare: seara la culcare
d) Este un medicament antihistaminic H2.
430. Care din următoarele afirmații este greșită pentru bicarbonatul de sodiu:
a) Este un antiacid din grupa alcalinizante
b) Se administrează pe cale orală
c) Este indicat in insuficiență renală, edeme
d) Este contraindicate în insuficiența renală, edeme.
431. Momentul optim de administrare a medicamentelor purgative este:
a) Seara, înainte de culcare
b) Dimineața, pe nemâncate
c) Indiferent de momentul zilei
d) Seara, pe nemâncate.
432. Farmacoterapia ulcerului gastroduodenal urmărește atingerea următoarelor obiective,
cu o excepție:
a) Înlăturarea durerii
b) Grăbirea cicatrizării
c) Scăderea procentului de vindecare
d) Prevenirea complicațiilor.
433. Care din următoarele substanțe medicamentoase prezintă acțiune antispastică:
a) Papaverina
b) Ranitidina
c) Esomeprazol
d) Lactuloza
434. Căile de administrare a medicamentelor antispastice pot fi următoarele, cu o excepție:
a) Oral – în forme ușoare și medii
b) Injectabil – în forme acute și grave
c) Intrarectal – când există vomă, convulsii sau în pediatrie
d) Local, pe tegumente.
435. Care din următoarele substanțe medicamentoase prezintă acțiune antiemetică:
a) Sulfat de magneziu
b) Drotaverina
c) Metoclopramid



d) Carbonat acid de sodium

436. Metoclopramidul prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o excepție:
a) Efect antivomitiv
b) Inhibă peristaltismul esofagului, stomacului, intestinului subțire
c) Împiedică refluxul gastro-esofagian
d) Grăbește tranzitul intestinului subțire.
437. Medicamentele antiacide nu se administrează:
a) În același timp cu tetraciclinele
b) În asociere cu medicamente cu capacitate ulcerogenă (ex. antiinflamatoare
nesteroidiene și steroidiene)
c) La interval de 1-2 ore față de alte medicamemte
d) În gastrită hiperacidă.
438. Care afirmație este greșită referitor la diosmectită:
a) Produce absorbția gazelor, a toxinelor microbiene
b) Se indică în diareea acută și cronică, inclusiv la copii
c) Este un aluminosilicat natural cu capacitate mare de acoperire a mucoasei
intestinale
d) Prezintă dezavantajul reacțiilor adverse foarte severe.
439. Care afirmație referitoare la loperamid este falsă:
a) Este un diareic simptomatic-patogenic
b) Este indicat în diareea cronică și acută fără semen de infecție
c) Este indicat în diareea acută la adulți: inițial 4 mg apoi cate 2 mg după fiecare
scaun, max. 16 mg / zi
d) Este indicat în diareea infecțioasă.
440. Medicamentele purgative prezintă următoarele indicații, cu o excepție:
a) După antihelmintice, pentru grăbirea eliminării viermilor intestinali
b) Înainte de examenul radiologic al tubului digestiv și preoperator
c) În abdomen acut, obstrucție intestinală și apendicită acută
d) În constipație acută.
441. Identificați afirmația greșită în cazul drotaverinei:
a) Este indicată în spasme și colici biliare, renale, gastro-intestinale
b) Prezintă acțiune antispastică
c) Se administrează exclusiv pe cale injectabilă
d) Este indicată în dismenoree, iminentă de avort.
442. Metoclopramidul este contraindicat :
a) În cancer de sân
b) În rău de mișcare
c) În migrenă (la începutul crizei)
d) Ca antivomitiv.
Nr. ANUL II - Modulul IV.

crt. Farmacoterapie - Farm. Roșu (Voicu) Andreea
443. Creșterea nivelului AMPc în celulă în urma cuplării salbutamolului cu receptorii β2-
adrenergici are următorul efect farmacofinamic:
a) Bronhodilatația
b) Bronhoconstricție
c) Vasoconstricție
d) Spasme la nivelul tubului digestiv



444. Inhibarea formării AMPc de către β1-adrenolitice are ca rezultat:

a) Stimularea tuturor celer cinci funcții ale inimii
b) Stimularea miocardului contractil și deprimarea miocardului excito-conductor
c) Deprimarea tuturor celor cinci funcții ale inimii
d) Deprimarea miocardului contractil și excitarea miocardului excito-conductor
445. Implicațiile patologice ale hiperfuncției adrenergice periferice sunt următoarele, cu
excepția :
a) glaucom
b) boala Raynaud
c) aritmii
d) hipotensiune arterială
446. Implicația patologică a hipofuncției adrenergice centrale este:
a) Manie
b) Boala Parkinson
c) Dementa Alzheimer
d) Depresie
447. Implicațiile patologice ale hiperfuncției colinergice sunt:
a) crize de astm bronșic
b) constipație
c) tulburări de învățare și memorie spațială
d) tulburarea vederii pentru aproape
448. Este adrenomimetic cu mecanism mixt (direct și indirect):
a) efedrină
b) dobutamină
c) fenilefrină
d) cocaină
449. Se utilizează ca vasoconstrictoare locale (decongestionarea mucoasei nazale și
oculare) următoarele simpatomimetice, cu excepția :
a) nafazolina
b) etilefrina
c) oximetazolina
d) fenilefrina
450. Prezinta și acțiune bacteriostatică:
a) xilometazolina
b) tetrizolina
c) oximetazolina
d) nafazolina
451. Produsele farmaceutice cu pseudoefedrina sunt contraindicate în următoarele situații,
cu excepția:
a) glaucom
b) astm bronșic
c) adenom de prostata
d) diabet
452. La administrarea pseudoefedrinei ca decongestionant nazal nu apare următoarea
reacție adversă:
a) hiperglicemie
b) midriaza până la fotofobie
c) tremor



d) somnolența
453. Următoarele β-adrenomimetice se utilizează în terapia crizei și profilaxia imediată a
astmului bronșic:
a) Salbutamol
b) Salmeterol
c) Formoterol
d) Bambuterol
454. Următoarele enunțuri despre nicergolină sunt adevărate, cu excepția:
a) este vasodilatator prin două mecanime: α-adrenolitic și musculotrop
b) are și efect antiagregant plachetar
c) determină ca efect advers senzație de căldură și roșeață cutanată
d) se administrează după o masă frugal
455. Despre chinazoline următoarele enunțuri sunt adevărate cu excepția:
a) La întreruperea bruscă nu apare fenomenul rebound
b) Determină ca efect advers hipotensiune postulară la începutul tratamentului
c) Se leagă nesemnificativ de proteinele plasmatice
d) Se utilizează în tratamentul HTA și HBP
456. Sunt β-blocante cardioselective, cu excepția :
a) Atenolol
b) Bisoprolol
c) Nebivolol
d) Propranolol
457. Următorul β-blocant nu intervine în metabolismul glucidic:
a) Nebivolol
b) Propranolol
c) Carvedilol
d) Metoprolol
458. Este β-blocant cu efect asociat α1 adrenolitic:
a) Nebivolol
b) Carvedilol
c) Betaxolol
d) Bisoprolol
459. β-blocantele au următoarele indicații, cu excepția :
a) Hipertensiune arterială
b) Cardiopatie ischemică
c) Bradicardie
d) Anxietate de stres
460. β-blocantele determină următoarele efecte adverse, cu excepția:
a) Eczema tip psoriaziform
b) Efect rebound cu exacerbarea crizelor anginoase și aritmiilor
c) Astenie
d) Favorizarea și agravarea crizelor hiperglicemice la diabetic
461. Nu se administrează la nivel ocular în terapia glaucomului:
a) Timolol
b) Carteol
c) Betaxolol
d) Bisoprolol.



462. Următorul parasimpatolitic are acțiune bronhodilatatoare:

a) Tiotropiu
b) Otilonium
c) Butilscopolamina
d) Tropicamida
463. Este antispastic colinergice:
a) Mebeverina
b) Drotaverina
c) Butilscopolamina
d) Papaverina
464. Butilscopolamina se poate administra în următoarea situație:
a) Adenom de prostată
b) Glaucom
c) Dismenoree
d) Asociere cu alcool
465. La administrarea parasimpatoliticelor apar următoarele efecte adverse, cu excepția:
a) Diaree
b) Uscăciunea gurii și tulburări de deglutiție
c) Creșterea presiunii intraoculare
d) Rărirea micțiunilor și disurie
466. La administrarea parasimpatomimeticelor apar următoarele efecte adverse, cu
excepția:
a) Diaree
b) Hiposecreție gastrică
c) Crize de astm bronșic la astmatici
d) Rinoree
467. Butamiratul prezintă și efect:
a) Deprimant al centrului respirator
b) Analgezic
c) Antiinflamator
d) Bronhodilatator
468. Este bronhodilatator musculotrop:
a) Salbutamol
b) Montelukast
c) Tiotropiu
d) Teofilina
469. Montelukastul nu se administrează în următorul tip de astm:
a) Criza de astm bronșic
b) Tratamentul de fond în astmul cronic
c) Profilaxia bronhospasmului indus de efort
d) Astm sensibil la acid acetilsalicilic
470. Se utilizează în terapia tusei uscate:
a) Butamirat
b) Acetilcisteina
c) Bromhexin
d) Erdosteina
471. Următoarele antitusive nu determină ca efect advers bronhospasm:
a) Acetilcisteina



b) Bromhexin
c) Butamirat
d) Ambroxol
472. Următorul enunț despre Ambroxol este fals:
a) Este mucolitic mucoreglator
b) Se poate administra și în sarcină
c) Se administrează după masă cu lichide
d) Este util în profilaxia sindromul de detresă respiratorie la nou-născut
473. Nitriții antianginoși determină următoarele efecte adverse, cu excepția:
a) Cefalee cu caracter pulsatil
b) Toleranța de tip tahifilaxie
c) Edeme
d) Congestie cutanata în jumătatea superioară a corpului
474. Următorul enunț despre blocantele canalelor de calciu este fals:
a) Prezinta acțiune antihipertensivă, antianginoasă, antiaritmică
b) Se pot administra inclusiv la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă
c) Nifedipina manifestă predominant acțiune antihipertensivă
d) Verapamilul manifestă acțiune predominant antiaritmică
475. Este inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei:
a) Nifedipina
b) Perindopril
c) Furosemid
d) Nebivolol
476. Se utilizează în terapia hipertensiunii arteriale următoarele clase de substanțe, cu
excepția:
a) Betablocante
b) Blocante ale canalelor de calciu
c) Diuretice
d) Beta- adrenomimetice
477. Următorul enunț despre inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensienei este fals:
a) Au efect antihipertensiv
b) Determină ca efect advers tulburări de gust
c) Se pot administra și în sarcină
d) Este contraindicată asocierea lor cu diuretice antialdosteronice
478. În tratamentul diareii infecțioase nu se pot administră:
a) loperamid
b) Furazolidona
c) Diosmectita
d) Nifuroxazida
479. Preoperator în intervenții la nivel ocular se administrează:
a) Acetazolamida
b) Furosemid
c) Hidroclorotiazida
d) Indapamid
480. Diureticul care se poate administra la pacienții cu diabet este:
a) Furosemid
b) Indapamid
c) Hidroclorotiazida



d) Acetazolamida
481. Analogii de prostaglandine se utilizează ca, cu excepția:
a) Antiulceroase
b) Antiglaucomatoase
c) Abortive
d) Antitusive
482. Alginatul de sodiu (Gaviscon) este medicație de elecție în:
a) Profilaxia recidivelor ulceroase
b) Reflux gastroesofagian
c) Asociere cu antiinflamatoare nesteroidiene
d) Ulcer duodenal
483. Hidroxidul de aluminiu administrat timp îndelungat ca antiacid determină următoarele
efecte adverse:
a) Rahitism
b) Diaree
c) Constipație
d) Colorarea scaunului în negru
484. Antiacidele alcalinizante administrate în doze mari sit imp îndelungat determină
următoarele efecte, cu excepția:
a) Reacție alcalină gastrică
b) Stimularea secundară a secreției acide
c) Alcaloza
d) Acidoza
485. Nu se utilizează ca adjuvant în terapia bolii ulceroase:
a) doxepina
b) butilscopolamina
c) anestezina
d) sucralfat
486. Este antihistaminic H1 de generația I cu efect advers sedare:
a) clorfeniramin
b) loratadina
c) desloratadina
d) cetirizina
487. Următorul glucocorticoid se administrează pe cale orală:
a) fluticazona
b) prednison
c) hidrocortizon hemisuccinat
d) beclometazon dipropionat
488. Următorul enunț despre Metoclopramid este fals:
a) este active în toate tipurile de vomă
b) se administrează la distanță de minimum doua ore de alte medicamente
c) determină hipoprolactinemie ca efect advers
d) este contraindicată în sarcină
489. Despre omeprazol următorul enunț este fals:
a) se administrează în forme farmaceutice enterosolubile
b) în esofagită de reflux are eficacitate superioară ranitidinei
c) determină efect rebound hipergastremic
d) durata de acțiune este scurtă



490. Sunt protectoare ale mucoasei și stimulante ale regenerării următoarele substanțe, cu
excepția:
a) sucralfat
b) acetazolamida
c) subcitrat de bismut coloidal
d) carbenoxolon
491. Efectele adverse ale glucocorticoterapiei prelungite sunt următoarele, cu excepția:
a) reducerea rezistentei la infecții
b) ulcer
c) osteoporoza
d) accentuează hipotensiunea arterială
492. La eliberarea unui produs farmaceutic cu fier se fac următoarele indicații:
a) Terapia se întrerupe când nivelul plasmatic al fierului este în limitele normale
b) Pe toată durata tratamentului scaunul capătă o culoare neagra și apare
constipația
c) Produsul farmaceutic cu fier se administrează la distanță de 3-4 de
medicamentele și alimentele cu calciu și magneziu
d) Pentru a îmbunătăți absorbția fierului se asociază vitamina C comprimate
Nr. ANUL II - Modulul V.

crt. Forme farmaceutice sterile - Farm. primar Șfichi Daniela
493. Care dintre tipurile de solvenți enumerați, sunt recomandați de Farmacopeea Română
Ed. X pentru preparate injectabile:
a) Apa distilată pentru preparate injectabile
b) Apa distilată
c) Apa demineralizată
d) Apa sterilizată.
494. Care din afirmațiile referitoare la preparatele injectabile este falsă:
a) Pot fi soluții, suspensii, emulsii sterile
b) Pot fi pulberi sterile care se dizolvă sau se suspendă într-un solvent steril
înainte de utilizare
c) Sunt administrate prin perfuzare
d) Sunt administrate prin injectare.
495. Care este metoda de sterilizare care nu este prevăzută de Farmacopeea Română Ed. X:
a) Sterlizare prin căldură uscată
b) Sterilizare prin flambare
c) Sterilizare prin filtrare
d) Sterilizare cu gaz.
496. În cazul preparatelor injectabile Farmacopeea Romana Ed. X prevede:
a) pH acid
b) pH alcalin
c) pH neutru
d) pH-ul trebuie să asigure stabilitatea preparatelor injectabile.
497. Soluțiile injectabile:
a) Trebuie să fie limpezi, practic lipsite de particule în suspensie
b) Trebuie să fie omogene și să nu prezinte semne de separare a fazelor
c) Trebuie să fie omogene, cu particule care să treacă prin acul de seringă nr. 16
d) Pot prezenta particule în suspensie.



498. Substanțele pirogene sunt:

a) Substanțe care asigură sterilizarea
b) Substanțe responsabile de reacțiile febrile
c) Substanțe auxiliare folosite la prepararea preparatelor injectabile
d) Substanțe care cresc solubilitatea diferitelor substanțe medicamentoase.
a) Preparatele injectabile asigură rapiditate de acțiune – efect imediat sau chiar
instantaneu în cazul căii intravenoase
b) Preparatele injectabile au un dozaj exact al substanțelor medicamentoase
c) În cazul administrării preparatelor injectabile nu există risc de complicații ca
septicemii, infecții fungice, interacțiuni medicamentoase
d) Preparatele injectabile pot fi administrate și la pacienți inconștienți sau în
comă.
500. Apa distilată pentru preparate injectabile prezintă următoarele avantaje, cu o excepție:
a) Este perfect suportată de organism
b) Asigura o absorbție și o acțiune prelungită
c) Dizolvă o mare parte din substanțele medicamentoase
d) Este solventul cel mai folosit pentru preparatele injectabile.
501. Care afirmație este greșită:
a) Terapia parenterală furnizează mijloace de corectare a tulburărilor
hidroelectrolitice grave
b) Preparatele injectabile necesită condiții speciale de fabricare, tehnologie
complexă și costisitoare pentru a realiza preparate sterile, stabile și tolerabile
c) Se impune respectarea unei riguroase asepsii la injectare pentru a evita
contaminarea bolnavilor
d) Nu este necesară folosirea de materii prime cu puritate fizică, chimică și
microbiologică înaltă.
502. Calitățile obligatorii pe care trebuie să le prezinte preparatele injectabile sunt
următoarele, cu o excepție:
a) Toleranță
b) Sterilitate
c) Apirogenitate
d) Inocuitate.
503. Calea principală de administrare a medicamentelor perfuzabile este:
a) Intramusculară
b) Intravenoasă
c) Subcutanată
d) Intracardiacă.
504. Procedeul aseptic utilizează:
a) Materiale și aparatură, recipiente, mediu de lucru sterile
b) Temperatura ridicată
c) Umiditate
d) Gaze.
505. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:
a) Distruse
b) Atenuate
c) Coagulate
d) Eliminate.



506. Eficacitatea sterilizării cu oxid de etilen este în funcție de următorii factori, cu o

excepție:
a) Concentrația oxidului de etilen
b) Timpul de expunere
c) Umiditatea și temperatura din instalații
d) Gravitația.
a) Sterilizarea prin căldură uscată se efectuează în etuve
b) Sterilizarea prin căldură uscată utilizează ca agent sterilizant oxigenul din aer
adus la temperatura crescuta
c) Sterilizarea prin căldură uscată provoacă coagularea proteinelor datorita a trei
factori: umiditate, temperatură, presiune
d) Sterilizarea prin căldură uscată se efectuează, de obicei, la 160 0 C timp de 3
ore.
508. Soluțiile perfuzabile sunt:
a) soluții apoase sau emulsii ulei în apă, izotonice, sterile și apirogene
b) suspensii apoase sterile și apirogene
c) suspensii uleioase sterile și apirogene
d) emulsii apă în ulei, sterile și apirogene.
509. În grupa medicamentelor sterile sunt incluse următoarele categorii, cu o excepție:
a) Preparate injectabile
b) Preparate oftalmice
c) Suspensii orale
d) Preparate perfuzabile.
510. Dezavantajele preparatelor injectabile sunt următoarele, cu excepția:
a) Necesită personal calificat la administrare
b) Se asigură un dozaj exact al substanțelor medicamentoase
c) Necesită condiții speciale de fabricare, tehnologie complexă și costisitoare
d) Mod de administrare traumatizant.
a) Preparatele perfuzabile se administrează intravenos în volume de 100 ml sau
mai mari cu ajutorul unor dispozitive de perfuzare
b) La prepararea preparatelor perfuzabile se iau precauțiile necesare pentru
asigurarea stabilității fizico-chimice, microbiologice și biologice
c) Apa folosită la prepararea perfuziilor trebuie să corespundă prevederilor
monografiei „apă distilată pentru preparate injectabile’’
d) Soluțiile perfuzabile pot prezenta particule în suspensie.
512. Solvenții folosiți la prepararea medicamentelor injectabile trebuie să îndeplinească o
serie de condiții, cu o excepție:
a) Să aibă acțiune farmacologica proprie
b) Să poată fi sterilizați fără descompunere
c) Să asigure stabilitatea medicamentelor injectabile
d) Să fie bine tolerați de țesuturile organismului.
513. Care din următoarele forme parenterale au debutul cel mai rapid de acțiune:
a) Suspensii apoase
b) Soluții apoase
c) Suspensii uleioase
d) Soluții uleioase



514. Din grupa formelor parenterale cu acțiune prelungită fac parte următoarele, cu
excepția:
a) soluții injectabile uleioase
b) emulsii injectabile
c) soluții apoase
d) implante
515. Soluțiile injectabile pot avea acțiune prelungită când:
a) Au pH alcalin
b) Se crește vâscozitatea vehiculului
c) Se sterilizează cu gaz
d) Se folosește ca solvent apă distilată pentru preparate injectabile.
516. Diferența între medicamente injectabile și medicamente perfuzabile este:
a) Volumul de lichid administrat
b) Sterilitate
c) Lipsa particulelor insolubile (în cazul soluțiilor)
d) Stabilitate.
a) Soluția perfuzabilă de clorură de sodiu oficinală se prepară în concentrație de 0,9%
b) Soluția perfuzabilă de clorură de sodiu oficinală se prepară în concentrație de 9%
c) Soluția perfuzabilă de clorură de sodiu oficinală este o soluție limpede,
incoloră, cu gust slab sărat
d) Soluția perfuzabilă de clorură de sodiu oficinală se administrează cu precauție
la pacienții cu insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială și tulburări renale.
518. Care este perfuzie medicamentoasă:
a) Soluție perfuzabilă de sorbitol
b) Soluție perfuzabilă de dextran 70 cu glucoză
c) Soluție perfuzabilă de clorură de sodiu 0,9%
d) Soluție perfuzabilă de metronidazol.
519. Avantajele medicamentelor oftalmice sunt următoarele, cu o excepție:
a) Localizarea efectelor substanței medicamentoase în ochi
b) Acțiune directă și rapidă
c) Concentrație terapeutică ridicată în zona oculară
d) Staționare îndelungată la nivelul zonei oculare.
520. Conform Farmacopeei Române Ed. X. mărimea particulelor solide ale suspensiilor
oftalmice este:
a) 90% din particulele examinate trebuie să prezinte un diametru de 25 µm,
pentru 10% din particulele examinate se admite un diametru de 50 µm
b) 90% din particulele examinate trebuie să prezinte un diametru de 50 µm,
c) 90% din particulele examinate trebuie să prezinte un diametru de 100 µm,
d) 90% din particulele examinate trebuie să prezinte un diametru de 150 µm,
pentru 10% din particulele examinate se admite un diametru de 200 µm.
521. Care din următoarele colire sunt oficinale:
a) Picături pentru ochi cu tobramicina
b) Picături pentru ochi cu cloramfenicol
c) Picături pentru ochi cu sulfat de atropina 1%
d) Picături pentru ochi cu indometacin.



522. Farmacopeea Romana Ed. X oficializează:

a) Unguentul oftalmic cu ciprofloxacina
b) Unguent oftalmic cu sulfat de kanamicina
c) Unguent oftalmic cu tobramicina
d) Unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpina 2%.
523. Obiectivele formulării medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea următorilor
parametri, cu o excepție:
a) Sterilitatea colirului
b) Stabilitatea chimica a substanței active
c) Toleranța la administrare
d) Lipsa particulelor în suspensie.
524. Colirul cu sulfat de atropină se prepară în concentrație de:
a) 1g%
b) 0,1g%
c) 0,5g%
d) 2g%
525. Care afirmație este greșită :
a) Băile oculare se mai numesc și ape oftalmice
b) Băile oculare sunt soluții apoase sterile
c) Băile oculare conțin concentrații mari de substanțe active
d) Băile oculare sunt folosite pentru spălarea globului ocular.
a) Unguentele oftalmice prelungesc durata contactului cu mucoasa oculară
b) Unguentele oftalmice nu trebuie să fie sterile
c) Conțin excipienți sterili ca: vaselină, lanolină, parafină lichidă
d) Trebuie să se topească la temperatura suprafeței ochiului.
527. Oculoguttae reprezintă denumirea pentru:
a) Picături pentru ochi
b) Picături pentru nas
c) Picături pentru ureche
d) Picături cu administrare internă.
Nr. ANUL II - Modulul V.

crt. Forme farmaceutice sterile - Farm. Carp Vasilica Maria
528. Medicamentele parenterale sunt:
a) preparate farmaceutice sterile sub forma de soluții, suspensii, emulsii, pulberi
sau comprimate destinate a fi administrate printr-un procedeu care lezează
țesuturile
b) preparate farmaceutice sub forma de soluții, suspensii, emulsii, pulberi sau
comprimate care se administrează în tractul gastrointestinal
c) preparate farmaceutice care se administrează pe piele și la nivelul mucoaselor
d) preparate farmaceutice sub formă de soluții uleioase
529. Medicamentele parenterale includ:
a) medicamente injectabile și medicamente perfuzabile
b) medicamente extracțiile
c) medicamente topice
d) medicamente nesterile de uz general.



530. Avantajele căii parenterale sunt, cu excepția:

a) dozaj exact al substanței medicamentoase
b) rapiditate de acțiune
c) folosirea de materii prime de puritate excepțională
d) evitarea apariției tulburărilor gastrointestinale
531. Pe cale intravenoasă se administrează:
a) soluții apoase sterile și apirogene
b) soluții uleioase
c) suspensii apoase
d) suspensii uleioase
532. În clasa formelor parenterale cu eliberare convențională nu sunt incluse:
a) soluții injectabile apoase
b) pulberile sterile pentru soluții injectabile apoase
c) suspensii injectabile apoase
d) comprimate pentru soluții injectabile apoase
533. Pe cale intramusculară se poate administra, cu excepția:
a) soluții sterile și suspensii apoase
b) soluții sterile și suspensii uleioase
c) emulsii de tip L/H
d) preparate sterile vâscoase apoase
534. Calitățile obligatorii ale medicamentelor parenterale sunt, cu excepția:
a) sterilitate
b) apirogenitate
c) inocuitate
d) toleranță
535. Sterilizarea este operația prin care se urmărește:
a) distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor vii, sub forma
vegetativă sau sporulată de pe un obiect sau produs
b) distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul substanțelor chimice
c) împiedicarea aportului exogen de microorganisme sau viruși într-un organism
viu, mediu inert sau mediu de cultură
d) distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul metodelor fizice
536. Procedeele de sterilizare includ, cu excepția:
a) sterilizarea prin radiații ionizate
b) sterilizarea prin gaze
c) sterilizarea prin radiații UV
d) sterilizarea prin ionizare
537. Temperatura ideală pentru dezvoltarea microbilor este de:
a) 30-35°C
b) 90-100°C
c) 0-5°C
d) 0-10°C
538. Temperatura ideală pentru dezvoltarea mucegaiurilor este de:
a) 0-5°C
b) 20-25°C
c) 90-100°C
d) 70-75°C.



539. Sterilizatorul de vapori se mai numește:

a) autoclav
b) vaporizator
c) etuvă
d) distilator
540. Tindalizarea are la bază:
a) principiul osmozei: membranele și microorganismele absorb apa, își modifică
permeabilitatea și la cald protoplasma este coagulată
b) principiul carbonizării microbiene
c) principiul coagulării proteinelor germenilor microbieni
d) principiul denaturării proteinelor bacteriene prin oxidare
541. Pirogenele sunt substanțe responsabile de:
a) reacții febrile
b) reacții alergice
c) reacții adverse
d) reacții de intoleranta
542. Izotonia medicamentelor injectabile presupune:
a) să aibă aceeași presiune osmotică cu lichidele tisulare
b) să aibă aceeași densitate
c) să aibă același pH cu lichidele tisulare
d) să aibă aceeași toleranță
543. Perfuziile medicamentelor se administrează în următoarele cazuri, cu excepția:
a) când nu se pot realiza concentrații terapeutice sangvine prin administrare pe
căile injectabile
b) când substanța medicamentoasă nu este tolerață la administrare pe cale orală
c) când substanța medicamentoasă este inactivată prin administrare pe cale enterală
d) când substanța medicamentoasa are viteza mică la eliminare
544. Preparatele oftalmice includ:
a) colire, unguente oftalmice și băi oftalmice
b) erine
c) auriculare
d) parenterale
545. Avantajele preparatelor oftalmice sunt:
a) intoleranța locală
b) apariția unor microtraumatisme
c) aplicare ușoară, rapidă, netraumatizantă
d) specificul strict local
546. Un colir se va utiliza după prima deschidere a recipientului de condiționare:
a) maxim 15 zile
b) maxim 3 zile
c) maxim 3 luni
d) maxim 1 luna
547. Colirele se pot condiționa în următoarele variante, cu excepția:
a) flacon de sticlă însoțit de dop picurător
b) flacon din polietilenă cu dop picurător
c) oftadoze
d) saci de polietilenă de volum mare 100-500 ml



548. Serul fiziologic este:

a) o soluție NaCl 0,9%
b) o soluție NaCl 9%
c) o soluție NaCl 1%
d) o soluție NaCl 19%
549. Următoarele substanțe medicamentoase se administrează strict injectabil:
a) neomicina
b) insulina
c) bacitracina
d) anestezina
550. La autoclav se pot steriliza:
a) substanțe medicamentoase solide
b) substanțe medicamentoase uleioase
c) materiale textile
d) seringi de unică folosință
551. Tindalizarea se mai numește:
a) sterilizarea continuă
b) sterilizarea prin încălzire repetată
c) sterilizarea la autoclav
d) sterilizarea cu vapori sub presiune
552. Soluțiile perfuzabile:
a) conțin conservanți
b) conțin edulcoranți
c) se administrează strict intravenos
d) se administrează pe toate căile
553. Fiolele buvabile conțin:
a) soluții pentru administrarea orală
b) soluții pentru administrarea parenterală
c) soluții pentru administrarea injectabilă
d) soluții pentru administrarea perfuzabilă
554. Soluțiile injectabile se condiționează în:
a) fiole de sticlă
b) saci de aminoplast
c) flacoane sticlă prevăzute cu dop picurător
d) flacoane aminoplast prevăzute cu dop picurător
555. Perfuziile pentru nutriția parenterală cuprind:
a) aminoacizi
b) hormoni
c) antibiotice
d) antimicotice
556. Soluțiile perfuzabile se administrează:
a) lent, picătură cu picătură
b) rapid, într-un timp scurt
c) cu ajutorul seringii
d) la temperaturi scăzute
557. Băile oculare se administrează la temperaturi de:
a) 35-37°C
b) 60°C



c) 100°C
d) 18°C
Nr. ANUL II - Modulul VIII.

crt. Chimia compușilor cu acțiune asupra SNC - Farm. Pr. Șfichi Daniela
558. Identificați afirmația greșită în cazul fenobarbitalului:
a) Este un derivat barbituric cu latență și durată lungă de acțiune
b) Este indicat la conducătorii auto
c) Prezintă acțiune sedativă la doze mici, subhipnotice
d) Este indicat în epilepsie.
559. Fenobarbitalul poate prezenta următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o excepție:
a) Sedativ
b) Hipnotic
c) Anticonvulsivant
d) Antiinflamator.
560. Care din următoarele substanțe medicamentoase este un hipnotic benzodiazepinic:
a) Nitrazepam
b) Fenobarbital
c) Zopiclona
d) Zolpidem.
a) Sedativele sunt deprimante neselective ale sistemului nervos central
b) Sedativele forțează instalarea unui somn asemănător celui fiziologic
c) Sedativele diminua hiperexcitabilitatea senzitiva și psihomotorie
d) La doze mici hipnoticele au efect sedativ.
562. Hipnoticele barbiturice au următoarele indicații, cu o excepție:
a) Ca sedative, barbiturice hipnotice în doze mici
b) În epilepsie (fenobarbitalul)
c) În insomnia din hiperexcitabilitate nervoasă
d) La conducători auto.
563. Identificați afirmația greșită în legătură cu acțiunile tranchilizantelor:
a) Acțiune miorelaxantă
b) Acțiune hipnoinductoare, în insomnii psihogene
c) Acțiune psihostimulantă
d) Acțiune anticonvulsivantă.
564. Care din următoarele afirmații referitoare la acțiunea tranchilizantă este falsă:
a) Accentuarea anxietății
b) Reducerea stării de tensiune psihică
c) Calmarea excitației psihomotorii
d) Temperarea reacțiilor emoționale.
565. Diazepamul prezintă următoarele indicații, cu o excepție:
a) Anxietate din nevroze și psihoze
b) Anxietatea din primul trimestru de sarcină la gravide
c) Pentru combaterea contracturilor și stărilor spastice musculare
d) În stări convulsive de diferite cauze (tetanos, stare de rău epileptic).
566. Care medicament cu acțiune tranchilizantă nu aparține clasei benzodiazepinelor:
a) Medazepam
b) Alprazolam



c) Meprobamat
d) Bromazepam.
567. Reprezintă contraindicație pentru administrarea de diazepam:
a) Combaterea contracturilor și stărilor spastic ale musculaturii striate
b) Miastenia gravis
c) Terapia sindromului anxios din nevroze
d) Anxietate.
568. Care din următoarele medicamente cu acțiune anticonvulsivanta aparțin clasei
benzodiazepinelor:
a) Fenobarbital
b) Fenitoina
c) Carbamazepina
d) Clonazepam.
569. Principiile de tratament al epilepsiei sunt următoarele, cu o excepție:
a) Individualizarea antiepilepticului și a dozelor
b) Monitorizarea efectelor adverse pe parcursul tratamentului
c) Întreruperea tratamentului se va face brusc, nu prin reducerea treptată a dozelor
d) Dozele mici incipiente sunt crescute gradat.
570. Care din următoarele medicamente anticonvulsivante este util în nevralgia de trigemen:
a) Carbamazepina
b) Fenobarbital
c) Fenitoina
d) Etosuximida.
571. Carbamazepina prezintă următoarele indicații, cu o excepție:
a) Tulburări de stres posttraumatic
b) Nevralgie de trigemen
c) Tulburări de concentrare
d) Adjuvant în durere cronica pătrunzătoare.
572. Care din următoarele medicamente este un antidepresiv aparținând clasei inhibitoare
moderne selective ale recaptării serotoninei:
a) Sertalina
b) Imipramina
c) Doxepina
d) Tianeptin.
573. Fluoxetina prezintă următoarele indicații, cu o excepție:
a) Depresie majoră
b) Afecțiuni obsesiv-compulsive
c) Stare de panică
d) Insomnia ocazională.
574. Care din următoarele medicamente face parte din clasa antidepresivelor:
a) Fenobarbital
b) Mianserina
c) Amfetamina
d) Fenitoina.
575. Medicamentele neurotonice prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o
excepție:
a) Influențează favorabil procesele biochimice cerebrale
b) Efectul este evident în cazurile în care metabolismul neuronal este afectat



(suprasolicitare, surmenaj etc.)

c) Scad randamentul activității intelectuale
d) Toate neurotonicele sunt active în suferințe cornice (de involuție), eficacitatea
fiind diferită în funcție de caz și în funcție de substanță.
576. Următoarele medicamente sunt nootrope (neurotonice), cu o excepție:
a) Piracetam
b) Piritinol
c) Pramiracetam
d) Noraminofenazona.
577. Medicamentele neurotonice prezintă următoarele indicații, cu o excepție:
a) Tulburări de concentrare și de memorie
b) Astenie, surmenaj psihic
c) Tulburări funcționale cerebrale după accidente cerebrale
d) Dezvoltare psihomotorie normal la copii.
578. Cafeina prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o excepție:
a) Inhibitor psihomotor moderat
b) Stimulează secreția gastrică
c) Acțiune diuretică
d) Acțiune ulcerigenă, la doze mari.
579. Care din următoarele afirmații legat de morfină este falsă:
a) Este un analgezic opioid
b) Produce deprimare respiratorie
c) Este indicată în dureri de intensitate moderată
d) Prezintă potențial toxicomanogen ridicat.
580. Analgezic prin mecanism complex (opioid și monoaminergic spinal) este:
a) Morfina
b) Tramadol
c) Codeina
d) Paracetamol.
581. Acțiunile farmacodinamice principale utile în terapeutică, semnalate la analgezice
antipiretice sunt următoarele, cu o excepție:
a) Analgezică
b) Antiinflamatoare
c) Euforizanta
d) Antispastică.
582. Acidul acetilsalicilic prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o excepție:
a) Analgezică
b) Antiinfecțioasă
c) Antiinflamatoare
d) Antiagregant plachetară.
583. Efectele adverse ale aspirinei sunt următoarele, cu o excepție:
a) Creșterea temperaturii corpului
b) Erupții cutanate
c) Efect ulcerigen
d) Bronhoconstricție.
584. Precizați informația greșită:
a) Paracetamolul prezintă acțiune antiinflamatoare puternică
b) Paracetamolul prezintă la doze mari toxicitate hepatică



c) Antidotul specific în intoxicația acută cu paracetamol este acetlcisteină

d) Paracetamolul este antipireticul de elecție la copii mici, în viroze.
585. Care este doza de aspirină indicată în profilaxia infarctului de miocard?
a) 500 mg de 3 ori pe zi
b) 500 mg pe zi
c) 100 mg pe zi
d) 3-5 g pe zi.
a) Metamizol este derivat de pirazolona
b) Noraminofenazona este indicată în dismenoree
c) Algocalminul nu poate fi administrat intrarectal
d) Metamizol prezintă acțiune analgezica și antispastică.
587. Paracetamolul prezintă următoarele efecte secundare, cu o excepție:
a) Toxicitate hepatică, la doze mari
b) Toxicitate cardiacă
c) Toxicitate renală, la doze mari
d) Methemoglobinemie.
Nr. ANUL II - Modulul VIII.

crt. Chimia compușilor cu acțiune asupra SNC - Farm. Roșu (Voicu) Andreea
588. Prin analgezic se înțelege:
a) Substanța care atenuează sau suprimă durerea prin acțiune centrală, prin
modificarea pragului senzațiilor dureroase sau prin creșterea toleranței la
durere
b) Substanța prin care se obține pierderea temporară a sensibilității.
c) Substanța capabilă să producă somn și să suprime senzațiile dureroase reflexele
cu relaxarea musculaturii striate.
d) Substanța capabilă să suprime temporar și reversibil sensibilitatea într-o
porțiune a organismului, prin acțiune locală asupra terminațiilor și fibrelor
nervoase senzitive.
589. Sinonimul pentru antipiretic este:
a) Narcotic
b) Antiflogistic
c) Antitermic
d) Decontractant
590. Sinonimul pentru somnifer este:
a) Sedativ
b) Antipsihotic
c) Anxiolitic
d) Hipnotic
591. Sinonimul pentru anxiolitic este:
a) Tranchilizant
b) Neuroleptic
c) Antipsihotic
d) Anticonvulsivant
592. Următoarea clasă de substanțe nu face parte din clasa psiholepticelor:
a) Hipnotice
b) Antidepresive



c) Tranchilizante
d) Neuroleptice
593. Nu este miorelaxant central:
a) Clorzoxazona
b) Tolperison
c) Baclofen
d) Suxametoniu
594. Miorelaxantele centrale au următoarele acțiuni farmacodinamice, cu excepția:
a) Miorelaxanta
b) Analgezică directă
c) Analgezică indirectă, prin combaterea contracturii
d) Sedativă (slabă, egală sau mai mare ca cea miorelaxantă)
595. Despre miorelaxantele centrale următorul enunț este fals:
a) Diminuă hipertonia, contractura și spasmul mușchilor netezi
b) Reprezintă medicație simptomatică-patogenică, mai active în formele acute
spastice dureroase
c) Determină somnolență ca efect advers
d) Sunt indicate în stările spastic dureroase ale mușchilor striați, indiferent de
etiologie
596. Produsul farmaceutic Mydocalm conține:
a) Baclofen
b) Clorzoxazona
c) Tolperison
d) Guaifenezina
597. Următorul enunț despre farmacoterapia miorelaxantelor centrale este fals:
a) Diazepamul se utilizează ca miorelaxant în stări spastice de origine neurologică
b) Clorzoxazona este indicată în spasmele posttraumatice (fracturi, luxații)
c) Baclofenul este indicat în sughițul rebel
d) Baclofenul nu se utilizează în paralizii prin scleroză în plăci
598. Durerea cronică nu este însoțită de:
a) Niveluri crescute de neuromediatori antalgici (endorfine)
b) Insomnie
c) Reacții senzitivo-senzoriale și somato-vegetative exagerate
d) Stare depresivă care poate fi mascată
599. Următoarele enunțuri despre durere sunt adevărate, cu excepția:
a) Durerea acută este un sistem de alarmă important pentru protecția organismului
b) Durerea este cauzată de: traumatisme, temperaturi extreme, hipoxie, substanțe
chimice iritante
c) Pragul reacției la durere reprezintă cea mai mică intensitate a unui stimul,
recunoscută ca durere
d) Durerea acută nu lasă sechele fizice sau psihice și răspunde la o terapie
antalgică uzuală
600. Face parte din grupa analgezicelor opioide:
a) Acid acetilsalicilic
b) Acetaminofen
c) Ibuprofen
d) Codeină



601. Este analgezic opioid natural:

a) Fentanil
b) Morfină
c) Pentazocină
d) Tramadol
602. Prezintă mecanism de acțiune complex (opioid și monoaminergic):
a) Tramadol
b) Codeină
c) Oxicodonă
d) Dihidrocodeină
603. Analgezicele morfinomimetice prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, în
funcție de substanță, cu excepția:
a) Deprimarea centrului tusei, efect antitusiv util
b) Deprimarea centrului vomei
c) Bronhoconstrictie prin eliberare de histamină
d) Efect antidiareic
604. Următorul enunț despre codeină este fals:
a) Este analgezic opioid slab
b) Se administrează în dureri moderate sau moderate persistente și crescânde, în
asociere cu analgezice monoploide
c) Nu se administrează copiilor sub cinci ani
d) Potențialul toxicomanogen este mare
605. Următorul enunț despre Tramadol este fals:
a) Este indicat în dureri moderate, acute și cronice
b) Se administrează: oral, parenteral, rectal
c) Efectul analgezic este similar cu cel al codeinei
d) Riscul de abuz și de dependență este mare
606. Pe lângă acțiune analgezică prezintă și acțiune antispastică musculotropă:
a) Metamizolul
b) Acidul acetilsalicilic
c) Paracetamolul
d) Ibuprofen
607. Acțiune analgezică cea mai intensă în grupa analgezicelor antipiretice aparține:
a) Acidului acetilsalicilic
b) Paracetamolului
c) Metamizolului
d) Propifenazonei
608. Analgezicele-antipiretice nu prezintă acțiune:
a) Analgezică
b) Antipiretică
c) Euforizantă
d) Antiinflamatoare
609. Următoarele enunțuri despre aspirină sunt adevărate, cu excepția:
a) Comprimatele efervescente dau concentrație plasmatică dublă față de
comprimatele obișnuite
b) Alimentele îi întârzie absorbția gastrointestinal
c) Este analgezic intens
d) Este antiagregant plachetar la doze mici (50-100 mg)



610. Aspirina nu determină următorul efect advers:

a) Toxicitate hepatică
b) Efect ulcerogen și microhemoragii gastrice
c) Bronhoconstrictie cu agravarea astmului bronșic
d) Reacții alergice
611. Nu se administrează ca antitermic la copii (sub 5 ani) deoarece poate induce sindrom Reye:
a) Paracetamol
b) Propifenazona
c) Ibuprofen
d) Aspirina
612. Următorul enunț despre paracetamol este fals:
a) Este analgezic și antipiretic moderat
b) Nu este antiinflamator
c) Antidotul intoxicației cu paracetamol este acetilcisteină, administrata în
primele 12 ore
d) Se administrează cu precauție în insuficiență hepatică
613. Următoarele enunțuri despre paracetamol sunt adevărate, cu excepția:
a) Inductoarele enzimatice (alcoolul cronic) grăbesc metabolizarea
paracetamolului la metabolitul hepatotoxic
b) Se administrează în durerile reumatice ca antiinflamator
c) Este antipiretic de elecție la copii mici
d) Se regăsește în compoziția produselor farmaceutice antalgice singur sau asociat
cu codeina, Tramadol
614. Următorul enunț despre cafeină este fals:
a) Este alcaloid prezent în boabele de cafea și frunzele de ceai
b) Este indicat ca vasotonic în migrenă
c) Este inhibitor de fosfodiesteraza crescând astfel AMPc
d) Nu prezintă acțiune ulcerogenă, nici măcar la doze mari
615. Nu face parte din grupa neurotonicelor:
a) Cafeină
b) Piracetamul
c) Lecitină
d) Hidrolizatul de creier
616. Următorul enunț despre neurotonice este fals:
a) Sunt medicamente activatoare sau reglatoare ale metabolismului cerebral și
proceselor biochimice
b) Sunt indicate în tulburări de concentrare și memorie
c) Sunt contraindicate în dezvoltare psihomotorie deficitară la copii
d) Au structuri foarte diferite
617. Următoarele substanțe se utilizează ca hipnotice, cu excepția:
a) Zolpidem
b) Zopiclon
c) Nitrazepam
d) Clonazepam



Nr. ANUL II - Modulul IX.

crt. Fitoterapie - Farm. Sajin Ana Maria
618. Constipația cronică se poate trata prin administrarea următorului produs vegetal:
a) Quercus cortex
b) Mel depuratum
c) Frangulae cortex
d) Equiseti herba
619. Produsele vegetale cu acțiune de stimulare a peristaltismului intestinal se utilizează în:
a) afecțiuni dermatologice
b) constipație
c) diaree
d) insuficiență cardiacă
620. Glucofrangulozida este principiul activ din:
a) Hyperici herba
b) Frangulae cortex
c) Sennae fructus
d) Chinae cortex
621. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la produsul vegetal Liquiritiae radix este
fals?
a) conține antracenozide
b) are acțiune antiinflamatoare de tip cortizonic
c) provine de la specia denumită popular lemn dulce
d) se utilizează datorită conținutului în saponozide expectorante
622. Produsul vegetal cu saponozide triterpenice expectorante este:
a) Primulae rhizoma cum radicibus
b) Agni casti fructus
c) Farfarae folium
d) Equiseti herba
623. În ce afecțiune este indicată cofeina?
a) insomnie
b) ulcer gastric şi duodenal
c) hipotensiune arteriala
d) colon iritabil
624. Una din afirmațiile referitoare la Althaea officinalis nu este adevărată:
a) se numește popular nalba mare
b) este sursa de 3 produse vegetale (Althaeae radix, Althaeae folium și Althaeae
flores)
c) conține mucilagii
d) nu este recomandată să se utilizeze în afecțiuni respiratorii
625. Următoarele produse vegetale nu se utilizează în colici abdominale:
a) Carvi fructus
b) Anisi vulgaris fructus
c) Myrtilli fructus
d) Serpylli herba
626. Papaverina este utilizată în terapeutică:
a) ca antiulceros
b) ca antispastic
c) în tratamentul unor afecțiuni hepatice



d) în glaucom
627. Papaverina nu este utilizată în terapeutică:
a) în tratamentul unor afecțiuni hepatice
b) în tratamentul afecțiunilor gastro-intestinale și ale traiectului urinar,
caracterizate prin spasme
c) ca antitusiv
d) în tratamentul depresiilor
628. Extractele de Chelidonii herba nu se utilizează:
a) în tratamentul diskineziilor biliare
b) pentru eliminarea calcurilor biliari
c) în colica renală
d) în ciroza hepatică
629. Extractele de Chelidonii herba se utilizează:
a) în tratamentul diskineziilor biliare
b) în hipotensiune arterială
c) în tratamentul ulcerului gastric
d) ca expectorant
630. În tratamentul afecțiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din:
a) Chelidonii herba
b) Rauwolfiae radix
c) Opium
d) Frangulae cortex
631. Latexul proaspăt de rostopască se folosește:
a) în tratamentul icterului
b) în tratamentul verucilor
c) ca antimiotic
d) pentru efectul cicatrizant
632. Selectați produsele farmaceutice cu alcaloizi din Rauwolfiae radix:
a) Hiposerpil
b) Hipromeloza
c) Extrasedyl
d) Septilin
633. Care din afirmațiile referitoare la produsul vegetal Carbo medicinalis nu este corectă?
a) absoarbe gazele din intestin;
b) se utilizează în meteorism, colici şi flatulență;
c) nu se adsoarbe din intestin.
d) se administrează la distanța față de alte medicamente
634. Următoarele afirmații referitoare la Capsici fructus nu sunt adevărate:
a) conține acid ascorbic
b) intern se poate utiliza pentru creșterea poftei de mâncare
c) se folosește în mialgii lombo-sciatice
d) se utilizează în tratamentul alcoolismului
635. Acțiunile produsului vegetal Theae folium sunt:
a) antioxidantă
b) diuretică
c) sedativă
d) antiinflamatoare



636. Produsul EXTRAVERAL conține:

a) Crataegi flos
b) Valerianae radix
c) Tiliae flos
d) Plantaginis folium
637. În tratamentul fitoterapic al anginei pectorale se utilizează:
a) Crataegi flos et folium
b) Ginkgo biloba
c) Taraxaci herba
d) Maydis stygmata
638. Pentru tratamentul adjuvant al hipertensiunii arteriale nu se folosește:
a) Leonuri herba
b) Crategi folium et flos
c) Rauwolfiae radix
d) Tilliae flores
639. Cu efect antiinflamator în reumatism și artroze se folosesc următoarele, cu excepția:
a) Salicis cortex
b) Capsici fructus
c) Helleborus herba
d) Calendulae flores
640. Hepatoprotectoare vegetale sunt următoarele, cu excepția:
a) Cardui marianae fructus
b) Capparis spinosa
c) Tiliae flos
d) Chamomillae flos
641. În compoziția siropului PLANTUSIN intră următoarele produse vegetale, cu excepția
a) Plantaginis folium
b) Pini turiones
c) Eryngii planum herba
d) Absinthii herba
642. Pentru eliminarea paraziților intestinali se folosesc:
a) Absinthi herba
b) Millefolli flos
c) Ginkgo biloba
d) Populi gemmae
643. În tratamentul afecțiunilor dermatologice se utilizează infuzii din următoarele, cu
excepția:
a) Violae tricoloris herba
b) Calendulae flos
c) Bardanae radix
d) Ginkgo Biloba
644. Pentru acțiunea carcinogenetică cu efect imunostimulator se folosesc:
a) Rheishi și Shiitake
b) Uncaria tomentosa
c) Millefolli flos
d) Pini turiones
645. În compoziția ceaiului gastric intră următorul produs vegetal:
a) Hyperici herba



b) Polygonum herba
c) Feniculi fructus
d) Lavandulae flores
646. Ceaiul diuretic conține următoarele produse vegetale, cu excepția:
a) Cerasorum stipites
b) Betulae folium
c) Sambuci flos
d) Equiseti herba
647. Ceaiul antihemoroidal conține următoarele, cu excepția:
a) Sennae folium
b) Millefolii herba
c) Calendulae flos
d) Frangulae cortex
648. Preparatul industrial NORMOPONDEROL conține următoarele, cu excepția:
a) Frangulae cortex
b) Bursae pastoris herba
c) Cichorii radix
d) Absinthii herba
649. Ceaiul antidiareic conține următoarele, cu excepția:
a) Quercus cortex
b) Eupathoriae herba
c) Menthae folium
d) Frangulae cortex
650. Produsul SEDOCALM conține următoarele, cu excepția:
a) Leonurus cardiaca herba
b) Lavandulae aeteroleum
c) Crataegi flos et folium
d) Tiliae flores
651. Absinthi herba nu are următoarea acțiune:
a) antihelmintică prin principiile amare
b) expectorantă
c) anorexigenă prin principiile amare
d) colagogă prin vitamina C
652. În hipertensiune arterială cu substrat nervos sunt folosite următoarele, cu excepția:
a) Sedocalm
b) Ceai calmant cardiac
c) Păducel comprimate
d) Echinaceea herba
653. În tratamentul diabetului se utilizează următoarele produse fitoterapice, cu excepția:
a) Bardanae radix
b) Momordica charantia
c) Myrtilli folium
d) Ginkgo Biloba
654. În tratamentul diabetului se utilizează următoarele produse fitoterapice:
a) Chamomillae flores
b) Myrtilli folium
c) Carvi fructus
d) Myrtilli fructus



655. În prostatită și adenom de prostată nu se recomandă utilizarea următoarelor:

a) Ononis spinosa
b) Xanthi herba
c) Serenoa repens
d) Efedrae herba
656. În tratamentul gingivitelor nu se recomandă administrarea preparatelor cu acțiune:
a) antiinflamatoare
b) astringentă
c) antiseptică
d) iritantă
657. În tratamentul afecțiunilor reumatismale se utilizează preparate fitoterapice sub formă de:
a) infiltrații
b) unguente, creme, geluri
c) spume
d) perfuzii
Nr. ANUL II - Modulul IX

crt. Fitoterapie - Farm. Roșu (Voicu) Andreea
658. Următorul produs vegetal utilizat în fitoterapia afecțiunilor cavității bucale prezinta
acțiune antivirală:
a) Melissae folium
b) Salviae folium
c) Matricariae flos
d) Arnicae flos
659. Produsele vegetale cu mucilagii (Althaeae radix, Malvae folium) realizează la nivelul
cavității bucale un efect:
a) astringent
b) emolient
c) antimicrobian
d) antiviral
660. Produsul vegetal Theae folium se utilizează în terapia afecțiunilor cavității bucale
pentru următoarele efecte, cu excepția:
a) Antimicrobian
b) Anticarie
c) Antioxidant
d) Emolient
661. Următorul produs vegetal utilizat în terapia afecțiunilor cavității bucale nu are efect
antiinflamator:
a) Salviae folium
b) Matricariae flos
c) Arnicae flos
d) Basilici herba
662. Următorul produs vegetal utilizat în terapia afecțiunilor cavității bucale nu are efect
antimicrobian:
a) Salviae folium
b) Myrtlli fructus
c) Arnicae flos
d) Basilici herba



663. În terapia tuturor afecțiunilor gastrice nu se utilizează:

a) Matricariae flos
b) Menthae folium
c) Centaurii herba
d) Melissae folium
664. Prezintă efect anestezic local util în terapia ulcerului gastro-duodenal următorul produs
vegetal:
a) Zingiberis rhizoma
b) Allii sativi bulbus
c) Sinapis albae semen
d) Menthae folium et aetheroleum
665. Următorul produs vegetal nu prezintă acțiune carminative:
a) Liquiritiae radix
b) Carvi fructus
c) Coriandri fructus
d) Zingiberis rhizoma
666. Următorul produs vegetal se utilizează ca antiemetic:
a) Allii sativi bulbus
b) Absinthii herba
c) Zingiberis rhizoma
d) Liquiritiae radix
667. Preparatele pe bază de Liquiritiae radix se pot administrează pacienților cu ulcer
gastro-duodenal care au ca patologie asociată:
a) Hipertensiune
b) Diabet
c) Hepatită
d) Edeme
668. În fitoterapia meteorismului se pot prescrie următoarele produse vegetale, cu excepția:
a) Carvi fructus
b) Capsici fructus
c) Bromelaina (enzima extrasă din Ananas comosus)
d) Cichorii herba et radix
669. Următorul enunț despre rutozida este fals:
a) Este prezentă în toate fructele și legumele colorate în verde, galben, galben-
portocaliu
b) Este contraindicată pacienților cu colită ulceroasă și boală Crohn
c) Cea mai mare biodisponibilitate o are rutozida din ceapă
d) Absorbția rutozidei creste prin asociere cu bromelaină
670. Scopul fitoterapiei in tratamentul colitei ulceroase si a bolii Crohn nu este:
a) Adsorbția toxinelor și modificarea consistenței materiilor fecale
b) Normalizarea florei intestinale nefiziologice
c) Creșterea inflamației
d) Substituirea enzimelor vegetale
671. Următorul enunț despre acizii boswellici este fals:
a) Sint inhibitori neselectivi ai 5-lipooxigenazei
b) Se extrag din Olibanum resina (tamiie)
c) Reduc eficient inflamația intestinală cronică
d) Nu inhibă alte enzime implicate în cascada acidului arahidonic(ciclooxigenaza etc)



672. Antidiareicele de proveniență microbiană nu se pot prescrie în următoarea situație:

a) Diaree postantibiotică și postradioterapie
b) Constipația
c) Eczema apărută secundar unor afecțiuni intestinale
d) Alergie la probiotice
673. Următorul enunț despre Saccharomyces boulardii este fals:
a) Prelucrarea prin liofilizare păstrează viabilitatea, capacitatea proliferative și
activitatea enzimatica a celulelor
b) La nivel intestinal împiedică colonizarea acestuia cu tulpini patogene de
Proteus, Shigella, Pseudomonas, E. coli
c) La nivelul colonului stimulează creșterea și multiplicarea florei saprofite
(lactobacililor și coliformelor)
d) Este contraindicată administrarea sa în disbioză intestinală determinate de
citostatice
674. Nu se utilizează în tratamentul diareii următorul produs vegetal:
a) Myrtilli fructus
b) Rhei rhizoma
c) Theae folium
d) Psyllii semen
675. Următorul produs vegetal se utilizează atât în tratamentul diareii cât și în tratamentul
constipației:
a) Gei rhizoma
b) Frangulae cortex
c) Psyllii semen
d) Rhei rhizoma
676. Următorul enunț despre pectine este fals:
a) Se găsesc în mere, morcovi, banană
b) Pectinele blochează specific aderența microorganismelor enteropatogene la
mucoasa intestinală
c) Formează cu apă coloizi și gonflează
d) Se pot administra și în situație de ocluzie intestinală
677. Nu face parte din categoria laxativelor stimulante:
a) Psyllii semen
b) Frangulae cortex
c) Sennae fructus
d) Ricini oleum
678. Următorul enunț privind utilizarea produselor vegetale care conțin substanțe balast, în
fitoterapia constipației este fals:
a) Sunt utile în tratamentul de lungă durată al constipației cronice
b) Au efecte adverse sistemice
c) Este obligatorie ingerarea unei cantități mari de lichide (1,5-2 l/zi) la
administrarea acestor laxative
d) Acțiunea lor se instalează după mai multe zile de administrare
679. Nu face parte din categoria laxativelor osmotice:
a) Sorbitorul
b) Lactoza
c) Lini semen
d) Lactuloza



680. Următorul enunț despre laxativele stimulante este fals:

a) Provoacă o defecare nefiziologică, scaunele fiind diareiforme, iar eliminarea
acestora însoțită de colici
b) Cresc motilitatea propulsivă a colonului
c) Efectul se instalează după 8-10 ore de la administrare
d) Nu determină reacții adverse
681. Laxativele antrachinonice determină următoarele efecte adverse, cu excepția:
a) Accentuarea sângerărilor menstruale
b) Atonie musculară
c) Aritmii cardiace
d) Hiperkaliemie
682. Următorul enunț privind fitoterapia constipației este fals:
a) Laxativele cu substanțe balast se pot administra și în sarcină
b) Administrarea îndelungată a tărâței de grâu ca laxativ determină anemie,
hipocalcemie, hipomagnezemie
c) Uleiul de ricin este contraindicat ca laxativ celor cu calculoză biliară
d) Produsele vegetale cu antraderivați se pot administra și în constipația cronică
683. Următorul produs vegetal prezintă pe lângă acțiunea hepatoprotectoare și acțiune
hepatoregeneratoare:
a) Cardui mariae fructus
b) Fosfolipide esențiale
c) Schisandra chinensis
d) Salviae miltiorrhizae radix
684. Următorul enunț privind fitoterapia afecțiunilor hepatice este fals:
a) Se admit în terapie doar extractele de armurariu cu un conținut minimum de
70% silimarină și minimum 30% silibină
b) Fosfolipidele esențiale nu asigură hepatoprotecție față de afectarea hepatică
indusă medicamentos
c) Extractele standardizate de Cynarae folium manifestă efect hepatoprotector,
hepatoregenerator,
d) Uleiul gras din semințele de luminița nopții se prescrie ca hepatoprotector,
hepatoregenerator mai ales în afecțiunile hepatice cronice ale alcoolicilor
685. Principalele afecțiuni ale vezicii biliare în care se intervine cu fitoterapie sunt
a) Diskinezii biliare
b) Sindrom postcolecistectomic
c) Ocluzii ale căilor biliare
d) Colecistita acută și cronică
686. Următorul produs vegetal nu este coleretic-colecistokinetic:
a) Taraxaci radix cum herba
b) Cynarae folium
c) Absinthii herba
d) Raphani radix
687. Următorul enunț privind fitoterapia afecțiunilor biliare este fals:
a) În litiaza biliară confirmată imagistic sunt contraindicate colagogele
b) Uleiul volatil de mentă acționează colagog
c) Sucul proaspăt preparat de Raphani sativa radix se prescrie mai ales în
tratamentul diskineziilor biliare cronice



d) Infuziile colagoge nu se pot utiliza în profilaxia litiazei biliare

688. Proantocianii de tip A din Vaccinium macrocarpon au următorul efect:
a) Diuretic
b) Antiseptic urinar
c) Inhibă adeziunea bacteriilor de membrane celulelor epiteliul urinar
d) Acvaretic
689. Următorul enunț privind utilizarea proantocianidinelor oligomere din specii de
Vaccinium este fals:
a) Nu se pot administra pacienților cu transplant renal
b) Se pot administra ca terapie asociată la antibioterapie
c) Eficiența este asigurată prin administrarea a două doze pe zi dimineața și seara
d) Se pot utiliza în infecții urinare simple
690. Următorul enunț privind fitoterapia infecțiilor urinare este fals:
a) Acțiunea antibacteriana a hidrochinonei se manifestă doar dacă se
alcalinizează urina
b) Nu există restricții privind durata tratamentului și numărul curelor pe an
pentru produsele pe bază de hidrochinonă
c) Dacă nu se poate îndepărta cauza infecției, tratamentul cu proantocianidine
este permanent
d) O primă cerință este aportul suficient de mare de lichide
691. Nu se pot administra fitopreparate imunostimulatoare în următoarele situații:
a) boli sistemice (leucemie, diabet, scleroză multiplă)
b) profilaxia infecțiilor oportuniste la pacienții cu risc
c) profilaxia infecțiilor mixte, cronic persistente și a infecțiilor bacteriene și
virale recidivante
d) terapie adjuvantă în tratamentul cu citostatice
692. Următorul enunț privind utilizarea imunostimulatoarelor de origine vegetală este fals:
a) este indicată administrarea imunostimulatoarelor în faza de debut a bolii
b) în scop profilactic sunt recomandate perioade de tratament de 4-6 săptămâni,
cu scurte intervale de pauză (4-5 zile)
c) în caz de supradozare, imunostimulatoarele generează imunosupresie
d) administrarea imunostimulatoarelor este lipsită total de efecte adverse
693. Utilizarea următorului produs vegetal imunostimulator este interzisă în prezent:
a) Arnicae flos
b) Echinaceae radix
c) Aristolochiae rhizoma
d) Eleutherococci radix
694. Se utilizează ca imunostimulatoare extractele apoase din, cu excepția :
a) frunze de pătlagină
b) flori de galbenele
c) rădăcini de pălăria soarelui
d) frunze de podbal
695. În fitoterapia hipertrofiei benigne de prostată nu se utilizează:
a) Curcubitae peponis semen
b) Sabalis serrulatae fructus
c) Epilopii herba
d) Calendulae flos



696. Fitoterapia disfuncțiilor hormonale la femei nu prevede administrarea:

a) Violae tricoloris herba
b) Vitex agnus castus
c) Cimicifugae racemosa
d) Trifolium pretense
697. Fitoterapia dismenoreei nu presupune administrarea de:
a) Chamomillae flos
b) Millefolii flos
c) Tiliae flos
d) Anserinae herba
Nr. ANUL II - Modulul X

crt. Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene - Farm. primar Șfichi Daniela
698. Stabilitatea unei emulsii este dată de:
a) Apă
b) Ulei
c) Emulgator
d) Conservanți antimicrobieni.
699. Fenomene de instabilitate a emulsiilor sunt următoarele, cu o excepție:
a) Cremarea
b) Flocularea
c) Inversarea fazelor
d) Cimentarea.
700. Emulsiile sunt:
a) Preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai puțin vâscoase, constituite
dintr-un sistem dispers, format din două faze lichide nemiscibile, realizat cu
ajutorul unor emulgatori
b) Preparate farmaceutice lichide, constituit din una sau mai multe substanțe
active insolubile
c) Preparate farmaceutice lichide, care conțin una sau mai multe substanțe active,
dizolvate într-un solvent
d) Preparate farmaceutice lichide, cu un conținut crescut în zahăr, de consistență
vâscoasă, destinate administrării interne.
701. Emulsiile se conservă în următoarele condiții:
a) În recipiente închise
b) În recipiente bine închise, la 8-15 0 C
c) În recipiente bine închise, la 2-8 0 C
d) În recipiente închise etanș.
702. Linimentele sunt emulsii care se administrează:
a) Intern
b) Intravenos
c) Extern
d) Per os
703. Obținerea unei emulsii stabile se obține prin adăugarea:
a) Fazei hidrofile
b) Emulgatorului
c) Fazei lipofile
d) Mediului de dispersie.



704. Farmacopeea Română Ed. X prevede folosirea următoarelor substanțe auxiliare la

prepararea emulsiilor, cu o excepție:
a) Stabilizanți
b) Agenți pentru creșterea vâscozității
c) Conservanți antimicrobieni potriviți
d) Umectanți
705. Care din următoarea afirmație este falsă:
a) Soluția de lactat de etacridina se prepară în concentrație 0,1%
b) Soluția de lactat de etacridina se mai numește și soluție de albastru de metilen
c) Soluția de lactat de etacridină este de culoare galbenă, cu fluorescenta verzuie
d) Soluția de lactat de etacridină se folosește la antistatizarea plăgilor.
a) Soluția de albastru de metilen se prepară în concentrație 1%
b) Soluția de albastru de metilen se aplică prin badijonare pe mucoasă buco-
faringiană
c) Soluția de albastru de metilen are acțiune antiseptică
d) Soluția de albastru de metilen conține lactat de etacridină.
707. Mențiunea „ A se agita înainte de administrare” se scrie pe etichetă:
a) Soluțiilor
b) Suspensiilor
c) Perfuziilor
d) Mucilagiilor.
708. Suspensiile se conservă:
a) În recipiente bine închise
b) În recipiente închise etanș
c) La rece
d) La loc răcoros.
709. Pentru care substanțe masă prelucrată sub formă de suspensie nu trebuie să depășească
doza maximă pentru 24 ore:
a) Substanțe anodine
b) Substanțe auxiliare
c) Substanțe puternic active și toxice
d) Substanțe inerte farmacologic.
710. Suspensiile se obțin prin:
a) Dizolvare
b) Dispersare
c) Emulsionare
d) Triturare.
711. Componentele unei suspensii sunt următoarele, cu o excepție:
a) Faza dispersată
b) Faza dispersantă
c) Agent de suspendare
d) Agent de emulsionare.
712. Care din următoarele afirmații reprezintă un avantaj al suspensiilor:
a) Instabilitatea suspensiilor impune agitarea produsului, înainte de prelevarea
fiecărei doze de administrare
b) Divizarea avansată a unor pulberi prelucrate în suspensii poate cauza
fenomene toxice



c) Suspensiile, ca sisteme eterogene, se caracterizează prin instabilitate fizică

d) Biodisponibilitatea substanței medicamentoase în suspensie este superioară
față de capsule sau comprimate.
713. O suspensie de bună calitate trebuie să prezinte următoarele caracteristici, cu o
excepție:
a) Să asigure o dispersie adecvată a particulelor solide în vehicul
b) Să prezinte o sedimentare rapidă a particulelor
c) Să rămână omogenă după agitarea recipientului, o perioadă de timp suficientă,
necesară pentru prelevarea și administrarea dozei de către pacient
d) Să prezinte o sedimentare mică a particulelor.
714. Care afirmație este greșită în cazul mecanismului de acțiune al agentului de suspensie:
a) Scade tensiunea interfacială solid-lichid
b) Oferă sterilitate preparatului
c) Conferă sarcini electrice particulelor solide în suspensie
d) Mărește vâscozitatea vehiculului.
715. Suspensiile floculate se caracterizează prin:
a) Sediment compact, dens
b) Supernatant opalescent
c) Redispersarea suspensiilor dificilă
d) Particule solide legate în flocoane (agregate).
716. Parametrul de care se ține cont la prepararea suspensiilor este:
a) Mărimea particulelor
b) Vâscozitatea
c) Lipsa particulelor insolubile
d) pH-ul.
717. Metoda de preparare a suspensiilor prin condensare (precipitare) prezintă următoarele
caracteristici, cu o excepție:
a) Este o metodă chimică
b) Prezintă avantajul obținerii de particule fine
c) Este o metodă fizică, de dispersare a pulberilor insolubile într-un vehicul
d) Este o metodă limitată la un număr restrâns de suspensii.
718. În cazul căror suspensii nu este obligatorie condiția de sterilitate:
a) Suspensiile care se aplică pe plăgi
b) Suspensii care se aplică pe pielea sugarilor
c) Suspensii care se aplică pe arsuri
d) Suspensii care se administrează per os.
a) Pasta cu apă este o suspensie
b) Pasta cu apă conține talc, oxid de zinc, glicerol și apă
c) Pasta cu apă se aplică prin badijonare pe mucoasa buco-faringiană
d) Pasta cu apă are acțiune calmantă, răcoritoare.
720. Conform Farmacopeei Române Ed. X, unguentele se conservă:
a) În recipiente sterile, închise etanș
b) În recipiente închise la 2-8 0 C
c) În recipiente care conțin cel mult 10 g unguent
d) În recipiente bine închise, la cel mult 25 0 C.
721. Care din următoarele unguente nu este oficinal:
a) Unguent cu clotrimazol 1%



b) Unguent simplu
c) Unguent cu diclofenac
d) Unguent cu glicerol.
722. Dacă faza dispersată depășește 25% din masa unguentului, unguentele-suspensii sunt
denumite:
a) Paste
b) Creme
c) Linimente
d) Emulsii.
723. Alegeți varianta falsă referitoare la prepararea unguentelor emulsie, conform
farmacopeei:
a) Se prepară baza de unguent prin dispersarea fazei interne în faza externă în
care, în prealabil s-a incorporat emulgatorul
b) Substanțele medicamentoase se dispersează în baza de unguent în funcție de
proprietățile acestora și de scopul terapeutic urmărit
c) Se pot folosi antioxidanți și conservanți antimicrobieni potriviți
d) Unguentul obținut se sterilizează.
724. În funcție de tehnologia de preparare (gradul de dispersie al substanței active),
unguentele medicamentoase pot fi clasificate în următoarele tipuri, cu excepția:
a) Unguentele de tip soluție
b) Unguente de tip emulsie
c) Unguente de tip suspensie
d) Unguente de penetrație.
725. Care afirmație referitoare la unguentele de tip suspensie este falsă:
a) Conțin substanțe active insolubile în baza de unguent
b) La preparare se folosesc substanțe active sub formă de pulberi fine sau foarte
fine
c) Conțin substanțe active dizolvate molecular în baza de unguent
d) Farmacopeea prevede limite privind dimensiunea particulelor.
726. Farmacopeea Română Ed. X clasifică bazele de unguent în următoarele, cu excepția:
a) Liposolubile
b) Emulsii
c) Hidrosolubile
d) Paste
727. Alegerea formei farmaceutice în terapia dermatologică depinde de o serie de factori,
cu excepția:
a) Stadiul afecțiunii
b) Tipul de piele
c) Natura ambalajului
d) Caracterul leziunilor.
728. Care unguente nu trebuie să fie sterile?
a) Aplicate pe pielea acneică
b) Aplicate pe pielea sugarilor
c) Aplicate pe arsuri
d) Aplicate pe răni.
729. Baza de unguent nu se alege în funcție de:
a) Proprietățile fizico-chimice ale substanței active
b) Natura ambalajului de condiționare



c) Acțiunea urmărită (de suprafață, de profunzime, sistemică)

d) Stadiul bolii – acut sau cronic.
730. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un excipient sunt următoarele, cu excepția:
a) Toleranța bună și lipsa sensibilizării
b) Să fie de proveniență naturală
c) Să fie emolient, fără a produce deshidratarea pielii
d) Să faciliteze penetrarea substanței medicamentoase printr-o cedare rapidă și
completă a acesteia.
731. Care afirmație legată de vaselină este falsă:
a) Este un produs obținut prin purificarea lipidelor de pe lâna oilor
b) Este un produs obținut în urma distilării petrolului brut
c) Se prezintă ca o masă albă, filantă, omogenă, grasă
d) Este un unguent și totodată o bază de unguent.
732. Supozitoarele preparate cu baze liposolubile trebuie să:
a) Se dizolve în cel mult 1 ora
b) Se topească în cel mut 30 minute
c) Se dizolve în cel mult 30 minute
d) Se topească în cel mult 1 ora.
733. Alegeți afirmația greșită în cazul supozitoarelor vaginale:
a) Se numesc și ovule
b) Au formă sferică sau ovoidală
c) Au forma de cilindri ascuțiți
d) Pot fi preparate cu masă gelatinoasă, caz în care masa poate fi de 5-12g.
734. Conform Farmacopeei Române Ed.X, supozitoarele se conservă:
a) În recipiente închise
b) În recipiente bine închise, la 2-8 0 C
c) În recipiente închise etanș
d) În recipiente bine închise, la cel mult 25 0 C.
735. O formulare adecvată trebuie să conducă la supozitoare care trebuie să îndeplinească
următoarele condiții, cu o excepție:
a) Să producă disconfort la administrare
b) Să nu fie iritante
c) Să fie stabile din punct de vedere fizic, chimic și microbiologic
d) Să fie bine tolerate, netoxice.
736. Supozitoarele rectale au formă:
a) Cilindro-conică sau de torpilă
b) Sferică
c) Ovoidală
d) Cilidri ascuțiți la un capăt
737. Administrarea medicamentelor pe cale rectală se abordează în următoarele situații, cu
o excepție:
a) În caz de obstrucții ale tractului gastro-intestinal
b) În cazul substanţelor inactivate la nivel hepatic
c) În cazul substanţelor inactivate de secrețiile gastrice
d) În vederea asigurării unei acțiuni prelungite a substanţelor medicamentoase.
738. Bazele de supozitoare trebuie să îndeplinească o serie de condiții, cu excepția:
a) Să nu influențeze defavorabil caracteristicile biofarmaceutice și efectul
terapeutic



b) Să elibereze rapid substanța medicamentoasă

c) Să nu fie rezistente la manipulare, transport, depozitare
d) Să nu prezinte interacțiuni nedorite cu alte ingrediente.
739. Dezavantajul untului de cacao este:
a) Este neiritant
b) Se auto oxidează în timpul păstrării
c) Este miscibil cu multe substanțe
d) Se pretează la topire și turnare cât și la presare în forme.
740. Dezavantajul gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor este:
a) Rezistență la oxidare
b) Capacitate de emulsionare bună
c) Aspect plăcut, cu luciu, fără miros
d) Devin casante la răcire rapidă.
741. Care supozitoare sunt menționate în Farmacopeea Română Ed. X:
a) Supozitoare cu metronidazol
b) Supozitoare cu fenilbutazona
c) Supozitoare cu paracetamol
d) Supozitoare cu diclofenac.
742. Care afirmație referitoare la supozitoare nu este adevărata:
a) Conțin doze unitare din una sau mai multe substanțe medicamentoase
b) Sunt destinate administrării pe cale rectală, vaginală sau uretrală
c) Se conservă în recipiente bine închise, la cel mult 25 0 C
d) Se folosesc exclusiv pentru acțiune locală.
Nr. ANUL II - Modulul X.

crt. Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene - Farm. Carp Vasilica Maria
743. Suspensiile sunt dispersii mecanice de tip :
a) Solid în lichid
b) Lichid în lichid
c) Solid în solid
d) Solid în gaz
744. Faza dispersantă se mai numește cu excepția:
a) Faza continuă
b) Mediul de dispersie
c) Vehicul
d) Faza discontinuă
745. Mediul de dispersie la o suspensie poate fi:
a) O fază hidrofilă
b) O fază lipofilă
c) O fază solidă
d) O fază lichidă
746. Suspensiile uscate sunt, cu excepția:
a) Suspensii „instant”
b) Suspensii ce se prepară „ex tempore”
c) Preparate cu termen de păstrare de maxim 8 zile
d) Suspensii antiacide
747. Dezavantajele suspensiilor sunt:
a) Administrare ușoară la pacienți cu tulburări de deglutiție



b) Biodisponibilitate mare comparativ cu formele solide

c) Se realizează preparate lichide pentru substanțe medicamentoase insolubile în
vehiculul prescris
d) Pot apare la administrare fenomene toxice
748. La suspensii se utilizează ca substanțe auxiliare :
a) Agenți de suspendare
b) Agenți de emulsionare
c) Agenți de ecranare
d) Agenți de izotonizare
749. Avantajele suspensiilor sunt :
a) Pot fi ușor invadate de microorganisme și fungi
b) Pot apărea fenomene toxice
c) Se pot administra în doză unică
d) Poate apărea fenomenul de separare a fazelor
750. Suspensiile reconstituibile se prepară:
a) Cu apă proaspăt fiartă și răcită
b) Cu ser fiziologic și completare la semn
c) Cu apă minerală
d) Cu apă distilată
751. Suspensiile foarte concentrate, în care faza solidă insolubilă se afla în cantitate de 20-
50% se mai numesc:
a) Geluri
b) Linimente
c) Paste
d) Creme
752. Suspensiile uscate, după preparare ,se utilizează:
a) Pe termen nelimitat
b) Până la data expirării declarate de producător pe ambalaj
c) În maxim 8 zile de la preparare
d) În maxim 15 zile de la preparare
753. Emulsiile au ca și componenta obligatorie:
a) Mediu de dispersie
b) Emulgator
c) Faza suspendată
d) Faza flotantă
754. Emulsiile pot fi :
a) De tip a/u
b) De tip „instant”
c) De tip „preparate ex tempore”
d) De tip coloidal
755. Emulsiile sunt preparate farmaceutice constituite din:
a) Două faze lichide nemiscibile
b) Două faze lichide
c) Două faze solide
d) Două faze gazoase
756. Avantajele emulsiilor sunt, cu excepția:
a) Permit o absorbție mare a substanţelor medicamentoase liposolubile (vitamine)
b) Permit alimentarea organismului pe cale artificială



c) Au stabilitate chimică mare

d) Acceptabilitatea pacientului este mare
757. Emulsiile topice se administrează :
a) Pe piele
b) Prin injectare
c) Pe cale orală
d) Prin perfuzare
758. Emulsiile parenterale administrate i.v. pot fi de tip :
a) L/h
b) H/l
c) H/l și l/h
d) H/h
759. Biodisponibilitatea formelor orale se prezintă astfel :
a) Soluții>emulsii>suspensii>pulberi
b) Pulberi>suspensii >emulsii >soluții
c) Soluții>pulberi>emulsii>suspensii
d) Soluții>emulsii >suspensii >pulberi
760. Emulsiile topice au la aplicare :
a) Absorbție rapidă
b) Un efect răcoritor
c) Absorbție lentă
d) Un efect placebo
761. Soluția de rivanol se prepară în concentrație de :
a) 1%
b) 2%
c) 0,1%
d) 0,2%
762. Soluția de rivanol se utilează
a) Ca atare
b) Prin diluare cu apă
c) Prin diluare cu alcool
d) După preparare ex tempore
763. Rivanolul se mai numește :
a) Lactat de etacridina
b) Flavonoida
c) Lactat de metionina
d) Lactat de magneziu
764. Soluția de colargol se prepară în concentrația de :
a) 1%
b) 10%
c) 3%
d) 0,1%
765. Soluția de colargol are efect :
a) Antiinflamator
b) Antihistaminic
c) Antipruriginos
d) Antiseptic local



766. Soluția de rivanol 0,1% are culoarea :

a) Galben fosforescent
b) Portocaliu închis
c) Roșie
d) Roz
767. Soluția de albastru de metilen 1% se utilizează :
a) Ca tare, pe piele, sub forma de aplicații locale
b) Prin injectare iv
c) Prin perfuzare
d) După diluare cu apă distilată în raport de 1:1
768. Pe etichetă suspensiilor se menționează :
a) A se agita înainte de întrebuințare
b) A se completa cu apă după fiecare utilizare
c) A se consuma în maxim 24 ore
d) A se consuma în prezența alimentelor
769. Suspensiile industriale de uz intern sunt însoțite de :
a) Linguriță dozatoare
b) Dop picurător
c) Aplicator rectal
d) Instilator
770. Emulsiile perfuzabile se administrează :
a) La temperatura corpului
b) La temperatura camerei
c) Nu contează temperatura
d) La temperatura de 200C
771. Emulsiile au fost formulate în vederea:
a) Separării complete a fazelor
b) Asocierii substanţelor medicamentoase incompatibile între ele
c) Micșorării absorbției substanţelor medicamentoase
d) Modificării raportului între faze
772. Emulsiile de tip h/l se pot utiliza, cu excepția:
a) Ca preparate demachiante
b) Ca preparate cu efect ocluziv
c) Ca preparate pentru ten uscat
d) Ca preparate pentru ten gras
Nr. ANUL III - Modulul III.

crt. Apifitoterapie - Farm. Sajin Ana Maria
773. Mierea nu are următoarea acțiune terapeutică:
a) antibacteriană
b) antidiareică
c) imunomodulatoare
d) antihipertensivă
774. Indicațiile produsului Mel sunt:
a) diaree
b) stări de convalescență
c) constipație acută
d) antivomitiv



775. Principalele acțiuni ale mierii de albine sunt:

a) hipotensiv și hipoglicemiant
b) antimicrobiană și inflamatoare
c) excitant SNC
d) energizanta și imunostimulatoare
776. O miere de calitate superioară conține apă în proporție de:
a) 30-35%
b) 42-43%
c) 17-18%
d) 70-80%
777. Propolisul este un produs de digestie al albinelor şi este cules de pe cel puțin 20 de
specii de arbori, în special de pe:
a) muguri de tei
b) muguri de plop
c) muguri de salcâm
d) scoarță de crușin
778. Frecvent în comprimatele de supt avem propolis deoarece are următoarele acțiuni:
a) antiseptică, cicatrizantă, antivirală
b) antitermic
c) hipoglicemic
d) antihipertensiv
779. Activitatea antimicrobiană a mierii este măsurată prin termenul indicator numit:
a) polirezistență la antibiotice
b) inhibină
c) culoarea mierii
d) vâscozitate
780. Avantajele mierii sunt numeroase, dintre care amintim:
a) rezultă din sinteze industriale
b) acțiunile curative nu sunt verificate
c) este un produs de tradiție și de calitate excelente
d) consumată în cantități excesive devine toxică
781. Propolisul este denumirea generică pentru:
a) amestecul de polen cu miere
b) substanța rășinoasă colectată de către albine din diferite surse și o amestecă cu
ceara
c) amestecul de miere cu lăptișor de matcă
d) substanța secretată de glandele cerifere
782. În comprimatele de supt propolisul se amestecă cu:
a) fitomenadiona
b) vitamina C
c) maleat de ergometrina
d) vitamina D
783. Propolisul se poate administra pe mai multe căi, mai puțin cea:
a) vaginală
b) topică
c) parenterală
d) bucală



784. Următoarele sunt întrebuințări ale mierii, cu excepția:

a) diaree
b) expectorantă
c) imunomodulatoare
d) hipocolesterolemiantă
785. Mierea se poate utiliza eficient în următoarele cazuri:
a) diabet insulinodependent
b) insuficiență cardiacă
c) ulcer gastric
d) diskinezie biliară
786. Propolisul este cel mai folosit în formă de tinctură de propolis ce are o concentrație de:
a) 30%
b) 10%
c) 50%
d) 25%
787. Propolisul, atât sub formă de tinctură, cât și de spray, poate fi folosit pe piele lezată
pentru acțiunea sa:
a) antiseptica și cicatrizantă
b) inflamatoare
c) alergică
d) iritantă tisular
788. Propolisul are în componența sa următoarele componente principale:
a) rășini și balsamuri+ceară
b) uleiuri grase+polen
c) tanin+polen
d) alcaloizi+vitamine
789. Veninul de albine se poate utiliza pentru acțiunea sa:
a) antimicrobiană
b) cicatrizantă
c) antireumatică
d) expectorantă
790. Veninul de albine este produs de :
a) glandele cerifere
b) glandele secretoare de venin
c) albine prin prelucrare
d) punga de venin
791. Lăptișorul de matcă intra în compoziția:
a) Vitamax
b) Ginsavit
c) Bilomag
d) Supradyn
792. Propolis C kids plicuri nu conține:
a) propolis
b) vitamina C
c) vitamina D
d) Echinaceea
793. Mierea falsificată este impurificată cu:
a) coloranți sintetici



b) glucoză industrială
c) zahăr invertit
d) proteine
794. Tinctura de propolis nu se poate utiliza:
a) intern
b) extern
c) pe mucoase
d) injectabil
795. Propolisul se poate amesteca cu următoarele produse vegetale:
a) Calendulae flos
b) Belladonae folium
c) Chinae cortex
d) Valerianae radix
796. Ceara de albine este:
a) oficializată în FRX
b) derivat de miere
c) neutilizată în cosmetică
d) produs prelucrat industrial
797. Polenul:
a) este recoltat doar de albine
b) are activitate antibiotic asupra colibacilului
c) are acțiune antiinflamatoare
d) nu este utilizat în avitaminoze
798. Afirmațiile referitoare la lăptișorul de matcă sunt corecte, cu excepția:
a) se preferă consumarea și conservarea alături de miere 1%
b) se utilizează în cosmetică
c) se extrage din propolis
d) este recomandat în cazuri de astenie, anorexie, convalescență
799. Apilarnilul este:
a) recoltat de albine
b) utilizat ca tonic general
c) produs de trântori.
d) extras din propolis
800. Mierea de albine nu conține:
a) vitamine și minerale
b) flavonoide
c) glucide
d) alcaloizi
801. În fiolele buvabile Ginsengul este asociat cu:
a) lăptișor de matcă
b) propolis
c) alcool metilic diluat
d) mentol
802. Ceara de albine:
a) este solubilă în apă
b) este miscibilă cu uleiuri grase
c) este alergizantă la aplicarea pe piele
d) nu se utilizează în produse cosmetice



803. Mierea se folosește în preparatele farmaceutice ca:

a) agent de creștere a vâscozității
b) vehicul
c) corector de gust
d) corector de pH
804. Comprimatele de supt cu propolis mai pot conține:
a) alcool
b) proposept
c) miere
d) Echinaceea
805. Propolis:
a) este un balsam
b) se administrează atât intern cât şi extern
c) este colectat de albine din flori
d) nu este utilizat în afte, herpes, candidoza, arsuri
806. Produse grase oficializate în FRX sunt:
a) Cera alba
b) Cera flava
c) Cera Coperniciae
d) Oleum Jecoris
807. Vitaminele care se pot asocia cu propolisul în comprimatele de supt sunt:
a) vitamina B6
b) vitamina E
c) vitamina C
d) vitamina A
Nr. ANUL III - Modulul III.

crt. Apifitoterapie - Farm. Carp Vasilica Maria
808. Mierea de albine este:
a) un amestec semilichid, dulce, aromat, bogat în enzime, vitamine, zaharuri
b) un produs secundar al stupului
c) un amestec de hormoni şi zaharuri
d) un produs artificial, solid, aromat ușor
809. Mierea se utilizează în următoarele situații, cu excepția:
a) constipații
b) afecțiuni digestive
c) diareea calatorului
d) afecțiuni hepato-biliare
810. Ceara este:
a) masa solidă, de culoare galbenă, cu miros plăcut
b) masa lichidă, inodoră, incoloră
c) un amestec polimorf
d) o masă lichidă, albă, cu miros rânced
811. Ceara de albine se utilizează în industria farmaceutică la prepararea:
a) emulsiilor
b) soluțiilor
c) suspensiilor
d) aerosoli



812. Polenul este considerat:

a) inhibitor enzimatic
b) accelerator de creștere
c) un material de căpăcire
d) un produs secundar al mierii
813. Polenul se poate administra zilnic ca aliment în doză de:
a) 15-35g
b) 90-100g
c) 2-5g
d) 5-10g
814. Ceara se utilizează la fabricarea următoarelor produse, cu excepția:
a) produselor depilatoare
b) cremelor cosmetice
c) produselor de protecție
d) loțiunilor micelare
815. Mierea conține ca enzime, cu excepția:
a) amilaze
b) proteaze
c) invertaze
d) zaharoza
816. Propolisul este:
a) masă solidă, omogenă, de culoare maro și miros caracteristic
b) un lichid portocaliu, cu miros neplăcut
c) un produs principal al stupului
d) un amestec omogen de vitamine
817. Doza zilnică de miere, cu efect de creștere a imunității, este:
a) 3g/kg corp
b) 10g/kg corp
c) 1g/kg corp
d) 5g/kg corp
Nr. ANUL III - Modulul IV.

crt. Forme farmaceutice solide – pulberi şi pilule - Farm. primar Șfichi Daniela
818. Pulberile sunt preparate farmaceutice:
a) Solide în formă de discuri
b) Semisolide
c) Lichide alcătuite din două faze nemiscibile
d) Solide folosite ca atare sau divizate în doze unitare.
819. Conform Farmacopeei Române Ed. X, pulberile sunt constituite din:
a) Particule hidrofile
b) Particule greu asimilabile
c) Particule uniforme ale uneia sau mai multor substanțe active
d) Substanțe semisolide în amestec.
a) Pulberile simple sunt constituite dintr-o singură substanță activă
b) Pulberile compuse conțin un amestec de substanțe active
c) Pulberile compuse conțin o substanță activă
d) Pulberile simple sunt preparate farmaceutice solide.



821. Obținerea pulberilor necesită următoarele operații, cu o excepție:

a) Uscarea
b) Dizolvarea
c) Pulverizarea
d) Amestecarea
822. Pulberile efervescente se conservă:
a) În recipiente închise etanș
b) În recipiente bine închise
c) În recipiente închise
d) În recipiente.
823. Farmacopeea Română Ed. X. nu oficializează:
a) Pulberea cu săruri pentru rehidratare orală
b) Pulberea alcalină
c) Pulberea laxativa efervescentă
d) Pulberea de opiu și ipeca.
824. Următoarele afirmații sunt corecte, cu excepția:
a) Pulberile trebuie să prezinte un aspect uniform
b) Pulberile trebuie să prezinte aglomerări de particule
c) Pulberile sunt folosite ca atare sau divizate în doze unitare
d) Pulberile sunt alcătuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor
substanțe active.
825. Pudrele:
a) Sunt destinate administrării pe piele și mucoase
b) Sunt destinate administrării pe cale inhalatorie
c) Sunt destinate administrării per os
d) Sunt destinate administrării pe cale injectabilă.
826. Pulberile se conservă în :
a) Blistere
b) Recipiente bine închise
c) Pahare de sticlă
d) Folii.
827. Cernerea este obligatorie dacă masa pulberii depășește:
a) 10g
b) 15g
c) 20g
d) 25g.
828. Pulberile efervescente se administrează:
a) Prin pudrare pe suprafața pielii
b) Cu lingurița
c) Cu seringa
d) După dizolvare în apă.
829. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor, plăgi deschise sau arsuri trebuie să fie:
a) Albe
b) Sterile
c) Dulci
d) Colorate
830. Pulverizarea se realizează în farmacie cu:
a) Mojar și pistil



b) Mori centrifugale
c) Concasoare
d) Mori cu jet
831. Gradul de finețe al pulberilor se determină:
a) Prin examinare cu lupa
b) Cu ajutorul sitelor standard
c) Prin cântărire
d) Prin determinarea uniformității masei.
832. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu o excepție:
a) Pulberile prezintă facilitate la administrare
b) Pulberile prezintă stabilitate superioară a substanţelor active comparativ cu
preparatele lichide
c) Gustul neplăcut sau amar al unor substanțe active din pulberi reprezintă un
avantaj
d) Pulberile asigură o dozare precisă a substanței medicamentoase.
833. Alegeți afirmația falsă:
a) Pulberile compuse conțin un amestec de cel puțin două substanțe active
b) Pulberile sterile sunt cele aplicate pe răni, arsuri, pielea sugarilor
c) Pudrele de uz intern sunt cele care se administrează pe cale orală
d) Pudrele se caracterizează printr-un grad avansat de diviziune al particulelor.
a) Unele pulberi se administrează per os după o amestecare prealabilă cu apă sau
un alt lichid sau aliment
b) Pulberile pentru preparatele oftalmice trebuie să fie sterile
c) Pulberile de uz topic se aplică pe piele sau pe mucoase.
d) Pulberile pentru soluții sau suspensii injectabile nu trebuie să fie sterile
835. Următoarea afirmație referitoare la pulberile divizate în doze unitare este falsă:
a) Se administrează cu măsuri aproximative (lingură, linguriță, vârf de cuțit)
b) Doza este măsurată exact
c) Sunt condiționate individual
d) Conțin substanțe medicamentoase asociate cu substanțe auxiliare.
836. Pulberea Dover conține:
a) Extract de beladonă
b) Rădăcină de ipeca și pulbere de opiu
c) Sulfat de sodiu anhidru
d) Hidrogenocarbonat de sodiu.
837. Pulberea Dover se folosește:
a) Pentru rehidratare orală
b) Pentru acțiunea laxativa sau purgativă (în funcție de doză)
c) Pentru calmarea colicilor abdominali la copii
d) Ca antiacid.
838. Pulberea alcalină are următoarele acțiuni, cu excepția:
a) Slab coleretică
b) Drenarea blândă a căilor biliare
c) Laxativă sau purgativă (în funcție de doză)
d) Antitusivă și expectorantă.
839. Indicați afirmația greșită:
a) Pudrele sunt pulberi de uz intern



b) Pudrele au un grad avansat de diviziune al particulelor

c) Pudrele sunt destinate aplicării pe tegumente sau mucoase
d) Conțin substanțe active dispersate omogen în una sau mai multe substanțe cu
rol diluant.
840. Capsulele sunt preparate farmaceutice:
a) Formate din învelișuri care conțin doze unitare de substanțe active
b) Se obțin prin comprimare
c) Au formă neregulată, vermiculară
d) Se administrează exclusiv pe cale orală.
841. Învelișul capsulelor se obține din:
a) Glucoză
b) Gelatină
c) Agar-agar
d) Celuloză.
842. Identificați afirmația greșită în cazul capsulelor gelatinoase moi:
a) Sunt constituite dintr-un înveliș continuu și moale de gelatină
b) Au formă sferică sau ovală
c) Se numesc și perle
d) Se numesc și capsule operculate.
843. Capsulele gelatinoase enterosolubile:
a) Trebuie să se transforme în apă într-o masă moale după 30 secunde
b) Trebuie să se dezagrege în apă în cel mult 30 minute
c) Trebuie să se dezagrege în pancreatină soluție alcalină în cel mult 60 minute
d) Trebuie să se dezagrege în pepsină soluție acidă în cel mult 30 minute.
844. Următoarea afirmație reprezintă un dezavantaj:
a) Capsulele operculate conțin doze unitare de substanțe active
b) Capsulele operculate prezintă limite de aplicare, nu toate persoanele le pot
înghiți (copii, bătrâni)
c) Capsulele operculate maschează gustul și mirosul neplăcut al unor substanțe
d) Capsulele operculate au aspect agreabil și sunt ușor de administrat.
a) Capsulele amilacee au formă de cilindri plați
b) Capsulele gelatinoase moi au formă sferică sau ovală
c) Capsulele gelatinoase tari au formă de cilindri alungiți, rotunjiți la capete
d) Capsulele operculate au formă de cilindri plați și conțin soluții apoase.
846. Capsulele amilacee:
a) Sunt preparate din gelatină
b) Conțin soluții apoase
c) Sunt preparate din celuloză
d) Conțin substanțe sau amestecuri de substanțe sub formă de pulberi.
847. Capsulele se conservă conform Farmacopeei Romane Ed. X:
b) În recipiente bine închise și în prezența unei substanțe deshidratante
c) În recipiente închise
d) În recipiente închise etanș.
848. Care dintre substanțele medicamentoase de mai jos sunt condiționate în capsule
gelatinoase moi oficinale:
a) Tetraciclina



b) Ampicilina
c) Vitamina E
d) Vitamina C.
849. Următoarele afirmații referitoare la capsulele gelatinoase tari sunt adevărate, cu
excepția:
a) Sunt preparate din gelatină
b) Au formă de cilindri ascuțiți
c) Se conservă în recipiente bine închise
d) Conțin substanțe active în soluție sau sub formă de pastă.
850. Următoarele afirmații referitoare la capsulele gelatinoase moi sunt adevărate, cu
excepția:
a) se mai numesc şi perle
b) sunt constituite dintr-un înveliș continuu și moale de gelatină
c) conțin substanțe lichide uleioase
d) se închid prin îmbucare.
851. Următoarele afirmații referitoare la capsulele amilacee sunt adevărate, cu excepția:
a) se mai numesc și casete
b) sunt preparate din amidon
c) conțin substanțe lichide uleioase
d) sunt destinate exclusiv pentru condiționarea de substanțe solide sub forma de
pulberi.
852. Următoarea afirmație referitoare la capsule operculate nu este corectă:
a) Nu se pot realiza forme enterosolubile sau cu acțiune prelungită
b) Capsulele operculate asigură protecția și stabilitatea substanţelor active
c) Cedarea substanţelor active din capsulele operculate poate fi dirijată
d) Capsulele operculate conțin doze unitare de substanțe active.
Nr. ANUL III - Modulul IV

crt. Forme farmaceutice solide – pulberi şi pilule - Farm. Carp Vasilica Maria
853. Pulberile sunt forme farmaceutice solide cu următoarele avantaje, cu excepția:
a) alcătuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substanțe active
b) se utilizează ca atare sau divizate în doze unitare
c) se pot administra oral sau topic
d) sunt obligatoriu sterile
854. Pulberile compuse conțin:
a) un amestec de substanțe active asociate sau nu cu substanțe auxiliare
b) 3 sau 4 substanțe active
c) un amestec de substanțe active fără substanțe auxiliare
d) 2 substanțe active
855. Pudrele au următoarele caracteristici:
a) se aplică pe piele şi mucoase
b) se dizolvă în apă „ex tempore"
c) sunt obligatoriu sterile
d) se administrează oral
856. Pulberile au avantajul:
a) se pot asocia mai multe substanțe active
b) ocupă un volum redus
c) absorbția este mică comparativ cu comprimatele



d) au stabilitate mică comparativ cu comprimatele

857. Pulberile magistrale:
a) se prepară în farmacii
b) au termen de valabilitate nelimitat
c) se prepară în cantități mici
d) se execută fără prescripție medicală
858. Pulberile nedivizate se dozează folosind:
a) paharul
b) vârful cuțitului
c) seringa dozatoare
d) cartelă de celuloid
859. Avantajele pulberilor sunt:
a) necesită operații preliminare de prelucrare
b) se pot asocia mai multe substanțe active
c) substanțele medicamentoase pot fi iritante pentru mucoasa gastrică
d) unele substanțe medicamentoase au gust neplăcut
860. Ca substanțe auxiliare la prepararea pulberilor se utilizează:
a) conservanți
b) izotonizanti
c) soluții tampon
d) soluții pentru reglarea pH-ului
861. Pulberile divizate se condiționează în următoarele variante, cu excepția:
a) capsule hârtie
b) casete amilacee
c) hostia
d) cutii aminoplast
862. Pulberile nedivizate se pot condiționa în:
a) pungi de hârtie
b) saci de aminoplast
c) flacoane de sticlă prevăzute cu dop picurător
d) capsule hârtie
863. Pentru administrarea pulberilor de uz intern se utilizează lingură rasă ce conține:
a) 0,5-1 g
b) 2-4 g
c) 4-5 g
d) 5-10 g
864. Pulberile de uz extern:
a) sunt obligatoriu sterile
b) se aplică pe plăgi, arsuri
c) se aplică pe piele sau mucoase
d) se aplică strict pe mucoase
865. La prepararea pulberilor compuse componentele se amestecă:
a) în ordinea crescătoare a maselor
b) în ordinea descrescătoare a maselor
c) nu există reguli
d) în funcție de solubilitatea componentelor
866. Următoarele pulberi trebuie să fie obligatoriu sterile:
a) pulberi ce se aplică pe piele



b) pulberi ce se aplică pe mucoase

c) pulberi ce se aplică pe plăgi, arsuri
d) pulberi orale
867. Dizolvarea pulberilor „ex tempore” presupune:
a) dizolvarea la nevoie
b) dizolvarea înainte de întrebuințare în solventul adecvat
c) dizolvarea în apă distilată
d) dizolvarea în apă proaspăt fiarta și răcită
868. Pulberile injectabile conțin:
a) coloranți
b) edulcolanti
c) izotonizanti
d) aromatizanți
869. Pulberile de uz extern se condiționează în:
a) capsule operculate
b) capsule gelatinoase
c) cutii aminoplast
d) saci aminoplast
870. Următoarele operații sunt preliminare obținerii pulberilor, cu excepția:
a) mărunțire
b) cernere
c) dizolvare
d) uscare
871. Capsulele amilacee se mai numesc, cu excepția:
a) hostie
b) buline
c) casete
d) operculate
872. Regulile practice de pulverizare presupun:
a) pulverizarea se face la loc uscat
b) pulverizarea se face la loc umed
c) pulverizarea se face la loc răcoros
d) pulverizarea se face la temperaturi ridicate
873. Se utilizează ca pulbere simplă nedivizată, cu excepția:
a) MgSO4
b) NaHCO3
c) bicarbonat de sodiu
d) ZnO
874. Pulberile care se administrează oral, prin dizolvare în apă, trebuie să aibă mărimea
particulei corespunzător sitei numărul:
a) V
b) X
c) III
d) I
875. Triturarea este:
a) procesul de reducere a substanţelor solide în particule fine prin frecare la
mojar cu ajutorul pistilului
b) procesul de dizolvare a substanței active în solvent



c) procesul de cristalizare a substanței active

d) procesul de cernere a substanței active
876. Capsulele amilacee se prepară în 4 mărimi astfel:
a) 00, 0, 1, 2
b) 1, 2, 3, 4
c) 0, 1, 2, 3
d) I, II, III, IV
877. Capsulele de hârtie se numerotează convențional după cantitatea de pulberi astfel:
a) în ordine crescătoare a volumului conținut de la 1 la 10
b) în ordine descrescătoare a volumului conținut de la 1 la 10
c) în ordine descrescătoare a volumului conținut de la 10 la 1
d) în ordine crescătoare a volumului de excipienți
878. În farmacie prepararea pulberilor se face la mojar cu o capacitate de:
a) 1-2 ori mai mare decât volumul pulberilor
b) 5-10 ori mai mare decât volumul pulberilor
c) 20 ori mai mare decât volumul pulberilor
d) egală cu volumul pulberilor
879. Pulberile titrate se obțin din substanțe foarte active diluate cu lactoză în proporție de:
a) 1:1
b) 1:2
c) 1:3
d) 1:10
880. Prin porfirizare se obține:
a) pulberi cu grad mare de finețe
b) pulberi eflorescente
c) pulberi higroscopice
d) pulberi cu grad de finețe diferit
881. Cernerea este obligatorie conform FR X pentru:
a) toate pulberile
b) pulberile compuse
c) pulberile ce depășesc 20g
d) pulberile simple
882. Sitele farmaceutice sunt numerotate convențional astfel:
a) de la I la IX
b) de la 1 la 10
c) de la I la X
d) de la I la V
Nr. ANUL III - Modulul V.

crt. Farmacotoxicologie - Farm. Berechet (Nanu) Mirela Elena
883. Ce medicament NU se administrează copiilor sub 4 ani?
a) paracetamol
b) metamizol
c) ibuprofen
d) acid acetilsalicilic
884. Gentamicina (aminoglicozid) are ca efect toxic:
a) ototoxicitatea
b) ulcer gastric



c) tromboză
d) reacții alergice cutanate la administrarea iv.
885. Contraceptivele orale provoacă următoarele reacții toxice, cu excepția:
a) hipercoagulare până la tromboză
b) hipertensiune arterială
c) depletia organismului de vitamine liposolubile
d) hepatotoxicitate
886. Ce substanță medicamentoasă are acțiune hepatoprotectoare?
a) rifampicina
b) izoniazida
c) silimarina
d) paracetamol
887. Methemoglobinemia (reacție adversă produsă de paracetamol) duce la:
a) tromboză, cu afectarea circulației sanguine
b) afectarea transportului oxigenului către țesuturi
c) scăderea numărului de leucocite
d) diminuarea capacitații de apărare a organismului
888. Reacția adversă în care este alterat mesajul genetic este:
a) agranulocitoza
b) intoleranță dobândită
c) efect mutagen
d) efect advers imunosupresiv
889. Tratamentul manifestărilor de tip alergic presupune utilizarea de:
a) glucoza 5% iv
b) vitamina B12 im
c) adrenalina iv
d) ser fiziologic iv
890. Reacțiile alergice au la bază:
a) un mecanism toxic
b) un mecanism farmacodinamic secundar
c) un mecanism de adaptare fiziologică
d) un mecanism imunologic de tip antigen/anticorp
891. Calea de administrare care declanșează cel mai frecvent reacții alergice este:
a) administrarea substanței în perfuzie
b) administrarea topică pe piele sau pe mucoase
c) administrarea per os
d) administrarea substanței iv.
892. Care dintre următoarele substanțe, are cel mai mare potențial alergic?
a) benzocaina
b) fitomenadiona
c) anestezina
d) procaina
893. Reacțiile adverse de tip imunosupresiv constau în deprimarea:
a) centrului respirator
b) capacitații de apărare a organismului
c) centrului tusei
d) SNC



894. Instalarea tolerantei la opioide are următoarele consecințe:

a) fenomenul este reversibil după o perioadă scurtă de timp
b) efectul terapeutic nu este influențat de doza administrată
c) necesitatea creșterii dozelor pentru a obține același efect.
d) toleranța se instalează rapid
895. Ce medicament poate provocă convulsii copiilor sub 3 ani?
a) codeina
b) acetilcisteina
c) dextrometorfan
d) ketotifen
896. Care din următoarele substanțe provoacă farmacodependența?
a) levofloxacina
b) fluvastatina
c) fenobarbital
d) fitomenadiona
897. În ce perioadă a sarcinii există cel mai mare risc teratogen?
a) în ultimele 3 luni de sarcină
b) în primele 3 luni de sarcină
c) în luna a 9-a de sarcină
d) în luna a 5-a de sarcină
898. Ce medicament poate fi administrat în timpul sarcinii, fără risc teratogen?
a) derivați de vitamina A
b) estrogeni
c) antispastice
d) cloramfenicol
899. Ce clasă de medicamente inhibă motilitatea uterină?
a) coleretice
b) tocolitice
c) ocitocice
d) anticoagulante
900. Pacientul vârstnic prezintă:
a) funcție hepatică diminuată
b) funcție renală accelerată
c) hidremie crescută
d) funcțiile fiziologice sunt identice cu ale unui adult sănătos
901. Care este antidotul în intoxicația cu paracetamol?
a) atropina
b) adrenalina
c) acetilcisteina
d) acetaminofen
902. Ce metodă de intervenție NU este folosită în cazul intoxicațiilor?
a) oxigenoterapie, dacă este cazul
b) administrarea în cel mai lung timp posibil a antidotului
c) lavaj gastric
d) modificarea pH-ului urinar în mod corespunzător
903. În cazul ranitidinei, efectul rebound se manifestă prin:
a) accelerarea tranzitului intestinal
b) ameliorarea ulcerului gastric



c) agravarea ulcerului gastric până la perforare

d) diminuarea tranzitului intestinal
904. La întreruperea bruscă a administrării de fenobarbital apar:
a) reacții alergice cutanate
b) crize convulsive
c) efect inhibitor enzimatic
d) hemoragii digestive
905. Paracetamolul poate produce următoarele reacții adverse, cu excepția:
a) Methemoglobinemie
b) insuficienta renala
c) hepatotoxicitate
d) ulcer gastric
906. Rifampicina colorează urina în:
a) galben
b) turcoaz
c) roșu-oranj
d) verde
907. Care medicament în asociere cu nifedipa, conduce la ineficacitate terapeutică?
a) fenobarbital
b) warfarina
c) cloramfenicol
d) cimetidina
908. Tetraciclina poate fi administrată concomitent cu:
a) antiacide
b) complex de vitamine B
c) suplimente pe bază de calciu
d) lapte și produse din lapte
909. Interacțiunea rezultată prin asocierea dintre stimulante SNC și inhibitoare SNC este:
a) o interacțiune des prescrisă de medici
b) sinergism de adiție
c) sinergism de potențare
d) antagonism
910. Care substanța NU reduce eficacitatea antiulceroaselor?
a) băuturile alcoolice
b) antihistaminicele
c) cafeaua
d) suc de grapefruit
911. Ce tip de interacțiune medicamentoasa NU este produsă de alcool?
a) efect de tip antabuz (disulfiram) asociat cu furazolidonă
b) inducție enzimatică la consum cronic
c) Inhibiție enzimatică la consum acut
d) scade toxicitatea hepatică pentru unele medicamente
912. Agranulocitoza (reacție adversă la administrarea de algocalmin) duce la:
a) distrugerea hematiilor
b) hemoragii digestive
c) diminuarea capacității de apărare a organismului
d) afectează transportul oxigenului către țesuturi



Nr. ANUL III - Modulul V

crt. Farmacotoxicologie - Farm. Roșu (Voicu) Andreea
913. Reacțiile adverse sunt reacțiile nedorite, dăunătoare care apar la dozele:
a) Eficace terapeutic
b) Letale
c) De încărcare (de atac)
d) De întreținere
914. Factorii favorizanți ai reacțiilor adverse sunt următorii, cu excepția:
a) Polimedicație
b) Tratament prelungit
c) Stările patologice
d) Doze eficace mici
915. Despre bolile iatrogene următorul enunț este fals:
a) Reprezintă bolile produse de medicamente
b) Prima măsură de urgență în tratamentul unei boli „iatrogene” constă în
întreruperea administrării medicamentului incriminat
c) Glucocorticoizii administrați peste trei luni consecutive determină ca boală
iatrogenă osteoporoza
d) Nu implică riscuri pentru pacient
916. Efectul advers imunosupresiv are la bază următoarele mecanisme, cu excepția:
a) Down reglare
b) Farmacodinamic
c) Toxic
d) Imunoalergic
917. Efectul rebound are următorul mecanism:
a) Down-reglare
b) Up-autoreglare
c) Up-heteroreglare
d) Feed-back negativ
918. Sindromul de abstinență are următorul mecanism:
a) Down-reglare
b) Up-autoreglare
c) Up-heteroreglare
d) Feed-back negativ
919. Nu este caracteristică comună pentru efectele secundare și efectele toxice:
a) Intensitatea și frecvența cresc cu doza (sunt doze dependente)
b) Ambele apar la doze eficace, ca efecte adverse
c) Sunt evidențiate experimental pe animale de laborator
d) Cauza apariției acestor efecte este reprezentată de particularitățile genetice
înnăscute
920. Nu este efect secundar:
a) Evenimentele ischemice trombocite cardiovasculare și cerebrovasculare fatale
și non-fatale determinate de coxibe
b) Constipația determinată de antispastice colinergice (butilscopolamina,
otilonium)
c) Agravarea ulcerului-duodenal de către AINS
d) Diareea postantibiotică



921. Nu determină aritmii ventriculare de tip torsada vârfurilor:

a) Moxifloxacina
b) Claritromicina
c) Ampicilina
d) Azitromicina
922. Determină ca efect advers methemoglobinemie următoarele medicamente, cu excepția:
a) Paracetamol
b) Nitroglicerina
c) Isosorbid mononitrat
d) Aspirina
923. Contraceptivele hormonale nu determină următorul efect advers:
a) Hipercoagulabilitate până la tromboze
b) Ulcer gastro-duodenal
c) Colestaza intrahepatică și icter colestatic
d) Porfirie
924. Următorul efect advers nu este determinat de paracetamol:
a) Methemoglobinemie
b) Citoliza hepatica
c) Rabdomioliza
d) Evenimente ischemice trombotice
925. Nu determină miopatie:
a) Aspirina
b) Corticosteroizii
c) Beta-blocantele
d) Fluorochinolonele
926. Determină erupție acneiformă aseboreică:
a) Bromurile
b) Betablocante
c) Vitamina B12
d) Peniciline
927. Următoarele substanțe medicamentoase sunt fotosensibilizante, cu excepția:
a) Fluorochinolone
b) Omeprazol
c) Ketoprofen
d) Paracetamol
928. Determină efecte adverse renale următoarele medicamente, cu excepția:
a) Săruri de calciu
b) Contraceptivele hormonale
c) Vitamina D in exces
d) Aminoglicozidele
929. Următorul grup de antihipertensive determină ca efect advers tuse seacă (prin
mecanism alergic):
a) Beta-blocante
b) Inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei
c) Blocante ale canalelor de calciu
d) Alfa-adrenolitice (chinazoline)
930. Determină ca efect advers glaucom cu unghi deschis:
a) glucocorticoizii administrați sistemic sau topic la nivelul ochiului, pe fondul



unei boli genetice

b) tobramicina aplicată topic la nivelul ochiului
c) moxifloxacina aplicată topic la nivelul ochiului
d) diclofenacul aplicat topic la nivelul ochiului
931. Sunt implicate în agranulocitoza următoarele medicamente, cu excepția:
a) Metamizol
b) Paracetamol
c) Peniciline
d) Nicotina
932. Tratamentul agranulocitozei nu presupune:
a) oprirea imediată a administrării medicamentului,
b) stabilizare și izolare în cameră sterilă
c) administrarea de asocieri de antibiotice bactericide, la doze maximale
d) transfuzie de hematii
933. Măsurile de profilaxie a efectelor adverse imunosupresive nu constau în:
a) folosirea neabuzivă, rațională, a tuturor medicamentelor incriminate în reacții
adverse imunosupresive
b) antibioterapie științifică și rațională pentru reducerea riscului de: scădere a
capacitații de apărare imunitară, ascensiune a rezistenței bacteriene, eșec al
antibioterapiei;
c) limitarea rațională a terapiei cu antibiotice și chimioterapice în copilărie, în
cursul dezvoltării sistemului imunitar;
d) antibioterapiei empirice (fără antibiograma) la diabetici;
934. Următorul enunț despre tahifilaxie este fals:
a) Se mai numește toleranță dobândită cronică
b) Este reversibilă și se instalează rapid
c) Este determinată de simpatomimeticele decongestionante nazale
d) Atitudinea corectă în cazul instalării este: întreruperea administrării și reluarea
după câteva zile de pauză
935. Nu determină tahifilaxie:
a) Efedrina (Bixtonim)
b) Nitroglicerina
c) Xilometazolina (Olynth)
d) Oximetazolina (Afrin)
936. Următorul enunț privind obișnuită este fals:
a) Este toleranță dobândită cronică
b) Se instalează cu intensități diferite pentru diversele efecte ale unui medicament
c) Atitudinea corectă în cazul instalării este: întreruperea administrării și reluarea
după câteva zile de pauză
d) Nu este niciodată completă
937. Următorul enunț despre efectul rebound este fals:
a) este declanșat la întreruperea unui tratament de lungă durată, cu blocante ale
receptorilor (antagoniști farmacologici).
b) Se manifestă clinic prin revenirea bolii tratate, exacerbată după întreruperea
bruscă a tratamentului îndelungat.
c) Pentru evitarea instalării se recomandă ca oprirea tratamentului să se facă prin
reducerea treptată a dozelor
d) Se manifestă doar în cazul pacienților în vârstă



938. Sunt exemple de medicamente haptene, implicate frecvent în reacțiile alergice

a) Peniciline
b) Vitamine
c) Aspirina
d) Cefalosporine
939. Determină sindrom Reye:
a) Aspirina
b) Paracetamol
c) Ibuprofen
d) Metamizol
940. Determină malformații cardiace:
a) Estrogenii
b) Androgenii
c) Retinoizii antiacneici
d) Acenocumarol
941. Determină dentiția anormală și colorată în galben:
a) Tetraciclinele
b) Penicilinele
c) Cefalosporinele
d) Macrolidele
942. Următoarele medicamente suprimă lactația, cu excepția:
a) Vitamina B6
b) Bromocriptina
c) Hormonii estrogeni
d) Lactatul de calciu
Nr. ANUL III - Modulul VI.

crt. Chimia compușilor farmaceutici cu acțiuni fiziologice diverse
Farm. primar Șfichi Daniela → Itemi de evaluare
943. Antiinflamatoarele nesteroidiene prezintă următoarele acțiuni, cu o excepție:
a) Analgezică
b) Antispastica
c) Antiinflamatoare
d) Antipiretică.
944. Care din următoarele substanțe nu este un antiinflamator nesteroidian inhibitor de
COX-2 ( generația a II-a):
a) Meloxicam
b) Ketoprofen
c) Celecoxib
d) Etoricoxib.
945. Ibuprofen are următoarele indicații, cu o excepție:
a) Stări inflamatorii (ORL, în stomatologie, patologie respiratorie, ginecologie
etc.)
b) Afecțiuni reumatice articulare
c) Ulcer în evoluție
d) Afecțiuni ortopedice (entorse, întinderi musculare).




a) Diclofenacul este derivat de acid fenilacetic
b) Diclofenacul este antiinflamator, analgezic și antipiretic
c) Diclofenacul este indicat în artroze
d) Diclofenacul nu produce tulburări gastrointestinale.
947. Următoarele substanțe sunt antiinflamatoare nesteroidiene ( AINS), cu o excepție:
a) Indometacina
b) Ibuprofen
c) Noraminofenazona
d) Piroxicam
948. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot provoca următoarele reacții adverse, cu o
excepție:
a) Disconfort gastric
b) Reducerea inflamației din afecțiunile reumatismale
c) Retenție hidrosalină
d) Hepatotoxicitate (rar).
949. Din categoria vitaminelor liposolubile fac parte următoarele, cu o excepție:
a) Vitamina antixeroftalmică
b) Vitamina antirahitică
c) Vitamina antiscorbutică
d) Vitamina antisterilitate.
950. Precizați afirmația greșită în cazul vitaminei A:
a) Contribuie la reglarea troficității mucoaselor și tegumentelor
b) Este implicată în coagularea sângelui
c) Este necesară pentru formarea pigmenților fotosensibili în retină
d) Este implicata in procesele imune și în apărarea anti microbiană.
951. Identificați afirmația greșită referitoare la vitamina D:
a) Are origine exclusiv exogenă
b) Este sintetizată la nivelul pielii sub influenta razelor UV
c) Se numește și vitamina antirahitică
d) Este implicate în homeostazia calciului și fosforului.
952. Precizați afirmația falsă legată de vitamina E:
a) Are efect antioxidant in vivo și in vitro
b) Intervine în activitatea glandelor sexuale
c) Este o vitamina hidrosolubilă
d) Se numește și vitamina antisterilitate.
953. Identificați afirmația falsă referitoare la vitamina B6:
a) Prelucrarea alimentelor (fierbere, prăjire, conservare, rafinare) duce la pierderi
importante de vitamină B6
b) Este contraindicată în sarcină
c) Administrarea timp îndelungat a unor medicamente cum ar fi: izoniazida,
cicloserina, penicilamina, contraceptive orale pot duce la carență de vitamină
B6
d) Este indicată în afecțiuni neurologice și psihice: depresie, insomnie, epilepsie
etc.
954. Vitamina C poate fi indicată în următoarele afecțiuni, cu o excepție:
a) În cursul stărilor gripale și răcelilor
b) În anemie în asociere cu preparate cu fier



c) În diaree în doze mari (peste 3g/zi)

d) În stări astenice.
955. Precizați informația greșită:
a) Vitamina C nu are rol în procesele de apărare imună
b) Vitamina C are acțiune antialergică
c) Vitamina C favorizează depunerea calciului în oase
d) Vitamina C favorizează absorbția digestivă a fierului.
956. Terapia antialergică are la bază câteva principii generale, cu o excepție:
a) Expunerea la alergen de câte ori este posibil
b) Eliminarea alergenului pe cât posibil
c) Masuri de igienă ca: păstrarea curățeniei pentru diminuarea acarienilor, a
părului de animale de casă etc.
d) Tratament antialergic specific.
957. Efectul secundar cu cea mai mare incidență la antihistaminicele H1 este:
a) Ulcer gastro-duodenal
b) Aritmii cardiace
c) Somnolență
d) Rinoree.
958. Precizați care afirmație este greșită referitoare la antihistaminicele H1:
a) Se utilizează pentru a preveni sau trata simptomele reacțiilor alergice
b) Acționează prin blocarea competitivă, reversibilă a receptorilor histaminergici
H1
c) Acționează prin activarea receptorilor histaminergici H1
d) Sedarea este efectul cu cea mai mare incidență la antihistaminicele H1 de
prima generație.
959. Următoarele afirmații referitoare la loratadina sunt corecte, cu o excepție:
a) Se administrează 10 mg o dată pe zi
b) Este indicate în rinite și conjunctivite alergice
c) Este denumirea comună internațional a produsului comercial Claritine
d) Are efect sedative puternic.
960. Care din următoarele substanțe medicamentoase nu prezintă acțiune antihistaminică H1:
a) Clorfeniramina
b) Levocetirizina
c) Famotidina
d) Desloratadina.
961. Identificați afirmația greșită referitoare la fier:
a) Preparatele pe bază de fier nu pot provoca constipație
b) Sărurile de fier sunt utilizate în tratamentul anemiei feriprive
c) Tratamentul parenteral se face numai când administrarea orală nu este posibilă
sau când sideremia și valorile hemoglobinei sunt foarte scăzute, impunând
tratament injectabil
d) Fierul se poate administra profilactic în sarcină și alăptare, în perioada de
creștere, la cei gastrectomizați.
962. Care este doza de aspirină indicată ca antiinflamator, la adult:
a) 75 mg pe zi
b) 500 mg pe zi
c) 100 mg pe zi
d) 3-5 g pe zi, in 3-5 prize



Nr. ANUL III - Modulul VI

crt. Chimia compușilor farmaceutici cu acțiuni fiziologice diverse
Farm. Voicu Andreea, Farm. Iulia Biță
963. Este vitamina hidrosolubilă:
a) Vitamina C
b) Vitamina A
c) Vitamina E
d) Vitamina D
964. Vitamina A nu este implicată în:
a) Imunitate
b) Vedere
c) Reproducere
d) Coagulare
965. Următorul enunț despre analogii de sinteza ai vitaminei A este fals:
a) Tretinoinul se utilizează pentru tratamentul local al acneei
b) Isotretinoinul se utilizează în tratamentul acneei grave nodulo-chistice, acneei
rozacee grave
c) Etretinatul se utilizează în psoriazis și ihtioză
d) Nu sunt teratogeni
966. Nu este manifestare clinică a hipervitaminozei A:
a) Diaree
b) Îngroșarea oaselor lungi și încetinirea creșterii
c) Hepatomegalie
d) Oboseală, iritabilitate, cefalee
967. Manifestările clinice ale carenței de vitamina A sunt următoarele, cu excepția:
a) Tulburări de vedere nocturnă
b) Scăderea rezistenței la infecții
c) Hemoragii gingivale
d) Uscăciunea pielii și mucoaselor
968. În timpul expunerii la soare în organism se formează vitamina:
a) A
b) D
c) E
d) K
969. În formarea osteocalcinei intervine vitamina:
a) A
b) K
c) D
d) E
970. Următorul enunț despre vitamina D este fals:
a) hipovitaminoza D îmbracă forma de osteoporoză la copii
b) calcipotriolul se utilizează local în formele ușoare și medii de psoriazis
c) excesul de vitamina D duce la apariția insuficienței renale
d) la nivel intestinal stimulează absorbția calciului și fosfatului
971. Administrarea de megadoze de acid ascorbic determină:
a) alterarea senzației gustative
b) hiperglicemie



c) formarea de calculi urinari prin mărirea excreției de oxalate

d) involuția ovarelor
972. Pentru următoarele macrolide nu este obligatorie administrarea pe stomacul gol
(pentru ca alimentele le reduce/împiedică absorbția):
a) Eritromicina propionat
b) Claritromicina
c) Azitromicina
d) Eritromicina lactobionat
973. Pentru următoarele peniciline nu este obligatorie administrarea pe stomacul gol (pentru
ca alimentele le reduce/împiedică absorbția):
a) Oxacilina
b) Fenoximetilpenicilina
c) Amoxicilina
d) Ampicilina
974. Pentru un pacient cu infecție la nivelul pielii alergic la oxacilina alternativă terapeutică este:
a) Amoxicilina+ acid clavulanic
b) Ampicilina + sulbactam
c) Ciprofloxacina
d) fenoximetilpenicilina
975. Enzimele nu se utilizează:
a) Ca terapie de substituție în sindroamele de mal absorbție și alte tulburări
digestive
b) Ca antiinflamatoare și antiedematoase
c) În patologia cardiovasculară
d) În terapia glaucomului
976. Profilaxia dismicrobismului secundar antibioterapiei se face cu:
a) Saccharomyces boulardi
b) Săruri de bismut
c) Săruri de calciu
d) săruri de magneziu
977. Fluorochinolonele au următorul mechanism de acțiune:
a) bactericid prin inhibarea ADN-girazei bacteriene
b) inhibarea sintezei proteice în ribozomi
c) inhibarea sintezei peretelui celular bacterian
d) blocarea sintezei ergosterolului
978. Următoarele peniciline se administrează exclusiv oral:
a) fenoximetilpenicilina
b) benzilpenicilina
c) procainbenzilpenicilina
d) banzatinbenzilpenicilina
979. Sunt antibiotice cu spectru larg:
a) penicilinele antistafilococice
b) Tetraciclinele
c) eritromicina
d) penicilinele antipseudomonas
980. Manifestă efect bactericid:
a) tetracline
b) macrolide



c) fluorochinolone
d) sulfamide antibacteriene
981. Următorul enunț privind asocierea antibioticelor între ele este fals:
a) penicilinele se asociază cu aminoglicozidele rezultând sinergism de adiție
b) antibioticele și chimioterapicele cu același profil de reacții adverse se pot
asocial între ele pe durată scurtă
c) Asocierea antibioticelor şi chimioterapicelor degenerativ bactericide cu cele
bactericide absolute duce la sinergism de potențare.
d) Asocierea antibioticelor şi chimioterapicelor degenerativ bactericide cu
antibiotic și chimioterapice bacteriostatice nu se realizează deoarece apare
antagonism
982. Nu face parte din grupa antibioticelor aminoglicozide:
a) spiramicina
b) gentamicina
c) tobramicina
d) kanamicina
983. Insulina este hormon hipoglicemiant prin următoarele mecanisme, cu excepția:
a) Stimularea oxidării glucozei prin glicoliza
b) Intensificarea glicogenogenezei
c) Inhibarea glicogenolizei
d) Stimularea gluconeogenezei
984. În atenuarea senzației de durere intervine:
a) STH
b) TSH
c) FSH
d) Endorfinele
985. Hipersecreția de hormoni mineralcorticoizi nu se manifestă prin:
a) Hipertensiune,
b) hipokaliemie,
c) hipernatremie,
d) acidoză
986. Biosinteza hormonilor tiroidieni este sub controlul:
a) Hormonului somatotrop (STH)
b) Prolactinei
c) Tireotropinei (TSH)
d) Hormonului luteinizant (LH)
987. Despre hormonal foliculostimulator (FSH) următorul enunț este fals:
a) La femei stimulează creșterea și maturarea foliculilor ovarieni
b) Stimulează sinteza hormonilor estrogeni
c) Este crescut în a doua fază a ciclului menstrual
d) La bărbați la pubertate determină începutul spermatogenezei
988. Următoarea substanță are rol adsorbant în tratamentul refluxului gastro-esofagian:
a) carbonat de calciu
b) acid alginic
c) citrat de sodiu
d) hidroxid de aluminiu
989. Următoarea substanță acționează prin mecanism tensioactiv în reducerea flatulenței:
a) cărbune medicinal



b) dimeticona
c) uleiuri volatile
d) omeprazol
990. Următoarea substanță este un antialergic de prima generație și nu produce somnolență:
a) loratadina
b) clorfeniramin
c) clemastina
d) prometazina
991. În tricominiaza vaginală se utilizează:
a) furazolidon
b) metronidazol
c) amoxicilina
d) gentamicina
992. Următoarele variante sunt corecte cu excepția:
a) penicilina G se administrează injectabil
b) cefaclor este de generația a II-a
c) cefalosporinele nu au mecanism identic cu penicilinele
d) cefuroxima aparține grupului de cefalosporinele
Nr. ANUL III - Modulul IX

crt. Forme farmaceutice solide – comprimate şi drajeuri - Farm. primar Șfichi Daniela
993. Care afirmație referitoare la comprimate nu este prevăzută de Farmacopeea Română Ed. X:
a) Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide care conțin doze unitare din una
sau mai multe substanțe active
b) Pot fi neacoperite și acoperite
c) Se conservă în recipiente bine închise
d) Sunt destinate administrării pe cale orală și vaginală.
994. Conform Farmacopeei Române Ed. X, este admisă adăugarea corectorilor de gust și de
miros numai pentru comprimatele:
a) Cu cedare rapidă
b) Care se mențin în gură sau care se administrează după o prealabilă dizolvare
c) Acoperite
d) Cu cedare prelungită.
995. Conform Farmacopeei Române Ed. X comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau
să se disperseze în apă, cu efervescență, în cel mult:
a) 5 minute
b) 2 minute
c) 10 minute
d) 15 minute.
996. Comprimatele se obțin prin:
a) Suspendare în aer
b) Dizolvare
c) Dezagregare
d) Comprimarea unui volum constant de substanțe active, asociate sau nu cu
substanțe auxiliare.
997. În cazul drajeelor, nucleul obținut se acoperă cu:
a) Pelicule subțiri din diferite substanțe
b) Amidon



c) Aerosil
d) Unul sau mai multe straturi continue și uniforme, constituite din zahăr sau alte
substanțe dulci.
998. Ca substanțe auxiliare la prepararea comprimatelor se folosesc următoarele, cu excepția:
a) Aglutinanți
b) Agenți de emulsionare
c) Dezagreganți
d) Lubrefianți.
999. Sunt păstrate în prezența unei substanțe deshidratante:
a) Comprimate gastrosolubile
b) Comprimate enterosolubile
c) Comprimate acoperite
d) Comprimate efervescente.
1000. Dezavantajul comprimatelor este:
a) Dozaj precis
b) Dificultate la înghițire (mai ales la copii și bătrâni)
c) Stabilitate de lungă durată
d) Fabricare performantă și rapidă.
1001. Următoarea afirmație legată de comprimatele neacoperite este falsă:
a) Au formă de discuri sau alte forme
b) Sunt acoperite cu straturi continue și uniforme de zahăr sau alte substanțe dulci
c) Au suprafața plană sau convexă
d) Pot prezenta pe una sau pe ambele fețe diferite semne.
1002. Farmacopeea Română Ed. X prevede în cazul comprimatelor acoperite, la dezagregare:
a) Trebuie să se dezagrege în soluție pepsină acidă, în cel mult 1 oră, dacă nu se
prevede altfel
b) Trebuie să se dezagrege în apă, în cel mult 15 minute, dacă nu se prevede altfel
c) Trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă, cu efervescență, în cel mult 5
minute
d) Trebuie să se dezagrege în pancreatină soluție alcalină, în cel mult 2 ore, dacă nu
se prevede altfel.
1003. Farmacopeea Română Ed. X prevede că pot prezenta pigmentări sau particule diferit
colorate:
a) Comprimatele preparate din pulberi de origine vegetală sau animală
b) Comprimatele preparate din substanțe medicamentoase puternic active
c) Comprimatele preparate din substanțe medicamentoase toxice
d) Comprimatele preparate din substanțe anodine.
1004. Acoperirea comprimatelor poate rezolva o serie de probleme, cu excepția:
a) Mascarea gustului și mirosului neplăcut al unor medicamente
b) Evitarea degradării substanței active sub influența sucului gastric
c) Dirijarea eliberării substanței active
d) Dificultate la înghițire.
1005. Substanțele auxiliare folosite la prepararea comprimatelor trebuie să îndeplinească o serie
de condiții, cu excepția:
a) Să posede stabilitate bună (fizică și chimică)
b) Să fie toxice
c) Să nu influențeze biodisponibilitatea substanțelor active din comprimat
d) Să fie microbiologic pure sau contaminarea microbiană să fie în limite admise de



standardele corespunzătoare.
1006. Diluanții folosiți în prepararea comprimatelor sunt:
a) Substanțe auxiliare care se adaugă în scopul de a completa masa unității de dozare
la o anumită greutate
b) Substanțe auxiliare care se adaugă în comprimate pentru a facilita desfacerea sau
dezintegrarea după administrarea lor
c) Substanțe auxiliare care se adaugă în scopul identificării comprimatelor în
procesul fabricării
d) Substanțe auxiliare care se adaugă în comprimate pentru a avea un gust mai bun.
1007. Mașina de comprimat automată prezintă următoarele piese, cu o excepție:
a) Matrița
b) Mojar
c) Ponsoane
d) Pâlnie de umplere.
1008. Comprimatele sensibile la umiditate se păstrează:
a) La loc răcoros
b) Ferit de lumină
c) La frigider, la 2-8 0 C
d) În recipiente bine închise și în prezența unei substanțe deshidratante.
1009. Comprimatele efervescente prezintă o serie de avantaje, cu excepția:
a) Tehnologie de fabricare complexă, dificilă, care impune condiții optime de
temperatură și umiditate
b) Produc o acțiune terapeutică rapidă
c) Îmbunătățesc complianța
d) Eliberarea rapidă a substanței medicamentoase din forma farmaceutică.
1010. Comprimatele orodispersabile sunt:
a) Comprimate care se administrează inhalator
b) Comprimate destinate plasării în cavitatea orală, unde se dispersează rapid, înainte
de a fi înghițite
c) Comprimate cu eliberare modificată, destinate să reziste acțiunii sucului gastric
d) Comprimate care se dizolvă în apă înainte de administrare.
1011. Comprimatele acoperite cu pelicule subțiri din diferite substanțe se numesc:
a) Comprimate neacoperite
b) Drajeuri
c) Comprimate filmate
d) Comprimate cu acțiune rapidă.
1012. Conform Farmacopeei Romane Ed. X, comprimatele se conservă:
b) În flacoane
c) În recipiente închise etanș
d) În blistere.
Nr. ANUL III - Modulul IX.

crt. Forme farmaceutice solide – comprimate şi drajeuri - Farm. Carp Maria Vasilica
1013. Comprimatele sunt forme farmaceutice solide care:
a) conțin doze unitare de una sau mai multe substanțe active
b) au stabilitate mică
c) sunt destinate administrării topice



d) au termen de valabilitate mic

1014. Avantajele comprimatelor sunt:
a) se administrează la orice vârstă
c) au dozaj exact
d) au o singură concentrație
1015. Dezavantajele comprimatelor sunt:
a) pot fi iritante gastrice
c) se pot realiză în diverse concentrații
d) sunt destinate administrării orale
1016. Comprimatele sublinguale:
a) au dimensiuni mari
b) se dizolvă rapid în cavitatea bucală
c) se dizolvă lent în cavitatea bucală
d) se utilizează în tratamentul cronic
1017. Comprimatele efervescente se dizolvă în:
a) apă
b) ceai
c) apă distilată
d) apă pentru preparate injectabile
1018. Comprimatele se condiționează în:
a) blister de aminoplast
b) flacon cu dop picurător
c) seringi preumplute
d) casete amilacee
1019. Comprimatele ce conțin antibiotice ca substanțe active:
a) se administrează la intervale exacte
b) nu contează ora administrării
c) se administrează numai pe parcursul zilei
d) se administrează numai pe parcursul nopții
1020. Comprimatele efervescente conțin:
a) vitamine și săruri minerale
b) hormoni
c) antiagregante plachetare
d) β-blocante
1021. Comprimatele masticabile conțin:
a) hormoni
b) diuretice
c) tranchilizante
d) antiseptice locale
1022. Comprimatele acoperite au următoarele avantaje, cu excepția:
a) mascarea gustului, mirosului, culorii substanței active
b) utilizarea în situații de criză
c) protecția substanței active față de agenții externi
d) se pot face în diferite concentrații
1023. Comprimatele gastrorezistente prezintă ca dezavantaj:
a) evită acțiunea iritantă a unor substanțe asupra mucoasei gastrice



b) eliberează substanța activă la nivel intestinal

c) protejează substanțele active instabile în mediu acid
d) rezistă la acțiunea sucului gastric
1024. Capsulele gelatinoase tari se mai numesc:
a) operculate
b) gelule
c) buline
d) casete amilacee
1025. Avantajul capsulelor operculate este:
a) eliberează lent substanța activă
b) asigură protecția și stabilitatea substanței active
c) au volum mare
d) au stabilitate mică
1026. Capsulele operculate se realizează în:
a) 8 mărimi
b) 6 mărimi
c) număr infinit de mărimi
d) 10 mărimi
1027. Capsulele operculate se notează convențional astfel:
a) cu cifre romane de la I la VIII
b) de l la 8
c) cu cifre arabe astfel 000, 00, 0, 1, 2, 3, 4, 5
d) de la 1 la 10
1028. Următoarea substanță activă se condiționează în capsula operculată:
a) ampicilina
b) insulina
c) benzilpenicilina
d) neomicina
1029. Capsulele operculate se administrează:
a) cu o cantitate suficientă de apă
b) fără apă
c) prin dizolvare în cavitatea bucală
d) prin dizolvare în solvent
1030. Capsulele gelatinoase moi se mai numesc:
a) perle
b) drajeuri
c) capsule acoperite
d) buline
1031. Capsulele gelatinoase moi se administrează:
a) oral
b) auricular
c) prin injectare intramuscular
d) intranazal
1032. Capsulele gelatinoase moi au formă:
a) sferică
b) romboidală
c) paralelipipedica
d) tronconică



1033. Perlele pot conține:

a) taninuri
b) săruri ferice
c) uleiuri volatile
d) alcaloizi
1034. Pereții capsulelor gelatinoase moi se realizează din:
a) gelatina și apă
b) talc și apă
c) amidon și apă
d) gelatină și talc
1035. Capsulele operculate pot conține, cu excepția:
a) substanțe medicamentoase solide
b) paste
c) uleiuri fixe
d) soluții lichide apoase
1036. Dezavantajele capsulelor operculate sunt:
a) toleranță bună
b) volum mic
c) biodisponibilitate mare
d) stagnare în esofag
1037. La realizarea comprimatelor se utilizează excipienți, cu excepția:
a) diluanților
b) lubrifianților
c) conservanților
d) izotonizanților
1038. Comprimatele cu eliberare prelungită:
a) reduc frecvența administrărilor
b) se administrează pe perioadă scurtă de timp
c) se pot diviza
d) se pot înlocui cu preparate clasice cu aceeași substanță activă
1039. Acoperirea comprimatelor cu film sau zahăr are ca scop:
a) mascarea gustului neplăcut
b) toleranță bună
c) scăderea biodisponibilității substanței active
d) realizarea unui efect imediat
1040. Capsulele gelatinoase moi se condiționează în:
a) flacon de sticlă
b) flacon aminoplast - transparent
c) cutii tablă
d) saci aminoplast
1041. Capsulele gelatinoase moi se depozitează la o umiditate de:
a) 40-50%
b) 10-20%
c) 80%
d) 75%
1042. Dioxidul de titan (utilizat la fabricarea capsulelor) în capsulele gelatinoase moi are rol de:
a) diluant
b) agent de sidefare



c) agent de dezagregare
d) conservant
Nr. ANUL III - Modulul X

crt. Preparate dermo-cosmetice şi de igienă - Farm. Sajin Ana Maria
1043. Principalele tipuri de ten sunt următoarele, cu excepția:
a) ten gras
b) ten uscat
c) ten mixt
d) ten rehidratat
1044. Tenul gras nu se caracterizează prin:
a) aspect lucios
b) descuamare
c) prezenta comedoanelor
d) exces de sebum
1045. Tenul uscat se caracterizează prin:
a) prezența comedoanelor
b) pori dilatați
c) zone de descuamare
d) aspect lucios
1046. Tenul cuperozic se caracterizează prin:
a) existenta zonei T
b) riduri profunde
c) prezența comedoanelor
d) roșeață însoțită de dilatații anormale ale capilarelor
1047. Pielea are următoarele funcții, cu excepția:
a) funcția de apărare imună
b) funcția exteroreceptoare
c) funcția de protecție
d) funcția de nutriție
1048. Funcția de protecție nu se caracterizează prin:
a) protecție chimică
b) protecție pro - deshidratare
c) protecție termică
d) protecție mecanică
1049. Nu sunt cauze externe ale deshidratării pielii:
a) frigul
b) poluarea și fumatul
c) expunerea redusă la soare
d) folosirea în exces a produselor astringente
1050. Pe o piele cu inflamație cronică, infiltrată și lichefiată se utilizează:
a) paste moi
b) mixturi
c) pudre
d) comprese umede
1051. Pe o piele cu eritem acut nu se aplică:
a) pudre
b) emulsii



c) creme
d) comprese umede
1052. Izotretinoinul, utilizat ca reglator al secreției sebacee are ca principal efect advers:
a) iritație
b) teratogenitate
c) căderea parului
d) scăderea poftei de mâncare
1053. Antihistaminicele nu se utilizează în:
a) erupții alergice
b) diaree
c) dermatoze alergice
d) alergii medicamentoase
1054. O mască de calitate trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cu excepția:
a) să se întindă uniform
b) să se usuce rapid pe ten
c) să fie non-alergenică
d) să se îndepărteze ușor, cu producere de leziuni
1055. O loțiune cosmetică are următoarele proprietăți, cu excepția:
a) este demachiantă
b) este astringentă
c) este alergenică
d) este ușor dezinfectantă
1056. Loțiunile tonice au următoarele proprietăți, cu excepția:
a) sunt tonice și reconfortante
b) sunt demachiante
c) nu sunt astringent
d) sunt corectoare de pH
1057. O cremă cosmetică trebuie să îndeplinească următoarele proprietăți, cu excepția:
a) să fie specifică unui tip de ten
b) să asigure o deshidratare a pielii
c) să aducă un plus de minerale tenului
d) să fie inofensivă pentru piele
1058. O cremă cosmetică trebuie să îndeplinească următoarele proprietăți:
a) să nu fie specifică tipului de ten
b) să aibă un grad de dispersie, are să asigure o resorbție corespunzătoare
c) să se conserve bine și să râncezească
d) să fie parfumată
1059. Cremele nutritive pot conține următoarele, cu excepția
a) vitamine
b) colagen
c) alge marine
d) ihtiol
1060. Căderea patologică a părului se mai numește:
a) alopecie
b) descuamare
c) eliminare
d) pirozis



1061. Cauzele alopeciei pot fi următoarele, cu excepția:

a) predispoziția genetică
b) infecții acute și cronice
c) tulburări endocrine
d) exces de vitamină A si B
1062. Caracterele unui șampon de calitate sunt:
a) să nu producă spumă
b) să fie alcaline
c) să nu modifice echilibrul electrostatic al moleculelor de keratină
d) să fie iritante pentru piele și ochi
1063. Caracterele corespunzătoare unui șampon de calitate sunt, cu excepția:
a) să nu aibă efect degresant prea puternic
b) să fie capabil să elimine impuritățile și produsele de styling
c) să irite pielea capului
d) să nu distrugă echilibrul de pH și de protecție antiinfecțioasă
1064. Ca substanțe antisudorifice se utilizează:
a) oxidul de zinc
b) clorura de aluminiu
c) hidroxidul de aluminiu
d) parabenii
1065. Preparatele antisudorifice se condiționează că:
a) loțiuni vâscoase și batoane antisudorifice
b) suspensii
c) unguente
d) pensulații
1066. Măștile cosmetice pot conține următoarele, cu excepția:
a) produse vegetale și animale
b) ihtiol
c) nămol
d) sulful
1067. Un bun fotoprotector nu trebuie să aibă următoarea caracteristică:
a) să nu aibă efect oxidativ
b) să fie foto și termostabil
c) să nu inducă metalogeneză
d) să nu irite pielea și să nu fie alergizant
Nr. ANUL III - Modulul X

crt. Preparate dermo-cosmetice şi de igienă - Farm. Carp Maria Vasilica
1068. PH-ul pielii sănătoase este cuprins între:
a) 5-5,5
b) 1-2
c) 8-9
d) 7-8
1069. Funcție de conținutul în grăsimi, pielea poate fi, cu excepția:
a) piele normală
b) piele grasă
c) piele uscată
d) piele senilă



1070. Conservanții antimicrobieni trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cu excepția:

a) să aibă spectru larg de activitate
b) să fie incolori
c) să fie eficienți la concentrații mari
d) să fie inodori
1071. Coloranții folosiți în cosmetică trebuie să fie:
a) toxici
b) iritanți
c) cancerigeni
d) nealergizanți
1072. Se utilizează ca agenți ecran următoarele substanțe, cu excepția:
a) talc
b) oxid de magneziu
c) oxid de zinc
d) acid boric
1073. În cazul expunerii solare la copii se recomandă emulsii cu FP de:
a) 50
b) 20
c) 10
d) nu este necesar FP
1074. Seboreea reprezintă:
a) tulburare funcțională a glandelor sebacee caracterizată prin secretarea unei
cantități exagerate de sebum
b) un proces fiziologic
c) secreție sudorală micșorată
d) hipofuncție a glandelor sebacee
1075. Bazele pentru machiaj sunt creme de tip:
a) U/A
b) A/U
c) creme grase
d) creme nelavabile
1076. Ocluzivele sunt:
a) substanțe grase, care etalate pe suprafața epidermului creează o barieră
hidrofilă ce se opune transferului apei în mediul exterior
b) substanțe lavabile
c) substanțe hidrofile ce se opune transferului apei în mediu exterior
d) agenți umectați
1077. Antiperspirantele sunt:
a) produse astringente destinate diminuării secrețiilor glandelor apocrine și ecrine
b) produse hidratante
c) produse alcaline
d) deodorante



BAREM DE EVALUARE
A ITEMILOR CU ALEGERE MULTIPLĂ
ANUL I - Modulul V - Propedeutică farmaceutică și operații generale în practica
farmaceutică → Farm. Berechet (Nanu) Mirela Elena, Farm. Iulia Biță
1. a 2. b 3. d 4. a
5. c 6. a 7. d 8. c
9. c 10. a 11. d 12. c
13. a 14. b 15. c 16. c
17. b 18. a 19. c 20. c
21. b 22. a 23. d 24. b
25. d 26. c 27. c 28. c
29. c 30. c 31. c 32. b
ANUL I - Modulul VII - Farmacognozie generală → Farm. Sajin Ana Maria, Farm.
Iulia Biță
33. b 34. d 35. b 36. b
37. d 38. a 39. d 40. d
41. d 42. b 43. b 44. a
45. d 46. b 47. c 48. c
49. c 50. d 51. c 52. c
53. c 54. c 55. c 56. a
57. d 58. b 59. b 60. b
61. c 62. d
ANUL I - Modulul VII - Farmacognozie generală → Farm. Roșu (Voicu) Andreea
63. d 64. b 65. c 66. d
67. a 68. b 69. a 70. a
71. c 72. d 73. c 74. b
75. a 76. d 77. a 78. c
79. d 80. b 81. d 82. a
83. b 84. b
ANUL I - Modulul VIII - Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene
→ Farm. Berechet (Nanu) Mirela Elena
85. b 86. a 87. d 88. b
89. c 90. d 91. b 92. c
93. a 94. d 95. b 96. a
97. c 98. c 99. c 100. a
101. b 102. d 103. a 104. d
105. c 106. c 107. d 108. d
109. c 110. a 111. b 112. d
113. b
ANUL I - Modulul VIII - Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene
→ Farm. Carp Vasilica Maria
114. c 115. a 116. b 117. b
118. a 119. a 120. a 121. c
122. a 123. b 124. a 125. a
126. a 127. b 128. a 129. d



130. a 131. a 132. a 133. a

134. b 135. a 136. c 137. c
138. a 139. a 140. a 141. a
142. b 143. c
ANUL I - Modulul IX - Chimia compușilor anorganici farmaceutici → Farm. Berechet
(Nanu) Mirela Elena
144. a 145. d 146. c 147. d
148. c 149. c 150. d 151. b
152. a 153. b 154. b 155. c
156. c 157. d 158. a 159. a
160. a 161. c 162. b 163. c
164. c 165. b 166. c 167. c
168. a 169. b 170. a 171. a
172. a 173. c
ANUL I - Modulul IX - Chimia compușilor anorganici farmaceutici → Farm. Roșu
(Voicu) Andreea
174. d 175. b 176. d 177. c
178. a 179. d 180. a 181. b
182. c 183. a 184. b 185. c
186. d 187. a 188. d 189. d
190. c 191. b 192. c 193. d
194. a 195. a 196. b 197. b
198. c
ANUL I - Modulul XI - Farmacologie generală Farm. Berechet (Nanu) Mirela Elena,
Farm. Iulia Biță
199. a 200. d 201. a 202. a
203. c 204. c 205. c 206. c
207. d 208. a 209. b 210. a
211. b 212. c 213. b 214. b
215. c 216. a 217. a 218. d
219. a 220. d 221. c 222. b
223. c 224. d 225. d 226. d
227. c 228. b 229. c 230. b
231. b 232. b
ANUL I - Modulul XI - Farmacologie generală → Farm. Roșu (Voicu) Andreea
233. a 234. d 235. a 236. c
237. b 238. d 239. c 240. c
241. d 242. a 243. a 244. b
245. a 246. b 247. c 248. d
249. a 250. c 251. b 252. b
253. a 254. d 255. c 256. b
257. d 258. d 259. a 260. c
261. a 262. b 263. c 264. a
265. d 266. b 267. d 268. b
269. d 270. d 271. a 272. c
273. c 274. d 275. a 276. a
277. c 278. b 279. d 280. c



281. a 282. c
ANUL II - Modulul III - Farmacognozie specială → Farm. Sajin Ana Maria
283. c 284. b 285. b 286. b
287. b 288. c 289. c 290. c
291. a 292. d 293. d 294. d
295. d 296. b 297. d 298. b
299. b 300. c 301. b 302. c
303. a 304. d 305. b 306. a
307. c 308. b 309. b 310. d
311. b 312. a 313. c 314. a
315. b 316. c 317. b 318. b
319. c 320. c 321. b 322. a
323. a 324. b 325. b 326. b
327. c 328. a 329. a 330. c
331. c 332. b
ANUL II - Modulul III -Farmacognozie specială → Farm. Roșu (Voicu) Andreea
333. b 334. d 335. b 336. a
337. a 338. a 339. b 340. d
341. c 342. d 343. c 344. b
345. a 346. d 347. c 348. c
349. d 350. a 351. d 352. c
353. b 354. a 355. d 356. b
357. d 358. c 359. d 360. b
361. c 362. a
ANUL II - Modulul IV - Farmacoterapie → Farm. primar Șfichi Daniela
363. a 364. c 365. d 366. b
367. c 368. b 369. a 370. b
371. c 372. c 373. c 374. d
375. a 376. b 377. c 378. c
379. b 380. c 381. c 382. b
383. b 384. a 385. c 386. b
387. d 388. c 389. b 390. d
391. a 392. b 393. c 394. d
395. a 396. d 397. a 398. b
399. c 400. a 401. d 402. c
403. b 404. c 405. c 406. d
407. d 408. a 409. d 410. b
411. d 412. a 413. d 414. a
415. b 416. a 417. d 418. b
419. b 420. c 421. d 422. a
423. c 424. a 425. c 426. d
427. b 428. b 429. a 430. c
431. b 432. c 433. a 434. d
435. c 436. b 437. a 438. d
439. d 440. c 441. c 442. a
ANUL II - Modulul IV - Farmacoterapie → Farm. Voicu Andreea
443. a 444. c 445. d 446. d



447. a 448. a 449. b 450. c

451. b 452. d 453. a 454. d
455. c 456. d 457. a 458. b
459. c 460. d 461. d 462. a
463. c 464. c 465. a 466. b
467. d 468. d 469. a 470. a
471. c 472. b 473. c 474. b
475. b 476. d 477. c 478. a
479. a 480. b 481. d 482. b
483. c 484. d 485. a 486. a
487. b 488. c 489. d 490. b
491. d 492. a
ANUL II - Modulul V - Forme farmaceutice sterile → Farm. primar Șfichi Daniela
493. a 494. c 495. b 496. d
497. a 498. b 499. c 500. b
501. d 502. a 503. b 504. a
505. d 506. d 507. c 508. a
509. c 510. b 511. d 512. a
513. b 514. c 515. b 516. a
517. b 518. d 519. d 520. a
521. c 522. d 523. d 524. a
525. c 526. b 527. a
ANUL II - Modulul V - Forme farmaceutice sterile → Farm. Carp Vasilica Maria
528. a 529. a 530. c 531. a
532. c 533. c 534. d 535. a
536. d 537. a 538. b 539. a
540. a 541. a 542. a 543. d
544. a 545. c 546. a 547. d
548. a 549. b 550. c 551. b
552. c 553. a 554. a 555. a
556. a 557. a
ANUL II - Modulul VIII - Chimia compușilor cu acțiune asupra sistemului nervos
central→ Farm. primar Șfichi Daniela
558. b 559. d 560. a 561. b
562. d 563. c 564. a 565. b
566. c 567. b 568. d 569. c
570. a 571. c 572. a 573. d
574. b 575. c 576. d 577. d
578. a 579. c 580. b 581. c
582. c 583. a 584. a 585. c
586. c 587. b
ANUL II - Modulul VIII - Chimia compușilor cu acțiune asupra sistemului nervos
central → Farm. Roșu (Voicu) Andreea
588. a 589. c 590. d 591. a
592. b 593. d 594. b 595. a
596. c 597. d 598. a 599. c
600. d 601. b 602. a 603. b



604. d 605. d 606. a 607. c

608. c 609. c 610. a 611. d
612. d 613. b 614. d 615. a
616. c 617. d
ANUL II - Modulul IX - Fitoterapie → Farm. Sajin Ana Maria
618. c 619. b 620. b 621. a
622. a 623. c 624. d 625. c
626. b 627. d 628. c 629. a
630. a 631. b 632. a 633. c
634. a 635. a 636. b 637. a
638. d 639. d 640. c 641. b
642. a 643. d 644. a 645. a
646. c 647. d 648. d 649. d
650. b 651. b 652. d 653. d
654. b 655. d 656. d 657. b
ANUL II - Modulul IX - Fitoterapie → Farm. Roșu (Voicu) Andreea
658. a 659. b 660. d 661. a
662. c 663. c 664. d 665. a
666. c 667. c 668. d 669. b
670. c 671. a 672. d 673. d
674. b 675. c 676. d 677. a
678. b 679. c 680. d 681. d
682. d 683. a 684. b 685. c
686. a 687. d 688. c 689. a
690. b 691. a 692. d 693. c
694. d 695. d 696. a 697. c
ANUL II - Modulul X - Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene → Farm.
primar Șfichi Daniela
698. c 699. d 700. a 701. b
702. c 703. b 704. d 705. b
706. d 707. b 708. a 709. c
710. b 711. d 712. d 713. b
714. b 715. d 716. a 717. c
718. d 719. c 720. d 721. c
722. a 723. d 724. d 725. c
726. d 727. c 728. a 729. b
730. b 731. a 732. b 733. c
734. d 735. a 736. a 737. d
738. c 739. b 740. d 741. a
742. d
ANUL II - Modulul X - Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene
→ Farm. Carp Vasilica Maria
743. a 744. d 745. a 746. d
747. d 748. a 749. c 750. a
751. c 752. c 753. b 754. a
755. a 756. c 757. a 758. a
759. a 760. a 761. c 762. a



763. a 764. a 765. d 766. a

767. a 768. a 769. a 770. a
771. b 772. d
ANUL III - Modulul III - Apifitoterapie → Farm. Sajin Ana Maria
773. d 774. d 775. d 776. c
777. b 778. a 779. b 780. c
781. b 782. b 783. c 784. d
785. c 786. a 787. a 788. a
789. c 790. b 791. a 792. c
793. c 794. d 795. a 796. a
797. b 798. c 799. b 800. d
801. a 802. b 803. c 804. d
805. b 806. b 807. c
ANUL III - Modulul III – Apifitoterapie → Farm. Carp Vasilica Maria
808. a 809. c 810. a 811. a
812. b 813. a 814. d 815. b
816. a 817. a
ANUL III - Modulul IV - Forme farmaceutice solide – pulberi şi pilule → Farm. primar
Șfichi Daniela
818. d 819. c 820. c 821. b
822. a 823. a 824. b 825. a
826. b 827. c 828. d 829. b
830. a 831. b 832. c 833. c
834. d 835. a 836. b 837. c
838. d 839. a 840. a 841. b
842. d 843. c 844. b 845. d
846. d 847. a 848. c 849. d
850. d 851. c 852. a
ANUL III - Modulul IV - Forme farmaceutice solide – pulberi şi pilule → Farm. Carp
Vasilica Maria
853. d 854. a 855. a 856. a
857. a 858. b 859. b 860. a
861. d 862. a 863. b 864. c
865. a 866. c 867. b 868. c
869. c 870. c 871. d 872. a
873. d 874. a 875. a 876. a
877. a 878. b 879. d 880. a
881. c 882. a
ANUL III - Modulul V - Farmacotoxicologie → Farm. Berechet (Nanu) Mirela Elena
883. d 884. a 885. c 886. c
887. b 888. c 889. c 890. d
891. b 892. d 893. b 894. c
895. a 896. c 897. b 898. c
899. b 900. a 901. c 902. b
903. c 904. b 905. d 906. c
907. a 908. b 909. d 910. b



911. d 912. c
ANUL III - Modulul V - Farmacotoxicologie → Farm. Roșu (Voicu) Andreea
913. a 914. d 915. d 916. a
917. b 918. c 919. d 920. a
921. c 922. d 923. b 924. d
925. a 926. c 927. d 928. b
929. b 930. a 931. d 932. d
933. d 934. a 935. b 936. c
937. d 938. b 939. a 940. c
941. a 942. d
ANUL III - Modulul VI - Chimia compușilor farmaceutici cu acțiuni fiziologice diverse
→ Farm. primar Șfichi Daniela
943. b 944. b 945. c 946. d
947. c 948. b 949. c 950. b
951. a 952. c 953. b 954. c
955. a 956. a 957. c 958. c
959. d 960. c 961. a 962. d
ANUL III - Modulul VI - Chimia compușilor farmaceutici cu acțiuni fiziologice diverse
→ Farm. Roșu (Voicu) Andreea, Farm. Iulia Biță
963. a 964. d 965. d 966. a
967. c 968. b 969. b 970. a
971. c 972. b 973. c 974. c
975. d 976. a 977. a 978. a
979. b 980. c 981. b 982. a
983. d 984. d 985. d 986. c
987. c 988. b 989. b 990. c
991. b 992. c
ANUL III - Modulul IX - Forme farmaceutice solide – comprimate şi drajeuri
→ Farm. primar Șfichi Daniela
993. d 994. b 995. a 996. d
997. d 998. b 999. d 1000. b
1001. b 1002. a 1003. a 1004. d
1005. b 1006. a 1007. b 1008. d
1009. a 1010. b 1011. c 1012. a
ANUL III - Modulul IX - Forme farmaceutice solide – comprimate şi drajeuri
→ Farm. Carp Maria Vasilica
1013. a 1014. c 1015. a 1016. b
1017. a 1018. a 1019. a 1020. a
1021. d 1022. b 1023. d 1024. a
1025. b 1026. a 1027. c 1028. a
1029. a 1030. a 1031. a 1032. a
1033. c 1034. a 1035. d 1036. d
1037. d 1038. a 1039. a 1040. a
1041. a 1042. b
ANUL III - Modulul X - Preparate dermo-cosmetice şi de igienă
→ Farm. Sajin Ana Maria
1043. d 1044. b 1045. c 1046. d



1047. d 1048. b 1049. c 1050. a

1051. d 1052. b 1053. b 1054. d
1055. c 1056. c 1057. b 1058. b
1059. d 1060. a 1061. d 1062. d
1063. c 1064. b 1065. a 1066. d
1067. c
ANUL III - Modulul X - Preparate dermo-cosmetice şi de igienă
→ Farm. Carp Maria Vasilica
1068. a 1069. d 1070. c 1071. d
1072. d 1073. a 1074. a 1075. a
1076. a 1077. a



PARTEA A III-A
GHIDULEXAMENULUI DE ABSOLVIRE 2017

CALIFICAREA PROFESIONALĂ:
Susținerea proiectului de absolvire
 Temele propuse pentru elaborarea proiectului de absolvire

 Structura proiectului
 Model Argument
 Fișa de evaluare a proiectului



TEME PROPUSE PENTRU ELABORAREA

PROIECTULUI DE ABSOLVIRE 2017
1. Acneea
2. Alcaloizi vegetali cu potențial toxic
3. Aloe Vera
4. Antibiotic aminoglicozidice
5. Antibiotice betalactamice
6. Antibiotice macrolide
7. Antidepresive sintetice şi vegetale
8. Antihipertensive
9. Antiinflamatoare steroidiene
10. Antiinflamatoarele nesteroidiene
11. Antimigrenoase
12. Antiulceroase
13. Ape aromatice
14. Aspirina – medicament cu acțiuni multiple
15. Cardiotonice vegetale
16. Digitalis purpurea
17. Farmacologia complicațiilor în diabetul zaharat
18. Farmacoterapia afecțiunilor anxioase
19. Farmacoterapia afecțiunilor reumatismale
20. Farmacoterapia astmului bronşic
21. Farmacoterapia depresiilor
22. Farmacoterapia durerii – analgezice morfinomimetice
23. Farmacoterapia epilepsiilor
24. Farmacoterapia schizofreniilor
25. Farmacoterapia vs. psihoterapia afecțiunilor anxioase
26. Fitoterapia afecțiunilor dermatologice
27. Fitoterapia afecțiunilor hepato-biliare
28. Fitoterapia afecțiunilor intestinale
29. Fitoterapia afecțiunilor intestinale
30. Fitoterapia afecțiunilor mucoasei bucale
31. Fitoterapia afecțiunilor respiratorii
32. Fitoterapia antivirală şi antiinfecțioasă
33. Fitoterapia imunomodulatoare
34. Fitoterapia sistemului nervos central
35. Fitoterapia sistemului osteo-articular
36. Forme farmaceutice bioadezive
37. Forme farmaceutice cu administrare pe mucoase
38. Ginkgo biloba
39. Infecția urinară
40. Infecții respiratorii
41. Medicația antihistaminică
42. Medicația antitusivă şi expectorantă
43. Medicația dislipidemiilor
44. Medicația homeopată în afecțiunile respiratorii
45. Medicația insuficienței cardiace
46. Medicația venelor şi capilarelor
47. Medicamente analgezice antipiretice



48. Medicamente oftalmice în glaucom

49. Medicația antiaterosclerotică
50. Medicația antidiabetica orala
51. Medicația antihemoroidala
52. Medicația antiparkinsoniană
53. Medicația în parazitoze intestinale
54. Obezitatea – modalităţi de tratament
55. Perfuzii
56. Plante cu acțiune hipoglicemiantă
57. Plante cu acțiune sedativă
58. Preparate injectabile
59. Principii active naturale care provoacă dependență
60. Produse vegetale cu conținut lipidic
61. Produse vegetale cu conținut vitaminic
62. Siropuri
63. Soluții extractive alcoolice: tincturi şi extracte
64. Soluții oftalmice
65. Soluții
66. Spirulina
67. Stimulante ale sistemului nervos central
68. Supozitoare - forme farmaceutice rectale
69. Terapia anemiilor
70. Toxicomanii
71. Tratamentul cardiopatiei ischemice
72. Uleiuri volatile
73. Unguente
74. Urticaria
75. Vitamine



Structura proiectului de absolvire

→ MEDICAŢIA SPECIFICĂ PE AFECŢIUNI
I. Argument → (vezi exemplu 1) 1 pag
II. Medicaţia specifică în ….. (denumirea afecţiunii)
Obiectiv 1: Noțiuni generale de anatomie şi fiziologie – schematic. 1 pag – anatomie
1 pag – fiziologie
Obiectiv 2: ……………… (Denumirea afecţiunii) 7 pag
a. Definiţia
b. Clasificare
c. Etiologia
d. Simptomatologie
e. Diagnostic
f. Evoluție şi prognostic
g. Complicații
Obiectiv 3: ------------------ (Grupa terapeutică) 10 pag.

a. Generalități
b. Clasificare
c. Mecanism de acţiune
d. Farmacodinamie
e. Farmacotoxicologie şi farmacoepidemiologie
f. Posologie
Obiectiv 4: Forme farmaceutice: denumiri comune internaționale şi
8 pag.
denumiri comerciale
Obiectivul 5: Biofarmacie 1 pag.
III. Bibliografie – (prenume, nume, titlul cărții, volum, ediție, editură, anul
apariției, pagina) 1 pag.
IV. Anexe → Scheme, fotografii etc.
Structura proiectului de absolvire

→ FORMA FARMACEUTICĂ
I. Argument → (vezi exemplu 2) 1 pag
II. Identificarea formei farmaceutice
Obiectiv 1: Noțiuni generale ale formei farmaceutice. 4 pag
Obiectiv 2: ……………… (Denumirea formei farmaceutice) 6 pag
a. Definiții şi generalități
b. Istoric
c. Clasificare
d. Căile de administrare
Obiectiv 3: Preparare, depozitare şi caracteristicile formei farmaceutice
a. Formularea 2 pag.
b. Materii prime
~ Substanţe medicamentoase
6 pag.
~ Substanţe auxiliare
~ Materiale şi recipiente de condiționare
c. Tehnologia de preparare 2 pag.
d. Depozitare, expediție, transfer 2 pag.
e. Caracteristicile şi controlul formei farmaceutice
2 pag.
Obiectivul 5: Biofarmacie şi biodisponibilitatea formei farmaceutice 2 pag.
III. Bibliografie – (prenume, nume, titlul cărții, volum, ediție, editură, anul
1 pag.
apariției, pagina)
IV. Anexe → Scheme, fotografii etc.



MODEL ARGUMENT 1
→ pentru MEDICAŢIA SPECIFICĂ PE AFECŢIUNI
Medicația specifică afecțiunii …………………………………..............este reprezentată de

……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………
Scopul prezentului proiect este de a identifica medicaţia specifică afecțiunilor
………………………………………………………. , din cadrul activității asistentului medical de
farmacie
Obiectivele prezentului proiect sunt:
Obiectiv 1: Noțiuni generale de anatomie şi fiziologie – schematic.
Obiectiv 2: …………………… (Denumirea afecţiunii)
Obiectiv 3: ……………………..(Grupa terapeutică)
Obiectiv 4: Forme farmaceutice: denumiri comune internaționale şi denumiri comerciale
Obiectivul 5: Biofarmacie
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competențe profesionale:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
MODEL ARGUMENT 2
→ pentru FORMA FARMACEUTICĂ
Forma farmaceutică reprezintă ....................................................................

Scopul prezentului proiect este de a identifica formele farmaceutice întâlnite în activitățile
specifice asistentului medical de farmacie
Obiectivele prezentului proiect sunt:
Obiectiv 1: Noțiuni generale ale formei farmaceutice.
Obiectiv 2:……………… (Denumirea formei farmaceutice)
Obiectiv 3: Preparare, depozitare şi caracteristicile formei farmaceutice
Obiectiv 4: Denumiri comune internaționale şi denumiri comerciale
Obiectivul 5: Biofarmacie şi biodisponibilitatea formei farmaceutice
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competențe profesionale:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.



EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI POSTLICEAL – 2017
FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI

*Această fișă de evaluarea este ANEXA nr. 4 la Metodologia de organizare şi desfășurare a examenelor de certificare a
calificării profesionale a absolvenților învățământului postliceal aprobată prin OMENCS nr. 5078/31.08.2016
*Partea I, II, III se completează de către îndrumătorul proiectului de absolvire pe parcursul elaborării acestuia, iar Partea a IV-
a se completează de către comisia de examinare după susținerea orală a proiectului
PARTEA I: MONITORIZAREA PROGRESULUI PROIECTULUI

1. Candidat:________________________________________________________
2. Calificarea: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE
3. Îndrumător:______________________________________________________
4. TEMA PROIECTULUI: _______________________________________________
5. DATA ÎNCEPERII activității la proiect:__________________________________
6. COMPETENŢE vizate / implicate în realizarea proiectului:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
7. Stabilirea PLANULUI DE ACTIVITĂŢI individuale ale candidatului pentru proiect:
Data:___________________________________________________
Semnătura candidatului:___________________________________
Semnătura îndrumătorului: _________________________________
8. Stabilirea PLANULUI DE REDACTARE a proiectului – suportul scris:
Perioada: __________________________________________________
Revizuit: ___________________________________________________
Forma finală acceptată de către îndrumător: _____________________
9. Întâlniri pentru MONITORIZAREA PROIECTULUI (cel puțin 5 întâlniri):
Nr. crt. OBSERVAŢII Semnătura elevului
1.
2.
3.
4.
5.
PARTEA A II-a: APRECIEREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII CANDIDATULUI
Criteriul
DA / NU Observații
1. Activități practice întreprinse în cadrul proiectului
se raportează adecvat la tema proiectului.
2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o
perspectivă personală, candidatul demonstrează
gândire critică.
3. Activitățile practice au fost întreprinse sub
supravegherea îndrumătorului de proiect.
4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul
proiectului a fost făcută conform planificării inițiale.
5. Documentarea pentru proiect a fost făcută sub
supravegherea îndrumătorului de proiect.



6. Identificarea bibliografiei necesare redactării părții

scrise a proiectului a fost realizată integral.
7. Referințele bibliografice utilizate la redactarea părții
scrise a proiectului au prelucrate corespunzător şi nu
sunt o compilație de citate.
8. Situațiile problemă cu care s-a confruntat candidatul
pe parcursul executării proiectului au fost rezolvate cu
ajutorul îndrumătorului.
9. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul
proiectului candidatul a făcut dovada: efortului
personal, a originalității soluţiilor propuse, a
creativității în abordarea problematizării.
10. Soluțiile găsite de către candidat pentru rezolvarea
problemelor practice sunt transferabile şi în alte
contexte practice.
PARTEA A III-a: APRECIEREA CALITĂŢII PROIECTULUI
Criteriul DA / NU Observații
1. Proiectul are validitate în raport de: temă, scop,
obiective, metodologie abordată.
2. Proiectul demonstrează completitudine şi acoperire
satisfăcătoare în raport de tema aleasă.
3. Elaborarea proiectului şi redactarea părții scrise a
proiectului au fost făcute într-un mod consistent şi
concomitent, conform planificării.
4. Opțiunea candidatului pentru utilizarea anumitor
resurse este bine justificată şi argumentată în contextul
proiectului.
5. Redactarea părții scrise a proiectului demonstrează
o bună consistenţă internă.
6. Redactarea părții scrise a proiectului demonstrează
o bună logică şi argumentare a ideilor.
7. Proiectul reprezintă, în sine, o soluție practică
personală, cu elemente de originalitate în găsirea
soluţiilor.
8. Proiectul are aplicabilitate practică şi în afara școlii.
9. Realizarea proiectului a necesitat activarea a unui
număr semnificativ de unității de competentă, conform
calificării.
10. Proiectul respectă cerințele de calitate impuse,
conform Metodologiei de organizare şi desfășurare a
examenului de absolvire a învățământului postliceal.



PARTEA A IV-a:
APRECIEREA PREZENTĂRII / SUSŢINERII ORALE A PROIECTULUI
CRITERIUL DA / NU OBSERVAŢII
1. Comunicarea orală a candidatului este clară,
coerentă, fluentă.
2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu
tema proiectului şi cu obiectivele acestuia.
3. Candidatul a demonstrat putere de sinteză şi
adaptarea prezentării la situația de examinare.
4. Candidatul şi-a susținut punctele de vedere şi
opiniile într-un mod personal şi bine argumentat.
5. Candidatul a utilizat în prezentare elemente de
grafică, modele, aplicații, TIC etc., în scopul
accesibilizării informației şi al creșterii atractivității
prezentării.
Aprecierea răspunsurilor candidatului la întrebările comisiei:
ÎNTREBARE OBSERVAŢII NOTA

1.
2.
3.
4.
…
Nota finală propusă de Comisia de examinare trebuie să se bazeze pe evaluarea globală şi

cumulativă a Părţilor II, III şi IV ale Fișei de evaluare a proiectului şi a susținerii orale, astfel:
~ Cel puțin 20 de criterii îndeplinite din cele 25.
~ Şi obținerea a cel puțin nota 5 la întrebările comisiei.
NOTA FINALĂ _____________________________________________

Examinator:
Președinte de comisie:
Data:____________________



BIBLIOGRAFIE
 *** Farmacopeea Romana, ediția a X-a, Editura Medicala, București; Suplimentele I

–IV 1993-2006
 *** Memomed 2013 – Editura Minesan, București, 2013.
 Berechet (Nanu) Elena Mirela – note de curs
 Bojor Ovidiu – Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux , 2001
 Braha Steriana Lucia, Elemente de dermatofarmacie și cosmetologie, Editura Cerni,
1998, Iași
 Ciulei Ion, Grigorescu Emanoil, Stănescu Ursula, Plante medicinale, fitochimie şi
fitoterapie, Ed. Medicală, București, 1993;
 Cojocaru Ileana, Braha Steriana: Tehnologie Farmaceutica - Forme farmaceutice
lichide omogene, Editura „Gr. T. Popa” Iași, 2003.
 Cotrău Marțian, Stan Teodor, Popa Lidia, Preda I., Kincsesz-Ajtay Maria,
Toxicologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, București, 1991;
 Cristea Aurelia Nicoleta – Farmacologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică,
București, 1998, 1999, 2001
 Cristea Aurelia Nicoleta (sub redacția) - Tratat de Farmacologie, Ediția I, Editura
Medicală, București 2005;
 Cristea A.N., Farmacie Clinica, vol I, Ed. Medicala București, 2006
 Dinu Veronica, Truţia Ed., Cristea Popa Elena, Popescu Aurora, Biochimie medicală,
Ed. Medicală, București, 1998
 D. C. Jarvis – Mierea si alte produse natural – Apimondia, 1989
 Dobrescu D., Farmacoterapie practică, Ed. Medicală București, 1989
 Dobrescu D. şi colab., MEMO MED 2009, Memorator de medicamente, Ghid
farmacoterapic, ed. a XV-a, Ed. Minesan București, 2002.
 Dobrescu D. şi colab., MEMO MED 2014, Memorator de medicamente, Ghid
farmacoterapic, ed. a XV-a, Ed. Minesan București,
 Dragomirescu Anca, Cristina Dehelean – Dermatofarmacie si cosmetologie, Ed.
Brumar, Timișoara, 2000
 Gafiţeanu Eliza, Tehnologie farmaceutică – Sisteme disperse eterogene, Ed. Cermi
Iași, 2000.
 Gafițeanu Eliza, Popovici Iuliana, Braha Steriana, Matei Ioana, Cojocaru Ileana –
Tehnologie farmaceutica - lucrări practice - vol. 1, vol. 2, vol. 3, vol. 4, Iași, 1996
 Istudor Viorica , Farmacognozie generala– Farmacognozie, fitochimie, fitoterapie
vol I – Ed. Medicala, București, 1998, pag. 3-42
 Hațieganu E., D. Dumitrescu, C. Stecoza, L. Morusciag, Chimie Terapeutică, vol. I,
Ed. Medicală 2006
 Hârjău Victoria , Dumitru Lupuleasa , Ana-Maria Dumitrescu , Dermo-
cosmetologie, , Editura Polirom, 1988, Iași
 Leucuţa Sorin, Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia, 2001
 Manualul Merk edita a XVIII-a, Ed. All București. 2009
 Niță Marian, Laurențiu Dinu – Farmacognozie generala – Ed. AIUS, Craiova, 2009



 Păunescu Tamara, Ion Maftei, Traian Hossu, Tatiana Mosteanu- APIFITOTERAPIE,
Editura APIMONDIA, 1988, București
 Popovici Iuliana, Lupuleasa D.: Tehnologie farmaceutica, Vol. 1, Ed. a 2-a, Colecția
Bios, Editura Polirom, Iași, 2001.
 Popovici Iuliana, Lupuleasa D.: Tehnologie farmaceutica, Vol. 2, Colecția Bios,
Editura Polirom, Iași, 2008.
 Popovici Iuliana, Lupuleasa D.: Tehnologie farmaceutica, Vol. 3, Colecția Bios,
Editura Polirom, Iași, 2009.
 Rusu V., Dicționar Medical, Ed. Medicală București, 2000
 Sajin Ana-Maria – Note de curs
 Sipoș Emese, Adrian Ciurba, Tehnologie farmaceutica pentru asistenți de farmacie,
Ed. University Press, Tg. Mureş, 2003.
 Stănescu U., Hăncianu M., Miron A., Aprotosoaie C., „Bazele farmaceutice,
farmacologice si clinice ale fitoterapiei”, volumele I, II, III, Ed. „Gr. T. Popa”
UMF Iași
 Stănescu U., Miron A., Hăncianu M., Aprotosoaie C., Plante Medicinale de la A la Z;
monografii ale produselor de interes terapeutic, vol I, Ed. “Gr. T. Popa” Iași, 2004.
 Stănescu Ursula, Monica Hancianu - Plantele medicinal de la A la Z, Editura
Polirom, 2014
 Șfichi Daniela – Suport de curs
 Ștefanache Alina, Miftode Maria, Chimia nemetalelor, Chimia metalelor Ed. Gr. T.
Popa, Iași




2017 Ghid Farmacie 30.05.2017 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2017 Ghid Farmacie 30.05.2017 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT

„GRIGORE GHICA VODĂ” DIN IAȘI

GHIDUL EXAMENULUI DE ABSOLVIRE 2017

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Cum se va derula examenul de absolvire în luna iulie 2016 ?

Care este calendarul examenului de absolvire din luna iulie 2017?

 Înscrierea candidaților 3 – 7 iulie 2017

3. SUSŢINEREA PROIECTULUI 17-18 iulie 2017

Care sunt probele examenului de absolvire?

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Cum se desfășoară proba scrisă?

Cum se desfășoară susținerea proiectului ?

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Nota minimă de promovare a probei de susținere a proiectului este 6 (șase) și

Media generală minimă de promovare a examenului de absolvire este:

Facem o observație. Curriculumul în baza căruia v-ați pregătit cuprinde 31 de

În perioada 29 mai – 2 iunie 2017 se desfășoară simularea examenului de

Vă dorim mult succes !

Prof. Edmond CIUMAŞU

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Tematica examenului de absolvire – 2017

Lista competențelor curriculumului

Pentru fiecare din cele 31 de module cuprinse în curriculum sunt stabilite

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

34. Descrie formele farmaceutice injectabile şi perfuzabile.

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

GHIDUL EXAMENULUI DE ABSOLVIRE 2017

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: asistent medical de farmacie

 Teme pentru proba practică

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

45. Forme farmaceutice administrate pe mucoasa otică

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

94. Sterilizarea la autoclav

MODEL DE EVALUARE PROBĂ PRACTICĂ

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Partea a II-a – Proba scrisă

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

interesul subiectului căruia îi este administrat

17. DCI reprezintă:

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

26. Intravaginal este o cale de administrare:

Nr. ANUL I - Modulul VII.

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

d) scleroții speciei Claviceps purpurea

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

45. Afirmația corectă referitoare la principiul activ este:

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

53. Găsiți afirmația adevărată:

54. Dintre afirmațiile referitoare la uscarea în vid, nu este adevărată următoarea:

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Nr. ANUL I - Modulul VII.

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Nr. ANUL I - Modulul VIII

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

105. Soluția de nafazoliză are acțiune:

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

Nr. ANUL I - Modulul VIII

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie