ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT „GRIGORE GHICA VODĂ”

Iaşi, Str. Nicolae Bălcescu nr. 19 cod 700117

Telefon/fax: 0232.219516 e-mail: grigoreghicavoda@scoalasanitara-iasi.ro

Ghidul
GHIDUL
examenului de absolvire
2016
ediția a IV-a
calificarea profesională
asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare
Coordonatori:
Prof. Edmond Ciumaşu
Prof. Mihaela Postelnicu

1
 Copertă şi tehnoredactare:
Mihaela Postelnicu

2
 Argument
Această lucrare a fost elaborată pe baza Curriculum-ului și a
Standardelor de Pregătire Profesională pentru calificarea profesională
asistent medical de balneofiziokinetoterapie și recuperare, ( nivel 5 )
aprobate prin OMEdC Nr. 4760/26.07.2006.

Cum s-a născut ideea unei asemenea lucrări?

Ghidul examenului de absolvire 2016 (aflat în acest an la cea de a patra
ediție) pentru calificarea profesională asistent medical de balneofiziokinetoterapie
și recuperare apare ca urmare a experiențelor dobândite în desfășurarea
acestui examen în ultimii ani. Dorința de a oferi un instrument de lucru util și
complet elevilor noștri și cadrelor didactice, ne-au determinat să concepem
această lucrare. Scopul principal a avut în vedere o evaluare fidelă și obiectivă a
nivelului dobândirii competențelor de către absolvenții acestei specializări.

Cum se va derula examenul de absolvire în luna iulie 2016 ?

În anul școlar 2015-2016 examenul de absolvire se desfășoară în
baza OMEN nr. 5005/ 2.12.2014 privind Metodologia de organizare și
desfășurare a examenelor de certificare a calificării profesionale a
absolvenților învățământului postliceal și a OMECS nr. 5086/31.08.2015
privind aprobarea graficului de desfășurare a examenelor de certificare a
învățământului profesional și tehnic preuniversitar în anul școlar 2015-2016.
Facem precizarea că Metodologia și Calendarul pot suferi modificări
în fiecare an școlar.

Care este calendarul examenului de absolvire din luna iulie 2016?

 Înscrierea candidaților 4 – 8 iulie 2016
1. Desfăşurarea PROBEI PRACTICE 11-12 iulie 2016
2. Desfăşurarea PROBEI SCRISE 13 iulie 2016
 Afișarea rezultatelor la proba scrisă 14 iulie 2016
 Depunerea și soluționarea contestațiilor la proba scrisă 15 iulie 2016
3. SUSŢINEREA PROIECTULUI 18-19 iulie 2016
 Afișarea rezultatelor finale 20 iulie 2016

3
 Care sunt probele examenului de absolvire?
Examenul de absolvire cuprinde 3 probe, în ordine:
 proba practică
 proba scrisă
 susținerea unui proiect

Cum se desfăşoară proba practică?

Detaliile le găsim în PARTEA I a lucrării.
Proba practică se desfășoară pe parcursul a una / două zile ( 11 și 12
iulie 2016 ) în sala de demonstrație a școlii și constă în extragerea unui bilet de
examen cu trei subiecte. Tehnicile specifice care apar ca subiecte de examen
vor fi executate pe un manechin, astfel încât să se poată face o evaluare cât mai
fidelă a competențelor practice dobândite de către candidați.
 Rezultatul probei practice se apreciază cu note de la 1 la 10 și nu
poate fi contestat.
 Nota minimă de promovare a probei practice este 6 (şase)
 Promovarea probei practice dă dreptul candidaților să susțină
următoarea probă, cea scrisă.

Cum se desfăşoară proba scrisă?

Detaliile le găsim în PARTEA a II-a a lucrării.

Proba scrisă se desfășoară în data de 13 iulie 2016, începând cu ora
9,00 și cuprinde itemi de evaluare (întrebări tip grilă) din modulele de
specialitate prevăzute de curriculum.
Comisia metodică de balneofiziokinetoterapie și recuperare din
școală va înainta comisiei județene de evaluare și certificare, cu 30 de zile
înainte de începerea examenului, 3 variante de subiecte, însoțite de
baremele de corectare și notare Fiecare variantă de subiecte va cuprinde 90
de itemi de evaluare din module de specialitate
Cei 270 de itemi de evaluare (3 variante x 90 de itemi de evaluare) vor
fi selectați de către comisia de examen din itemii cuprinși în lucrarea de față.
Itemii de evaluare au o singură variantă de răspuns corect a) sau b)
sau c). Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct. La final, punctajul

4
obținut se transformă în notă (de exemplu, 90 de puncte obținute, înseamnă
nota 9,00). Se acordă 10 puncte din oficiu.
Proba scrisă durează 3 ore.
 Nota minimă de promovare este 5 (cinci).
 Rezultatul probei scrise poate fi contestat.

Cum se desfăşoară susţinerea proiectului ?

Detaliile le găsim în PARTEA a III-a a lucrării.

Pe parcursul ultimului semestru de studiu ați redactat partea scrisă a
proiectului, cu respectarea structurii stabilite în cadrul catedrei de
balneofiziokinetoterapie și recuperare. Proiectul a fost monitorizat de către
îndrumătorul lucrării care a completat o FIŞĂ DE EVALUARE (părțile I-III) pe
parcursul elaborării acesteia. Partea a IV a fișei de evaluare Aprecierea prezentării
susținerii orale a proiectului va fi completată de către comisia de examen.
La examen ( 18 și 19 iulie 2016 ) va trebui să prezentați sintetic,
echilibrat și argumentat proiectul pe care l-ați întocmit. Este bine să sintetizați
din timp varianta scrisă a proiectului de absolvire, astfel încât să realizați o
comunicare orală clară, coerentă și fluentă. Atenție! Nu citiți sinteza pe care o
faceți. Încercați să prezentați liber, argumentat. Modul în care prezentați
proiectul de absolvire se notează în partea a IV-a a fișei de evaluare a
proiectului. După prezentarea părții scrise a proiectului, comisia de examen
va adresa candidatului întrebări cu referire la tema care a fost aleasă.
Proiectul este notat cu note de la 1 la 10.
Nota minimă de promovare a probei de susţinere a proiectului este 6
(şase) și nu poate fi contestată.

Media generală minimă de promovare a examenului de absolvire este:

6 (şase)!

5
 Facem o observație. Curriculumul în baza căruia v-ați pregătit
cuprinde 28 de module ( în curriculum ele apar notate cu cifre romane,
XXVIII ) : în anul I de studiu se studiază 10 ( X) module, în anul II se studiază
9 ( IX) module , în anul III se studiază 9 (IX) module. Nu veți găsi formulate
întrebări grile din toate aceste module. Unele fac parte din pregătirea
dumneavoastră generală, competențele dobândite la aceste module
interferând cu cele dobândite la modulele de specialitate, fiind aplicate sub
diverse forme pe parcursul desfășurării examenului de absolvire.
De exemplu, nu există întrebări grilă din Modulul X din anul I
Tehnologia informației și comunicării, dar dumneavoastră aplicați
competențele dobândite la acest modul atunci când redactați partea scrisă a
proiectului de absolvire. Un alt exemplu, nu există întrebări grilă din
Modulul III din anul I Noțiuni de psihologie, etică și deontologie medicală
,dar dumneavoastră aplicați competențele dobândite la aceste module
atunci când analizați factorii care influențează starea de boală factori
biologici, factori psihologici și factori sociali. Nu există întrebări grilă din
Modulul IX din anul I Comunicare profesională în limba modernă, dar
competențele dobândite la acest modul pot fi aplicate atunci când consultați
surse bibliografice în alte limbi moderne. Exemplele pot continua. În mod
explicit sau implicit, toate cele 28 ( XXVIII) de module se regăsesc, sub o
formă sau alta, în desfășurarea examenului de absolvire.
În data de 13 mai 2016 se desfășoară simularea examenului de
absolvire Simularea este benefică atât pentru elevi cât și pentru
organizatori. Elevii intră în atmosfera de examen și pot stabili nivelul de
pregătire la care se situează. Organizatorii pot constata eventualele
deficiențe și pot lua măsuri pentru remedierea lor.
Vreau să adresez pe această cale mulțumiri tuturor celor care au
făcut posibilă apariția acestei lucrări. La ea și-au adus contribuția cadre
didactice ale școlii, medici, profesori, asistenți medicali, tutori de practică.

Vă dorim mult succes !

Prof. Edmond CIUMAŞU

Directorul Școlii Postliceale Sanitare „Grigore Ghica-Vodă” din Iași

6
 Tematica examenului de absolvire – 2016
pe baza Curriculum-ului şi a Standardelor de pregătire profesională pentru
calificarea profesională asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare,
nivel 3 avansat, aprobate prin OMEdC Nr. 4760/26.07.2006.
ANUL I
MODULUL II. NOȚIUNI DE FIZICĂ (MECANICĂ ŞI ELECTRICITATE). Cinetică:
Mişcare şi repaus. Elementele şi relativitatea mişcărilor. Mărimi şi unităţi de măsură în
cinetică: lungime, timp, viteză, acceleraţie, etc. Tipuri de mişcări şi legile mişcării: mişcarea
rectilinie, mişcarea curbilinie, mişcarea în câmp gravitaţional, mişcarea oscilatorie.
Dinamica: principiile mecanicii Newtoniene. Forţa. tipuri de forţă: forţe centrale, forţe
elastice, forţe de frecare, forţe gravitaţionale, forţe de inerţie, forţe de tracţiune. Impulsul,
Legea conservării impulsului. Lucrul mecanic şi energia. Legea conservării energiei
mecanice. Puterea. Legea conservării energiei: Ciocniri. Mişcarea corpului solid rigid.
momentul cinetic şi momentul de inerţie, energia cinetică de rotaţie, maşini simple: planul
înclinat, pârghii, scripeţi, şurubul, etc. Echilibrul forţelor, sisteme de forţe, cuplu de forţe,
centrul de greutate, echilibrul corpurilor sub acţiunea gravitaţiei. Electrostatica. Sarcina
electrică, interacţiunea între sarcini electrice, câmpul electric, mărimile care caracterizează
câmpul electric; intensitatea, inducţia, potenţiale de tensiune, conductori în câmp
electrostatic, capacitate, condensatori, energia câmpului electrostatic. Curentul electric
staţionar: efectele curentului, circuite electrice, procedee practice în tehnica măsurătorilor
electrice. Efectul chimic al curentului electric, electroliza, efectul termic, efectul magnetic.
Forţa electromagnetică, mărimi care caracterizează câmpul magnetic: intensitatea, inducţie,
flux, fenomenul de inducţie electromagnetică. Curentul alternativ, legea inducţiei
electromagnetice, autoinducţia, inductanţa, producerea curentului alternativ, circuite
simple de curent alternativ. Elemente de electronică. Dispozitive electronice: dioda, trioda,
proprietăţi, funcţii, clasificare, funcţionare, caracteristici, parametri. Conducţia electrică în
semiconductori, circuite electronice, redresarea curentului alternativ, amplificare
oscilatoare, circuite integrate, oscilaţii şi unde. Mişcarea ondulatorie, propagarea undelor;
unde plane, unde longitudinale, unde transversale, oscilaţii şi unde electrice şi
electromagnetice, producerea oscilaţiilor electrice, circuitul oscilant, rezonanţă. Producerea
undelor electromagnetice, propagarea câmpului electromagnetic, spectrul undelor
electromagnetice. Lumina, radiaţia UV. Optica, fotonul, efectul fotoelectric, spectre de
emisie şi absorbţie. Laserul, principii de funcţionare, proprietăţile radiaţiei laser, aplicaţii.
MODULUL IV. TEHNICI DE ÎNGRIJIRE. Introducere. Organizarea serviciilor
medicale. Noţiuni de igienă a unităţilor sanitare, dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea. Internarea
bolnavilor în spital, circuitele funcţionale din unităţile sanitare. Instrumentar, sterilizare. Fiinţa
umană şi dimensiunile bio-psiho-socială. Nevoile fundamentale. A comunica - supravegherea
bolnavului, observarea faciesului, a stări psihice, a somnului, a reactivităţii generale. Nevoia de a se
mişca şi de a avea o bună postură - observarea poziţiei bolnavului, schimbarea poziţiei bolnavului,
mobilizarea bolnavului, efectuarea transportului bolnavului în spital. Nevoia de a fi curat -
pregătirea patului şi a accesoriilor lui, schimbare a lenjeriei de pat la bolnavul imobilizat, asigurarea
7
igienei personale, corporale şi vestimentare a bolnavului. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca-
dezbrăcarea bolnavului în pat. Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată-observarea şi
notarea respiraţiei, administrarea oxigenului, măsurarea şi notarea pulsului, măsurarea şi notarea
T.A. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limita normală: măsurarea şi notarea
temperaturii, aplicarea agenţilor fizici utilizarea frigului sub formă uscată, utilizarea căldurii uscate
şi umede, aplicarea revulsiilor. Nevoia de a bea şi a mânca: observarea apetitului şi a modului în
care bolnavul respectă prescripţiile medicale, calcularea raţiei alimentaţiei zilnice, întocmirea foii de
alimentaţie. Asigurarea alimentaţiei dietetice, alimentarea activă şi pasiva a bolnavului, alimentaţia
artificială, măsurarea masei şi înălţimii corporale a bolnavului. Nevoia de a elimina: observarea,
măsurarea şi notarea diurezei, observarea şi notarea expectoraţiei, observarea şi notarea
vărsăturilor, observarea şi notarea scaunului. Nevoia de a evita pericolele: tratarea plăgilor,
metode de fixare a pansamentului, bandajarea pe diferite regiuni. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
Nevoia de a acţiona conform credinţelor i valorilor. Nevoia de a fi util şi a se realiza. Nevoia de a se
recrea. Nevoia de a învăţa. Administrarea medicamentelor-căile de administrare ale
medicamentelor: calea orală, respiratorie, rectală, aplicaţii locale, pe cale parenterală (injecţiile),
oxigenoterapia. Recoltarea de produse biologice şi patologice pentru examene de laborator-
recoltarea sângelui, urinei, materiilor fecale, secreţii purulente, vărsăturilor, spută, sucul gastric şi
duodenal; recoltarea lichidului cefalorahidian şi a lichidelor obţinute prin puncţie, spălături, clismă
etc. Puncţii: puncţie venoasă, pleurală, rahidiană, sternală etc. Teste biologice, determinarea
grupelor sanguine şi a factorului Rh, transfuzia de sânge. Îngrijirea traumatismelor: hemoragie –
hemostază, fracturi imobilizare provizorie. Pregătirea bolnavului pentru examene radiologice.
Îngrijirea generală a pacienţilor în timpul aplicării tratamentelor fizicale. Supravegherea pacientului
în timpul tratamentului şi notarea reacţiilor sale.
MODULUL VI. SEMIOLOGIE ŞI MEDICINĂ INTERNĂ. Bolile aparatului
respirator: traheobronşitele, pneumopatiile, pleurezia, astmul bronşic, bronşita cronică,
bronşectazia, tuberculoza, insuficienţa respiratorie, cancerul pulmonar. Bolile aparatului
cardiovascular. Ateroscleroza, valvulopatiile, cardiopatia ischemică, aritmiile, pericardita,
insuficienţa cardiacă, sindromul de ischemie periferică, tromboflebita, maladia varicoasă,
limfedem. Bolile aparatului digestiv: gastritele, maladia ulceroasă, colecistopatiile,
hepatitele, pancreatitele, sindromul diareic, apendicita, cancerul gastric, ciroza, icterele,
colonul iritabil. Bolile aparatului renal: glomerulonefritele, infecţia urinară, litiaza urinară,
pielonefrite, sindromul nefrotic, tuberculoza renală. Bolile de metabolism şi nutriţie:
diabetul zaharat, guta, obezitatea. Bolile sângelui. Anemiile, leucemiile, mielomul multiplu,
boala Hodgkin, sindromul hemoragic. Bolile endocrine. Tiroidite, hipertiroidia, insuficienţa
suprarenală, diabetul insipid, sindromul Cushing, tetania, menopauza, andropauza.
MODULUL VII. CHIRURGIE, ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE. Asepsia şi
antisepsia, dezinfecţia chimică, dezinfecţia fizică (sterilizarea). Anestezie, analgezie,
anestezie generală. regională, locală, substanţe, metodologie. Plăgile: escoriaţii. plăgi tăiate,
contuzii, plăgi articulare, evoluţie, tratament. Pansamentul şi înfăşarea: indicaţii, tipuri de
pansamente, modalităţi de înfăşare în funcţie de zona topografică. Infecții localizate:
furunculul, panariţiul, hidrosadenita, erizipelul, limfangita. Arsurile: cauze, gradul de arsură,
evoluţie, tratament, specii de arsuri (chimice, electrice). Electrocutarea şi şocul electric.
Şocul caloric şi insolaţia. Degerăturile: producere, grade de degerătură, evoluţie, tratament.
8
Hemoragiile: etiopatogenie, semne clinice (epistaxis, hemoptizia, hematemeză, melenă,
hematurie), tratament. Entorsele: tipuri, evoluţie, tratament (entorse gleznă, pumn,
coloană vertebrală),imobilizarea: indicaţii, tipuri de mobilizare, materiale. Luxaţii
congenitale şi dobândite (traumatice) tabloul clinic, tratament (luxaţii de umăr, cot,
genunchi, şold, mână). Fracturile: tipuri de fracturi (epifizare şi diafizare), modalităţi
terapeutice, principalele sedii de fractură (vertebre, braţ, antebraţ, mână, şold, coapsă,
gambă, picior).Traumatismele musculo-tendinoase: ruptură musculară, de tendon
(manifestări clinice, tratament). Osteonecrozele aseptice: cauze, evoluţie, tratament.
Principalele localizări: semilunar, cap femural, scafoid, calcaneu, metatars, coloană
vertebrală, genunchi. Tuberculoza osteoarticulară: localizare, manifestare clinică, evoluţie,
tratament. Scoliozele: clasificare, evoluţie, tratament. Tumori osoase: tumori benigne şi
maligne, primitive şi secundare, manifestări clinice, posibilităţi terapeutice.
ANUL II
MODULUL I. URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE. Dispneea acută:
etiopatogenie, fiziopatologie, clinică, tratament. Obstrucţii ale căilor aeriene superioare:
astmul bronşic,insuficienţa cardiacă stângă acută, embolie pulmonară, insuficienţa
respiratorie acută. Edemul pulmonar acut cardiogen: etiopatogenie, clinică, tratament.
Durerea toracică acută: angor pectoris, infarctul miocardic, pneumotorax spontan.
Tulburările de ritm cardiac: tahicardia paroxistică, aritmia extrasistolică, fibrilaţia şi flutter –
ul cu formă paroxistică, blocul complet cu sindromul Adams – Stokes. Stopul cardio –
respirator. Metode terapeutice speciale utilizate în urgenţe:respiraţia artificială, masajul
cardiac, oxigenoterapia etc. Comele: condiţii etiopatogenice, diagnostic pozitiv, tratament.
Principalele come: de origine cerebrală, diabetică, hipoglicemică, uremică, barbiturică,
alcoolică, hepatică. Abdomen acut chirurgical: cauze, semne, principalele atitudini.
Abdomen acut medical: cauze, semne clinice, tratament. Criza hipertensivă şi encefalopatia
hipertensivă. Ischemia periferică acută (ocluzia arterială). Şocul caloric şi insolaţia.
Electrocutarea. Toxiinfecţii alimentare: cauze, manifestări clinice, tratament.
MODULUL II. OBIECTIVE ŞI TEHNICI ÎN KINETOTERAPIE. Introducere. Bazele
anatomice ale locomoţiei. Structurile anatomice care intră în procesul de locomoţie (os –
articulaţie – muşchi - nerv). Bazele fizice ale locomoţiei: mişcarea corpului solid, forţa
gravitaţiei, echilibru, pârghii. Bazele fiziologiei locomoţiei: caracteristicile morfofuncţionale
ale aparatului locomotor (morfofiziologie osoasă, articulară, neuromusculară);
histofiziologia contracţiei musculaturii striate, unitatea motorie, controlul motricităţii,
coordonarea mişcării voluntare. Bazele fiziopatologice ale kinetologiei: redori, ankiloze,
instabilitate articulară, atrofie, retractară – contractură, distrofie, oboseală musculară,
spasticitate, rigiditate, etc. Postura şi locomoţia - mecanismele generale ale posturii şi
locomoţiei. Fiziologia efortului: contracţia musculară de efort, tipuri de efort, cheltuiala
energetică de efort, constante sanguine în efort, termoreglarea în efort, oboseala şi
refacerea. Teoria exerciţiului fizic terapeutic: poziţia de start şi mişcare, tipul de contracţie
musculară, elementele facilitatorii şi inhibitorii. Etapele controlului motor: mobilitatea,
instabilitatea, mobilitatea controlată şi abilitatea. Tehnici în kinetologie: akinetice şi
kinetice, dinamice şi statice, inclusiv tehnicile de facilitare. Metode în kinetologie: ce
reprezintă „metoda”, exemplificări. Metode „speciale” în kinetologie descriere generală
9
pentru: mecanoterapie, scripetoterapie, suspensoterapie, manipulări, tracţiuni vertebrale,
hidrokinetoterapie, gimnastică aerobică, sportul terapeutic. Obiectivele kinetoterapiei.
Prezentarea obiectivelor de bază ale kinetologiei: relaxarea, corectarea posturii şi
aliniamentului corpului, creşterea mobilităţii articulare, creşterea forţei musculare,
creşterea rezistenţei musculare, creşterea coordonării, coordonare – control – echilibru,
corectarea deficitului respirator, antrenamentul la efort, reeducarea sensibilităţii.
MODULUL III. HIDROTERMOTERAPIA. Introducere: definiţie, noţiuni generale,
proprietăţile fizice ale apei. Bazele fiziologice ale termoreglării: schimburi de căldură organism
mediu, mecanisme de termoreglare. Raportul termic între zona centrală şi zona periferică a
corpului, importanţa circulaţiei în termoreglare. Modalităţi de acţiune a hidrotermoterapiei:
acţiune termică, mecanică, chimică. Acţiunea şi efectele hidrotermoterapiei asupra aparatului
cardio vascular, respirator, digestiv, metabolismului, aparatului reno urinar, sistemului nervos.
Aplicaţiile hidrotermoterapiei: băile hiperterme, băile de abur, sauna, duşuri fierbinţi, băile de
piscină, băile de nămol, împachetări cu nămol, împachetări umede şi uscate, spălările, baia cu
peria, halbad. Acţiune, efecte, tehnici de aplicare, indicaţii, contraindicaţii, incidente. Aplicaţiile
parţiale şi locale ale hidrotermoterapiei: băile Hauffe, băi parţiale mâini şi picioare, comprese,
împachetări umede şi uscate, fricţiuni, duşuri, aplicaţii cu nămol sau parafină. Acţiune, efecte,
tehnici de aplicare, indicaţii, contraindicaţii, incidente. Crioterapia: acţiune, efecte, modalităţi de
aplicare. Indicaţii, contraindicaţii.
MODULUL IV. BIOMECANICĂ ARTICULARĂ ŞI BILANŢ MUSCULAR.
Organizarea aparatului locomotor,(neuro-mio-artrokinetic) locomoţia. Osul: structură, tipuri
de oase, rezistenţa osoasă. Articulaţia: elemente componente, tipuri de articulaţii,
mecanica corporală, articulară. Muşchiul şi tendonul: structură, tipuri de muşchi, procesul
de contracţie musculară. Coloana vertebrală: componente osoase, articulare, bilanţ
articular. Centura scapulară: componente osoase, articulare, bilanţ articular şi muscular.
Cotul: componente osoase, articulare, musculare, bilanţ articular şi muscular. Mâna:
componente osoase, articulare, musculare, bilanţ articular şi muscular. Centura pelviană:
componente osoase, articulare, musculare, bilanţ articular şi muscular. Genunchiul:
componente osoase, articulare, musculare, bilanţ articular şi muscular. Piciorul:
componente osoase, articulare, musculare, bilanţ articular şi muscular. Bilanţul articular:
modalităţi de măsurare, sistem de înregistrare, interpretarea valorilor, reguli, testări
articulare. Bilanţul muscular: condiţiile de testare, tehnica bilanţului muscular, testarea
muşchilor la diferite segmente ale corpului. Evaluarea alinieri şi posturii corecte a corpului:
postura şi locomoţia, mecanismele generale ale posturii şi locomoţiei
MODULUL V. MASOTERAPIA. Condiţiile generale, reguli de aplicare în programul
complex de recuperare. Masajul clasic: bazele anatomice şi fiziologice, formele şi tehnicile
masajului clasic, acţiunea şi efectele masajului, metodologie – aplicaţii pe diverse regiuni,
indicaţii, contraindicaţii. Masajul reflex: bazele anatomice şi fiziologice, forme şi tehnici ale
masajului reflex. Masajul segmentar, periostal, metodologie, aplicaţii la diverse nivele, acţiune şi
efecte, indicaţii şi contraindicaţii. Masajul cu apă: duşul subacval, duş-masajul, masajul cu jet de
apă (forme şi tehnici), metodologie, aplicaţii, acţiune, efecte, indicaţii şi contraindicaţii. Masajul
vibrator mecanic: acţiune, tehnici, aparataj, efecte, indicaţii şi contraindicaţii. Masajul cu

10
vacuum: acţiune, efecte, tehnici, aparatură, indicaţii şi contraindicaţii. Automasajul şi
presopunctura, acţiune, efecte, tehnici, aparatură. Indicaţii, contraindicaţii.
MODULUL VI. TERAPIA CU CURENŢI DE JOASĂ, MEDIE ŞI ÎNALTĂ
FRECVENŢĂ. Bazele fizice şi fiziologice ale electroterapiei. Curentul galvanic: proprietăţi fizice,
aparatură. Acţiuni biologice, efecte fiziologice, aplicare, indicaţii şi contraindicaţii.
Ionogalvanizările: mecanisme, efecte fiziologice şi terapeutice, mod de acţiune, substanţe,
tehnici de aplicare, indicaţii şi contraindicaţii. Curenţi de joasă frecvenţă: proprietăţi fizice,
forme, efecte, mod de acţiune, tehnici de aplicare, aparatură. Electrostimularea musculaturii
striate normal inervate, a musculaturii spastice şi a musculaturii netede, electrodiagnosticul,
indicaţii şi contraindicaţii. Curenţi de medie frecvenţă şi interferenţiali: acţiuni biologice, efecte
fiziologice, aplicare. Tehnici de aplicare, aparatură, indicaţii, contraindicaţii. Terapia de înaltă
frecvenţă: diatermia cu unde scurte, microunde, modul de producere, aparatură, proprietăţi.
Unde scurte: proprietăţi, fiziologice, modalităţi de aplicare, tehnici, indicaţii, contraindicaţii.
Terapia de înaltă frecvenţă pulsatilă: mod de acţiune, efecte, metodologie, avantaje, indicaţii,
contraindicaţii. Microundele: acţiuni biologice, fiziologice, emiţătoare, tehnici de aplicaţie,
indicaţii, contraindicaţii. Terapia cu ultrasunete: proprietăţi fizice, forme, aplicaţii, efecte fizico
chimice şi fiziologice, aparate, acţiunile biologice şi efectele terapeutice, terapia combinată cu
diadinamici, indicaţii, contraindicaţii.
MODULUL VII. FOTOTERAPIE ŞI TERAPIE PRIN CÂMPURI MAGNETICE.
Fototerapia: proprietăţile fizice, proprietăţile fundamentale ale lumini, acţiunea fizico
chimică a lumini, efectul termic, absorbţia, reflexia şi refracţia. Efecte fotoelectrice şi
fotochimice. Efectele biologice ale luminii: acţiunea asupra organismului. Radiaţiile infra
roşii, tehnica de aplicare, aparatură, indicaţii, contraindicaţii. Radiaţiile ultraviolete: efecte
clinice, proprietăţi terapeutice, tehnici de aplicare, aparatură, indicaţii, contraindicaţii.
Terapia cu câmpuri magnetice de joasă frecvenţă: baze fizice, magnetobiologice, efecte,
mod de acţiune, tehnic, metodologie, indicaţii, contraindicaţii, magnetoterapia locală.
Laser: efecte, acţiune asupra organismului, aparatură, metodologie, indicaţii. Utilizarea
electroterapiei pentru analgezia locală şi la distanţă (reflexă).Utilizarea electroterapiei
pentru efecte vasculare. Utilizarea electroterapiei pentru efecte neuromusculare. Utilizarea
electroterapiei pentru alte efecte. Organizarea şi funcţionare unui serviciu de
electroterapie.
MODULUL VIII. ELEMENTE DE REUMATOLOGIE UTILIZATE ÎN
RECUPERAREA MEDICALĂ. Introducere, noţiuni generale de reumatologie. Clasificare,
examen clinic şi paraclinic, modalităţi de tratament medicamentos, aspecte medico sociale ale
bolilor reumatismale. Reumatisme inflamatorii: reumatismul articular acut, reumatismele
infecţioase (artritele).Poliartrita reumatoidă, poliartrita psoriazică, spondilita ankilopoetică.
Reumatismele degenerative; coxartroza, gonartroza, noduli Herberden şi Bouchard. Reumatisme
abarticulare: periartrite (scapulo humerală şi coxo femurală), tenobursite, fibrozite, aponevrozite
(palmară şi plantară), sindromul miofascial. Manifestări reumatismale secundare unor boli
metabolice: guta. Bolile metabolice ale ţesutului osos: osteoporoza. Algoneurodistrofia: etiologie,
fiziopatologie, clinică şi tratament. Lombosacralgia, etiologie, semne tratament, nevralgia cervico-
brahială etiologie, semne tratament

11
ANUL III
MODULUL I. ELEMENTE DE NEUROLOGIE ŞI PSIHIATRIE UTILIZATE ÎN
RECUPERAREA MEDICALĂ. Date generale de anatomie şi fiziologie a sistemului nervos.
Sindromul de neuron motor central: etiologie, semiologie. Sindromul de neuron motor
periferic: etiologie, semiologie. Neuropatii periferice: neuropatii plexale (cervical, lombar,
sacrat), mononeuropatii: paralizia de nerv circumflex median, ulnar, plex brahial, femural,
sciatic, popliteu extern şi intern. Hernia de disc (cervicală şi lombară): etiopatogenie, forme
clinice, tratament. Hemiplegia: etiologie, semiologie, evoluţie, tratament. Paraplegia:
etiologie, semiologie, evoluţie tratament. Scleroza multiplă (scleroza în plăci):
etiopatogenie, manifestări clinice, evoluţie , tratament. Distrofiile progresive: date generale
morfopatogenice, manifestări clinice, evoluţie, tratament. Durerea: fiziopatologie,
manifestări clinice, tratament. Osteoartropatii prin leziuni ale sistemului nervos: din
poliomielită, hemiplegie, paraplegie. Semiologia psihiatrică: elemente definitorii, conştiinţa,
afectivitatea, percepţia, atenţia, gândirea, memoria, voinţa, comunicarea, comportamentul
instinctual, conduita motorie. Tulburările de structură ale personalităţii:personalitate
structurată dizarmonic de tip astenic, isteric, obsesiv, exploziv, antisocial, afectiv, paranoic
şi schizoid. Manifestări psihice în boli cu etiologie toxică: alcoolismul, toxicomania.
Nevrozele - depresia anxioasă, fobia obsesiv compulsivă. Psihozele: maniaco depresive,
schizofrenice şi delirante.
MODULUL II. ELEMENTE DE PEDIATRIE UTILIZATE ÎN RECUPERAREA
MEDICALĂ. Dezvoltarea psihomotorie normală a copilului (nou născut, sugarul, copilul
mic, preşcolarul, şcolarul, adolescentul). Tulburările de creştere ponderală şi staturală,
debilitatea fizică. Boli ale aparatului respirator: rinofaringite, adenoamigdalite, bronşita,
bronşiectazia, astmul bronşic, bronhopneumonia, tuberculoza. Boli ale aparatului cardio
vascular: bolile congenitale ale cordului, tulburările de ritm, valvulopatii dobândite. Boli şi
sindroame ale tubului digestiv şi anexelor: diareea, durerile abdominale acute şi cronice,
hepatitele cronice, parazitozele. Boli ale aparatului urinar: infecţiile tractului urinar,
glomerulonefrita acută şi cronică, sindromul nefrotic, insuficienţa renală. Bolile aparatului
locomotor: reumatismul poliarticular acut, poliartrita reumatoidă juvenilă. Displazii
articulare şi osoase, artrite infecţioase, spondilita anchilopoetică, osteocondrite, tbc
osteoarticular, osteomielita, scolioza, cifoscolioza, rahitismul, retracţiile musculare, artrita
hemofilică, distrofia neuromusculară. Boli ale sistemului nervos: meningite, encefalite,
tulburări motorii de natură centrală şi periferică (paralizii spastice, poliomielita, spina bifidă,
paralizia nervilor periferici). Boli ale sângelui: hemofilia, trombopenia, anemia, boli
hemoragipare, leucemii. Boli metabolice şi endocrine: diabetul zaharat, diabetul insipid,
nanismul hipofizar, mixedemul, distrofia adiposo-genitală. Boli transmisibile: rujeola,
rubeola, scarlatina, hepatita epidemică, dizenteria, tuse convulsivă.
MODULUL III. ELEMENTE DE RECUPERARE SOCIO-PROFESIONALĂ. Definiție,
componenta medicală şi cea socio-profesională a recuperări în asistenţa medicală, etapele
recuperării, dezvoltarea recuperări în ţară şi în lume, obiective. Organizarea asistenţei de
recuperare medicală. Rolul cadrului mediu în asistenţa de recuperare. Aspecte socio-profesionale şi
evaluarea capacităţii de muncă în bolile neurologice. Aspecte socio-profesionale şi evaluarea

12
capacităţii de muncă în afecţiunile psihice. Aspecte socio-profesionale şi evaluarea capacităţii de
muncă la bolnavii respiratori şi cardiovasculari. Serviciile de recuperare medicală pentru copii:
organizare, particularităţi, dotări şi amenajări specifice. Organizarea sistemului de recuperare
educaţională şi profesională pentru copii cu dezabilități.
MODULUL IV. RECUPERARE MEDICALĂ PE AFECȚIUNI. Recuperarea medicală
în afecţiunile reumatismale: reumatism inflamator cronic, coxartroză, sold operat,
gonartroză, genunchi operat, sinovite cronice, artrite cronice de diverse etiologii, discopatii,
PSH, scolioze, cifoscolioze. Recuperarea medicală în sechelele ortopedice post traumatice:
sechele cutanate şi subcutanate, sechele articulare, musculare, osoase, leziuni ale nervilor
periferici, sechele generale, algoneurodistrofie, sechele post operatorii. Recuperarea
medicală în bolile neurologice: hemiplegia, paraplegia, boala Parkinson, scleroza multipla,
sechele poliomielită, sechele encefalită, mononeuropatii. Recuperarea medicală în bolile
respiratorii: boli cu disfuncţii respiratorii obstructive ( bronşita cronică, emfizem pulmonar,
astm bronşic), boli cu disfuncţii respiratorii restrictive(sechele TBC, pahipleurite,
toracoplastii, cifoscolioze). Recuperarea medicală în bolile cardio vasculare: infarctul
miocardic, cord pulmonar cronic, sindromul de ischemie periferic, sindromul post trombotic
venos. Recuperarea medicală în afecţiuni pediatrice: recuperarea medicală în afecţiunile
reumatismale la copii, recuperarea medicală în boli ale aparatului cardio vascular.
MODULUL V. KINETOTERAPIE. Locul şi rolul kinetoterapiei în asistenţa medicală
profilactică, terapeutică şi de recuperare, aspecte organizatorice, sala de kinetoterapie,
amenajări la domiciliu, la patul bolnavului, kinetoterapia în aer liber, etc. Metode de
relaxare: Jakobson, Voga, Schultz. Kinetoterapia de corectare a posturi şi aliniamentului
corpului: alinierea coloanei cervicale, a coloanei toracice şi centuri scapulare, a coloanei
lombare şi a pelvisului, a extremităţilor inferioare. Kinetoterapia: de creştere a mobilităţii
articulare, de „întindere”, a redorilor articulare, a hipotoniei musculare, exemplificări
pentru fiecare articulaţie în parte. Kinetoterapia de creştere a forţei musculare: contracţia
musculară, tipuri de contracţii, tipuri de exerciţii pentru toate articulaţiile. Exerciţii, tehnici
şi metode kinetice pentru coloana vertebrală şi afecţiunile sale: spondilita anchilopoetică,
cifoscolioza, lombosacralgia, statusul post laminectomie. Kinetoterapia umărului şi a
afecţiunilor sale: umăr dureros simplu, hiperalgic, mixt, blocat, pseudoparalitic.
Kinetoterapia cotului (cotul post traumatic, reumatic) şi a mâinii (mâna rigidă), exerciţii,
tehnici, metode. Kinetoterapia soldului şi a afecţiunilor sale (coxartroza primară şi
secundară coxartroza operată proteza parţială, şi totală), exerciţii, tehnici, metode.
Kinetoterapia în afecţiunile genunchiului: gonartroză primară şi secundară, genunchiul
operat, entorsă, fractură, etc., exerciţii, tehnici, metode. Kinetoterapia în afecţiunile de
neuron motor periferic (paraliziile nervilor periferici, circumflex, radial, ulnar, crural, sciatic,
plex brahial, etc.). Kinetoterapia în afecţiunile de neuron central (hemiplegie, paraplegie,
scleroză multiplă, boala Parkinson,etc.). Kinetoterapia în afecţiunile cardio vasculare
(cardiopatia ischemică dureroasă, infarctul miocardic, arteriopatii, flebite). Kinetoterapia în
afecţiunile respiratorii obstructive şi restrictive. Kinetoterapia în afecţiunile digestive.
MODULUL VI. BALNEOCLIMATOLOGIA. Introducere: definiţie, istoric,
dezvoltarea în România, cura balneară, obiective, indicaţii, contraindicații. Clima şi bioclima
terapeutică: elementele climei, tipuri de climă, indicaţii cu scop profilactic şi curativ,
13
contraindicaţii. Apele minerale: caracteristici fizico chimice, clasificare, tipuri de ape
minerale, indicaţii, cura externă. Staţiuni balneare. Lacurile şi nămolurile peloide
terapeutice):origine, proprietăţi fizico chimice, clasificare, indicaţii terapeutice, modalităţi
de aplicare (băi, împachetări, cataplasme, oncţiuni), contraindicaţii. Gazele terapeutice:
răspândire, caracteristici fizico chimice, efecte, indicaţii, contraindicaţii. Salinele
terapeutice: răspândire, caracteristici ale climatului din salină, metodologie de tratament,
efecte, indicaţii, contraindicaţii. Cura balneară în afecţiunile aparatului locomotor (boli
reumatismale inflamatori cronice, degenerative, abarticulare, sechele post traumatice),
sechele ortopedo post traumatice. Cura balneoclimatică în afecţiunile sistemului nervos:
boli neurologice periferice şi centrale, boli psihice. Cura balneoclimatică în afecţiunile cardio
vasculare (cardiopatia ischemică cronică dureroasă, infarctul miocardic, arteriopatii,
flebite). Cura balneoclimatică în afecţiunile respiratorii. Cura balneară în afecţiunile
digestive. Cura balneoclimatică în afecţiunile urogenitale. Cura balneoclimatică în
afecţiunile dermatologice, alergice, profesionale. Indicaţii şi contraindicaţii pentru
tratamentul balnear a copiilor cu diverse afecţiuni cronice. Staţiunile balneoclimatice din
România. Agrementul în staţiunile balneare. Balneotehnica: date generale despre captarea,
transportul, depozitarea, utilizarea factorilor naturali terapeutici.
MODULUL VII. PNEUMOTERAPIA. Introducere: definiţie, istoric, importanţă,
metode utilizate, staţiuni specializate. Organizarea unui serviciu de pneumoterapie în
policlinică, spital, staţiune balneară. Aspecte anatomice, fiziopatologice, clinice, şi
terapeutice ale aparatului respirator. Evaluarea funcţiei respiratorii prin metode clinice şi
paraclinice (teste de efort, spirografia, oximetria, etc.). Educarea tusei, vorbitului: aspecte
fiziologice şi fiziopatologice, modalităţi şi etape ale reeducării, indicaţii.
Aerosoloterapia:Aerosoli naturali şi terapeutici, proprietăţi, efecte, obiective, tehnici de
aplicare, aparate, substanţe aerosolizante, indicaţii, contraindicaţii. Ventilaţia
mecanică:Respiraţie în presiune pozitivă, intermitentă: modalităţi de realizare, aparatură,
tehnică de lucru, asocierea cu aerosoloterapia, efecte, indicaţii şi contraindicații. Alte forme
de respiraţie asistată. Respiraţia în presiune pozitivă continuă sau negativă, expirul în
presiune negativă sau pozitivă, drenajul de postură. tusea controlată, indicaţii.
Oxigenoterapia: etapele transportului de oxigen, gradele de insuficienţă respiratorie,
indicaţiile, modul de administrare, contraindicaţiile oxigenoterapiei. Cura
balneoclimaterică: rolul factorului climat, rolul apelor minerale şi ale terapiei fizicale
asociate. Disfuncţia ventilatorie obstructivă: mecanismele obstrucţiei bronşice, efectele
sindromului obstructiv, entităţi nosologice (BPOC, astm, emfizem), măsuri
farmacodinamice, igieno dietetice, educaţionale şi fizioterapice. Disfuncţia ventilatorie
restrictivă: clasificare, aspecte fiziopatologice, particularităţi de tratament. Disfuncţia
ventilatorie mixtă: entităţi nosologice (pneumoconiozele, sindroamele post tuberculoase),
particularităţi clinice şi obiective de tratament.
MODULUL VIII. TERAPIA OCUPAŢIONALĂ. Locul şi rolul terapiei ocupaţionale
în cadrul kinetologiei şi al recuperări medicale. Bilanţul clinic al restantului funcţional pentru
prescrierea terapiei ocupaţionale. Tipurile terapiei ocupaţionale: specifică şi nespecifică,
reguli de aplicare, tehnici. Tehnici de bază (obligatorii): olărit, prelucrarea lemnului, ţesutul,
împletitul, prelucrarea fierului. Tehnici complementare: se vor descrie şi executa acele
14
tehnici a căror bază materială se poate realiza (cartonajul, marochinăria, dactilografia,
tipografia. Tehnici de „readaptare” activităţile zilnice. Tehnici de exprimare: se vor descrie şi
executa în funcţie de posibilităţi (desenul, pictura, gravura, scrisul, sculptura). Tehnici
sportive: vor fi analizate cât mai multe astfel de tehnici (jocuri sportive şi mai ales
gestualităţi din aceste sporturi. Tehnici recreative: vor fi imaginate cât mai multe astfel de
tehnici. Terapia ocupaţională în diverse afecţiuni ale aparatului locomotor. Terapia
ocupaţională în bolile cardio vasculare. Terapia ocupaţională în bolile respiratorii.
Particularităţi ale terapiei ocupaţionale la copii: copilul cu dezabilități fizice şi psihice,
metodologie, adaptarea fiecărei patologii, efecte, indicaţii. Terapia ocupaţională în bolile
psihice. Organizarea terapiei ocupaţionale.

15
 Lista competenţelor curriculumului
asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare

Aprobate prin OMEdC nr. 4760/26.07.2006

Pentru fiecare din cele 28 de module cuprinse în curriculum sunt stabilite

competenţe specifice, în total 91. Dintre acestea, se vor alege competenţele specifice
utilizate la elaborarea proiectului de absolvire, în funcţie de tema aleasă.

1. Utilizează noţiunile de mecanică în condiţiile specifice recuperării bolnavului.

2. Aplică noţiunile de electricitate în tratamentele cu curent electric
3. Selectează informaţiile necesare aplicării tratamentelor fizicale.
4. Descrie tehnicile generale de îngrijire.
5. Aplică tehnici de îngrijire în activitatea profesională.
6. Acordă îngrijiri pacienţilor conform prescripţiei medicale
7. Identifică semne şi simptome în diferite afecţiuni
8. Interpretează semnele şi simptomele din diferite afecţiuni.
9. Îngrijeşte bolnavul cu diferite afecţiuni.
10. Aplică metode de asepsie şi antisepsie în activitate.
11. Efectuează îngrijiri în traumatisme, în funcţie de manifestări, semne,
localizare, respectând regulile de asepsie.
12. Utilizează corect metodele de tratament în funcţie de tipul de traumatism.
13. Identifică semne şi simptome prezente în urgenţe medicale şi chirurgicale
14. Evoluează starea generală a pacientului înainte de aplicarea tratamentelor
15. Acordă primul ajutor în urgenţe
16. Descrie bazele metodologice ale exerciţiului fizic
17. Explică tehnicile kinetice cunoscute
18. Enunţă obiectivele terapeutice ale kinetologiei şi rezultatele obţinute prin
aplicarea lor.
19. Aplică proceduri de hidrotermoterapie
20. Urmăreşte efectele fiziologice şi terapeutice ale procedurilor.
21. Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei proceduri.
22. Participă la evaluarea globala a aparatului locomotor.
23. Evaluează amplitudinea de mişcare a articulaţiilor.
24. Identifică semnele clinice de suferinţă musculară şi articulară.
25. Aplică manevrele de masaj în funcţie de obiectivele propuse.
26. Identifică efectele fiziologice locale imediate şi tardive ale fiecărei manevre de masaj.

16
27. Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile diverselor forme de masaj, în funcţie
de regiunea anatomică.
28. Descrie efectele fiziologice şi terapeutice produse de curenţii electrici asupra
organismului.
29. Explică metodologia de aplicare a curenţilor pe diferite regiuni ale corpului.
30. Efectuează proceduri de electroterapie.
31. Descrie efectele fiziologice şi terapeutice produse de fototerapie şi câmpuri
magnetice asupra organismului.
32. Efectuează proceduri cu infraroşii, ultraviolete şi magnetodiaflux
33. Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului.
34. Descrie patologia şi tratamentul fizical în bolile reumatice
35. Identifică manifestările clinice cauzate de afecţiuni reumatismale.
36. Aplică tratamentele fizicale în funcţie de patologie, respectând prescripţia
medicală
37. Identifică semnele şi simptomele în diferite afecţiuni neurologice şi psihiatrice
38. Aplică tratamentele recomandate de medic
39. Monitorizează evoluţia bolnavului după tratamentul aplicat
40. Identifică semnele şi simptomele prezente în diferite afecţiuni pediatrice.
41. Analizează semnele şi simptomele din diferite afecţiuni, în vederea recuperări
42. Aplică metode de recuperare în funcţie de afecţiune
43. Precizează obiectivele şi mijloacele terapeutice de recuperare medicală.
44. Organizează programe de recuperare pe grupe de afecţiuni.
45. Adaptează programul de recuperare medicală la evoluţia pacientului.
46. Organizează programe medicale în funcţie de patologie şi de obiective.
47. Aplică procedurile fizicale respectând metodologia programului.
48. Urmăreşte efectele şi reacţiile pacientului la tratament
49. Prezintă obiectivele şi tehnologia fiecărui program kinetoterapie în funcţie de
patologia abordată
50. Aplică tehnici, metode şi programe kinetice în diferite afecţiuni.
51. Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei metode, tehnici sau exerciţiu
cinetic
52. Descrie principalele caracteristici ale climei, efectele fiziologice şi terapeutice
ale acesteia
53. Explică efectele terapeutice produse de apele minerale.
54. Prezintă metodologia de aplicare a nămolurilor şi gazelor terapeutice.
55. Evaluează afectarea funcţională a plămânului în diferite boli.
56. Aplică metode fizicale de tratament specifice suferinţelor respiratorii.
57. Efectuează tratament recuperator în disfuncţiile ventilatorii obstructive.
58. Evaluează nivelul funcţional al bolnavului.
17
59. Organizează programe de terapie ocupaţională
60. Descrie principalele activităţi în diferite programe.

18
 Partea I
Ghidul
Examenului de absolvire 2016

calificarea profesională:
asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare

Proba practică
 Tehnici de îngrijire şi investigaţii
 Model de evaluare probă practică

19
 PROBA PRACTICĂ
Teme examen de absolvire 2016

1. Componentele principale care intră în structura şi funcţionarea aparatelor

de electroterapie.
2. Stratul hidrofil şi fixarea electrozilor.
3. Efectele fiziologice ale curentului galvanic
4. Modalităţi de aşezare a electrozilor în aplicaţiile curentului galvanic
5. Indicațiile și contraindicațiile curentului galvanic
6. Baia galvanică bicelulară
7. Băile galvanice 4 - celulare - tehnică de aplicare.
8. Băile galvanice generale (Stanger).
9. Prepararea şi utilizarea soluţiilor la ionizări.
10. Ionizarea transcerebrală.
11. Modalităţi de aşezare a electrozilor la aplicarea curentului diadinamic.
12. Formele de curenţi diadinamici utilizaţi în electroterapie.
13. Tehnica de aplicare a curentului diadinamic la articulaţia pumnului
14. Indicaţiile şi contraindicaţiile curentului faradic
15. Faradizarea cu ruloul pe membrele inferioare – tehnica de aplicare
16. Faradizarea cu ruloul pe musculatură paravertebrală cervicodorsolombară.
17. Faradizarea cu ruloul pe musculatura membrelor superioare.
18. Faradizarea vasculosimpatică la membrele superioare.
19. Faradizarea vasculosimpatică la membrele inferioare.
20. Electrostimularea musculaturii denervate.
21. Tehnica de aplicare a curentului Träbert la umăr
22. Aplicaţiile curentului Träbert pe nervul sciatic
23. Aplicaţiile curentului rectangular la picior
24. Indicaţiile terapiei prin câmpuri magnetice de joasă frecvenţă
25. Reguli ce trebuie respectate la aplicarea tratamentelor cu Magnetodiaflux.
26. Magnetodiafluxul general-tehnica de aplicare
27. Tipuri de electrozi utilizaţi în aplicaţiile curenţilor de medie frecvenţă.
28. Tipuri de frecvenţe utilizate în aplicaţiile curenţilor de medie frecvenţă
29. Tehnica de aplicare a mediei frecvenţe cu electrozi ventuze la genunchi
30. Media frecvenţă în regiunea umărului cu electrozi ventuze
31. Media frecvenţă pe regiunea dorsolombară - tehnica de aplicare

20
32. Recomandări şi reguli de care trebuie să ţinem seama la aplicarea
tratamentului cu unde scurte
33. Indicaţiile tratamentului cu unde ultrascurte
34. Doze utilizate în tratamentul cu unde scurte.
35. Terapia cu unde scurte pe sinusurile frontale.
36. Tratamentul cu unde scurte în astmul bronşic.
37. Tehnica de aplicare a tratamentului cu unde scurte la genunchi folosind
electrozi flexibili de pâslă.
38. Indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului cu unde ultrasonore.
39. Terapia cu ultrasunete prin cuplaj indirect
40. Aplicaţiile razelor ultrasonore prin cuplaj direct la nivelul umărului
41. Tehnica de aplicarea a ultrasunetelor la articulația pumnului
42. Tehnica de aplicare a radiaţiilor infraroşii lombar cu lampa Sollux
43. Baia de lumină generală-tehnica de aplicare.
44. Băile parţiale de lumină.
45. Indicaţiile tratamentului cu raze ultraviolete
46. Iradierile generale individuale, statice şi colective în mişcare cu ultraviolete
artificiale.
47. Helioterapia.
48. Tehnica biodozimetriei.
49. Tratamentul prin aplicaţie cu doză eritem
50. Gradele de eritem actinic ultraviolet.
51. Aplicarea dozelor eritem în lombosciatică.
52. Reguli generale ale practicii hidrotermoterapeutice
53. Sala de hidroterapie şi dotarea ei
54. Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească asistentul care lucrează în secţia
de hidroterapie
55. Compresele reci
56. Compresele alternante
57. Compresele stimulante
58. Compresele calde
59. Reguli generale de aplicare a compreselor
60. Împachetările umede
61. Împachetările uscate
62. Indicaţiile şi contraindicaţiile împachetărilor cu parafină
63. Tehnica de aplicare a parafinei tip gheată
64. Tehnica de aplicare a parafinei tip mănușă
65. Tehnica de aplicare a parafinei prin metoda sovietică
66. Tehnica de aplicare a parafinei lombar.

21
67. Împachetarea cu parafină pe articulaţii: genunchi, cot.
68. Băile de parafină pentru mâini şi picioare.
69. Împachetarea cu nămol – tehnica de aplicare
70. Indicaţiile şi contraindicaţiile împachetărilor cu nămol.
71. Ungerile cu nămol.
72. Baia de nămol
73. Împachetarea cu nisip
74. Fricțiunile parțiale
75. Fricțiunile complete
76. Indicațiile și contraindicațiile fricțiunilor
77. Definiție, clasificare, indicația spălărilor
78. Spălările parțiale
79. Spălările complete
80. Duşul subacval.
81. Tehnica de aplicare a duşului scoţian
82. Dusul masaj
83. Dușurile rozetă alternante
84. Duşul cu aburi
85. Dușul cu aer cald
86. Băile cu apa sulfuroasă în bazin
87. Baia cu peria – tehnica de aplicare
88. Baia generală cu aburi
89. Baia kinetoterapeutică
90. Baia cu masaj
91. Baia ascendente de mâini
92. Băi de picioare
93. Băi de șezut
94. Băile ascendente complete (piretoterapeutice)
95. Baia cu plante medicinale-tehnica de aplicare
96. Băile cu apă sulfuroasă la cadă
97. Băile cu apă sulfuroasă în piscină
98. Băile cu CO₂.
99. Baia de jumătate (Halbbad) – tehnica de aplicare
100. Băile cu sare
101. Sauna
102. Băile de soare
103. Dotarea și condițiile sălii de masaj – echipamentul necesar
104. Calitățile și obligațiile masajului
105. Durata şedinţelor de masaj medical

22
106. Indicațiile și contraindicaţiile masajului
107. Efectele locale ale masajului
108. Efectele generale ale masajului
109. Manevrele principale ale masajului
110. Manevrele auxiliare ale masajului
111. Masajul general al corpului
112. Netezirea (efleurajul)
113. Frământatul (petrisajul)
114. Fricţiunea
115. Vibraţia (tremurătura)
116. Baterea (tapotamentul)
117. Masajul capului
118. Masajul feţei
119. Masajul cefei
120. Masajul gâtului
121. Masajul muşchilor pectorali
122. Masajul regiunii costale
123. Masajul precordial
124. Masajul regiunii spatelui
125. Masajul regiunii lombosacrate
126. Masajul regiunii fesiere
127. Masajul peretelui abdominal
128. Masajul abdominal profund
129. Masajul umărului
130. Masajul braţului
131. Masajul cotului
132. Masajul antebraţului
133. Masajul pumnului
134. Masajul degetelor şi a mâinii
135. Masajul coapsei
136. Masajul articulaţiei genunchiului
137. Masajul gambei
138. Masajul articulaţiei gleznei
139. Masajul piciorului
140. Masajul piciorului plat
141. Masajul în hipercifoză
142. Masajul în hiperlordoză
143. Masajul în scolioză
144. Masajul în nevralgia sciatică

23
145. Masajul în gonartoză
146. Masajul în spondilita anchilozantă
147. Masajul în lombalgii
148. Masajul în sechele după aparat gipsat
149. Masajul în entorse
150. Masajul în luxații

24
 MODEL DE EVALUARE PROBĂ PRACTICĂ
Obiectiv evaluat Tehnica / procedura Punctaj
1) Definiţie, scop, ~ A definit corect procedura 1
funcţionalitate ~ A identificat corect scopul procedurii
2) Indicaţii – ~ A identificat corect indicaţiile procedurii 1
contraindicaţii ~ A menţionat corect contraindicaţiile procedurii
3) Pregătirea ~ A identificat corect materialele necesare 2
procedurii ~ A stabilit corect necesarul de materiale
~ A inspectat corect tegumentele
~ A indicat corect poziția pacientului
~ A identificat corect starea de funcționare a
aparatului
~ A indicat corect așezarea electrozilor
~ A indicat corect manevrarea aparatului
4) Respectarea ~ A securizat şi pregătit corect, ergonomic locul 1
normelor de / mediul
protecția ~ A protejat pacientul
muncii ~ A respectat principiile de asepsie şi antisepsie
5) Execuţie ~ A indicat corect verificarea fișei de tratament și 3
informarea asupra procedurii ce urmează a fi
aplicată
~ A urmat în ordine timpii procedurii
~ A indicat corect durata tratamentului
6) Incidente şi ~ A identificat corect şi complet incidentele şi 1
accidente accidentele specifice procedurii
7) Îngrijiri după ~ A efectuat igiena tegumentelor (dacă a fost 0,5
tehnică, notare, necesar)
interpretare ~ A ajutat sau a îmbrăcat pacientul
~ A asigurat confortul pacientului
~ A supravegheat reacţiile pacientului
~ A notat procedura
8) Reorganizarea ~ A reorganizat locul 0,5
locului ~ A respectat normativele de protecţia muncii
Total puncte 10

25
 Partea a II-a
Ghidul
Examenului de absolvire 2016
calificarea profesională:
asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare

Proba Scrisă
 Grile cu itemi de evaluare
 Răspunsuri

26
 GRILE CU ITEMI DE EVALUARE

Nr. ANUL I - Modulul II.

crt. Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate)
Prof. Nedelcu George → Itemi de evaluare
1. Un camion a parcurs cu viteză constantă o distanță de 15 km în 25 minute.
Un tren, deplasându-se cu viteză constantă, are viteza de 2 ori mai mare
decât a camionului. Distanța parcursă de tren în 10 minute este:
a) 12 km
b) 20 km
c) 30 km
d) 40 km
2. Un copil de masă m1 are energia cinetică egală cu jumătate din energia
cinetică a altui copil, a cărui masă este m2 = 2m1 . Între vitezele celor doi copii
există relația:
a) v1 = v2
b) v1 = 2v2
c) v1 = 4v2
d) v1 = 16v2
3. O perdea, cu masa de 1,5 kg și înălțimea de 2 m, poate fi înfășurată pe un sul
de grosime neglijabilă aflat în partea de sus a ferestrei. Dacă se neglijează
frecările, lucrul mecanic efectuat pentru a ridica perdeaua înfășurând-o în
totalitate pe sul cu viteză constantă este:
a) 5 J
b) 10 J
c) 15 J
d) 30 J
4. Un corp cu masa de 100 kg este ridicat cu o macara care exercită asupra lui o
forță de 1100 N, orientată vertical. Neglijând forțele de frecare, accelerația
corpului este:
a) 0,5 m/s2
b) 1 m/s2
c) 2 m/s2
d) 10 m/s2
5. Unitatea de măsură a lucrului mecanic exprimată în funcție de unități de
măsură fundamentale este:
a) kg⋅m⋅s-2
b) kg⋅m
27
 c) kg⋅m2⋅s-2
d) kg⋅m2⋅s-1
6. Un copil ține în mână o minge de cauciuc. Reacțiunea corespunzătoare
greutății mingii este exercitată de:
a) mână asupra mingii
b) minge asupra Pământului
c) Pământ asupra mâinii
d) Pământ asupra mingii
7. În condiţii de carosabil uscat, un autoturism care se deplasa cu viteza de 50
km/h frânează cu roţile blocate şi opreşte după parcurgerea unei distanţe de
25 m. Dacă se deplasează cu viteza de 100 km/h, în aceleaşi condiţii de drum,
acelaşi autoturism va opri cu roţile blocate după parcurgerea unei distanţe
de:
a) 25 m
b) 50 m
c) 75 m
d) 100 m
8. Orientarea vectorului viteză:
a) coincide cu orientarea vectorului acceleraţie, indiferent de forma
traiectoriei descrise de punctul material
b) se modifică dacă traiectoria descrisă de punctul material este
curbilinie
c) se modifică dacă traiectoria descrisă de punctul material este
rectilinie uniformă şi acesta se îndepărtează faţă de reper
d) este întotdeauna aceeaşi cu a vectorului de poziţie
9. Un corp de masă m este lăsat liber în câmp gravitaţional uniform, la
înălţimea h1 faţă de sol. Asupra corpului acţionează o forţă de frecare
constantă Ff . În punctul B, situat la înălţimea h2 < h1, energia cinetică a
corpului are expresia:
a) Ec2 = mg(h2 − h1)
b) Ec2 = mg(h1 − h2)
c) Ec2 = mg(h2 − h1) + Ff (h1 − h2)
d) Ec2 = (mg − Ff )(h1 − h2)
10. Un corp cu masa m = 0,5 kg suspendat de un fir elastic având constanta de
elasticitate k = 200 N/m este lăsat liber din poziţia în care firul este
nedeformat. Ca urmare, firul se alungeşte. Variaţia energiei potenţiale
gravitaţionale a corpului între poziţia iniţială şi cea de echilibru este:
a) −254 mJ
b) −125 mJ
28
 c) 150 mJ
d) d. 240 mJ
11. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele
utilizate în manualele de fizică ( L – lucrul mecanic, Δt – durata mişcării),
unitatea de măsură a mărimii fizice exprimată prin raportul L/Δt este:
a) J
b) N⋅m
c) W
d) kg ⋅m/s2
12. Un corp lansat de la baza unui plan înclinat care formează unghiul α cu
orizontala urcă cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind μ .
Modulul acceleraţiei corpului este:
a) a = g(μ cosα + sinα )
b) a = gμ cosα
c) a = g(μ cosα − sinα )
d) a = gμ sinα
13. În cazul unui sistem izolat de corpuri în care acţionează doar forţe
conservative, se poate afirma că:
a) energia potenţială creşte ca urmare a creşterii energiei cinetice;
b) energia cinetică a sistemului scade ca urmare a creşterii vitezei
corpurilor componente;
c) efectuarea de lucru mecanic de către forţele conservative menţine
constantă energia cinetică a sistemului;
d) energia mecanică rămâne constantă.
14. Un corp cu masa m = 2 kg este lansat de-a lungul unei suprafeţe orizontale şi
se opreşte, sub acţiunea forţei de frecare, pe distanţa d = 20 m. Coeficientul
de frecare la alunecare este μ = 0,2. Lucrul mecanic efectuat de forţa de
frecare este:
a) −120 J
b) −100 J
c) −80 J
d) 0 J
15. Un bloc de beton cu masa m = 200 kg este tractat cu ajutorul unui cablu pe o
suprafaţă orizontală aspră, direcţia cablului fiind paralelă cu direcţia
deplasării. Coeficientul de frecare la alunecare are valoarea μ = 0,20 . Cablul
se rupe pentru o tensiune mai mare decât T = 1500 N . Acceleraţia maximă
care poate fi imprimată blocului de beton este:
a) 4 m/s2
b) 4,5 m/s2
29
 c) 5 m/s2
d) 5,5 m/s2
16. Un camion cu masa m1 = 4,8 t rulează cu viteza v1 = 72 km/h . Pentru a avea
aceeaşi energie cinetică, un automobil cu masa m2 =1200 kg , trebuie să
ruleze cu viteza v2 egală cu:
a) 20 m/s
b) 30 m/s
c) 40 m/s
d) 50 m/s
17. Podeaua unei încăperi este situată la înălţimea H = 7,5 m faţă de sol. Urcând
pe o scară, o persoană cu masa m = 75 kg ajunge la înălţimea h = 1,5 m
deasupra podelei. Energia potenţială a sistemului persoană-Pământ în raport
cu nivelul solului este:
a) 5,62 kJ
b) 6,75 kJ
c) 7,50 kJ
d) 9,75 kJ
18. Un consumator care este conectat la reţea un timp t = 10 min consumă
energia W = 1200 J . Puterea electrică a acestuia este:
a) 2 W
b) 120 W
c) 720 kW
d) 12000 W
19. Un conductor de lungime l = 0,5 m şi secţiune S = 2 mm2 are rezistenţa
electrică R = 5 Ω . Rezistivitatea materialului din care este confecţionat este:
a) 1,25 ⋅103 Ω⋅m
b) 2,0 ⋅10−2 Ω⋅m
c) 2,0 ⋅10−5 Ω⋅m
d) 2,0 ⋅10−8 Ω⋅m
20. Un circuit simplu este format dintr-un rezistor cu rezistenţa electrică R = 19Ω
conectat la un generator caracterizat de E = 220 V şi r = 1Ω . Intensitatea
curentului electric prin circuit este:
a) 11 A
b) 20A
c) 22 A
d) 4,4 kA
21. Se realizează o grupare serie de 3 rezistoare identice având fiecare rezistenţa
electrică R = 12Ω
Rezistenţa echivalentă a grupării va fi:
30
 a) 0,25 Ω
b) 4 Ω
c) 12 Ω
d) 36 Ω
22. La bornele unui generator electric, de tensiune electromotoare E = 12V şi
rezistenţă internă r = 2Ω , se leagă un rezistor de rezistenţă electrică R = 18Ω
. Tensiunea la bornele generatorului este egală cu:
a) 24,0 V
b) 10,8 V
c) 6,0 V
d) 0,6 V
23. La bornele unui generator electric de rezistenţă internă r = 4 Ω se conectează
un rezistor de rezistenţă electrică R = 16 Ω . Intensitatea curentului electric
prin rezistorul R este I = 90 mA . Dacă în paralel cu generatorul se conectează
încă un generator, identic cu primul, intensitatea curentului electric prin
rezistorul R devine:
a) 45 mA
b) 50 mA
c) 100 mA
d) 200 mA
24. O baterie cu rezistenţa internă r = 2 Ω alimentează pe rând două circuite.
Primul circuit conţine un rezistor de rezistenţă R1 = 3 Ω, iar al doilea circuit un
rezistor de rezistenţă R2 = 8Ω . Raportul intensităţilor curenţilor ce trec prin
cele două circuite I1 / I2 este:
a) 1
b) 2
c) 4
d) 8
25. La reţeaua de 220 V se leagă în paralel un reşou cu puterea de 484 W şi o
pernă electrică cu puterea de 242W . Intensitatea curentului prin ramura
principală a circuitului are valoarea:
a) 1,1 A
b) 2,2 A
c) 3,3 A
d) 4,4 A
26. Dacă prin secţiunea transversală a unui conductor trec electroni de conducţie
cu sarcina electrică Q = 600 C în intervalul de timp Δt = 10 min , valoarea
intensităţii curentului electric este:
a) 0,5 A
31
 b) 1,0 A
c) 1,5 A
d) 2,5 A
27. Despre elementele constitutive ale unei reţele electrice ohmice, se poate
afirma că:
a) nodurile sunt puncte din reţea în care se întâlnesc cel puţin trei
conductori
b) ochiul de reţea este un contur poligonal deschis format din laturi ale
reţelei
c) conductorii sunt fire metalice care fac legătura doar între
consumatori
d) porţiunea de circuit dintre trei sau patru noduri succesive, reprezintă
latura reţelei.
28. Pentru intensităţile curenţilor care se întâlnesc în nodul de reţea reprezentat
în figura de mai jos se poate scrie:

a) I1 + I4 − I2 = I3 + I5
b) I1 − I4 − I2 = I5 − I3
c) I1 + I2 − I4 = I3 + I5
d) I1 + I4 − I2 + I3 − I5 = 0
29. Rezistenţa electrică a filamentului din wolfram al unui bec are valoarea R1 =
10 Ω la temperatura de 0 C. Coeficientul termic al rezistivităţii wolframului
are valoarea α = 5 ⋅10−3 K−1. Neglijând modificarea dimensiunilor filamentului
cu temperatura, temperatura la care este încălzit filamentul, dacă rezistenţa
lui electrică devine R2 = 85 Ω, are valoarea:
a) 500 C
b) 800 K
c) 1000 K
d) 1500 C
30. Trei generatoare electrice identice sunt grupate în paralel. Tensiunea
electromotoare a unui generator are valoarea E = 12 V , iar rezistenţa internă
a acestuia r = 3 Ω . Tensiunea electromotoare echivalentă şi rezistenţa
32
 internă echivalentă a grupării, au valorile:
a) 3V; 1Ω
b) 3V; 3Ω
c) 12V; 1Ω
d) 12V; 3Ω

Nr. ANUL I - Modulul II.

crt. Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate)
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
31. Conform clasificării conductorilor biologici, sunt conductori de gradul II
a) Glandele sudoripare
b) Țesutul osos
c) Țesutul nervos
d) Lichidul sinovial
32. Conform clasificarii conductorilor biologici sunt conductori de gradul I si III
a) Țesutul osos
b) Muschii
c) Viscerele
d) Țesutul cutanat
33. Clasificarea conductorilor biologici :
a) Gradul IV- buni conductori de electricitate cu conținut bio bogat în
apa- în sange, limfă, lichid cefalorahidian,
b) Gradul I- buni conductori de electricitate cu conținut redus de apa :
mușchi, glande sudoripare , viscere
c) Gradul II- rău conductor de electricitate cu conținut bogat de apă :
țesut nervos, glande sebacee ,viscere
d) Gradul III –răi conductori de electricitate din: țesut nervos și osos,
glande sebacee
34. Conductorii biologici de gradul I sunt :
a) Țesutul nervos
b) Țesutul osos
c) Limfa
d) Toate enunțurile de mai sus
35. Orice corp râmane în stare de repaus sau mișcare liniara, uniforma, dreapta
dar nu intervine nici o forță exterioara care îi va schimba starea reprezintă:
a) Legea acceleratie
b) Legea inerției
c) Puterea
d) Forta
33
36. Care din aspectele următoare nu condiționeaza rezistența musculară:
a) Amplitudinea de mișcare
b) Forța
c) Circulația
d) Centri nervoși
37. Cea mai moderna exprimare de testare la efort se face prin:
a) Distanța parcusa într-un interval de timp
b) Echivalentul metabolic
c) Numarul treptelor urcate de pacient
d) Toate enunțurile de mai sus
38. Rezistența organismului se definește prin:
a) Abilitatea organismului de a continua un anumit timp îndelungat o
activitate fizică .
b) Incapacitatea organismului de a realiza o activitate întru-un timp
relativ scurt.
c) Abilitatea organismului de a continua un efort pe perioada
îndelungata cu apariția oboselii
d) Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate
fizică fară apariția oboselii
39. Tehnicile folosite în utilizarea radiațiilor sunt :
a) Radioscopia cu raze G
b) Tomografia cu raze Y
c) Tomografia computerizata RMN
d) Dactilografia cu raze X
40. Cinematica este :
a) Legea mișcării uniforme ,uniform accelerate ,circulare
b) Legea forței si uniform accelerate
c) Legea Gravitaționala .circulară
d) Legea dinamicii

Nr. ANUL I - Modulul IV.

crt. Tehnici de îngrijire
Asistent medical Barbălată Oana → Itemi de evaluare
41. Apariția papulei cu aspect de ”coajă de portocală” este caracteristică pentru
injecția:
a) intravenoasă
b) subcutanată
c) intradermică
d) intramusculară
34
42. Alegeți afirmația corectă:
Tratamentul preventiv al escarelor de decubit presupune:
a) Alimentație săracă în proteine si vitamine
b) Absența vascularizației în zonele comprimate
c) Schimbarea poziției pacientului
d) Imobilizarea pacientului timp de 2-3 ore/zi
43. Escarele de decubit sunt:
a) Leziuni ale pielii produse de expunerea îndelungată la radiațiile
solare
b) Leziuni ale tegumentelor interpuse între două planuri dure (os și pat)
c) Leziuni ale tegumentelor a căror cauză este menținerea îndelungată
în poziția ortostatică
d) Paralizii ale membrelor
44. Funcțiile vitale includ:
a) Tensiunea arterială și puls
b) Puls, respirație, tensiune arterială, temperatură
c) Puls, respirație, tensiunea arterială sistolică, temperatură
d) Puls, respiratie, tensiune arterială si hipertermie
45. La măsurarea pulsului se urmăresc următoarele elemente:
a) Ritmicitatea, frecvența, celeritatea, amplitudinea
b) Ritmicitatea, frecvența, tipul pulsului, amplitudinea
c) Frecvența, poziția pcientului, celeritatea, ritmicitatea
d) Ritmicitatea și gradul de ridicare al undei pulsatile
46. Valorile temperaturii unui pacient aflat în hipotermie pot fi:
a) Între 37-38 grade C
b) Toate valorile peste 37 grade C
c) Toate valorile sub 36 grade C
d) Valori cuprinse între 39-41 grade C
47. Poziția decubit dorsal presupune:
a) Culcat pe spate, toracele formează cu linia orizontală un unghi de 30-
45 grade
b) Culcat pe spate cu fața în sus
c) Culcat pe abdomen
d) Întins pe spate cu capul mai jos decat trunchiul
48. Calea parenterală presupune:
a) Administrarea medicamentelor pe altă cale decât tubul digestiv
b) Calea injectabila de administrare a medicamentelor.
c) Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie
d) Administrarea medicamentelor pe alta cale decat cea respiratorie
35
49. Face parte din avantajele pe care le ofera calea parenterala:
a) Absorbția completa a medicamentului
b) Administrarea de substanţe care nu sunt distruse de sucurile
digestive
c) Acţiunea mai lentă după administrare;
d) Imbogățirea în oxigen a aerului respirat
50. Locul injectiei intramusculare il constituie:
a) Muschii voluminoși, lipsiți de trunchiuri importante de vase și nervi
b) Flancurile peretelui abdominal
c) Regiunile bogate in tesut celular lax, extensibil
d) Regiunea subclaviculară
51. Care din următoarele afirmații este adevărată?
Injecţia intradermică se poate administra:
a) Pe fata anterioara a antebratului ;
b) În regiunile edemaţiate
c) În regiunile cu foliculi piloşi
d) În regiunile bogate în țesut muscular
52. Scopul injecţiei intramusculare este:
a) terapeutic
b) terapeutic si explorator
c) explorator
d) de protecție
53. Locul de administrare a injecţiei intramusculare în muschiul fesier se
delimitează prin:
a) întretăierea unei linii orizontale cu una verticală paralelă cu cea
orizontală
b) întretăierea a două linii care trec prin marginea superioară a marelui
trohanter până deasupra şanţului interfesier
c) întretăierea unei linii orizontale, care trece prin marginea superioara
a marelui trohanter, până deasupra şanţului interfesier, cu alta
verticală, perpendiculară pe mijlocul celei orizontale.
d) Întretăierea șanțului interfesier cu o linie orizontală
54. Tehnica de aspirare a substantei medicamentoase dintr-o fiolă, presupune:
a) golirea lichidului din vârful fiolei prin mişcări de rotaţie
b) dezinfectarea gâtului fiolei, golirea lichidului din vârful fiolei prin
mişcări de rotaţie şi aspirarea acestuia
c) dezinfectarea gâtului fiolei, golirea lichidului din vârful fiolei prin
mişcări de rotaţie şi aspirarea acestuia retrăgând pistonul seringii cu
indexul şi policele mâinii drepte, menţinând permanent bizoul acului
36
 în soluţia de aspirat
d) umplerea seringii cu aer, introducerea acestuia în flacon și încărcarea
seringii cu substanța medicamentoasă
55. Injecţia subcutanată presupune:
a) masarea uşoară la locul injectării
b) absenţa tamponării/masării la locul injectării
c) comprimarea locului injectării
comprimarea la locul injectării timp de 10 min.
56. Injecţia constă în:
a) procedeul de introducere a unor substanţe medicamentoase în
organism
b) dispozitivul de introducere a unor substanţe medicamentoase lichide
în organism prin intermediul unor ace
c) procedeul de introducere a unor substanţe medicamentoase lichide
în organism prin intermediul unor ace, acestea fiind adaptate la
seringă
d) procedeul de aspirare a soluției medicamentoase dintr-un flacon si
apoi introducere în organism
57. Injectarea subcutanată presupune:
a) introducerea acului la baza pliului cutanat la un unghi de 45 de grade
b) introducerea acului perpendicular pe ţesut la un unghi de 90 de
grade
c) introducerea acului perpendicular pe ţesut la un unghi de 45 de
grade
d) introducerea acului la baza pliului cutanat la un unghi de 35 - 45 de
grade
58. Sistemul vacutainer este format din:
a) Ac, seringa, sticluțe sterile tip eprubetă
b) Ac de puncție, vacutainer, inel de prindere, eprubete
c) Ac de puncție, holder, tuburi vidate
d) Ac de puncție și seringă
59. Poziția forțată a pacientului în pat, poate fi:
a) reacția de apărare a organismului la tratament
b) măsură profilactică în cazul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare
c) determinată de starea psihică a pacientului
d) determinată de afecțiunea de bază
60. Alegeți varianta corectă:
a) Poziția decubit dorsal presupune așezarea pacientului în poziție
declivă
37
 b) Poziția Trendelenburg presupune așezarea pacientului în decubit
dorsal cu capul mai jos decât restul corpului
c) Poziția decubit lateral presupune așezarea pacientului astfel încât
trunchiul pacientului cu membrele inferioare să formeze un unghi drept
d) Poziția decubit ventral presupune așezarea pacientului culcat pe
spate.
61. Care din următoarele afirmații despre holder nu este adevărată?
a) este un suport din plastic
b) este utilizat pentru adaptarea acului pentru puncție
c) are forma corpului unei seringi
d) este suficient de mic pentru a împiedica executarea manevrelor de
recoltare
62. Funcțiile vitale se măsoară în una din următoarele situații:
a) înaintea meselor
b) la culcare
c) la internare
d) la externare
63. Pentru măsurarea tensiunii arteriale avem nevoie de :
a) tensiometru
b) mănuși
c) tăviță renală
d) ceas cu secundar
64. Pulsul poate fi măsurat la:
a) artera radială
b) vena femurală
c) nivelul axilei
d) vena pedioasă
65. Valorile normale ale ritmului respirator la adult sunt cuprinse între:
a) 16-18 r/min
b) 12-14 r/min
c) 23-25 r/min
d) 20-23 r/min
66. Hipertermia se manifestă cu valori:
a) sub 36 grade C
b) peste 37 grade C
c) între 37 -38 grade C
d) între 40-41 grade C
67. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu :
a) afonie, disfonie
38
 b) apnee
c) modificarea amplitudinii respiratorii
d) respirație de tip superficial
68. Prima școală de nursing din lume a fost înființată de:
a) Virginia Henderson
b) Florence Nightingale
c) Abraham Maslow
d) Margretta Madden Styles
69. Modul de comunicare nonverbal folosește:
a) limbajul verbal
b) limbajul corpului
c) ambele enunțuri sunt false
d) ambele
70. Un factor psihologic care influențează satisfacerea nevoii de a învăța este:
a) mediul ambiant
b) motivarea
c) capacitatea fizică
d) anturajul
71. Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă:
a) un gest necugetat
b) o tehnică de comunicare terapeutică
c) o excepție pentru examinare fizică
d) o implicație sexuală
72. Calea parenterală oferă o serie de avantaje dar și un dezavantaj, care este
acesta:
a) absorbție rapidă, totală
b) dozare precisă
c) necesită instrumentar și soluții injectabile sterile
d) administrarea de substanţe care sunt distruse de sucurile digestive
73. Susținerea pacientului din punct de vedere psihic previne:
a) cresterea TA
b) anxietatea
c) complicațiile gastrice
d) cefaleea
74. Ca manifestare de independență pielea va fi:
a) de culoare galbenă
b) ușor deshidratată
c) cu prurit
d) curată, elastică, pigmentată normal
39
75. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin administrare:
a) intradermică
b) subcutanată
c) intracardiacă
d) intravenoasă

Nr. ANUL I - Modulul IV.

crt. Tehnici de îngrijire
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
76. Injecția intradermică are o resorbție
a) Foarte lentă
b) Se absoarbe imediat după administrare
c) Instantanee
d) Nici o variantă corectă
77. Termoliza este:
a) Producerea de căldura
b) Pierderea de căldură;
c) O injecție intramusculară
d) O injecție intravenoasă
78. Marea circulație:
a) Începe din ventricul drept și se termină în atriul stâng
b) Începe din ventricul stâng și se termină în atriul drept
c) Începe din atriul drept și se termină în atriul stâng
d) Începe din ventricul stâng și se termină în atriul stâng
79. Sângele se recoltează pentru examene:
a) Hematologice
b) Biochimice
c) Parazitologice
d) Toate variantele sunt corecte.
80. Puncția pleurală este indicată în:
a) Tulburări de coagulare;
b) Tratament cu anticoagulante;
c) Boli inflamatorii sau tumori pulmonare;
d) Hernie de disc
81. Termoreglarea este:
a) Echilibrul dintre termogeneză și termoliză;
b) Reglarea temperaturi;
c) Echilibrul dintre apă rece și apă caldă;
d) Toate variantele sunt corecte.
40
82. Recoltarea de sânge se face prin:
a) Puncție capilară;
b) Puncție venoasă;
c) Puncție arterială;
d) Toate variantele sunt corecte.
83. Notarea temperaturi în foaia de observație se face cu pix de culoare:
a) Verde
b) Albastru
c) Roșu
d) Negru
84. Tensiunea arterială se notează in foaia de observatie cu pix de culoare:
a) Albastru
b) Rosu
c) verde
d) Negru
85. Hipotermia este:
a) Scăderea temperaturii corpului sub valorile normale
b) Creșterea temperaturii corpului peste valorile normale
c) Echilibrul de temperatura a corpului
d) Febră
86. Funcțiile vitale includ:
a) Puls, respirație, tensiune arterială, temperatura
b) Puls și temmperatura
c) Respirație și temperatura
d) Tensiune și puls
87. Locul de elecție al injecțiilor intramusculare :
a) Flancurile abdominale
b) Regiunile vascularizate
c) Mușchii voluminosi puternic vascularizați
d) În mușchii lipsiți de trunchiuri importante de vase și nervi
88. Conceptele de baza ale practicii nursing sunt:
a) Conceptul despre om
b) Conceptul despre tratament
c) Conceptul despre instituție
d) Conceptul despre pacient
89. Nursa, la indicația medicului:
a) Observa evoluţia bolnavului
b) Este alături de indivizi
c) Aplică îngrijiri de confort
41
 d) Colaborează cu alţi specialişti din domeniul social
90. Spălatul mâinilor este o măsură de prevenire şi control al extinderii
infecţiilor:
a) De la pacient la personal
b) De la o persoana din alt spital
c) De la un spital la altul
d) De la un pacient la altul
91. Pacientul poate avea următoarele poziţii în pat:
a) Poziţie neutră
b) Poziţie pasivă
c) Poziţie pasivo-activa
d) Toate răspunsurile sunt corecte
92. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? :
a) Adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităţii axilare
b) Ingestia de proteine în special ridică temperatura corpului
c) Emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale
d) Temperatura încăperii nu influenţează temperatura corpului
93. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?:
a) Subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 37,2°-
38°C
b) Febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38°-
39°C
c) Febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39°-40°C
d) Febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 38°-39°C
94. La indicaţia medicului nursa:
a) Observa evoluţia bolnavului
b) Colaborează cu alţi specialişti din domeniul social
c) Este alături de indivizi
d) Aplică îngrijiri de confort
95. Fierberea :
a) Este o metodă mai puţin sigură
b) Este o metodă folosită frecvent ca mijloc de sterilizare
c) Este o metodă sigură
d) Este o metodă chimică
96. Injecţiile intradermice:
a) Se aplica foarte frecvent
b) Se utilizează mai mult cu scop explorator
c) Se indică în cazurile de extremă urgenţă
d) Se indică mai ales la copii
42
97. Doza terapeutică reprezintă:
a) Doza utilizată pentru obţinerea efectului terapeutic dorit, fără a
produce efecte toxice asupra organismului
b) Doza cea mai mare suportată de organism, fără să apară efecte
toxice
c) Doza care provoacă o reacţie toxică, periculoasă pentru organism
d) Cea mai mică doză care produce un efect
98. Aplicarea frigului sub formă umedă se realizează prin:
a) Pungă cu gheaţă
b) Aparate răcitoare
c) Împachetări
d) Comprese
99. Medicamentele cu efect local, administrate per os:
a) Ocolesc sistemul venei porte
b) Sunt iritante pe mucoasa gastrointestinală
c) Excită peristaltismul intestinal
d) Favorizează cicatrizarea ulceraţiilor
100. Diaforeza reprezintă :
a) Transpiraţie în cantitate redusă
b) Transpiraţie în cantitate mare
c) Absenţa transpiraţiei
d) Hemoragie vaginală
101. Pulsul celer se caracterizează prin:
a) O undă pulsatilă lentă
b) O undă pulsatilă rapidă
c) Puls greu depresibil
d) Puls uşor depresibil
102. În timpul unei ședințe de tratament pacientul trebuie sa atingă :
a) Robinete cu soluții medicamentoase
b) Calorifere
c) Utilizarea aparaturii de electroterapiei , masa cu instrumentar
medical
d) Doar patul
103. Modul de aplicare al electrozilor pe pacienți:
a) Direct pe suprafața tegumentara
b) Indiferent oriunde pe tegument
c) Precordial
d) Prin intermediul unui strat hidrofil sau a unui burete
104. Fixarea electrozilor :
43
 a) Săculețe de nisip ,benzi elastice
b) Pietre
c) Lemne
d) Toate enunțurile de mai sus
105. Intervențiile nursing în caz de hiperreactivitate sunt:
a) Profilaxia escarelor
b) Tratamentul escarelor
c) Administrarea de tranchilizante
d) Supravegherea permanentă a bolnavului
106. Perfuzia intravenoasa are ca scop:
a) Eliminarea proteinelor din organism
b) Favorizează secreția din organism a tuturor produșilor toxici
c) Demineralizarea organismul
d) Introducerea unei picături de substanțe medicamentoase pentru
reechilibrarea hidroelectrolitica și volemică a organismului
107. Rolul analizelor de laborator:
a) Completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective
b) Completează orarul recoltărilor și pregătirea psihica a bolnavului
c) Nu au relevanță în foaia de observație
d) Toate variantele de mai sus
108. Recoltarea sângelui se face prin :
a) Puncție abdominala
b) Puncție lombara
c) Puncție arteriala
d) Puncție subcutanata
109. Obligațiile asistentului medical la începerea aplicării electrozilor pe pacient :
a) Se verifică starea tegumentului , pentru a nu prezenta
eczeme,infecții ale pielii
b) Nu are nici o obligație ,pacientul fiind consultat de medicul
reumatolog
c) Se va verifica pulsul, tensiunea arteriala, mersul
d) Toate enunțurile de mai sus
110. Termogeneza reprezintă :
a) Pierdere de căldură
b) Pierdere de echilibru și răcire
c) Echilibru dintre căldură și producerea de căldură
d) Producerea de căldură

44
Nr. ANUL I - Modulul VI.
crt. Semiologie şi medicină internă
Dr. Pleşca Mircea → Itemi de evaluare
111. Identificați afirmația adevărată despre frecătura pleurală
a) pleurita fibrinoasă
b) pleurita serofibrinoasă
c) pleurizie
d) pneumonie
112. Identificați semnul caracteristic laringitei
a) disfonia
b) disfagia
c) dispepsia
d) distonia
113. Icterul se poate însoți de următoarele semne cu excepția:
a) urini hipercrome
b) scaune decolorate
c) inapetență
d) cefalee
114. Identificați afirmația falsă despre vărsătură
a) evacuarea aerului din stomac
b) expulzarea bruscă a conținutului gastric pe gură
c) precedată de greață și hipersalivație
d) conținut alimentar,bilios
115. Identificați afirmația adevărată despre disurie
a) poate determina insuficență renală
b) este insoțită de incontinenă urinară
c) este o micțiune dificilă determinată de un obstacol vezical
d) apare în neoplasmul renal
116. Eritemul facial apare în ,cu excepția:
a) stări febrile
b) anemia megaloblastică
c) emoții
d) consum ocazional de alcool
117. Identificați afirmația corectă despre diureză
a) senzație de falsă micțiune
b) procesul de formare și eliminare a urinii în 24 ore
c) creșterea frecvenței micțiunilor pe 24 ore
d) pierderea involuntară de urină
118. Identificați afirmația corectă despre vomică
45
 a) expulzarea bruscă prin căile respiratorii de puroi
b) act reflex de mișcări antiperistaltice ale stomacului
c) eliminarea prin vărsătură de sânge digerat
d) precedată de senzație de greață și hipersalivație
119. Identificati ordinea corecta a examenul clinic obiectiv
a) inspecția,auscultația,percuția,palparea
b) inspecția,palparea,percuția,auscultația
c) inspecția,palparea,recoltarea de sânge ptr. analize
d) auscultația,palparea,percuția,inspecția
120. Identificați afirmația falsă despre sputa din astmul bronșic alergic
a) în cantitate mică
b) perlată
c) apare la sfârșitul crizei având caracter eliberator
d) aspect hemoptoic
121. Identificați afirmația corectă despre lipotimie
a) abolirea incompletă a stării de conștiență
b) dificultate de orientare temporo-spațială
c) pierderea de scurtă durată a conștienței
d) senzație de cădere cu încețoșarea câmpului vizual
122. Identificați afirmația falsă despre ortopnee
a) este o poziție anti-dispneica
b) apare în criza de astm bronșic
c) apare în edemul pulmonar acut
d) apare în ortostatism
123. Identificați afirmația falsă despre simptomele de alertă în bolile cardio-
vasculare
a) ortopnee
b) durere precordială
c) claudicație intermitentă
d) tahipnee
124. Identificați afirmația falsă despre pacienții cu risc înalt pentru endocardita
bacteriană
a) pacienți cu intervenții chirurgicale pe cord
b) pacienți cu proteze valvulare
c) pacienți cu boli congenitale cardiace
d) pacienți cu prolaps de valvă mitrală
125. Identificați afirmația falsă despre afecțiunile cu cianoză
a) malformații congenitale cardiace
b) insuficiență cardiacă
46
 c) bronhopneumonie
d) traheo-bronșita acută
126. Identificați afirmația falsă despre edemele renale
a) albe, moi, pufoase
b) mai accentuate matinal
c) prezente la față și pleoape
d) însoțite de durere și eritem
127. Identificati afirmatia adevărată despre tulburările de micțiune
a) oliguria
b) poliuria
c) polakiuria
d) nicturia
128. Identificați afirmația adevărată despre examenul citologic al sputei
a) depistarea sediului și cauzei unei septicemii
b) depistare celulelor neoplazice
c) depistarea și identificarea germenilor
d) depistarea afecțiunii cronice pulmonare
129. Complicațiile cardio-neurologice ale HTA sunt,cu excepția :
a) hemoragia cerebrală
b) encefalopatia hipertensivă
c) cardiopatia hipertensivă
d) nefropatia hipertensivă
130. Identificați afirmația falsă despre dispneea din bolile pulmonare:
a) se accentuează la altitudine
b) se poate asocia cu cianoză
c) dispare la efort, față de dispneea cardiacă care apare la efort
d) apare in BPOC

Nr. ANUL I - Modulul VI.

crt. Semiologie şi medicină internă
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
131. Foaia de observație este :
a) Un document medical, juridic, științific
b) Înștiințare juridica
c) Colaborare intre medic si pacient
d) Examenul clinic al pacientului
132. Foaia de observație cuprinde :
a) Date generale , conversație dintre pacient și membrii familiei sale
47
 b) Anamneza , epicriza , date despre evoluția boli
c) Date generale ,anamneza, starea prezenta, evoluția bolii, epicriza
d) Date generale evoluția bolii, starea prezenta
133. Traheobronșita este :
a) Inflamație a esofagului
b) Laringita cronica contagioasă
c) Inflamația sinusurilor
d) Inflamația acută a mucoasei bronșice de la nivelul căilor aeriene mari
134. Factorii favorizanți care influențează Pneumonia:
a) Doar frigul și mediul , tratament naturist , căldură excesiva .
b) Poluare, fumat , alcool , bolnavi spitalizați .
c) Boli debilitante, fumat, alcool, medicație cortizonica, staze, poluare .
d) Toate enunțurile de mai sus
135. Tabloul clinic al astmului bronșic intermitent ;
a) Dispnee, tuse variabila, respirație Wheezing,
b) Senzație de asfixiere profunda
c) Tahicardie > 200 /min
d) Senzație de sufocare
136. Tuberculoza pulmonara este o boala data de :
a) Helicobacter pylori
b) Enterobacter
c) Bacilul Koch
d) Staphylococcus aureus
137. Angina pectorala are urmatoarele caracteristici :
a) Are intensitate puternică de durata ce depașeste 30 min
b) Are caracter constructiv ,apare la efort cu durată minima de 2-3 min
c) Nu cedeaza la repaus sau nitoglicerina
d) Iradiaza pe marginea mebrului superior drept
138. Dispneea reprezintă :
a) Dificultatea de a înghiți
b) Dificultatea de a vorbi
c) Dificultatea de a respira
d) Respirație normala
139. Aparitia palpitațiilor patologice
a) Afecțiuni cardiace , extracardiace
b) Afecțiuni fiziologice date de anumiți factori : cafea, alcool
c) Afecțiuni ale neuronului
d) Afecțiuni ale sistemului osos
140. Acumularea de lichid în cavitatea abdominala se numește :
48
 a) Ascita
b) Anasarca
c) Godeu
d) Cefalorahidian
141. Simptomatologia funcționala în stenoza mitrala :
a) Dispnee, tuse seaca,umeda , permanenta
b) Palpitatii ,durere, faces mitral
c) Dispnee,tuse seaca ,umeda ,palpitatii, hemoptizie, disfagie
d) Toate enunțurile de mai sus
142. Valvulopatia este caracterizată prin ;
a) Îngustarea orificiului aortic
b) Lărgirea orificiului ventriculului
c) Diminuarea circulației venoase periferice
d) Îngustarea venei cave
143. Cele mai dese manifestări ale ATS :
a) Cardiopatie ischemica infarct cerebral ,anevrisme
b) Tulburări trofice cutanate
c) Traumatisme diverse
d) Anxietate
144. Caracterele durerii anginoase a infarctului miocardic ;
a) Durere de tip anginos cu sediul și iradierea ca în angina pectorala
b) Cedează la Nitroglicerina sublingual
c) Durere de mica intensitate
d) Nu apare niciodată în repaus
145. Hipertensiunea arteriala (HTA) este:
a) Scăderea tensiunii arteriale sistolice și diastolice sub 140/90 min
b) Diminuarea fluxului sangvin sub 12/60 min
c) Creșterea tensiunii arteriale sistolice și diastolice > 140/90
d) Tensiune arterială normală
146. Inflamațiile mucoasei gastrice sunt date de :
a) Helicobater pylorii, boli inflamatorii.
b) Alimentație bio, igieno-dietetica
c) Tratamente curative
d) Nici un răspuns
147. Simptomatologia ulcerului gastric (UG) :
a) Greață ,vărsături acide ,scădere ponderala
b) Creștere în greutate , se ameliorează repede
c) Nu are nici un simptom
d) Nu prezintă dezechilibru între factorii agresivi și protectori gastrici
49
148. Polikiuria este ;
a) Micțiune dureroasa
b) Pierderea involuntara de urina
c) Creșterea anormala a nr. de micțiuni in 24 ore
d) Actul de a urina
149. Hematuria :
a) Prezența puroiului in urina
b) Prezența glucozei in urina
c) Prezența proteinelor in urina
d) Prezența sângelui in urina
150. În criza acuta de guta se întâlnesc o serie de manifestări:
a) Durere, afectând des umerii și soldul
b) Inflamația articulațiilor metatarsofalangiana dar și glezna ,genunchi
c) Are caracter migrator cu dureri în articulații
d) Nu afectează nici o articulație mica
151. Căile de transmitere a virusului hepatic A( HAV )
a) Bolnavii infectați cu virusul herpetic simplex
b) Cale orala și fecala
c) Spălarea mâinilor și tacâmurilor cu apa și săpun
d) Sexul protejat
152. Manifestările clinice ale DZ tip1 :
a) Polidipsie
b) Obezitatea prezentă
c) Tegumente umede
d) Prezenta semnului Babinschi
153. Leziunile tuberculoase renale trec prin 3 stadii :
a) Stadiul I - infiltrativ parenchimatos
b) Stadiul II- Oprirea eliminării bacilului Koch prin urina
c) Stadiul III- Eliminarea bacilului Koch prin sânge
d) Stadiul III - Vindecarea rinichiului mastic
154. În funcție de indicele de masa corporala (IMC) obezitatea se clasifica:
a) IMC< 24,9 = subnutrit
b) IMC = 20-24,9 = normal
c) IMC = 30-39,9 = obezitate gradul I
d) IMC = 39,9- 40 = obezitate gradul II
155. Pericardita acuta este un produs de inflamație a pericardului din diverse
cauze :
a) Accident vascular
b) Boala Parkinson
50
 c) Virala,bacteriana, uremie,traumatisme toracice
d) Boala Varicoasa

Nr. ANUL I - Modulul VII.

crt. Chirurgie, ortopedie şi traumatologie
Dr. Georgescu Nicolae → Itemi de evaluare
156. Entorsa este o leziune traumatică, articulara, interesând:
a) capsula și ligamentul
b) ccartilajul articular
c) eextremitățile articulare
d) sinoviala
157. Marcaţi semnul clinic de siguranță pentru diagnosticul de fractură:
a) deformarea regiunii
b) scurtarea segmentului de membru
c) echimoza tardivă
d) netransmisibilitatea mișcării
158. În comoția cerebral, starea de conştiență revine:
a) maxim 15 secunde de la impact
b) câteva ore după impact
c) sub 24 ore de la impact
d) peste 24 ore de la impact
159. Marcaţi semnul clinic specific pentru diagnosticul de traumatism toracic, cu
„volet costal”:
a) polipneea
b) respirația paradoxală
c) traumatopneea
d) dispnee şi cianoz
160. În cazul suspiciunii de fractură a rahisului, care este mișcarea “interzisă” când
acordăm primul ajutor?
a) extensia
b) flexia
c) înclinarea lateral
d) rotați
161. În coxartroza congenitală, cauza degenerescentei cartilaginoase este
datorată:
a) vârstei
51
 b) inflamației
c) traumatismului
d) supraîncărcării articulare
162. În osteomielita, la debut, microbii se localizează:
a) articular
b) epifizar
c) metafizar
d) diafizar
163. Tuberculoză osteoarticulara se localizează mai frecvent:
a) la șold
b) la genunchi
c) la coloană
d) la cot
164. Diagnosticul de siguranță în osteoporoza, înaintea apariției fracturilor, este
posibil prin:
a) radiografie simplă
b) osteodensitometrie
c) densitometrie cu ultrasunete
d) scintigrafie
165. Într-o tumoră osoasă malignă(G1T1M0) indicația chirurgicală corectă consta
în:
a) excizia intralezionala
b) excizia marginală
c) excizia largă
d) amputația

Nr. ANUL I - Modulul VII.

crt. Chirurgie, ortopedie şi traumatologie
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
166. Ritmul normal cardiac la adulți este :
a) 110-120 pulsații /min
b) 60-120 pulsații/min
c) 60- 80 pulsații /min
d) 130-140 pulsații/min
167. În stop cardio-respirator pulsul se verifica palpând :
a) Artera pulmonara
52
 b) Vena cava
c) Carotida
d) Maleola
168. Resuscitarea cardio-respiratorie este eficientă dacă :
a) Pulsul dispare la arterele carotidă și femurală
b) Dispare activitatea pupilelor
c) Apare circulaţia periferică
d) Apar mișcările respiratorii și pulsul
169. După locul de producere hemoragiile se evidențiază prin :
a) Hemoragii simple
b) Hemoragii complexe
c) Hemoragii externe sau interne
d) Hemoragii mixte
170. Prezența hemoragiei în scaun - Melena- poate fi :
a) Negru lucios ca păcura
b) Alb , lucios
c) Roșu-brun
d) Zaț de cafea
171. Prezența sângelui în urina se numește :
a. Hemoptizie
b. Hematemeza
c. Hemartroza
d. Hematurie
172. Arsura de gradul II se caracterizează prin :
a) Înroșirea pielii
b) Flictene cu conținut clar
c) Flictene cu conținut hemoragic
d) Eritem
173. Plăgile după forma anatomopatologică și evoluție sunt :
a) Doar plăgi simple și deschise
b) Plăgi simple fără cicatrici
c) Plăgi simple ,compuse, complicate
d) Plăgi recente sub 6 ore
174. Hidrosadenita este :
a) inflamație a glandelor tiroidiene
b) inflamație a glandelor sudoripare
c) inflamație a glandelor salivare
d) Toate variantele de mai sus
175. Expunerea prelungită sau necontrolată la soare este urmată de 3 manifestări:
53
 a) Insolație convențională, șocul caloric hipertermic .
b) Insolație sincopa, soc caloric , deshidratarea organismului.
c) Insolație propriu zisa , socul caloric , sincopa calorica .
d) Insolație intracraniană , insolație propriu zisa , coma .
176. În funcție de suprafața arsa - aceasta arata gravitatea arsurii cu ajutorul
schemei lui WALLACE, putem calcula rapid suprafața arsa luând drept
referință cifra 9 ca procent: alegeți varianta corecta :
a) Cap 9%, fiecare membru superior 18%, membrele inferioare 18%,
fața posterioara si anterioara 18%, gat și zona perineala cate 1%
b) Cap 1%, fiecare membru superior 9%, fiecare membru inferior 18%,
fața anterioara și posterioara cat 18%, gat și zona perineala 4%
c) Cap 9%,fiecare membru superior 9%, fiecare membru inferior 18%,
fața anterioara 18% și cea posterioara a toracelui 18 %, gatul și zona
perineala cât 1%
d) Cap 9%, membrele superioare 18%, ambele membre inferioare 18%,
fața anterioara și posterioara a toracelui 30%, gat și zona perineala
1%
177. Prin Administrarea unor substanțe chimice sau aplicarea agenților fizici
anesteziile se clasifică în ;
a) Anestezii generale, de conducere (regionale) , locale
b) Anestezii periferice , decompensate, lombare
c) Anestezii regionale , de relaxare neuronala
d) Anestezie cu pierderea sistemului vegetativ
178. În leziunile datorate de acțiunea frigului degerăturile de gradul I prezinta:
a) paloare
b) eritem
c) flictene serosangvinolente
d) necroza pe derm
179. Panariţiul este o infecție acuta a degetelor data de:
a) Stafilococ, streptococ,bacili .
b) Cicloserina ,antigeni proteici.
c) Aminoacizi monosaturați.
d) Antigeni, anticorpi alfa .
180. Erizipelul este o inflamație care interesează :
a) Pielea și dermul
b) Doar tegumentul
c) Nu recidivează
d) Nu este contagios
181. În componența diartrozei intra următoarele elemente :
54
 a) Fețe articulare ,capsula articulara ,ligamente
b) Ligamente mușchi, tendon
c) Fețe articulare ,capsula articulara ,membrana sinovială ,cavitate
articulară, lichid sinovial, ligamente .
d) Fețe articulare , membrana sinovială, lichid sinovial , mușchi și
tendoane
182. Intreruperea continuității unui segment osos reprezintă:
a) Entorsa
b) Luxație
c) Contuzie
d) Fractura
183. Semnele vindecării unei fracturi:
a) Apariția edemului
b) Creșterea temperaturii
c) Imobilitate anormala
d) Dispariția impotenței funcționale
184. Fractura în lemn verde este :
a) Fractura deschisa la copil
b) Fractură în care fragmentele osoase își păstrează continuitatea
datorita periostului
c) Fractura a humerusului
d) Fractura de torace
185. Semnele clinice de certitudine a unei fracturi sunt:
a) Durere în punct fix
b) Mobilitate anormala
c) Atitudine vicioasă
d) Anchiloza
186. În funcție de structura osului fracturat fracturile se clasifica în :
a) Fracturi pe os patologic și os sănătos
b) Fracturi închise și deschise
c) Fracturi mixte
d) Nici un răspuns
187. Luxația presupune:
a) Deplasare permanenta a extremităților articulare
b) Modificări a epifizei
c) Modificări a diafizei
d) Modificări a întregii articulației
188. Entorsa este o afecțiune traumatica a :
a) Epifizei osoase
55
 b) Diafizei osoase
c) Fractura cu și fără deplasare
d) Articulației
189. Fracturile indirecte se produc :
a) La distantă de locul de acțiune a agentului traumatic
b) La locul de acțiune a agentului traumatic
c) La segmentul proximal de locul agentului traumatic
d) În nici una din situații.
190. Examenele radiologice într-o fractura se fac :
a) Va cuprinde doar articulația de sub fractura
b) Va cuprinde articulația de deasupra fracturii
c) La copii sunt necesare radiografii a celor doua membre fața și profil
d) Se va executa o singura radiografie din profil
191. Acumularea de lichid într-o cavitate articulara este:
a) Hemostaza
b) Hidartroza
c) Hemartroza
d) Hemoptizie
192. Articulațiile după gradul de mobilitate se clasifica in:
a. Imobile,fixe , mobile și laxe
b. Fixe ,mobile, plane,
c. Fixe, mobilitate redusa ,mobilitate mare
d. Doar fixe și mobile

193. Hemartroza este:

a) Hemoragia apăruta in urma unui traumatism
b) Hemoragia iatrogena
c) Hemoragia la nivelul unei articulații
d) Hemoragie abdominala
194. Aparatul gipsat cuprinde de regula :
a) singura articulație a focarului de factura
b) Prinde articulația de deasupra focarului de fractura
c) Prinde articulația de dedesubtul focarului de fractura
d) Prinde articulația de deasupra și dedesubtul focarului de fractura
195. După gradul de lezare entorsele se clasifica prin ruperea unor fibre
ligamentare ,alegeți afirmația falsă de răspuns:
a) Entorse cu ruperea unui nr. mic de fibre ligamentare .
b) Entorse cu ruperea unui nr. important de fibre ligamentare
c) Entorse de cu ruperea totala de ligamente fără echimoza și dureri
56
 d) Entorse cu ruperea total de ligamente cu echimoză ,mobilitate
anormala

Nr. ANUL II - Modulul I.

crt. Urgenţe medico-chirurgicale
Dr. Turcu Gabriela → Itemi de evaluare
196. Criza de astm bronșic:
a) apare mai ales ziua
b) determina tahipnee
c) apare brusc, determinând ortopnee
d) determina inspir forțat, prelungit
197. In pneumotoraxul spontan:
a) pătrunde lichid in pleura
b) apare durere precordiala
c) apare durerea anginoasa
d) pătrunde aer in pleura
198. Durerea anginoasa:
a) iradiază pe marginea cubitala a brațului
b) durează peste 30 de minute
c) are sediul pe o suprafață mica
d) este influențată de mișcările respiratorii
199. In IMA, durerea :
a) cedează la nitroglicerina
b) se însoțește de bradicardie
c) cedează la opiacee
d) se însoțește de HTA
200. Edemul pulmonar acut:
a) manifestările apar mai ales ziua
b) pacientul este eritematos
c) pacientul prezinta bradicardie
d) pacientul prezinta expectoratei spumoasa
201. Cauza cea mai frecventa a morții subite cardiace este:
a) bradicardia sinuzala
b) blocul atrio-ventricular total
c) fibrilația ventriculara
d) tahicardia paroxistica
202. Blocurile pot fi:
a) interatrial
b) sino-carotidian
57
 c) atrio-ventricular
d) interventricular
203. Semnele clinice care indica stopul cardio-respirator sunt:
a) căderea posterioara a limbii
b) pierderea cunoștinței
c) deficit de puls
d) contractura periferica (rigiditate)
204. Simptomatologia in encefalopatia hipertensiva include:
a) tulburări olfactive
b) redoarea cefei
c) cefalee intensa cu vărsături
d) sincopa
205. Coma hipoglicemica:
a) se tratează cu glucoza hipertona
b) se instalează lent, fiind o coma calma
c) poate apărea după consumul de fibre
d) se însoțește de tegumente uscate si pliu cutanat persistent
206. Coma ceto-acidozica:
a) se însoțește de scăderea pH-ului sanguin
b) se însoțește de transpirații
c) se instalează brusc
d) este determinata de un exces de insulina
207. Intoxicația cu barbiturice:
a) se însoțește de HTA
b) se însoțește de bradipnee si hipotonie
c) se instalează mai rapid postprandial
d) nu determina coma
208. Printre cauzele de abdomen acut se numără:
a) ocluzia intestinala
b) accidentul vascular cerebral
c) pleurezia bazala
d) gastrita
209. Claudicația intermitenta:
a) apare in molet, la mers
b) are caracter pulsatil
c) apare in sindromul de ischemie acuta
d) apare in tromboflebita profunda
210. In sindromul de ischemie acuta periferica pacientul prezinta:
a) durere anginoasa
58
 b) febra
c) absenta pulsului
d) edem
211. Simptomele insolației includ:
a) hipotermie
b) transpirații excesive
c) dificultăți de respirație si confuzie
d) insomnia
212. Electrocutarea:
a) poate produce edeme
b) acționează in special asupra inimii si respirației
c) curentul continuu este mai periculos decât cel alternativ
d) este influențată de temperatura mediului înconjurător
213. Toxiinfecțiile alimentare:
a) determina agorafobie
b) pot fi toxice sau infecțioase
c) evoluează întotdeauna cu febra mare
d) se vindeca întotdeauna spontan
214. Abdomenul acut:
a) apare brusc, in plina sănătate
b) se tratează exclusiv chirurgical
c) poate fi determinat de infarctul de miocard
d) localizarea durerii nu orientează asupra diagnosticului
215. Conduita de urgenta in astmul bronșic include:
a) antitusive
b) opiacee (morfina, mialgin)
c) miofilin si HHC
d) vasodilatatoare
216. Durerea in IMA:
a) durează mai puțin de 30 de minute
b) se însoțește de greața si vărsături
c) se însoțește de HTA
d) poate iradia in centura
217. Simptomele crizei de astm bronșic sunt:
a) dispnee inspiratorie
b) dispnee expiratorie
c) diplopie
d) puls cățărător
218. Simptomatologia in edemul pulmonar acut include:
59
 a) dispnee severa
b) edem al pleurei
c) amauroza
d) redoare pulmonara
219. In coma alcoolica:
a) pacientul prezinta tegumente uscate si pliu cutanat persistent
b) apare volvulusul intestinal
c) evoluează cu diplopie, dizartrie si vertij
d) se perfuzeaza soluții macromoleculare
220. Extrasistolele:
a) au originea in sistemul excitoconductor
b) pot fi supraventriculare
c) trec prin valva mitrala
d) pot evolua cu amauroza

Nr. ANUL II - Modulul I.

crt. Urgenţe medico-chirurgicale
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
221. În cazul unui stop cardio-respirator putem întâlni:
a) Creșterea mișcărilor respiratorii
b) Încetarea bătăilor inimii, absența pulsului
c) Miozina cu globi oculari mobili
d) Toate enunțurile de mai sus
222. Eficiența respirației artificiale și a masajului cardiac extern apreciază:
a) Dispariția respirației
b) Dispariția pulsului și a mișcării toracale
c) Apariția midriazei și recolorarea tegumentului
d) Dispariția miozinei
223. Contraindicațiile masajului cardiac extern:
a) Leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale
b) Malformații osoase ale cutiei toracice
c) Plagă profundă
d) Toate enunțurile de mai sus
224. Frecvența cardiacă normală la adulți este:
a) 90-100 pulsații / min
b) 130-140 pulsații /min
c) 140-160 pulsații/min
d) 60-80 pulsații /min
225. Tehnica de resuscitare presupune:
60
 a) Stabilirea funcției venoase
b) Stabilirea debitului venos
c) Restabilirea funcției cardio-respiratorie
d) Administrarea de vitamine
226. Manevrele de resuscitare se efectuează prin:
a) Masaj cardiac extern
b) Victima se așază în poziție dorso-laterală
c) Cu victima obligatoriu în decubit ventral
d) Doar cu masca de oxigen
227. Criteriile de evaluare primare a victimei presupune:
a) Aprecierea funcției verbale
b) Aprecierea stării de depresie
c) Evaluarea mobilității
d) Aprecierea stării de conştiență
228. În cazul în care victima nu răspunde la tehnica de resuscitare presupune:
a) Se anunță familia
b) Se anunță la serviciul ambulanță 112
c) Se abandonează victima
d) Toate enunțurile de mai sus
229. Evaluarea eficacității masajului cardiac extern:
a) În inspir : urmărirea expansiunii toracice.
b) Daca se destinde: căile aeriene nu sunt libere
c) În expir : va menține gura închisă
d) Verificarea venei radiale
230. Resuscitarea se efectuează :
a) Timp de 10 minute
b) Timp nelimitat până la apariția funcției neuronală
c) Timp nelimitat până la sosirea ajutorului medical
d) Timp de 1 minut cu pauză de 10 minute
231. In stop cardio-respirator pulsul se verifica palpând :
a) Artera pulmonara
b) Vena cava
c) Carotida
d) Maleola
232. Resuscitarea cardio-respiratorie este eficientă dacă ;
a) Pulsul dispare la arterele carotidă și femurală
b) Dispare activitatea pupilelor
c) Apare circulaţia periferică
d) Apar mișcările respiratorii și pulsul
61
Nr. ANUL II - Modulul II.
crt. Obiective şi tehnici în kinetoterapie
Dr. Bezerghean Rodica → Itemi de evaluare
233. Postura și mișcările pot fi considerate :
a) Reflexe condiționate ,
b) Automate ,
c) Respectă refluxul condiționat existent prealabil mișcării ,
d) Sub influența inconștientă a cerebralului .
234. Metoda Kabat ( Herman ) folosește o metodologie de recuperare :
a) Psihică ,
b) Neuromotorie ,
c) Pregătește pentru alte proceduri BFK ,
d) se adresează copiilor cu deficiențe de coloană vertebrală .
235. Metodele de reeducare naturală se referă la segmentele coloanei vertebrale
dorsale ș lombare cunoscute ca :
a) Metoda Klapp ,
b) Metoda non Niederhaeffer ,
c) Ambele ,
d) Kinetoterapia pasivă.
236. Metoda Schrolh facilitează :
a) Corectarea ortopedică ( nesângerândă ) a unei scolioze ,
b) Delordozarea ,
c) Mărirea diametrelor A.P. traumus toracic ,
d) Corectează deficitele respiratorii obstructive .
237. Pentru hipermobilitate / paralizii flasce este nevoie de :
a) Posturarea articulației cu orteze fixe ,
b) Tonifierea musculară în condiții de scurtare a musculaturii
periarticulare ,
c) Menținerea unei contracții musculare eficiente în timpul mișcărilor
pe direcții anatomofiziologice ,
d) Tratament condroprotector .
238. Mersul deficitar recunoaște afecțiuni la nivelul articulațiilor :
a) Coloanei vertebrale lombare ,
b) articulațiile genunchilor ,
c) Deficiențe neuronale a centurii pelvine ,
d) Deficiența statusului bipodal ,
239. Amplitudinea articulară ( bilanțul articular ) reprezintă măsurarea :
a) Unghiurile de mișcare ,
62
 b) Forța de contracție ,
c) Apariția durerii ,
d) Limitarea manevrelor kineto – pasive .
240. Bilanțul muscular reprezintă evaluarea forței musculare prin examen
manual. Este deci:
a) metodă subiectivă ,
b) Un exercițiu de recuperare ,
c) Autocontrol din partea pacientului ,
d) Prognostic reparator .
241. Asupra cărora din următoarele aparate și sisteme se repercutează efectele
mișcării pasive ?
a) Aparatului locomotor ,
b) Sistemului nervos ,
c) Aparatului circulator ,
d) Aparatului digestiv .
242. Care sunt modalitățile de realizarea a rezistenței în mobilizarea activă contra
unei rezistente ?
a) Materialele elastice ,
b) Contra forța kinetoterapeutului ,
c) Apa ,
d) Corpuri mobile în mișcare .
243. Care din următoarea afirmație este falsă cu privire la întindere ( strech ) :
a) Întinderea este o manevră ce se execută în 3 modalități ,
b) Întinderea prelungită are efect inhibitor pentru antagoniști ,
c) Întinderea prelungită este manevra cunoscută pentru reflexele
miotatice ,
d) Întinderea rapidă facilitează mișcarea .
244. Care din următoarele stadii trebuie parcurse de tehnica „ înzăvorârii “
coloanei lombare și în ce condiții ?
a) Mobilizarea trunchiului ca pe o piesă unică ,
b) Fixarea rahisului lombar în poziție neutră concomitent cu
imobilizarea membrelor ,
c) Poziția șezând pe tot parcursul exercițiului ,
d) Trunchiul înzăvorât se mobilizează complet independent de
membre .
245. Care din următoarele grupe musculare trebuie tonifiate în coxartroză ?
a) Mușchii osos - iliac ,
b) Mușchii abductori ,
c) Mușchii rotatori ,
63
 d) Tensor al fasciei lată .
246. În poliartrita reumatoidă se vor evita activitățile care solicită articulațiile
mâinii :
a) Mușchii flexori ai degetelor ,
b) Mușchii extensori ai degetelor ,
c) Articulația pumnului ,
d) Imobilizarea prelungită a policelui .
247. Care din următoarele proceduri reprezintă metode de tonifiere pentru
musculatura inspiratorie ?
a) Inspir cu o nară , cealaltă fiind presată cu degetul ,
b) Inspiruri repetate pe ambele nări ,
c) Inspiruri profunde pe ambele nări ,
d) Combinația tuturor .
248. Care din următorii mușchi au tendința de retracție în coxartroză ?
a) Mușchii abductori ,
b) Mușchi extensori ,
c) Mușchi rotatori externi ,
d) Mușchi flexori .
249. Contracția izometrică :
a) Reprezintă o contracție musculară în care lungimea fibrei musculare
rămâne constantă ,
b) Reprezintă o contracție musculară ce determină apropierea
capetelor de inserție ,
c) Reprezintă o contracție musculară ce deplasează articulația ,
d) Reprezintă statusul bipodal prelungit .
250. Creșterea antrenamentului la efort se realizează prin :
a) Coordonarea selectivă a aparatelor și sistemelor organismului și
prelungirii lui pentru efort ,
b) Scăderea antrenamentului la efort cu monitorizarea parametrilor
subiectivi / senzația de oboseală , vertij , durere ,
c) Creșterea antrenamentului la efort cu monitorizarea parametrilor
funcționali – aparatul cardio – respirator
d) Aparatul respirator - apariția dispneei .
251. Stabilitatea genunchiului o constituie exercițiile de contracție a mușchilor :
a) Ischioganbierii ,
b) Cvadricepsul ,
c) Ambele grupe musculare ,
d) Nici una din grupele musculare menționate .
252. Care din următoarele sunt metode de provocare a contracției reflexe ?
64
 a) Reflexul de întindere ,
b) Reacția de echilibrare ,
c) Contra prizele ,
d) Reflexele de poziție .
253. Care este scopul principal în tratamentul postural al policelui în ,,Z”?
a) Postarea flexiei maxime a policelui ,
b) Postare abducției maxime a policelui ,
c) Ambele sunt adevărate ,
d) Nici o afirmație nu este adevărată .
254. În care caz de deviație cubitală din PR. se reduce prin tonifierea aparatului
exterior al degetelor ?
a) În cazul în care deviația cubitală poate fi redusă activ ,
b) În cazul în care deviația cubitală redusă pasiv poate fi menținută
activ ,
c) Ambele afirmații sunt corecte ,
d) Nici o afirmație nu este corectă .
255. Care din următoarele principii cu privire la mobilizările articulare sunt false?
a) Mobilizarea trebuie să se facă în axul articulației respective ,
b) Se poate mobiliza o articulație prin intermediul alteia ,
c) Mobilizarea poate fi dozată ca ritm , forță și durată ,
d) Enunț parțial corect în totalitate .
256. Câte grade are unghiul mișcării de extensie a umărului ?
a) 30 ˚ ,
b) 50 ˚ ,
c) 80 ˚ ,
d) 120 ˚ .
257. Imobilizarea de contenție : Care afirmație e greșită?
a) Constă în menținerea ,, cap la cap”a suprafețelor articulare sau a
fragmentelor osoase ,
b) Blochează un segment sau o parte dintr-un segment sau într-un
sistem de fixație externă (aparat gipsat , atelă ) ,
c) Se utilizează pentru protecția aparatelor și sistemelor protejate
scheletar ,
d) Este utilizată pentru consolidarea fracturilor și în luxații .
258. Care dintre următoarele reprezintă dezavantaje ale imobilizării ?
a) imobilizare corectează posturile vicioase care țin de țesuturi și
niciodată de oase ,
b) Imobilizarea induce hipotrofia musculară de inactivitate ,
c) Imobilizarea determină destructurarea cartilaginoasă ,
65
 d) Imobilizarea sclerozează vasele de sânge .
259. Cere sunt efectele tracțiunilor intermitente în ax în coxartroză ?
a) Antalgic ,
b) Miorelaxant ,
c) Cresc tonusul muscular ,
d) Îmbunătățesc mobilitatea și circulația locală .
260. Care din următoarele afirmații sunt adevărate în legătură cu o gimnastică
specifică bolnavilor cu arteriopatie :
a) Exercițiile sunt alese în funcție de nivelul la care sunt localizate
obliterările ,
b) Necesită obligatoriu asocierea medicației AINS ,
c) Mușchii coapselor sunt solicitați în obliterările mijlocii prin mișcări
de flexie și extensie pe bazin ,
d) În obliterările înalte prin mișcări de triplă flexie .
261. Disinergismul muscular (autoganismul) – flexorii – extensorii prezent în mâna
artrozică se poate corecta:
a) Tonifierea flexiei degetelor ,
b) Modificarea tipului de prehensiune digito-palmară ,
c) Scăderea tonusului muscular crescut al flexorilor ,
d) Purtarea de orteze palmo – brahiale continui
262. Prin ce tehnici se realizează asuplizarea lombară în lombo – sacrală :
a) Bascularea pelvisului ,
b) Întinderea flexorilor șoldului ,
c) Întinrea extensorilor lombare ,
d) Tonifierea musculaturii paravertebrale dorso - lombare .
263. Care dintre următoarele reprezintă parametrii ce caracterizează mobilizarea
pasivă pură asistată ?
a) Aplicarea alternativă a prizelor și contra prizelor ,
b) Poziția pacientului și a kinetoterapeutului ,
c) Manevrele trebuie forțate ,
d) Se aplică între ședințe orteze de contenție .
264. Ce urmărește kinetoterapia activă în spondilită ankilozantă ?
a) Menținerea rectitudinei coloanei vertebrale ,
b) Menținerea pulsiei și repulsiei brațelor ,
c) Menținerea mobilității articulațiilor periferice ,
d) Menținerea complianței toracice .
265. Care din următoarele grupe musculare sunt afectate în umărul mixt?
a) Mușchiul trapez ,
b) Mușchii rotatori ai umărului ,
66
 c) Mușchiul biceps brahial ,
d) Mușchiul stenocleido – mastoidian .
266. Stabilitatea genunchiului o constituie exercițiile de contracție a mușchilor ?
a) Ischiogambieri ,
b) Tensorul faciei – lata ,
c) Ambele grupe musculare ,
d) Mușchii gambei în totalitate .
267. Semnul Patrik este pozitiv în :
a) Coxită ,
b) Coxartroză ,
c) Deficiențele musculare ale șoldului ,
d) Osteonecroza aseptică de cap femural ,
268. Ce definește sindromul de apertură toracică /
a) Modificări vasculo- scheletare ale sternului ,
b) Ablația dobândită a claviculei (posttraumatică ) ,
c) Simptome ce exprimă compresiunea elementelor vasculo – nervoase
ce afectează întreg membrul superior ,
d) Modificări de sensibilitate localizate la un singur deget .
269. În hernia de disc sindromul vertebral lombar este manifestat prin :
a) Scolioză cu contractură musculară paravertebrală ,
b) Tulburări de statică bipodală ,
c) Atrofia musculaturii coapsei ,
d) Tulburări circulatorii asociate .
270. Care din obiectivele menționate mai jos este obligatorie pentru ameliorarea
unui sindrom vertebral ?
a) Masajul ,
b) Repunerea la trat… electric,
c) Posturarea pe plan semidur ,
d) Infiltrația ,,loco - dolenti ” .
271. Pentru a recomanda recuperarea șoldului operat cu ( osteosinteză)trebuie
să treacă :
a) Cel puțin 3 luni ,
b) Cel puțin 6 luni ,
c) Perioada este variabilă de la caz la caz ,
d) Nu se recomandă tratament kinetic .
272. În încărcarea progresivă a membrului inferior operat, care este examenul ce
dictează momentul începerii tratamentului ?
a) Aspectul radiologic al focarului de fractură ,
b) Lipsa tulburărilor neurologice ,
67
 c) Lipsa tulburărilor vasculare ,
d) Posibilitatea statusului bipolar .
273. În entorsa genunchiului obiectiv princeps a recuperării este :
a) Examenul clinic și radiologic ,
b) Învățarea bolnavului să-și blocheze activ genunchiul ( zăvorâre) ,
c) Aplicarea balneo – hidro – terapie ,
d) Instituirea precoce a kinetoterapiei active .
274. Artroza la gleznă ( posttraumatică ) cu tulburări severe de dinamică bipodală
obligă la tratament ortopedic în cazurile :
a) Se asociază cu demineralizarea severă justoepifizară ,
b) Prezintă la bilanțul articular parametri de invaliditate ,
c) Se asociază cu tulburările ale dinamicii genunchiului ,
d) Modifică articulația genunchiului .
275. În fracturile falangelor piciorului tratamentul de recuperare trebuie sa
intereseze și :
a) Articulațiile metatorso- falangiene ,
b) Articulațiile gleznei ,
c) Nu este obligatoriu ,
d) Masoterapia bolții plantare .
276. În recuperarea gleznei posttraumatice ( nefracturată) se folosesc:
a) Tehnici de facilitare neuro-musculară proprioceptivă ,
b) Băi galvanice ,
c) Posturarea cu imobilizare în A.G. ,
d) Imobilizarea în poziție antideclivă .
277. După consolidarea unei fracturi de la pivot portant ( genunchi , gleznă ) ,
tratamentul kinetic trebuie să aibă în vedere :
a) Dozarea exercițiilor , progresiv cu colaborarea pacientului ,
b) Asocierea unei ghete ortopedice ,
c) Exerciții în lanț închis ,
d) Neasocierea tulburărilor vasculare .

ANUL II - Modulul II.

Nr.
Obiective şi tehnici în kinetoterapie
crt.
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
278. Planurile anatomice sunt:
a) Axa sagitală și axa frontală
b) Planul sagital și axa frontală
c) Planurile transversale
d) Planul sagital,planul frontal,planul transversal
68
279. Coloana vertebrală este împărțită în:
a) Coloana cervicală,toracală,lombară,sacrată
b) Cervical,dorasal și coccigian
c) Toracal,lombar și sacrat
d) Nici o variantă corectă
280. Flexia reprezintă mișcarea de :
a) Înclinare laterală
b) Înclinare anterioară
c) Rotaţie internă
d) Rotație externă
281. Articulația genunchiului cuprinde:
a) Femur, tibie și patelă
b) Femur și tibie
c) Membrul inferior și bazin
d) Şold și gambă
282. Țesutul muscular poate fi clasificat funcțional în:
a) Voluntar
b) Involuntar
c) Cardiac
d) Voluntar și involuntar
283. Redoarea articulară netratată duce la:
a) Anchiloză
b) Scolioză
c) Hepatită
d) Nici o variantă corectă
284. Cauzele oboseli musculare sunt:
a) Poliomielită
b) Picior plat
c) Obezitate
d) Toate variantele sunt corecte
285. Retractura musculară reprezintă :
a) Creșterea rezistenței musculare la mișcarea pasivă
b) Blocarea articulației
c) contracție ireversibilă
d) stare fiziopatologică
286. Articulațiile sunt clasificate în:
a) Articulații fibroase
b) Articulații cartilaginoase
c) Articulații sinoviale
69
 d) Toate variantele sunt corecte
287. Cavitatea glenoidă este compusă din:
a) Glenoidă osoasă și cartilaj articular
b) Glenoidă osoasă, cartilaj articular și lambrum glenoidal
c) Ligamente și cartilaj
d) Nici o variantă corectă
288. Care dintre următoarele aspect nu condiţionează rezistenţa musculară:
a) Amplitudinea de mişcare
b) Forţa musculară
c) Circulaţia musculară
d) Factori nervoşi
289. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizează:
a) Mersul pe jos
b) Termoterapia
c) Înotul
d) Ciclismul
290. Efectele antrenamentului la efort sunt complexe, cu o excepţie:
a) Ameliorarea condiţiei psihice
b) Scăderea indicelui tensiune-timp
c) Creşterea suprafeţei alveolo-capilare de schimb
d) Creşterea indicelui tensiune-timp
291. Tehnicile anakinetice apelează la:
a) Mobilizare pasivă
b) Contracţie izometrică
c) Posturare
d) Contracție izotonă
292. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:
a) Mobilizarea liberă
b) Contracţia izometrică
c) Relaxarea muscular
d) Mobilizarea auto-liberă
293. Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a) Tehnicilor anakinetice
b) Tehnici kinetice statice
c) Mobilizărilor pasive
d) Tehnicilor de facilitare
294. Mișcarea de supinație articulara se apreciază prin:
a) Rotație spre interior
b) Orientare a palmei in sus
70
 c) Rotație interna a pumnului
d) Orientare a palmei in jos
295. Capacitatea de mișcare articulara se apreciază prin:
a) Bilanţ clinic
b) Istoricul bolii
c) Bilanţ articular
d) Bilanţ muscular
296. Miscarea de inversie a piciorului este realizata de următorii mușchi:
a) Gemenul intern
b) Gambierul posterior
c) Extensor comun al degetelor
d) Flexorul comun al degetelor
297. Cum se apreciază amplitudinea mișcărilor proprii al umărului:
a) Goniometric
b) Prin măsurarea distanței în centimetrii
c) Prin măsurarea distanţei în milimetrii
d) prin raportarea la valorile umărului opus
298. Capacitatea de mișcare articulară se apreciază prin:
a) Bilanţ clinic
b) Istoricul bolii
c) Disponibilităţile de comunicare
d) Bilanţ articular
299. Bilanţul articular se realizează:
a) Prin testarea forţei musculare a muşchilor adiacenţi unei articulaţii.
b) Cu ajutorul goniometrului.
c) Prin comparaţie cu mobilitatea anormala
d) Cu ajutorul artroscopului
300. În analiza mobilităţii articulare se apreciază:
a) Gradul maxim de mobilitate
b) Forţa musculară
c) Spasticitatea
d) Abilitatea
301. Tehnicile anakinetice apelează la:
a) Mobilizare pasivă
b) Imobilizare
c) Posturare
d) Contracţie izometrică
302. Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a) Tehnicilor anakinetice
71
 b) Mobilizărilor active
c) Tehnici kinetice statice
d) Mobilizărilor pasive
303. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:
a) Mobilizării pasive
b) Kineziei statice
c) Mobilizării active voluntare
d) Mobilizării
304. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:
a) Contracţia izometrică
b) Relaxarea
c) Tracţiunile
d) Mobilizarea activă
305. Capacitatea de a manifesta valori mari de forţă în cea mai mică unitate de
timp se numeşte:
a) Forţă maximă relativă
b) Forţă maximă absolută
c) Forţă explozivă
d) Forţă dinamică
306. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin:
a) Urcatul scărilor
b) Alergare
c) Echivalentul metabolic
d) Covorul rulant
307. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de:
a) 1 pe săptămână
b) 2-3 pe săptămână
c) 5 pe săptămână
d) 10 pe săptămână

ANUL II - Modulul III.

Nr.
Hidrotermoterapia
crt.
Dr. Bezerghean Rodica → Itemi de evaluare
308. Climatoterapia este rezultatul combinării a 3 factori obligatorii . Care este
afirmația greșită ?
a) Meteorici
b) Cosmici
c) Telurici
d) Vegetali
72
309. Climatul alpin este indicat în :
a) Boli respiratorii ,
b) Boli renale ,
c) Boli digestive ,
d) Boli endocrine .
310. Reacția balneară apare într-o perioada după :
a) 6 -8 zile de la începerea curei ,
b) După epuizarea tratamentului ,
c) Apariția efectelor secundare cutanate ,
d) Efecte adverse din punct de vedere fiziologic.
311. Efectul curelor externe cu băi minerale carbogazoase se bazează pe :
a) Calitățile chimice ale CO2
b) Pe acțiunea mecanică și termică
c) Se asociază cu masoterapie
d) Se pot efectua în bazine comune .
312. Care este afirmația greșită ?Balneohidroterapia cuprinde procedurile aplicate
pe corp cu:
a) Ape minerale
b) Nămoluri
c) Radiații ultraviolete
d) Aerosoli
313. Contraindicațiile specifice în cura balneară sunt :
a) Contraindicații balneare și climaterice locale ,
b) Stări și asocieri patologice individuale ,
c) Temperatura și umiditatea zilei ,
d) Boli asociate .
314. Termalitatea unei ape minerale este dependentă de :
a) Adâncime ,
b) Straturile pe care le străbate ,
c) Compoziția pe care o conține ,
d) Modalitatea de efracție a suprafeței solului .
315. Terapia hidrominerală prin administrare per orală se adresează în cazul
apelor cloruro-sodice:
a) Bolilor renale
b) Bolilor endocrine
c) Boli respiratorii
d) Bolilor genitale
316. Specificitatea nămolurilor este dată de :
a) Substanțe omogene ,
73
 b) Conținutul de fibre vegetale ,
c) Hidro - sulfura de fier coloidală ,
d) Conținutul de apă .
317. Băile de sulf au ca acțiune :
a) Stimularea metabolică ,
b) Scad glicemia ,
c) Acțiune keratolitică ,
d) Nu se administrează în cura externă .
318. Hidrogenul sulfurat din apele minerale sulfuroase se resoarbe pe cale :
a) Digestivă ,
b) Respiratorie ,
c) Cutanată ,
d) Pe toate căile .
319. Mofetele naturale se găsesc la :
a) Techirghiol ,
b) Malnas ,
c) Herculane ,
d) Buzași .
320. Pentru bolile cardiovasculare ce stațiuni sunt indicate ?
a) Mănești ,
b) Sângeorz – băi ,
c) Amara ,
d) Buziaș .
321. Pentru ca o apă minerală clorura sodică să-și justifice denumirea trebuie să
conțină :
1 g %,
a) 10 g % ,
b) 100 g % ,
c) Să conțină și alte săruri clorurate .
322. Contraindicațiile mofetelor se adresează :
a) Asteniei nervoase ,
b) Bolilor cronice ale miocardului ,
c) Aparatului respirator ,
d) Toate sunt contraindicate .
323. Peloid înseamnă :
a) Nămol format în turbărie ,
b) Nămol terapeutic ,
c) Nămol vitriolic ,
d) Aplicație numai pe articulații inflamate .
74
324. Procesul de heliotermizare se efectuează sub acțiunea :
a) Căldurii solare ,
b) Diferenței de concentrație salină ,
c) Variațiile izvorului de alimentare ,
d) Curenților de convenție descendenți .
325. Temperaturile folosite la băi carbogazoase se situează :
a) Sub valorile de 35 ˚ C,
b) Peste 40 ˚ C ,
c) Peste temperatura de termo-indiferență a apei ,
d) Nu se folosesc băi carbogazoase în cure externe .
326. Tratamentul cu mofete are efect vasodilatator asupra :
a) Asupra digestiei ,
b) Asupra aparatului cardio - vascular ,
c) Asupra motilității tubului digestiv ,
d) Asteniei nervoase ,
327. În tratamentul bolilor digestive se administrează :
a) Feruginoase ,
b) Acide cu CO2 nedisociat ,
c) Ape alcaline cu mai multe subclase ,
d) Combinația celor prezentate mai sus .
328. În tratamentul dermatozelor sunt indicate în principal :
a) Ape sulfuroase – arsenicale ,
b) Ape cloruro – sodice ,
c) Ape radioactive ,
d) Nu se folosesc apele menționate mai sus .
329. Ce asociere terapeutică folosim în tratarea psoriazisului multifocal ?
a) Cura heliomarină + ape sulfuroase ,
b) Cura heliomarină + ape cloruro sodice ,
c) Cura balneară în stațiuni peste 1500 m ,
d) Mofete leziuni cutanate .
330. Fracțiunea bituminoasă a nămolurilor conține .
a) Hidrogen sulfurat ,
b) Magmă vegetală ,
c) Estrogen activ cu rol hormonal ,
d) Substanțe minerale nedisociabile ,
331. Afecțiunile ortopedice (consolidate ) beneficiază predominant de stațiuni :
a) Marine ,
b) Altitudini peste 1000 m , pentru că sunt ultraviolete ,
c) Băi radioactive ,
75
 d) Stațiuni fără ape minerale .
332. Nămolurile minerale au termopexie mai ridicată decât cele de turbă ?
a) Da
b) Nu sunt dependente de aceste criterii
c) Se recomandă afecțiunilor acute
d) Se utilizează asociate la băi carbogazoase .

Nr. ANUL II - Modulul III.

crt. Hidrotermoterapia
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
333. Hidrotermoterapia este :
a) Procedura terapeutica variata cu o temperatură a apei peste 30
grade Celsius
b) Ramura a balneofizioterapiei care foloseste in scop terapeutic si
preventiv apa sub diferite stari de agregare, lichida, solida, gazoasa
la diferite temperaturi.
c) Ramura a balneofizioterapie in care apa este folosita sub forma
lichida si îmbunatatita cu substante medicmentoase la diferite
temperaturi
d) Ramura a balneofizioterapiei cu proceduri variate
334. Enumerați procedurile în funcție de temperatura apei :
a) Rezistenta și termorezistenta
b) Hidrotermoterapia , criotermoterapia
c) Termoterapia , hidroterapia propriu zisa , crioterapie
d) Criotermoterapia , termoterapia
335. Efectele Hidrotermoterapiei :
a) Efecte mecanice, termice, chimice
b) Efecte termice si fizice
c) Efecte mecanice -fizice
d) Efecte termo-chimice
336. Care sunt regulile tehnicii folosite in Hidrotermoterapie :
a) Procedurile se executa după ce bolnavul a luat micul dejun
b) Nu este necesar consultul medicului chiar daca apar fenomene
supraadăugate
c) Procedurile se vor executa pe stomacul gol sau după o ora de la
micul dejun
d) Procedurile se poate efectua si seara după cina
337. Sala de Hidrotermoterapie trebuie :
a) Să fie de culoare închisa
76
 b) Să nu aibă iluminat artificial
c) Să fie mare , spațioasa , prevăzută cu o antecameră pentru pacienți
d) Poate fi mica deoarece nu se fac decât dușuri
338. Împachetările cu parafina se pot folosi sub forma de:
a) Bai generale
b) Pensulări
c) Cu presiune
d) Nu se folosesc
339. Băile ascendente Hauffe sunt :
a) Calde
b) Fierbinți
c) Foarte reci
d) Reci
340. Procedurile utilizare in hidrotermoterapie folosesc :
a) Ape calde ,reci, cu substanțe chimice, aburi, aer cald
b) Ape reci, calde, aburi , aer cald,
c) Ape calde ,reci, cu substanțe chimice , aer cald ,aburi parafina ,
nămol
d) Ape reci, calde , chimice , parafina, nămol
341. Dușurile reci folosesc apa la temperaturi de :
a) 18-20grade C
b) 20-22grade C
c) 16-18-grade C
d) 10-15 grade C
342. Acțiunea excitației termice asupra termoreglării :
a) Scade temperatura sângelui
b) Hipoglicemie
c) Creste temperatura sângelui
d) Scade secreția de adrenalina
343. Indicațiile împachetării cu nămol sunt :
a) Afecțiuni ale aparatului locomotor
b) Tbc
c) Neoplasm
d) Abcese și infecții
344. Efectele căldurii asupra organismului ;
a) Decontracturant , vasodilatator
b) Crește durerea
c) Crește spasticitatea
d) Produce vasoconstricție
77
345. Reguli generale ale HTT :
a) Se pot aplica pe orice tip de tegument al bolnavilor
b) După procedurile calde, reci și de sudație nu e necesar o scurta
perioada de răcire
c) Procedurile de hidrotermoterapie nu se pot aplica pe tegumente
reci ale bolnavilor
d) După efectuarea procedurilor nu e necesara ștergerea tegumentelor.
346. După temperatura compresele pot fi :
a) Reci , calde ,moi
b) Calde , reci cu aburi
c) Alternate ,reci, calde cu aburi ,stimulante
d) Reci sau calde
347. Compresele stimulante sau Priessnitz sunt :
a) Comprese calde
b) Comprese reci acoperite
c) Comprese alternante
d) Comprese cu aburi
348. Cataplasmele se împart în :
a) Cataplasme umede si uscate
b) Cataplasme umede
c) Cataplasme de natură organica
d) Cataplasme uscate
349. Efecte terapeutice ale cataplasmelor asupra organismului :
a) Hipermizant, resorbant , analgezic, termic fizic, chimic
b) Au efect caloric
c) Au efect chimic
d) Doar efect termic
350. Împachetările pot fi :
a) Umede ,uscate ,parafină ,nămol
b) Uscate, parafină, nisip
c) Umede și parafina
d) Uscate, umede, parafină, nămol ,nisip
351. Împachetările uscate se aplica în :
a) Intoxicații si infecții cronice , sifilis terțiar
b) Tbc
c) Tulburări de glande cu secreție interna
d) Sindroame miocardice
352. După temperatură dușurile sunt :
a) Dușuri reci , alternante, aer cald
78
 b) Dușuri reci, calde alternate, aburi si aer cald
c) Dușuri calde cu aburi și aer cald
d) Dușuri calde și aer cald
353. După forma jetului distingem dușuri:
a) Dușul rece în rozeta
b) Dușul în rozeta alternant
c) Dușul în rozeta ,sul ,evantai
d) Dușul rece, cald în rozeta ,evantai ,masaj
354. Dușurile speciale sunt :
a) Dușul evantai
b) Dușul masaj
c) Dușul cald rece
d) Dușul masaj si subacval
355. Indicațiile dusului masaj;
a) Contuzii , entorse, mialgii
b) Neoplasme
c) HTA
d) Hipersensibilitate
356. Contraindicațiile dusului subacval :
a) Paralizii
b) Afecțiuni gastrice si intestinale
c) Fragilitate vasculara
d) Obezitate
357. In funcție de compoziția chimica distingem următoarele bai :
a) Băi cu apă colorata
b) Băi cu ape minerale ,
c) Băi cu diferite gaze și ingrediente
d) Băi cu ape simple, minerale, diferite gaze și ingrediente
358. Indicațiile terapeutice ale băilor Halbbad :
a) Relaxare musculară
b) Colaps
c) Hemoragii
d) În timpul atacurilor de panică
359. Tehnica de aplicare a băilor fierbinți :
a) Efect revigorant durata 10 min
b) Pot fi de scurta durata cu efect excitant
c) Efect calmant durata medie 2-5 min
d) Pot depăși 30 min

79
360. Băile parțiale pot fi :
a) Reci si calde , ascendente
b) Calde si alternante , alternante
c) Reci , calde alternante , ascendente
d) Doar reci și calde
361. După compoziție băile medicinale se împart in:
a) Băi cu ingrediente chimice , medicinale ,radiante
b) Băi cu plante medicinale , abur ,bule
c) Băi cu plante medicinale ,cu vapori chimici, toxice
d) Bai cu compoziție chimica, plante medicinale ,aburi, bule carbon si
oxigen
362. Băile cu abur sunt :
a) Proceduri care folosesc căldura uscată
b) Proceduri care folosesc căldura umedă sub forma de vapori
c) Proceduri care folosesc aerul rece sub formă de vapori
d) Proceduri cu un aport mare de căldura într-un timp foarte mare
363. Durata unei băi este de
a) 5- 20 min
b) Peste 30 min
c) Peste 40 min
d) 3-5 min
364. Cum se numește baia de imersie :
a) Baie răcoroasă
b) Baie fierbinte
c) Baie cu bule
d) Baie de scufundare
365. Contraindicaţiile băilor calde sunt:
a) Pareze
b) Boli reumatismale
c) Paralizii
d) Boli inflamatorii
366. Afuziunile băilor pot fi :
a) Generale
b) Generale și parțiale
c) Parțiale
d) Reci
367. Dusul subacval este o metoda:
a) Cu presiune
b) La o temperatură foarte rece
80
 c) Temperatura de indiferenta
d) Fără presiune

Nr. ANUL II - Modulul IV.

crt. Biomecanica articulară şi bilanţ muscular
Dr. Bezerghean Rodica → Itemi de evaluare
368. În organizarea mișcării voliționale placa motorie reprezintă?
a) Element strict neuronal ,
b) Sinapsă neuro-musculară ,
c) Valoarea interpretativă fiziologică a impulsului nervos ,
d) Conjunctura cu tendonul .
369. Diartrozele (adevăratele articulații) cuprind totalitatea elementelor de
tribologie (de mobilitate) :
a) Suprafețele articulare ,
b) Inervația capsulei ,
c) Vascularizația mușchilor limfatici ,
d) Componenta pârghiilor .
370. Care din componentele de vecinătate a unui tendon are influență maximă în
mișcare ?
a) Inserția musculară ,
b) Tecile sinoviale ,
c) Grăsimea de vecinătate ,
d) Pachetul musculo-nervos al articulației .
371. Periostul este un manșon fibros ce acoperă osul compact și are distribuție pe:
a) Diafiza osului lung ,
b) Sinoviala de vecinătate ,
c) Tecile de inserție ale tendoanelor ,
d) Tendoanele de inserție .
372. Ce formă are meniscul articular în secțiunea verticală ?
a) Prismatic triunghiulară ,
b) Dreptunghiulară ,
c) Condiedru ,
d) Lenticulară .
373. Unul dintre cele mai expuse mai jos drept criteriu de clasificare a articulațiilor
este obligatoriu :
a) Gradul de libertate a mișcării ,
b) Integritatea suprafețelor articulare ,
c) Prezența plăcii neuro-musculare ,
d) Integritatea unei articulații limitrofe .
81
374. În determinarea parametrilor goniometrici ai umărului se efectuează
mobilizarea până la :
a) Mobilizarea vârfului omoplatului ,
b) Apariția durerii în articulație ,
c) Prezența cracmentului panarticular .
d) Se înregistrează abducția maximă .
375. Modificarea forței de acțiune a deltoidului crește când abducția este de :
a) 60 ˚ ,
b) 90 ˚,
c) 120 ˚,
d) Apar dureri supraspinos .
376. Mișcarea de extensie a brațului este limitată de vârful acromionului care se
oprește în fundul fosetei olecraniene :
a) Este dependentă de gradul de artroză a articulației ,
b) Enunț corect ,
c) Extensia este limitată de mușchiul biceps ,
d) Necesită kinetoterapie pasivă adjuvantă .
377. Care din următoare elemente anatomice limitează pronația - supinația?
a) Tonusul mușchilor ,
b) Capsula articulară ,
c) Ligamentele de contenție articulară ,
d) Integritatea articulației pumnului .
378. Care este mușchiul princeps cu rol în extensia brațului ?
a) Anconeul ,
b) Extensorii degetelor ,
c) Flexorii degetelor ,
d) Tricepsul brahial .
379. În mișcările de flexie – extensie a pumnului , ce axă urmărim ?
a) axa biomecanică ce trece prin capul osului mare ,
b) axa de deviație laterală ,
c) dorsoflexia mâinii ,
d) flexia metacarpo-falangiană .
380. Care din elementele menționate mai jos fac parte din articulațiile toracelui ?
a) Articulația acromio – claviculară ,
b) Articulația condro – sternală ,
c) Articulația costo - vertebrală ,
d) Articulația costo– condrală .
381. Mușchii lombo – iliaci au rolul princeps de a păstra :
a) Ortostatismul prelungit alături de centura pelviană ,
82
 b) Flexia coapsei pe bazin ,
c) Adjuvant al poziției șezând ,
d) Mobilizează gamba pe bazin .
382. Celula osoasa formatoare de țesut osos ( fibros ce ne încarcă cu calciu ) se
numește?
a) Osteoblast ,
b) Osteocit ,
c) Osteoclast ,
d) Mastocit .
383. Anatomic , care din următoare elemente împart gamba în 2 loje :
a) Membrana interosoasă ,
b) Calcaneul ,
c) Mușchii gambei ,
d) Pachetul vasculo-nervos .
384. Structurile de-al III lea ordin (osoase)conțin următoarele elemente ?
a) Nervii senzitivi ,
b) Săruri minerale ,
c) Pigmenții melaninei ,
d) Vase limfatice .
385. Articulațiile bazinului cuprind ?
a) Simfiza pubiană ,
b) Creastă iliacă ,
c) Articulația sacro – coccigiană ,
d) Articulația L5 – S1 .
386. Articulația astragală–calcaniană este o dublă– artrodie deoarece la ea
participă :
a) întregul ansamblu arhitectonic al gleznei ,
b) bolta plantară cu cele 2 axe ,
c) articulația metatorso – falangiene ,
d) două articulații separate .
387. Bolta piciorului cuprinde :
a) două bolți lungi și o boltă scurtă ,
b) țesut conjunctiv de umplere ,
c) inervație în formă de evantai ,
d) suprafața de sprijin totală .
388. Contactul dintre picior și sol se face astfel :
a) Pe toată întinderea suprafeței plantare ,
b) Pe partea externă ,
c) Predominant pe articulația metatorso–falangiană ,
83
 d) Pe anumit teritoriu care variază ca formă .
389. Supinația și pronația piciorului de fac?
a) În articulația genunchiului ,
b) Mușchii moletului ,
c) desfășoară inerția tendonului lui Achile ,
d) Articulația medio-tarsiană și subastragaliană .
390. Membrul inferior acționează în următoarele mișcări :
(ca lanț cinematic deschis )
a) Rotația dinapoi înainte și dinapoi înainte ,
b) Statusul bipodal ,
c) Participă la cvadrupedie ,
d) Rol de executare a poziției ,,atârnat ”cu sprijin .
391. Determinarea poziției centrului de greutate ia în considerație :
a) Rectitudinea și curburile coloanei vertebrale ,
b) Modificările de statică ale bazinului ,
c) Locul și greutatea fiecărui segment ,
d) Stadiul osteoporozei .
392. Menținerea echilibrului ortostatic ia în considerare :
a) Sistemul combinat de pârghii ale membrelor inferioare ,
b) Tonusul muscular ,
c) Reflexele posturale complexe ,
d) Integritatea analizărilor exteroceptivi .

Nr. ANUL II - Modulul IV.

crt. Biomecanica articulară şi bilanţ muscular
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
393. Mișcarea de supinație este mișcarea de:
a) Rotație spre interior
b) Orientare a palmei in sus
c) Rotație interna a pumnului
d) Orientare a palmei in jos
394. Mișcarea de inversie a piciorului este realizata de următorii mușchi:
a) Gemenul intern
b) Gambierul posterior
c) Extensor comun al degetelor
d) Flexorul comun al degetelor
395. Cum se apreciază amplitudinea mișcărilor proprii ale umărului:
a) Goniometru
b) Prin măsurarea distantei in centimetru
84
 c) Prin măsurarea distantei in milimetrii
d) Prin raportarea la valorile umărului opus
396. Complexul articular al pumnului este format din:
a) Articulația mediocarpiana
b) Articulația carpo-metacarpiana
c) Articulațiile interfalangiene
d) Articulația metacarpo-falangiană
397. Ce semnifica valoarea 1 a forței musculare:
a) Mușchiul se contracta, deplasând segmentul pe toata amplitudinea
într-un plan fără gravitație
b) Mușchiul se contracta ( vizibil sau palpabil), dar pe toata
amplitudinea într-un plan fără gravitație
c) Mușchiul nu prezinta contracții
d) Mușchiul deplasează segmentul in plan gravitațional
398. Valoarea mobilității unei articulații poate fi comparata cu:
a) Cea a articulației simetrice la nivelul membrelor
b) Valoarea generala a mobilității pe anumite tipuri de patologie
c) Cea a articulațiilor supraiacente
d) Cea a articulatiei subiacent
399. Mișcarea de pronosupinație este realizata de articulațiile:
a) Radio-cubitala superioara
b) Humero- cubitala
c) Radio- carpiana
d) Toate articulațiile de la nivelul antebrațului
400. Cum se poziționează goniometrul pentru aprecierea pronației:
a) Bratul fix pe fata palmara a pumnului, paralel cu humerusul
b) Bratul fix pe fata dorsala a pumnului, paralel cu humerusul
c) Bratul mobil de-a lungul metacarpianului 1
d) Bratul mobil de-a lungul metacarpianului 3
401. Care enunț este fals despre amplitudinea mișcărilor in articulația scapulo-
humerala;
a) Abducția – 180 grade
b) Extensia – 30 grade
c) Rotația externa – 90 grade
d) Flexia- 180 grade;
402. Care este poziția de start pentru gonometria flexiei cotului:
a) Poziția șezând cu brațul întins
b) În ortostatism cu cotul in extensie completa
c) În decubit ventral cu cotul in extensie completa
85
 d) Poziția șezând cu brațul flectat;
403. În structura osului clasic există:
a) Amino-baze
b) Diferite forme de gel
c) Aminoacizi esențiali
d) Microorganisme
404. Procesul prin care se realizează fixarea sărurilor se numește :
a) Osteocit
b) Osificare
c) Resorbție
d) Condensare
405. Nutriția cartilajului se face prin:
a) Vasele Capsulo-sinoviale
b) Vasele venelor mari
c) Ligamente
d) Tendoane
406. Lichidul sinovial are culoarea și consistență :
a) Alb, mat, vâscos,
b) Transparent ,gălbui, vâscos
c) Incolor ,fluid
d) Asemănător cu plasma sanguină
407. Din punct de vedere morfologic structura corpului muscular cuprinde :
a) structuri
b) structuri
c) 6 structuri
d) 4 structuri
408. În executarea unei mișcări intervine acțiunea pârghiilor osoase :
a) Pârghia de gradul I – punctul de sprijin este pe mijloc
b) Pârghia de gradul II – forța pe mijloc
c) Pârghia de gradul III- rezistența pe mijloc
d) Toate criteriile sunt adevărate
409. Examenul clinic ne ajuta la determinarea capacității funcționale unui mușchi
sau articulație folosind scala lui Pol Caeur:
a) F0 – forță normala , cu amplitudine de mișcare mare
b) F1 – forță slabă contracție absentă fără deplasare
c) F2 – forță normala dar se epuizează ușor
d) F3 – forță utilă , insuficientă
410. Coloana vertebrală se împarte în 4 regiuni :
a) Regiunea cervicală cu 12 vertebre
86
 b) Regiunea Dorsala cu 7 vertebre
c) Regiunea Lombară cu 5 vertebre
d) Regiunea sacro –coccigiană 12 vertebre
411. În articulația cotului intră 4 ligamente :
a) Ligament , osteoblast, osteocit, intern ,extern posterior
b) Ligament, anterior, posterior ,lateral intern ,posterior
c) Ligament anterior, posterior, lateral intern, lateral extern
d) Ligament posterior oblic, lateral extern ,lateral intern
412. În biomecanica ultimelor 4 degete prezintă diferite mișcări:
a) Rotație. pronație. flexie. extensie
b) Supinație, promoție. circumducție. mișcări de lateralitate
c) Pronație. supinație, flexie, extensie
d) Flexie , extensie , circumducție, mișcări de lateralitate
413. În articulația soldului intra :
a) Supinație și pronație in plan frontal
b) Abducție și aducție în plan transversal
c) Flexia și extensia în plan sagital
d) Rotație internă și externă în jurul unei axe antero-posterioare
414. Mușchii care realizează mișcările genunchiului sunt :
a) Mușchii gambei și a coapsei
b) Mușchii gamei
c) Mușchii genunchiului
d) Mușchiul gambei si piciorului
415. Mișcările de flexie și extensie în articulația femuro-tibială este o pârghie de
gradul :
a) Pârghie de grad I
b) Pârghie de grad IV
c) Pârghie de grad II
d) Pârghie de gradul III
416. Mișcarea de extensie a cotului este limitată de :
a) Ligamente
b) Tendoane
c) Olecran
d) Condili
417. Care este cea mai mobila articulație a corpului
a) Articulația genunchiului
b) Articulația scapulo-humerală
c) Articulația gleznei
d) Articulația șoldului
87
Nr. ANUL II - Modulul V.
crt. Masoterapia
Dr. Suciu Ana Maria → Itemi de evaluare
418. Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului:
a) Creşterea metabolismului bazal
b) Scăderea metabolismului bazal
c) Alterarea stării generale
d) Creşterea fluxului urinar
419. Selectaţi care sunt efectele locale ale masajului:
a) Decontracturant
b) Nerezorbtiv
c) Creşterea temperaturii centrale a corpului
d) Scăderea temperaturii centrale a corpului
420. După modul de acţiune al tipului de masaj folosit, efectele pot fi:
a) Numai directe
b) Numai indirecte
c) Reflexogene
d) Numai reflexe
421. Fac parte dintre tehnicile clasice principale de masoterapie:
a) Netezirea
b) Fricţiunea
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Frământatul
422. Fac parte dintre tehnicile clasice principale de masoterapie:
a) Tapotamentul
b) Cernutul
c) Rulatul
d) Scuturaturile
423. Fac parte dintre tehnicile clasice complementare ale masoterapiei:
a) Cernutul
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Rulatul
d) Presiunile
424. Fac parte dintre tehnicile clasice principale ale masoterapie:
a) Vibratiile
b) Tracţiunile
c) Scuturările
d) Cernutul
88
425. Efectele masajului sunt multiple şi pot fi clasificate după mai mult criterii:
a) Efecte directe asupra ţesuturilor (masajul somatic)
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Efecte indirecte - profunde asupra organelor interne (masaj profund)
d) Efecte reflexogene
426. Efectele parţiale (locale)ale masajului sunt:
a) Calmarea durerii
b) Vasoconstrictie locală
c) Scăderea circulaţiei locale
d) Contractura musculara
427. Efectele generale ale masajului sunt:
a) Inhibarea funcţiilor aparatului respirator
b) Stimularea funcţiilor aparatului circulator
c) Scăderea metabolismului
d) Hiperemie locala
428. Efectele masajului asupra pielii sunt:
a) Asuplizarea
b) Scăderea pragului sensibilităţii cutanate
c) Scaderea elasticitatii
d) Nici un raspuns nu este corect
429. Efectele masajului asupra pielii sunt:
a) Facilitarea secreţiei glandelor sudoripare cu creşterea secreţiei lor
b) Favorizarea penetraţiei substanţelor grase
c) Vasodilataţie activă cu creşterea vitezei de circulaţie
d) Toate raspunsurile sunt corecte
430. Efectele masajului asupra ţesutului conjunctiv:
a) Reface elasticitatea şi supleţea
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Favorizează schimburile nutritive prin creşterea aportului de sânge
d) Stimulează resorbţia şi scăderea depozitelor de grăsime în cazul
prezenţei obezităţii
431. Efectele masajului asupra mușchilor:
a) Creşte rezistenţa musculară la efort prin hiperemie
b) Creşte viteza de refacere după traumatisme, atrofii
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Creşte sau scade tonusul şi excitabilitatea, în funcţie de tehnică
432. Efectele masajului asupra tendoanelor şi tecilor tendinoase, fasciilor,
aponevrozelor:
a) Activarea circulaţiei locale
89
 b) Favorizarea stazei sanguine şi limfatice
c) Inhibarea proprioceptorilor
d) Nici un raspuns nu este corect
433. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte:
a) Scăderea secreţiei glandelor sudoripare
b) Inhibarea creşterii celulelor tinere
c) Vasodilataţie activă
d) vasoconstricţie active
434. Asupra ţesutului celular subcutanat masajul produce următoarele efecte:
a) Scade afluxul de sânge
b) Stimulează refacerea elasticităţii ţesutului conjunctiv
c) Nu îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi eliminarea reziduurilor
d) Creste masa de ţesut gras
435. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor?
a) Scade contractilitatea
b) Scade conductibilitatea
c) Creşte performanţa musculară
d) Inhiba refacerea postefort
436. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivelul
tendoanelor?
a) Inhiba creşterea supleţei acestora
b) Stimulează propriocepţia
c) Determină staza sanguină şi limfatică cu scop nutritiv
d) Inhibă circulaţia locală
437. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivel circulator:
a) La nivelul circulaţiei capilare inhibă vasomotricitatea
b) La nivel venos creşte viteza de circulaţie
c) La nivel venos scade uşor presiunea venoasă
d) Scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar
438. Efectele masajului asupra sistemului central:
a) La nivel local se produce un reflex de axon cu vasodilataţie secundară
b) Nu are efecte sedativ-relaxante
c) Efecte excitante
d) Nci un raspuns nu este correct
439. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele fiziologice ale
masajului?
a) Decontracturant
b) Stimulant muscular
c) Analgetic
90
 d) Toate raspunsurile sunt corecte
440. Care sunt contraindicaţii temporare pentru masaj?
a) Procese inflamatorii acute
b) Procese inflamatorii cronice
c) Nici un raspuns nu este corect
d) Boli cronice ale organelor interne
441. Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire?
a) Efect relaxant
b) Efect stimulant
c) Se aplică numai la sfârşitul altor manevre de masaj
d) Se aplică la începutul şedinţei de masaj
442. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice:
a) Cu regiunea tenară
b) Cu faţa dorsală a degetelor, uşor flectate
c) Cu faţa dorsală a mâinii
d) Toate rspunsurile sunt corecte
443. Fricţiunea-care afirmaţii sunt adevărate:
a) Nu vizează ţesutul subcutanat
b) Vizează ţesuturile moi periarticulare
c) Vizează ţesutul muscular în special
d) Vizează osul
444. Fricţiunea prezintă următoarele variante tehnice:
a) Cu vârful policelui sau al indexului
b) Prin lovirea ritmică a ţesuturilor
c) Prin rularea tegumentului
d) Intensitatea nu depinde de unghiul de aplicare
445. Care afirmaţii nu sunt adevărate pentru frământat?
a) Se adresează în special muşchilor
b) Constă într-o comprimare gradată a ţesuturilor
c) Se realizează prin ridicarea, torsiunea şi presarea ţesuturilor pe
planurile subiacente
d) Creşte schimburile nutritive şi eliminarea toxinelor
446. Frământatul prezintă următoarele variante tehnice:
a) Cuta plimbată
b) Circular
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Ciupituri
447. Care afirmaţii sunt adevărate pentru batere?
a) Constă din presiunea ritmică
91
 b) Nu constă din lovirea ritmică a ţesuturilor superficiale sau profunde
c) Determină hiperemie locală
d) Nu are efect reflex
448. Care sunt variantele tehnice ale baterii?
a) Percutatul
b) Toate rapunsuile snt corecte
c) Tocatul tangenţial
d) Măngăluirea
449. Vibraţiile nu se caracterizează prin:
a) Imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor
b) Se pot realiza manual
c) Se realizează numai cu aparate vibratorii
d) stimulează circulaţia şi propriocepţia locală
450. Efectele masajului asupra ţesutului şi organelor profunde prin masajul
peretelui abdominal:
a) Nu apar efecte directe mecanice cu reglarea secreţiei / excreţiei
viscerelor
b) Apar efecte directe mecanice cu reglarea motilităţii viscerelor
c) Masajul nu are efect
d) Nu apare nici un efect legat de reglarea motilitatii organelor.
451. Efectele masajului general:
a) Inhiba în sens reglator circulaţia
b) Stimulează în sens reglator secreţiile endocrine
c) Inhibă în sens reglator hematopoeza
d) Nu are nici un efect.
452. Tipuri de netezire:
a) Netezire simplă
b) Netezire în greblă
c) Toate rspunsurile sunt corecte
d) Netezire şerpuită
453. În netezirea simplă:
a) Policele se poate opune celorlalte degete, în funcţie de segmentul
masat
b) Degetele mâinii pot fi lipite între ele sau larg deschise
c) Poziţia palmei poate fi paralelă, perpendiculară sau oblică, faţă de
direcţia mişcării
d) Toate rspunsurile sunt corecte
454. Netezirea în greblă:
92
 a) Se execută cu nodozităţile articulare ale falangelor degetelor flectate
b) Pumnul deschis
c) Alunecarea superficiala
d) Nici un raspuns nu este corect
455. În netezirea şerpuită:
a) Mâna este aplicată longitudinal
b) Toate rspunsurile sunt corecte
c) Degetele strânse se mişcă în zig-zag
d) Degetele strânse se mişcă în sens centripet
456. În netezirea în cleşte:
a) Se utilizează degetul mare împreună cu celelalte degete
b) Se imită acţiunea unui cleşte
c) Toate rspunsurile sunt corecte
d) Se alunecă în această poziţie pe tot traiectul muşchiului sau
tendonului masat
457. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la regulile generale de aplicare a
masajului:
a) Sensul în care se execută netezirea este invers celui circulaţiei
venoase şi limfatice
b) Netezirea se execută repede
c) Netezirea se face fără întreruperi, spre ganglionii limfatici
d) Raspunsurile sunt toate incorecte
458. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la regulile generale de aplicare a
masajului:
a) Presiunea cu care se execută netezirea trebuie să scadă progresiv pe
prima jumătate a segmentului masat, să atingă maximul la mijloc şi
să crească treptat spre sfârşit.
b) Pentru că mâna trebuie să alunece liberă pe zona masată, se vor
folosi cantităţi mici de ulei de masaj sau pudră de talc.
c) Netezirea unui segment începe de la extremitatea cea mai apropiată
de trunchi şi se termină cu zona cea mai îndepărtată de acesta.
d) Masjul nu are efect asupra oraganelor interne
459. Efectele netezirii sunt:
a) De activarea circulaţiei superficiale (capilare şi limfatice)
b) Stimulatoare sau calmante asupra nervilor
c) Calmante asupra muşchilor periferici

93
 d) Toate raspunsurile sunt corecte
460. Fricţiunea rectilinie presupune:
a) Imobilizarea pielii până la limita ei elastică în sens rectiliniu
b) Intensitatea şi extinderea creşte treptat
c) Intensitatea şi extinderea scade treptat
d) Toate raspunsurile sunt corecte
461. Fricţiunea rectilinie se poate face cu:
a) Pulpa policelui
b) Pulpele celorlalte degete
c) Tote raspunsurile sunt corecte
d) Palma întreagă
462. Fricţiunea în spirală presupune:
a) Execuţia cu pulpa degetelor
b) Nu se executa cu rădăcina mâinii aplicate
c) Se imprimă fricţiunii o direcţie rectilinie
d) Nu are efect asupra pielii
463. Regulile generale ale fricțiunii sunt:
a) Se execută pe o porţiune limitată a suprafeţei cutanate şi poate fi
executată atât în sensul circulaţiei venoase, cât şi în sens contrar
circulaţiei limfei şi sângelui venos.
b) Este procedeul principal în majoritatea cazurilor patologice şi singurul
care influenţează pozitiv mobilitatea, rezistenţa şi elasticitatea
aparatului articular.
c) Toate rspunsurile sunt corecte
d) În timpul fricţiunii, forţa de presiune creşte gradat prin unghiul de
înclinare al degetelor faţă de orizontală.
464. Efectele fricțiunii sunt:
a) Când se execută lent, uşor au un efect de relaxare musculară şi
calmare nervoasă
b) Când se execută energic, profund, au un efect de relaxare, inhibare
cu efecte trofice şi circulatorii
c) Când se execută lent, uşor au un efect de excitare, stimulare cu
efecte trofice şi circulatorii
d) Nici un raspuns correct.
465. Efecte ale frământatului:
a) Acţionează intens asupra vaselor limfatice şi sanguine mari,

94
 accelerând neutralizarea produselor de descompunere
b) Frământatul măreşte puterea de contracţie a fibrelor musculare
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Tratarea atrofiei şi insuficienţei musculare
466. Tehnici de execuţie a tapotamentului:
a) Tocatul
b) Plescăitul
c) Percutatul
d) Toate raspunsurile sunt corecte
467. Percutatul:
a) Se efectuează cu pulpa degetelor uşor îndoite care cad oblic sau
perpendicular pe regiunea masată
b) Ritmul de aplicare este rapid
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Se practică cu ambele mâini care lovesc simultan sau alternative
468. Regulile generale ale tapotamentului sunt:
a) Tapotamentul se adresează ţesutului superficial sau profund, în
funcţie de intensitatea de lovire şi viteză
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Profunzimea este dată de varianta aleasă şi de pârghia folosită.
d) Poate fi aplicat în orice direcţie
469. Manevrele auxiliare:
a) Întregesc acţiunea manevrelor principale.
b) Se intercalează între manevrele principale sau se adaugă la sfârşitul
lor.
c) Unele manevre secundare derivă din cele principale sau sunt o
combinaţie între ele
d) Toate raspunsurile sunt corecte
470. Cernutul reprezintă:
a) Mobilizarea rapida a masei musculare
b) Mişcarea în sens lateral şi de jos în sus a mâinilor aşezate paralel de o
parte şi de alta a locului masat, în supinaţie şi cu degetele uşor
flectate
c) Mişcarea seamănă cu cernutul printr-o sită
d) Toate raspunsurile sunt corecte
471. Durata ședinței de masaj general este de:
95
 a) 60-70min
b) 120min
c) 15min
d) 30 min
472. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte:
a) Scăderea secreției glandelor sudoripare
b) Descuamarea
c) Inhibarea creșterii celulelor tinere
d) Nici un raspuns correct

Nr. ANUL II - Modulul V.

crt. Masoterapia
Ptof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
473. Alege varianta corectă:
a) Masajul este prelucrarea unei zone a corpului, manual sau electric in
scop relaxant,terapeutic și analgezic
b) Masajul este contraindicat în obezitate
c) Masajul este unica soluție în recuperarea spondilozei
d) Nici o variantă corectă
474. Efectele masajului sunt:
a) Directe și indirecte
b) Reflexogene
c) Calmante și relaxante
d) Toate variantele sunt corecte
475. Efectele masajului general produce:
a) Nervozitate și hipotermie
b) Scăderea sensibilități și reducerea tonusului neuromuscular
c) Vasodilatație capilară
d) Leșin
476. Alege varianta corectă:
a) Sensul în care se execută netezirea este cel al circulației venoase și
limfatice
b) Netezirea se execută repede
c) Presiunea cu care se execută netezirea scade progresiv
d) Netezirea produce creșterea presiuni sanguine
477. Fricțiunea:
a) Se execută pe o porțiune nelimitată a corpului
b) Influențează pozitiv mobilitatea, rezistența și elasticitatea aparatului
96
 articular
c) Forța de presiune scade treptat
d) Nu este o manevră de masaj
478. Manevrele auxiliare ale masajului sunt:
a) Cernutul și rulatul
b) Presiunile și ciupitul
c) Scuturatul și tragerea
d) Toate variantele sunt corecte
479. Masajul este indicat în:
a) Nevralgii și neuromialgii
b) Inflamații
c) Stări febrile
d) Boli psihice
480. Masajul este contraindicat în:
a) Obezitate
b) Anemii diverse
c) Afecțiuni acute febrile
d) Geriatrie
481. Tendinita este:
a) inflamație acută a unui tendon ca urmare a unei extensii prelungite a
mușchilor
b) Boală preventivă
c) Inflamație abdominală
d) infecție genital
482. Tratamentul pentru lombosciatică cuprinde:
a) Repaus pe pat tare
b) Vibromasaj
c) Kinetoterapie
d) Toate variantele sunt corecte
483. Care afirmație este adevărata privind efectele masajului la nivel circulator:
a) La nivelul circulației capilare inhiba vasomotricitatea
b) La nivel venos scade ușor presiunea venoasa
c) Creșterea fluxului sanguin la nivel arteriolar
d) Scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar
484. Care afirmație nu este adevărată pentru netezire?
a) Efect relaxant
b) Efect stimulant
c) Se aplica numai la sfârșitul altor manevre de masaj
d) Se aplica la începutul ședinței de masaj
97
485. Fricțiunea - care afirmație este adevărată:
a) Vizează țesutul subcutanat
b) Vizează osul
c) Vizează țesutul muscular in special
d) Nici una din cele de mai sus
486. Frământatul- care varianta nu este corecta:
a) Cuta
b) Inel
c) Ciupituri
d) Pieptănatul
487. Care dintre afirmații nu arata ca fricțiunea influențează pozitiv?
a) Mobilitatea
b) Rezistenta
c) Repausul
d) Elasticitatea
488. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte:
a) Scăderea secreției glandelor sudoripare
b) Inhibarea creșterii celulelor tinere
c) Vasodilatație activa
d) Vasoconstricție activa;
489. Tapotamentul :care varianta nu este corecta?
a) Bâta
b) Loviri ritmice
c) Tocatul
d) Relaxarea musculară
490. Dintre variante nu corespunde tehnicii tapotamentului?
a) Pescaitul
b) Percutanatul
c) Ciupituri
d) Bătătoritul cu palmele
491. Care afirmație nu este adevărată privind efectele tapotamentului?
a) Vasodilatator
b) Descuamare
c) Provoacă o hiperemie profunda
d) Acționează asupra nervilor vasomotori
492. Care din afirmațiile de mai jos nu corespunde tehnicii vibrațiilor?
a) Vibrația simpla;
b) Loviri ușoare;
c) Trepidația;
98
 d) Vibrația simpla
493. Care dintre aceste tehnici este o tehnica principala masajului clasic? :
a) Cernutul si rulatul
b) Presiunile si tensiunile
c) Netezirea
d) Tracțiunile
494. Efectele masajului asupra tendoanelor și tecilor tendinoase, fasciilor,
aponevrozelor sunt:
a) Creșterea supleței si consistentei
b) Activarea circulației locale
c) Combaterea stazei sangvine si limfatice
d) Toate variantele sunt corecte
495. Definiți fricțiunea:
a) Prinderea in cuta a mușchilor si a țesuturilor profunde, ridicarea si
strângerea acestora cat permite elasticitatea țesutului respectiv
b) Consta in bătăi sau loviri ușoare si ritmice, cu degetele, palmele sau
canturile palmelor, aplicate pe țesuturile moi
c) Apăsarea si deplasarea pielii si a țesuturilor moi subcutanate pe
țesuturile profunde sau pe plan dur, osos, atât cat permite
elasticitatea acestora
d) Executarea de mișcări oscilatorii pe un fond de presiune continua si
constanta , de intensitate redusa
496. Care din variantele de mai jos face parte din efectele tapotamentului :
a) Efect calmant, relaxant
b) Efect vasodilatator
c) Tratarea atrofiei si insuficientei musculare
d) Înlăturarea reziduurilor infiltrate si a rezervelor de grăsime
497. Ca efect general al masajului, avem:
a) Calmarea durerilor
b) Îndepărtarea stazelor
c) Hiperemie locala
d) Creșterea metabolismului

Nr. ANUL II - Modulul VI.

crt. Terapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă
Dr. Suciu Ana Maria → Itemi de evaluare
498. Electrologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul acţiunii următorilor agenţi fizici:
a) Curentul electric (constant sau variabil)
b) Apelor minerale
99
 c) Namolul
d) Bioclimat
499. Electroterapia-afirmații corecte:
a) Înseamnă aplicarea curentului electric asupra unei regiuni a
organismului în scopul obţinerii de efecte terapeutice
b) Pentru acest tip de activitate se folosesc şi termenii de masoterapie
sau terapie cu ajutorul factorilor fizici
c) Pentru acest tip de activitate se folosesc şi termenul crenoterapie
d) Nu se mai numeste eletrostimulare.
500. La nivelul membranei celulare se înregistrează în repaus, un echilibru între
forţele electrice dispuse pe faţa internă şi externă a celulei, fenomen numit:
a) Potenţial de actiune
b) Potențial de membrana
c) Potential de repaus
d) Pentru celula nervoasa are valoare de +70 V
501. Alegeți afirmațiile corecte:
a) Propagarea potenţialului de acţiune se face din aproape în aproape
b) Propagarea potenţialului de acţiune cuprinde parțial membrana
c) Proprietatea membranei de a conduce unda de excitaţie se numeşte
conductibilitate
d) Potentialul de repaus pentru celula nervoasa are valoare de +70 V
502. Electrodul terapeutic este alcătuit din:
a) material textil
b) metal sau carbon impregnat cu silicon
c) material plastic
d) metal
503. Curentul galvanic reprezintă:
a) un flux de electroni direcționat
b) de frecvență zero (continuu), cu intensitate constantă, de mică
valoare (mai puțin de 50 mA)
c) Tensiune de asemenea mare (130-280V).
d) un flux de electroni intrerupt
504. Câte tipuri de conductori cunoașteți?
a) De gradul I : foarte rau conductori: parul si epiderma
b) De gradul IV: foarte buni conductori : sange, limfa, LCR
c) De gradul II: buni conductori : muschiul, tesutul celular subcutanat
d) nici un raspuns nu este corect
505. Alegeți afirmațiile corecte:
a) Exista 2 tipuri de curent electric: continuu (galvanic) si alternativ
100
 b) Exista 2 tipuri de conductori: metalici si gazosi.
c) Electroterapia reprezinta aplicarea namolului asupra unei regiuni a
corpului uman in scopul producerii de efecte terapeutice
d) Conductorii de gradul IV sunt: muschiul, tesutul celular subutanat
506. Alegeți afirmațiile corecte:
a) Impulsul este un eveniment electric izolat, separat de următorul
printr-o perioadă nedefinită de timp
b) Trenul de impulsuri (cicluri) reprezintă secvenţe repetitive de
impulsuri
c) Electrodul terapeutic este un slab conducător de electricitate care
permite transferul electricităţii către ţesuturi
d) Electroterapia este stiinta care se ocupa cu terapia apelor minerale
507. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la electrozi:
a) Au formă variabilă (dreptunghiular, oval, rotund, special-Scherbah)
b) Au doar dimensiuni mici
c) Sunt confectionati din material textil care este cel mai bun
conducator de electricitate
d) Au doar dimensiuni punctiforme
508. Aplicarea electrozilor se face:
a) Direct pe tegumentul intact (fara nici o leziune tegumentara)
b) La distanta fata de dermatomul, miotomul ce corespunde nervului
afectat
c) Orientarea poate fi monopolară, bipolară sau cvadripolară
d) Doar in pozitie transversala
509. Efectele biologice ale curentului electric sunt:
a) Antalgic (scăderea edemului)
b) Ionizant (penetrarea transcutană a unor substanţe chimice cu rol
terapeutic)
c) Vasoconstrictor
d) Edematos
510. Efectele fiziologice ale curentului galvanic:
a) Acţiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv
b) Acţiunea analgezică se produce la nivelul polului negativ
c) Acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli
d) La polul negativ, membranele celulare se hiperpolarizează
511. Efectele curentului galvanic asupra sistemului nervos central:
a) Galvanizarea ascendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal
b) Galvanizarea descendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal
c) Organele de simţ nu reacţionează la aplicarea curenului galvanic
101
 d) Galvanizarea descendentă - apare creşterea excitabilităţii
512. Modalităţi de aplicare a curentului galvanic:
a) Intensitatea se reglează la ”înţepătură”
b) Aşezarea electrozilor se face doar longitudinal
c) Se utilizează stratul hidrofil între electrod şi tegument
d) Electrodul se aplică pe zona păroasă a capului
513. Băile galvanice
a) Temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b) Direcţia curentului va fi numai ascendentă
c) Durata şedinţelor va fi de 10-30 minut
d) tmul şedinţelor la 3 zile
514. Tipuri de curent electric întâlnite în practică:
a) Electroterapia cu curentul galvanic (cu impulsuri)
b) Electroterapia cu curent de joasă frecvenţă (continu sau constant)
c) Radiaţiile luminoase
d) Ionoforeza
515. Clasificarea curentului electric după frecvenţă:
a) Curentul galvanic, constant sau continuu, cu frecvenţă „0”
b) Curentul variabil de joasă frecvenţă (100-1000Hz)
c) Curentul variabil de joasă frecvenţă (1000-1000Hz)
d) Curentul galvanic, inconstant sau incontinuu, cu frecventa „0”
516. Clasificarea curentului electric după frecvenţă:
a) Curentul variabil de joasă frecvenţă (100-1000Hz)
b) Curentul variabil de medie frecvenţă (1-1000Hz)
c) Curentul variabil de înaltă frecvenţă (peste 10000Hz)
d) Curent galvanic de frecventa 100 V
517. Avantajele aplicării iontoforezei:
a) Nu este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor
b) Cantitatea de substanţă care pătrunde este necontrolabilă
c) Cantitatea de substanţă care pătrunde nu poate fi dozată
d) Se cumulează cu efectul analgezic al curentului galvanic
518. Contraindicaţiile galvanoterapiei:
a) Artrite
b) Distonii neurovegetative
c) Nevralgii şi nevrite diferite
d) Supuraţii
519. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu:
a) Curenţi exponenţiali de inalta frecvenţă
b) Curenţi de medie frecvenţă
102
 c) Impuls cu durata de 500 ms cu panta de creştere de 1000 m
d) Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauză de 600 ms
520. Musculatura total denervată:
a) Raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de lungă
durată
b) Raspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de
scurtă durată
c) Raspunde la impulsuri de scurtă durată
d) Raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă
durată
521. Curenţii diadinamici au efecte:
a) Contracţii musculare în muşchii denervaţi
b) Antipiretice
c) Hiperemiante
d) Nu au efecte dinamogene
522. Curenţii Träbert:
a) Nu sunt indicaţi în lombalgii
b) Nu au efect analgetic şi hiperemiant
c) Electrodul pozitiv se plasează pe locul dureros
d) Durata de 2 ms urmaţi de o pauză de 5 ms
523. Ce reprezintă reobaza ?
a) permeabilitatea celulară
b) intensitatea “prag”
c) potenţialul de acţiune al celulei
d) pozitivitatea crescută din interiorul membranei
524. Ce este repolarizarea ?
a) procesul de revenire la potenţialul de membrană
b) activarea mecanismului de transport al sodiului
c) scadarea fluxului de ieşire a K+ din celulă
d) creşterea fluxului de intrare a K+ în celulă
525. Masurarea excitabilităţii unui nerv/muschi se face prin:
a) Aplicarea unui stimul dreptunghiular
b) Aplicarea unui stimul subliminal
c) Aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“
d) Aplicarea unui stimul triunghiular
526. TENS:
a) este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de inalta frecventa
b) polul pozitiv este activ
c) plasarea electrozilor se face pe zona nedureroasă
103
 d) aplicaţia poate dura mai multe ore
527. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali :
a) Excitomotor pe muşchi atrofiati
b) Contracturant
c) Vasoconstrictor
d) Analgetic
528. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin curenţi interferenţiali:
a) Afecţiuni febrile de diferite etiologii
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Neoplazii
d) Caşexie
529. Tehnica de aplicare a curenţilor interferenţiali:
a) Tehnica interfero triplex
b) Tehnica statică
c) Tehnica mixtă
d) Nici una din cele de mai sus
530. Procedeul curenţilor interferenţiali:
a) Se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă, cu
frecvenţe diferite
b) Se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă, cu
frecvenţe diferite
c) Prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă, dar cu
amplitudine invariabilă
d) La locul interferenţei direcţia şi intensitatea curentului se modifică
repetitiv
531. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt:
a) Efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate
b) Analgetic
c) Miorelaxant-antispastic
d) Toate raspunsurile saunt corecte;
532. Modalităţi de aplicare a undelor scurte :
a) Metoda interfero- triplex
b) Metoda în câmp condensator
c) Metoda cu frecvenţe modulate
d) Metoda în cuplaj indirect
533. În terapia cu unde scurte, electrozii pot fi poziţionaţi:
a) In acelaşi plan
b) Transversal
c) Oblic
104
 d) In oricare din poziţiile de mai sus
534. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte. Notaţi afirmaţiile adevărate:
a) Doza I atermică are efect revulsiv
b) Doza III se aplică în afecţiunile acute
c) Doza II este oligotermică cu acţiune antispastică
d) Doza I, II se recomandă în stadiile cornice
535. Sunt false următoarele afirmaţii:
a) La metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe
regiuni acoperite de vestimentaţie
b) Undele scurte se pot aplica la pacienţi cu pacemakere, sau obiecte
metalice
c) Nu se recomandă undele scurte la pacientele cu sarcină
d) Se evită zonele cu sensibilitate cutanată
536. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte:
a) ameliorează osteoporoza
b) nu accelerează vindecarea unor plăgi
c) creşte spasmele musculaturii netede
d) nu previne şi nu tratează cicatricile cheloide
537. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la aplicaţia Diapulse:
a) nu se indică în afecţiunile pelvine inflamatorii cronice: anexite,
parametrite, metroanexite
b) se indică în herpes zoster
c) vindecă fracturile într-un timp cu 10% mai scurt
d) 4 – 8 aplicaţii în suferinţele cronice
538. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvenţă pulsatile:
a) Produce efecte calorice locale, hipertermie
b) Se poate utiliza la pacienţii cu pace maker cardiac
c) Poate fi aplicat la orice vârstă, fără riscul de a provoca tulburări
trofice
d) Nu poate fi tratată orice regiune a corpului
539. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte:
a) Electrozii se aplică direct pe piele
b) Electrozii se aplică la 2-3 cm faţă de regiunea de tratat
c) Poziţia electrozilor are importanţă
d) Electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni
mai reduse
540. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt:
a) Efectul mecanic
b) Efectul termic
105
 c) Efectul de cavitaţie
d) Toate raspunsurile sunt corecte;
541. Acţiunea biologică a ultrasunetului determină:
a) Scăderea permeabilităţii membranelor celulare
b) Hiperemie tegumentară
c) Nu are efecte fibrolitice
d) Scaderea metabolismului celular
542. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt:
a) Algice
b) Excito-motorii
c) Miorelaxante
d) Sedative
543. Modalităţi de aplicare a ultrasunetului:
a) Segmentare indirecte, pe zone paravertebrale corespunzătoare
rădăcinilor nervoase medulare
b) Aplicaţii reflexe pe dermatoamele corespunzătoare organelor
interne
c) Aplicaţii reflexe la distanţă pe ganglionii simpatici
d) Toate raspunsurile sunt corecte
544. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt:
a) Prin câmp inductor
b) Cuplaj direct, utilizând o substanţă de contact
c) Prin strat hidrofil
d) Cuplaj indirect utilizând substanţe medicamentoase
545. Alegeţi formele de ultrasunet utilizate în terapie:
a) în câmp inductor
b) în regim continuu
c) în câmp condensator
d) prin stratul hidrofil
546. Alegeţi formularea corectă:
a) Este indicată succesiunea terapeutică masaj-ultrasunet sau
ultrasunet-masaj
b) Pacienţilor prezentând stări febrile li se recomandă tratament cu
ultrasunet paravertebral toracic
c) Aplicaţiile cu ultrasunet pot precede şedinţele de kinetoterapie,
datorită acţiunii analgetice şi miorelaxante
d) Este indicată aplicarea concomitentă a roentgenterapiei cu
ultrasonoterapia pe aceeaşi regiune
547. Intensitatea energiei ultrasonore, utilizată în practică, depinde de:
106
 a) Regiunea de tratat
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) profunzimea locului de tratat
d) forma de cuplaj
548. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt:
a) Reumatism degenerativ
b) Fracturi recente
c) Cicatrici cheloide
d) Toate rasunsurile sunt corecte
549. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt:
a) stări inflamatorii
b) neoplazii
c) stare generală alterată
d) Toate rasunsurile sunt corecte

Nr. Anul II - modulul VI.

crt. Terapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă
Prof. Vartic Camelia → itemi de evaluare
550. Modulația curenților de joasă frecvență poate fi:
a) De amplitudine,de frecvență și de durată
b) Mică,mijlocie și mare
c) Intensa și stimulanta
d) Toate răspunsurile sunt corecte
551. Acțiunea curenților de joasă frecvență se exercită prin:
a) Efecte analgezice
b) Efecte polare și efecte interpolare
c) Stimulare
d) Electrostimular
552. Curenții de joasă frecvență cu impulsuri sunt:
a) Curentul faradic-neofaradic
b) Curentul Trabet și Leduc
c) Curenții diadinamici
d) Toate variantele sunt corecte
553. Efectele curentului diadinamic sunt:
a) Hiperemiant, dinamogen și analgezic
b) Analgezic și excitant
c) Relaxant și intensiv
d) Nici o variantă corectă
554. Formele de curent diadinamic sunt:
107
 a) Monofazat fix și difazat fix
b) Ritm sincopat
c) Perioada lungă și perioadă scurtă
d) Toate răspunsurile sunt corecte
555. Curentul diadinamic este contraindicat în:
a) Stări spastice
b) Nevralgii
c) Redori articulare
d) Afecțiuni circulatorii periferice
556. Curentul galvanic are acțiune:
a) Intensivă și relaxantă
b) Polară și interpolară
c) Analgezică
d) Nici o variantă corectă
557. Terapia prin curenți de joasă frecvență este indicata în:
a) Hipotonii
b) Nevralgii și nevrite
c) Parestezii postoperatorii
d) Toate variantele sunt corecte
558. Efectele curentului faradic:
a) Excitomotor,analgezic și revulsiv
b) Vasomotorii și hiperemiante
c) Vasodilatatorii
d) Vasoconstrictorii
559. Curenții de joasă frecvență au domeniul de frecventa cuprins între:
a) 100-500Hz
b) 0-1000Hz
c) 1000-5000Hz
d) Nici o variantă corectă
560. Ce este Electroterapia :
a) Este un aparat special alcătuit dintr-o parte principala cu aspect de
cada de baie
b) Este o metoda de aplicare a curentului galvanic
c) Este ramura fizioterapiei care se ocupa cu studiul diferitelor forme de
curent asupra organismului si utilizarea lor in scop terapeutic.
d) Producerea de căldura prin masarea tegumentului
561. Formele clasice ale curentului diadinamic sunt :
a) Excitomotor, vasomotor
b) Monofazat fix, difazat fix, perioada lunga, perioada scurta, ritm
108
 sincopat
c) Analgezic
d) Trofic
562. Care este frecventa variabila a curentului Faradic :
a) Între 15 - 150 herti
b) Intre 5 - 150 herti
c) Intre 10 – 150 herti
d) Intre 20 – 150 herti
563. Electrozii semiflexibili sunt confecționați din :
a. Aluminiu
b. Cupru
c. Plumb
d. Plastic

564. Ce este Curentul galvanic :

a) Proces biochimic ce are loc in țesutul reprezentat de deplasarea
ionilor.
b) Este furnizat la o frecventa constanta de 50 herti
c) Se caracterizează prin existenta unui flux de electrozi unidirecționat
neîntrerupt de o frecventa zero, intensitate mica si tensiune mica.
d) Existenta unui flux de electroni unidirecționali întrerupt cu frecventa
0 continuu , intensitate mare
565. Care sunt efectele Curentului Trabert :
a) Hiperemiant, analgezic
b) Dinamogen
c) Excitomotor
d) Vasomotor
566. Electrozii rigizi sunt confecționați din :
a) Aluminiu
b) Cupru
c) Plumb
d) Bronz
567. Curenții dreptunghiulari sunt :
a) Sunt folosiți pentru testarea si tratarea spasticitatii musculare
b) Sunt folosiți pentru testarea si tratarea spasticitatii osoase
c) Sunt folosiți pentru testarea si tratarea spasticitatii nervoase
d) Sunt folosiți pentru testarea si tratarea spasticitatii articulare
568. Ce înseamnă curentul TENS (SNET) :
a) Stimulare electrica transcutanata
109
 b) Stimulare nervoasa electrica transcutanata
c) Stimulare relaxanta electrica transcutanata
d) Stimulare osoasa electrica transcutanata
569. Galvanizarea simpla in scop antialgic:
a) Electrodul activ este de dimensiuni mai mari.
b) Electrodul activ este de dimensiuni mai reduse.
c) Electrodul activ este electrodul negativ.
d) Electrodul activ este indiferent.
570. Efectele curentului Trabert sunt:
a) Contracturant.
b) Excitator.
c) Hiperemiant
d) Vasoconstrictor.
571. Tipuri de curenți de joasa frecventa:
a) Ultrasunete.
b) Laser.
c) Interferențial.
d) Galvanic.
572. Electrozi rigizi sunt confecționați din:
a) Plastic.
b) Metal.
c) Cupru.
d) Bronz.
573. Băile galvanice:
a) Temperatura apei va fi de 34*C – 38*C
b) Direcția curentului va fi numai ascendenta.
c) Ritmul ședințelor la 3 zile.
d) Temperatura apei va fi mai mare de 39*C
574. Scopuri terapeutice ale curentului galvanic:
a) Fibrilație.
b) Vasoconstricție.
c) Stimulant.
d) Absorbtiv.
575. Categoriile de electrozi sunt:.
a) Semimobili.
b) Mobili.
c) Moi.
d) Rigizi.
576. Intensitatea curentului electric:
110
 a) Se măsoară în amperi/m2
b) Se măsoară în km.
c) Se măsoară în volți.
d) Se măsoară în amperi.
577. Substanțe folosite în ionoforeza:
a) Clor
b) Fosfor.
c) Magneziu.
d) Calciu.
578. Contraindicațiile curentului diadinamic:
a) Luxații.
b) Rupturi ligamentare.
c) Tulburări circulatorii.
d) Artrite.
579. Curentul galvanic se caracterizează prin :
a) Existența unui flux de electroni unidirecționali întrerupt cu frecventa
0 continuu , intensitate mare
b) Existența unui flux de electroni unidirecțional neîntrerupt cu
frecventa 0 continuu , intensitate mica mai puțin de 50mA si
tensiune mica (30-80V)
c) Existenta unui flux de electroni unidirecțional neîntrerupt
d) Existenta unui influx de electroni unidirecțional neîntrerupt cu
frecventa mare.
580. Durata aplicării curentului galvanic:
a) 30 min
b) 40-60 min
c) 15 min
d) 40 min
581. Indicații ale Ionoforezei :
a) Alergii, tuberculoza
b) Stare febrila , compensări cardiace , afecțiuni ale aparatului
locomotor .
c) Potențial embolic , pareze , artroze
d) Nevralgii, nevrite, pareze, afecțiuni ale aparatului locomotor ,
periartrite
582. Efecte curentul diadinamic (CDD –DAD)
a) Analgezic
b) Hiperemiant
c) Dinamogen
111
 d) Toate răspunsurile sunt corecte
583. Curenţii Träbert:
a) Nu sunt indicaţi în lombalgii
b) Au efect analgetic si hiperemiant
c) Electrodul negativ se plasează pe locul dureros
d) Timpul de aplicare este de 30 minute
584. Băile galvanice
a) Temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b) Temperatura apei va fi de 34-38°C
c) Direcţia curentului va fi numai ascendenta
d) Durata ședințelor va fi de 10-30 minute.
585. Curentul Neofaradic este contraindicat in :
a) Paralizia spastica , spasme musculare, atrofii musculare
b) Afecțiuni musculare
c) Afecțiuni ale sistemului nervos periferic
d) Spasme musculare
586. Curenții de joasa frecvența sunt:
a) Forme de curent continuu
b) Curenţi cu impulsuri dreptunghiulare
c) Impulsuri triunghiulare
d) Curent galvanic
587. Curentul TENS :
a) Este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecvenţa
b) Polul pozitiv este activ
c) Polaritatea electrozilor nu are importanţa
d) Frecventa impulsurilor este de 15-500Hz
588. Curentul Tens este indicat in :
a) Leziuni tegumentare
b) Hipersensibilitate cutanată
c) Sarcina
d) Stări dureroase post traumatice
589. Intensitatea curentului galvanic perceputa de pacient este:
a) ,, Sub prag “– căldura ,produce vasodilatație
b) ’’ la prag”- furnicătura, analgezic
c) “ Peste prag’’ –o,1mA senzație de percepție
d) Toate variantele de mai sus
590. Tehnica de aplicare a electrozilor pe tegument :
a) Direct pe piele
b) Indiferent ce zona a corpului
112
 c) Electrozii pot conține și deformări
d) Compresa umeda de material hidrofil
591. Tipuri de curenți de joasa frecventa 1-1000Hz :
a) Curenți cu impulsuri
b) Ultrasunetul
c) Curenți modulați
d) Curenți interferențiali
592. Modul de realizare a galvanoterapie este:
a) Galvanizarea simpla, băile galvanice parțiale, totale , ionizările
b) Doar galvanizarea simpla si băile totale
c) Băile galvanice parțiale si totale
d) Galvanizarea si ionizările
593. Curentul Alternativ poate fi :
a) Invariabil , cu aplicații scurte pe tegument;
b) Nu este tolerat de tegument
c) Forma este variabila, rectangular, sinusoidal ,simetric
d) Este nociv pentru tegument
594. Tehnici de aplicare a electrozilor in bai galvanice:
a) Unicelulare cu un electrod in si altul aplicat Lombar sau cervical;
b) Unicelular cu un singur electrod
c) Bicelular cu 4 electrozi
d) Tricelular cu 3 electrozi
595. Curenții dreptunghiulari (rectangulari)se folosesc in tratarea:
a) leziunilor de neuroni motori periferici
b) Sunt curenți folosiți pentru tratarea spasticitatii musculare
c) Intensitatea curentului trebuie sa fie aleasa încât sa decontractureze
d) Se aplica pe partea opusa hemiplegiei
596. Indicații ale curentului Diadinamic :
a) Stări spastice
b) Zona Zoster
c) Afecțiuni cardiace
d) În timpul sarcinii
597. Metoda de aplicare a curentului Diadinamic :
a) Deasupra locului dureros iar electrodul activ este cel pozitiv.
b) In aplicații transversale a articulațiilor mari electrozi sunt mici .
c) Electrodul negativ se așează pe locul dureros si cel pozitiv la 2-3 cm
distanta.
d) Electrodul pozitiv distal pe traiectul mușchiului afectat.
598. Acțiunea biologica a curenților de Medie Frecventa ;
113
 a) Sunt curenți sinusoidali alternativi cu frecventa între 1000- 100.000
Hz sau 1-100KHz
b) Are o aplicație dureroasa la intensitate mare;
c) Pot declanșa contracții puternice cu dureri ;
d) Curentul nu trebuie sa depășească un anumit prag de intensitate

Nr. ANUL II - Modulul VII.

crt. Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice
Dr. Suciu Ana Maria → Itemi de evaluare
599. Alegeți afirmațiile corecte despre radiațiile ultraviolete:
a) Sunt radiații electromagnetice
b) Sunt radiații electromecanice
c) Au lungimi de undă între 3900a-144a
d) Toate raspunsurile sunt corecte
600. Următoarele afirmaţii despre radiațiile UV-A (ultraviolete A) sunt corecte:
a) Lungimea de undă este cuprinsă între 400nm-315nm
b) Energia emisă este egală cu 3,10-3,94eV
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Sursa → soarele
601. Sunt surse de emitere a radiațiilor UV-A (ultraviolete-A):
a) Soarele
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Arc voltaic
d) Lămpi cu incandescență
602. Următoarele afirmaţii despre radiațiile UV-A (ultraviolete A) sunt corecte:
a) Nu au influență asupra pielii
b) Produc eritem
c) Produc pigmentația pielii
d) Nici un raspuns nu este corect
603. Sunt corecte următoarele afirmaţii despre radiațiile UV-A (ultraviolete A):
a) Radiații lungi
b) Lumină neagră
c) Lumină Wood
d) Toate raspunsurile sunt corecte
604. Sunt corecte următoarele afirmaţii despre radiațiile Ultravioletele-N
(near=apropiate):
a) Sunt prescurtate N-UV
114
 b) Au lungimea de undă de 400-300nm
c) Au energia egală cu 3,10-4,13Ev
d) d) Toate raspunsurile sunt corecte
605. Radiațiile ultraviolete-B:
a) Produc eritem
b) Nu produc eritem
c) Nici un raspuns corect
d) Nu produc pigmentație
606. Radiațiile medii-UV (radiaţii medii ultraviolete):
a) Sunt prescurtate M-UV
b) Au lungime de undă 300-200nm
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Au energia 4,13-6,20eV
607. Sunt radiații cu rol GERMICID:
a) UV-A (ultraviolete A)
b) UV-B (ultraviolete B)
c) Nu exista radiatii cu acest rol
d) UV-C (ultraviolete C)
608. Radiațiile UV-C sunt:
a) Radiații scurte
b) Radiații medii
c) Nici un raspuns correct
d) Radiații lungi
609. Radiațiile ultraviolete extreme:
a) SURSA →Soare
b) SURSA →Lămpi cu plasmă
c) Lungime de undă = 121-10nm
d) Toate raspunsurile sunt corecte
610. Care dintre următoarele radiații fac parte din grupa radiațiilor ultraviolete:
a) UV-A
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) UV-B
d) UV-C
611. În timpul procedurilor de fototerapie, care dintre persoanele enumerate
mai jos trebuie să poarte ochelari de protecție:

115
 a) Medicul
b) Asistentul
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Pacientul
612. Ce dozează biodozimetria:
a) Intensitatea eritemului
b) Intensitatea pigmentului
c) Intensitatea luminii ultraviolet
d) Radiatiile UV
613. În câte grade se clasifică intensitatea eritemului:
a) 3
b) 4
c) 5
d) 2
614. Eritemul rozaceu este considerat de gradul:
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
615. Eritemul roşu-viu este considerat de gradul:
a) 3
b) 2
c) 4
d) 1
616. Eritemul roşu-închis-violaceu+edem este considerat de gradul:
a) 4
b) 3
c) 2
d) 1
617. Se clasifică drept eritem de gradul IV:
a) Eritemul rozaceu
b) Eritemul roşu-închis-violaceu+edem
c) Eritemul roşu-cianotic+ flictene
d) Eritemul rosu viu
618. Biodoza se stabileşte prin:
a) Intensitatea eritemului care se citeşte după 4-8h
116
 b) Intensitatea eritemului care se citeşte după 8-14h
c) Durata la care eritemul este cel mai slab dintre cele 4 zone de
iradiere
d) Intensitatea eritemului
619. Efectele metabolice ale radiațiilor UV (ultraviolete):
a) Stimulează producția vitaminei D
b) Stimulează metabolismul proteic
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Crește riscul de litiază renală
620. Efectele biologice ale radiațiilor UV (ultraviolete) sunt:
a) Efect de reglare vegetativă
b) Afect analgezic și vasodilatator
c) Acțiune de tip insulinic
d) Toate raspunsurile sunt corecte
621. Aplicația RUV (radiaţii ultraviolete) este:
a) Generală la o distanţă de 0,5m
b) Locală la o distanţă de 0,5m
c) Durata de 60 min
d) Nici un raspuns nu este correct
622. Efectele adverse ale terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) Pigmentarea tegumentelor
b) Insolația
c) Producerea de vitamină D
d) Toate raspunsurile sunt corecte
623. Efectele adverse ale terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) Exacerbarea TBC (tuberculoză)
b) Tote raspunsurile sunt corecte
c) Exacerbarea LES (lupus eritematos sistemic)
d) Exacerbarea hemofiliei
624. Indicațiile terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) Nevroze
b) Diateze hemoragice
c) Osteoporoză
d) Schizofrenia
625. Contraindicațiile terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) HTA (hipertensiunea arterial) gradul II
117
 b) Rahitism
c) Osteoporoza
d) Coxartroza
626. Contraindicațiile terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) Insuficiență hepatică
b) Toate rspunsurile sunt corecte
c) Insuficiență renală
d) Insuficiență cardiacă
627. Contraindicațiile terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) Accident vascular cerebral (AVC)
b) Cașexie
c) Ulcer gastro-duodenal (UGD)
d) Toate raspunsurile sunt corecte
628. Indicațiile terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) Spondilartropatii seronegative
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) PR (poliartrita reumatoidă)
d) Reumatism cronic degenerativ
629. Indicațiile terapiei cu RUV (radiaţii ultraviolete):
a) NCB (nevralgia cervico-brahială)
b) Radiculopatii
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Osteoporoză.
630. Referitor la LASER sunt corecte următoarele afirmații:
a) Reprezintă prescurtarea Light Amplification by Stimulated Emission
of Radiation
b) Lumina LASER este de mai multe culori avand o emisie fotonică
necoordonată, concentrată pe o suprafață foarte mare.
c) Nici un raspuns nu este corect
d) Lumina LASER este o singură culoare care are o emisie fotonică
coordonată, concentrată pe o suprafață foarte mare
631. Referitor la efectul LASER următoarele afirmații sunt corecte:
a) Se obține când fascicolul emis de către atomii în stare excitată este
monocromatic
b) Se obține când fascicolul emis de către atomii în stare excitată este
stimulat
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Se obține când fascicolul emis de către atomii în stare excitată este
118
 coerent
632. Pentru tratamentul bolilor aparatului locomotor este utilizat:
a) Laser-ul de intensitate mică
b) Laser-ul de intensitate mare
c) Laser-ul de intensitate medie
d) Toate raspunsurile sunt corecte
633. Efectul LASER este de natură:
a) Fotochimică
b) Termică de încălzire
c) Electrica
d) Fotoelectrică
634. Avantajele laserului constau în:
a) Perioadă mai scurtă de tratament şi rezultate pozitive obţinute mai
rapid comparativ cu alte proceduri folosite pentru combaterea
durerii
b) Metoda este non-invazivă, nu e toxică, e uşor de aplicat
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Fără efecte secundare
635. Contraindicațiile radiațiilor IR și UV sunt:
a) TBC, tumori maligne, insuficiență cardiacă, psoriazis
b) TBC activ, tumori maligne, insuficiență cardiacă, psoriazis, stări
hemoragice
c) TBC activ, tumori maligne, insuficiență cardiacă, stări hemoragice
d) Nu au contraindicatii
636. Efectele biologice ale radiațiilor UV:
a) Pigmentație și exfoliere cutanată
b) Arsură cutanată,
c) Atrofie cutanată
d) Nu au efecte biologice
637. Laserterapia are următoarele contraindicații relative:
a) Epilepsie, mastoză chistică, stări nevrotice, sarcină
b) Stări febrile, tumori maligne, TBC activ
c) Anxietate, somnolenta,
d) Stare de oboseala

Nr. ANUL II - Modulul VII.

crt. Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
638. Energia luminoasă radiantă poate fi:
119
 a) Naturală sau artificială
b) Naturală
c) Artificială
d) Nici o variantă corectă
639. Efectele fotoelectrice sunt:
a) Efect fotoconductor
b) Efecte de fotoemisie
c) Efecte fotovoltaice
d) Toate variantele sunt corecte
640. Radiațiile ultraviolete sunt:
a) Radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât
radiațiile lumini percepute de ochiul omenesc
b) Radiații infraroșii
c) Radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mare decât
radiațiile lumini percepute de ochiul omenesc
d) Radiații magnetice cu o lungime de undă mai mare decât radiațiile
lumini percepute de ochiul omenesc
641. Efectele terapiei cu radiații infraroșii sunt:
a) Eritem
b) Au acțiune antalgică
c) Crește metabolismul local
d) Toate variantele sunt corecte
642. Fototerapia efectuează proceduri cu:
a) Infraroșii
b) Ultraviolete
c) Magnetodiaflux
d) Toate variantele sunt corecte
643. Efectele câmpului magnetic se manifestă la nivelul:
a) SNC și SNV
b) Abdomenului
c) Articular
d) Muscular
644. Magnetodiafluxul este indicat în:
a) Afecțiuni neuropsihice
b) Afecțiuni digestive
c) Afecțiuni respiratorii
d) Toate variantele sunt corecte
645. Care varianta este greșita privind proprietățile fizice ale fototerapiei:
a) Proprietățile fundamentale ale luminii
120
 b) Acțiunea fizico - chimica a luminii
c) Efectul termic
d) Nici una din cele de mai sus
646. Energia radiației luminoase poate fi:
a) naturală
b) Artificiala
c) Chimică
d) Nici una din cele de mai sus
647. Fototerapia reprezintă utilizarea în scop terapeutic a :
a) Luminii solare
b) Energiei electrice
c) Energiei Magnetice
d) Radiaților infraroșii
648. Fototerapia produce :
a) Flictene
b) Eritem actinic
c) Eritem solar
d) Toate enunțurile de mai sus
649. Indicații ale terapiei RIR (radiații infraroșii)
a) Tbc
b) Decontractură paravertebrală
c) Sarcină
d) Lumbago subacut
650. Contraindicații ale terapiei cu infraroșii:
a) Contractura paravertebrală
b) Boli de piele (furunculoză, hidrosadenite)
c) Lumbago subacut
d) Procese supurative ce pot disemina
651. Distanța pe care trebuie să o păstrăm între lampă și tegument în timpul
aplicării RIR în câmp deschis este :
a) 20-30cm
b) 1-5 cm
c) 50-80cm
d) Nu are importanță
652. În timpul tratamentului cu raze infraroșii pacientului i se va aplica :
a) Termofor rece pe cap
b) Cataplasmă umedă
c) Comprese calde
d) Comprese reci
121
653. Radiațiile infraroșii în câmp închis acționează asupra organismului
producând efecte ca:
a) Vasoconstricție
b) Creștere în greutate
c) Contratura musculară
d) Scădere în greutate
654. Lampa Solux provoacă :
a) Creșterea temperaturii locale
b) Transpirație
c) Încălzirea aerului în jurul corpului
d) Scăderea temperaturii locale
655. Radiațiile ultraviolete UV sunt :
a) Radiații electromotorii
b) Radiațiile electromagnetice
c) Radiații electronice
d) Radiații stimulatorii fără undă
656. Efectele metabolice a radiațiilor ultraviolete :
a) Scade metabolismul proteic
b) Stopează producția de vitamina D
c) Scade riscul de litiază renală
d) Crește riscul de litiază renală
657. Bolnavilor cu stări de hiperexcitabilitate li se recomandă radiațiile de
culoare:
a) Orange
b) Verde
c) Roșu
d) Albastru
658. Efecte chimice ale razelor cu ultraviolete :
a) Stimulează sudația
b) Stimulează producția de vitamina D
c) Acțiune de tip insulinic
d) Dezinfectant
659. Indicații terapeutice în aplicarea terapiei cu UV :
a) Nevroze
b) Osteoporoză
c) Acnee
d) Boli infecțioase cronice
660. În cate grade se clasifică intensitatea eritemul :
2 grade
122
 3 grade
4 grade
a) 5 grade
661. Indicații terapeutice cu raze ultraviolete :
a) Neoplasme
b) Sarcină
c) Anomalii de pigmentație
d) Osteoporoză
662. Contraindicații RUV :
a) Radiculopatii
b) Nevralgie cervico-brahială
c) Poliartrită reumatoidă
d) Accidente vasculare
663. Nu poate fi sursă de producere a radiațiilor ultraviolete:
a) Arcul voltaic cu cărbuni metalizați
b) Lampa cu vapori de mercur
c) Lampa incandescentă
d) Toate enunțurile de mai sus
664. Principalele forme de câmp magnetic în terapia cu magnetodiaflux sunt:
a) 10Hz
b) 30 Hz
c) 100Hz
d) 500 Hz
665. În cabinetele unde sunt amplasate aparate de MDF( magnetodiaflux ) este
recomandat :
a) Să nu funcționeze aparate de ultraviolete
b) Să nu funcționeze aparate de unde scurte
c) Să nu existe nici un aparat de electroterapie utilizat în scop
terapeutic
d) Nu are importanță
666. Magnetoterapia este indicată:
a) În Bronșita cronică
b) Boli de sânge
c) Implanturi pacemaker
d) Tulburări menstruale funcționale
667. Ce dozează biodozemetria :
a) Intensitatea pigmentului
b) Intensitatea luminii
c) Intensitatea erimemului
123
 d) Intensitatea neurologică

Nr. ANUL II - Modulul VIII.

crt. Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală
Dr. Suciu Ana Maria → Itemi de evaluare
668. Din grupa afecţiunilor reumatismale degenerative fac parte:
a) Gonartroza
b) Periartrita scapulo-humerală
c) Tendinitele
d) Periartrita coxo-femurală
669. Alegeţi răspunsul fals:
a) PR este o afecţiune reumatismală inflamatorie, cu evoluţie cronică
progresivă
b) PR afectează cu predilecţie articulaţiile mici (mâini, picioare)
c) PR evoluează către deformare şi anchiloză articulară
d) În stadiul III al PR se instalează anchiloza fibroasă sau osoasă
670. Alegeţi răspunsul fals. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative
sunt următoarele:
a) Prezenţa factorului reumatoid
b) Absenţa nodulilor subcutanaţi
c) Prezenţa artritelor periferice
d) Afectarea articulaţiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale
671. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozantă sunt cele enumerate cu
o singură excepţie:
a) Menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului
b) Menţinerea / ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului
muscular
c) Prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictive
d) Redimensionarea obiectivelor casnice
672. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele, cu excepţia:
a) Combaterea durerii
b) Reeducarea respiratorie
c) Recuperarea mobilităţii articulare şi a tonusului muscular
d) Prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular
673. Clinica gonartrozei este caracterizată de următoarele elemente, cu excepţia
unuia singur:
a) Subfebrilitate
b) Redoare de inactivitate
c) Senzaţie de instabilitate la nivelul genunchiului
124
 d) Chist Baker
674. O singură afirmaţie cu privire la spondiloza cervicală din cele enumerate mai
jos este falsă. Care?
a) Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b) Electroterapia include galvanizări, CDD, curenţi de medie frecvenţă
şi înaltă frecvenţă
c) Exerciţiile urmăresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
d) Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburări
neurologice severe şi progresive
675. Alegeţi răspunsul fals. Discopatia lombară de fază IV se manifestă astfel:
a) 60-70% din pacienţi sunt asimptomatici
b) Lumbago acut cu pseudosciatică, după ridicare de greutăţi
c) Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv
d) Sindrom de coadă de cal
676. Alegeţi răspunsul fals. Reumatismul abarticular cuprinde următoarele
entităţi clinice:
a) Gonartroza
b) Periartrita scapulo-humerală
c) Periartrita coxofemurală
d) Maladia Dupuytren
677. Alegeţi răspunsurile corecte. La inspecţia tegumentelor pacienţilor cu
sindrom reumatoid se pot evidenţia:
a) Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis
b) Noduli reumatoizi în poliartrita reumatoida
c) Toate rapunsurile sunt corecte
d) Eritem facial „în fluture” în lupusul eritematos diseminat
678. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluată prin:
a) Toate raspunsurile sunt corecte
b) Indicele tragus-acromion
c) Indicele menton-stern
d) Indicele occiput-perete
679. Poliartrita reumatoidă este caracterizată de următoarele deformări
articulare:
a) Deviaţia cubitală a degetelor şi mâinii
b) Police în „Z”
c) Flexum de cot
d) Toate raspunsurile sunt corecte
680. În poliartrita reumatoidă, posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se
realizează astfel:
125
 a) Pumn în extensie 10-20˚
b) Deviaţia cubitală a mâinii şi degetelor
c) Flexie totala a metacarpofalangienelor
d) Interfalangiene proximale în extensie
681. Sindromul Reiter:
a) Este artrita reactivă
b) Este caracterizat de triada: artroza, artrită, uretrită
c) Nu este însoţit de manifestări generale
d) Sunt contraindicate procedurile de electroterapie şi termoterapie
682. Care din următoarele afirmaţii cu privire la artrita psoriazică sunt adevărate:
a) Manifestările cutanate constau în plăci eritemato-scuamoase pe
coate, genunchi, trunchi
b) Nu este însoţită de manifestările extraarticulare: oculare, cardiace,
respiratorii
c) În majoritatea cazurilor apar manifestările articulare şi apoi cele
cutanate
d) Cea mai frecventă formă este artrita mutilantă
683. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a) În spondilita anchilozantă cura balneară este indicată în special în
staţiunile de pe litoralul Mării Negre
b) Toate raspunsurile sunt corecte.
c) Caracteristice spondilita anchilozantă sunt lombosacralgiile în a
doua jumătate a nopţii, cu iradiere în basculă
d) În stadiile avansate ale spondilita anchilozantă se poate instala
„poziţia de schior”
684. În timpul activităţilor cotidiene spondiliticul trebuie să păstreze anumite
posturi:
a) Decubit dorsal pe pat tare, fara pernă sub cap
b) Şezând pe scaun cu spătar înalt şi păstrarea contactului permanent
al spatelui cu spătarul
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Evitarea şederii prelungite în fotoliu
685. Alegeţi răspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din
spondilita anchilozantă:
a) Se începe cât mai precoce şi are continuitate absolută
b) Ocupă primul loc în ierarhia formelor de tratament fizical
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Cuprinde exerciţii pentru reeducarea respiraţiei toracice şi
abdominale
126
686. Care dintre următorii factori favorizează deteriorarea cartilajului articular:
a) Menopauza
b) Obezitatea
c) Vârsta peste 50 ani
d) Toate raspunsurile sunt corecte
687. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
a) Durere la nivelul genunchiului
b) Toate raspunsurile sunt corecte.
c) Durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faţa
anterioară a coapsei
d) Mers şchiopătat
688. Igiena ortopedică a şoldului constă în:
a) Mers şi ortostatism prelungit
b) Greutate corporală ideală
c) Mers pe teren accidentat
d) Mers fara sprijin în baston
689. Igiena ortopedică a genunchiului constă în:
a) Purtarea incaltamintei cu tocuri înalte
b) Evitarea traumatismelor directe
c) Repaus prelungit
d) Medicaţie antialgică
690. Procedurilor de electroterapie antialgică în gonartroză includ:
a) Comprese reci cu sulfat de magneziu
b) Împachetări cu parafină
c) Nici un fel de procedura de electroterapie
d) Biostimulare laser
691. Kinetoterapia în gonartroză constă în:
a) Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
b) Mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Exerciţii pentru coordonare
692. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombară sunt
următoarele cu o exceptie:
a) Reeducarea respiratorie
b) Combaterea durerii
c) Corectarea dezechilibrului muscular între agonişti şi antagonişti
d) Restabilirea controlului adecvat al mişcării
693. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:
a) Masaj sedativ lombosacrofesier
127
 b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Curenţi diadinamici în special în lumbago musculo-ligamentar
d) Băi simple la 36-37˚ în cazul radiculopatiilor reziduale
694. Kinetoterapia din perioada acută a discopatiei lombare urmăreşte:
a) Toate raspunsurile sunt corecte
b) Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c) Relaxare generală
d) Scăderea iritaţiei radiculare
695. „Şcoala spatelui” constă în:
a) Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului
b) Înzăvorârea coloanei lombare
c) Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti
d) Toate raspunsurile sunt corecte
696. PSH (umărul dureros simplu) se caracterizează prin:
a) Durere de intensitate mare
b) Limitarea mare a mobilităţii pasive
c) Substratul anatomopatologic este capsulita retractilă
d) Aspect radiologic normal
697. PSH (umărul pseudoparalitic) nu se caracterizează prin:
a) Durere de intensitate mare
b) Mobilitate activă absentă
c) Mobilitate pasivă normală
d) Absenţa tulburărilor de sensibilitate
698. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul:
a) Durerilor care nu cedează la tratament conservator
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici
d) Apariţiei sau agravării unui deficit motor
699. Sindromul cronic caracterizat prin inflamaţia nespecifică, de obicei
simetrică, a articulaţiilor periferice, cu evoluţie posibilă spre destrucție
progresivă a structurilor articulare, cu sau fără manifestări sistemice se
numeşte:
a) Artrita reumatoidă
b) Coxartroză
c) Gonartroză
d) PSH
700. La debutul artritei reumatoide, din punct de vedere radiologic se pot întâlni
următoarele aspecte:
a) Tumefierea ţesutului moale
128
 b) Osteoporoza periarticulară
c) Îngustarea spaţiului articular
d) Toate raspunsurile sunt corecte
701. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la clasificarea funcțională Steinbrocker:
a) Clasa IV: imobilizare la pat sau în scaun cu rotile, incapacitate de
autoîngrijire
b) Clasa IV: capacitate funcțională limitată la autoîngrijire
c) Clasa IV: activitățile zilnice pot fi efectuate, dar cu durere si cu
reducerea mobilității articulare
d) Toate raspunsurile sunt corecte
702. Boala cronică şi progresivă care interesează în principal articulaţiile
sacroiliace şi articulaţiile coloanei vertebrale, cu evoluţie spre anchiloza
vertebrală:
a) Spondilita ankilozantă
b) Artrita reumatoidă
c) Periartrita scapulo-humerală
d) Artroza
703. Fac parte din grupa spondilartropatiilor seronegative:
a) Sindrom Reiter (veneric sau dizenteric)
b) Psoriazis
c) Artrita reactivă
d) Toate raspunsurile sunt corecte
704. Spondilita ankilozantă:
a) De trei ori mai frecventă la bărbaţi decât la femei
b) De zece ori mai frecventă la bărbaţi decât la femei
c) Frecventa egala la ambele sexe
d) De trei ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi
705. Manifestări cardiovasculare de spondilită ankilozantă:
a) Insuficienţă aortică
b) Angină pectorală
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Pericardită
706. În spondilita ankilozantă se recomandă:
a) Repaus permanent
b) Repaus doar în timpul episoadelor de decompensare
c) Repausul la pat cu pernă, pe saltea moale şi somn
d) Nici un raspuns corect
707. Artrita psoriazică:
a) Este o artrită non inflamatorie asociată cu leziuni psoriazice
129
 tegumentare şi unghiale
b) Factorul reumatoid este pozitiv
c) Antigen HLA-B27 prezent
d) Toate raspunsurile sunt corecte
708. Psoriazisul cutanat sau unghial:
a) Poate precede sau urma interesarea articulară
b) Apare strict înainte de interesarea articulară
c) Apare strict după interesarea articulară
d) Toate raspunsurile sunt incorecte
709. Cauzele de gută sunt:
a) Hiperuricemie
b) Obezitate
c) Tratament cronic cu aspirină
d) Toate raspunsurile sunt corecte
710. Osteoporoza:
a) Este o densitate minerală osoasă(BMD) cu 2,5 deviații standard sub
valoarea maximă
b) Afectează organele interne
c) La femei, riscul de a suferi o fractură ca urmare a osteoporozei este
de 5%
d) nu se poate ameliora prin suplimentarea aportului de calciu si
vitamina D
711. Osteoporoza este suspectată la:
a) Pacienţii care suferă fracturi in urma unor traumatisme minore
b) Vârstnici
c) Pacienții fumători
d) Toate raspunsurile sunt corecte
712. Tipurile de osteoporoză sunt:
a) Senilă
b) Idiopatică
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Postmenopauză

Nr. ANUL II - Modulul VIII.

crt. Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
713. Bolile reumatismale sunt afecțiuni ale :
a) Aparatului digestiv
b) Aparatului muscular
130
 c) Aparatului locomotor
d) Aparatului nervos
714. Sistemul osos este format din:
a) Oase lungi
b) Oase scurte
c) Oase late
d) Toate variantele sunt corecte
715. Cauzele bolnavului reumatic sunt:
a) Durere, redoare matinală, tumefacție, scăderea forței musculare
b) Vomă, amorțeli, durere
c) Amețeli, astenie, diaree
d) Nici o varianta corectă
716. Tratamentul afecțiunilor reumatismale este:
a) Medicamentos, fizical-kinetic-recuperator și chirurgical
b) Chirurgical
c) Kinetic
d) Repaus la pat, intervenție chirurgicală
717. Noduli subcutanați:
a) Sunt invizibili
b) Sunt localizați la nivelul genunchiului, cotului, umărului și
occiputului
c) au dimensiuni de 1,5-3 centimetri
d) apare pe trunchi, față și brațe
718. Poliartrita reumatoidă este:
a) boală inflamatorie sistemică cronică
b) infecție la gambă
c) fractură de menisc
d) O inflamație a bazinului
719. Poliartrita psoriazică se manifestă prin :
a) Leziuni cutanate
b) Afectare oculară
c) Afectare cardio-vasculară
d) Toate variantele sunt corecte
720. Factori de risc pentru pierderea de masă osoasă:
a) Vârsta mai mare de 70 de ani
b) obezitatea
c) sedentarismul
d) sexul masculin
721. Osteoporoza este:
131
 a) Primitivă și secundară
b) Secundară
c) Osteotendinoasă
d) Nici o variantă corectă
722. Distrofia simpatică reflexă este caracterizată prin:
a) Durere spontană
b) La nivelul extremităților
c) Absența edemului
d) Stabilitate
e) Toate variantele sunt corecte
723. Examenul clinic în reumatologie constă în:
a) Testare cardiaca, ritmică, pulsatila
b) Testare musculara ,articulara ,neurologică
c) Testare de forță, ischemică, cardiacă
d) Toate enunțurile de mai sus
724. Deviațiile pot fi întâlnite la:
a) Cot –„adus”
b) Degete –„de epolet”
c) Mana – „de girafă”
d) Degete în „gat de lebădă”
725. Reumatismul articular acut (RAA) reprezintă o afecțiune inflamatorie dată
de:
a) Streptococ β-hemolitic de grup A
b) Staphylococcus aureus
c) Gonococ
d) Bacterii multiplicate
726. Artritele bacteriene afectează de regula
a) Toate articulațiile din corp
b) Doar articulația mâinilor
c) De regula afectează o singura articulație
d) Articulația coxo-femurală
727. Manifestările clinice a mânii în poliartrita reumatoidă :
a) Deviația cubitala a degetelor și radială a carpului (mana în „Z”)
b) Nici o modificare a mâinii doar atrofie
c) Degete în extensie
d) Nu însoțește redoarea matinala
728. Care sunt indicii de prelevanță în artrita psoriazica :
a) Psoriazisul cutanat nu afectează decât 1% din populație
b) Artrita psoriazica (APso) -1% din pacienții cu psoriazis
132
 c) Distribuție generala pe sexe mai mult la femei
d) Debutul - 20 – 40 ani, caracter progresiv, invalidant și uneori
mutilant atât la femei cat si la bărbați
729. Manifestările sistemice in spondilita anchilozantă sunt :
a) Nu da afectare oculara
b) Apare afectarea cardio-vasculara
c) Nu duce la limitarea mișcărilor respiratorii si insuficienta
respiratorie restrictiva
d) Nu afectează funcția renala
730. Factorii de risc pentru pierderea de masa osoasa:
a) Vârsta mai mare de 2 ani
b) Greutate corporala redus
c) Rasa albă
d) Mișcarea
731. Spondilita anchilozanță este:
a) Cu frecvență mai mare la copii
b) Cu o frecvență mai mare la bărbați decât la femei
c) Cu o frecvență mai mare la adolescenți
d) Cu o frecventa mai mare la adultul tânăr
732. În atacurile de gută se recomandă :
a) Dieta bogata în proteine
b) Dieta hipercalorică
c) Dieta hipocalorică
d) Toate enunțurile
733. Din grupa afecțiunilor reumatismale degenerative fac parte:
a) Gonartroza
b) Periartrita scapulo-humerală
c) Tendinitele
d) Miozitele
734. Alegeţi răspunsul fals. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative
sunt următoarele:
a) Prezența factorului reumatoid
b) Prezența artritelor periferice
c) Afectarea articulațiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale
d) Afectarea tegumentelor şi mucoaselor
735. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele, cu excepţia:
a) Combaterea durerii
b) Reeducarea respiratorie
c) Recuperarea mobilității articulare şi a tonusului muscular
133
 d) Prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular
736. Alegeţi răspunsul fals. Discopatia lombară de fază IV se manifestă astfel:
a) 60-70% din pacienți sunt asimptomatici
b) Lombalgie cronică mecanică, meteodependentă
c) Lumbago acut cu pseudosciatică, după ridicare de greutăți
d) Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv
737. Alegeţi răspunsul fals:
a) PR este o afecţiune reumatismală inflamatorie, cu evoluţie cronică
progresivă
b) PR afectează cu predilecţie articulaţiile mici (mâini, picioare)
c) PR evoluează către deformare şi anchiloză articulară
d) În stadiul III al PR se instalează anchiloza fibroasă sau osoasă
738. Criteriul morfologic în reumatismul articular acut se considera:
a) Noduli paravertebrali
b) Noduli sferici
c) Noduli reumatoizi
d) Noduli pericardici
739. Manifestarea precoce a spondilitei anchilozante se consideră:
a) Durere lombosacrală
b) Durere cervicală
c) Bolnavul are aspectul unei "marionete de lemn"
d) Cifoza dorsala superioară
740. Durerea în osteoartroză se caracterizeaza:
a) Apare la repaus
b) Intensificare spre prânz
c) Micșorare după efort
d) Intensificare la efort
741. Care articulație e afectată cu predilecție (în debut) în gută:
a) Radio-metacarpiană
b) Tarso-falangeală l
c) Genunchii
d) Umerii
742. Stadiul II radiologic al artritei reumatiode nu include:
a) Osteoporoză vizibila radiografic
b) Absența deformării articulare
c) Anchiloză articulară
d) Atrofia mușchilor adiacenți articulației

Nr. ANUL III - Modulul I.

134
crt. Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea medicală
Dr. Cațighera Irina → Itemi de evaluare
743. Conform definiției OMS reabilitarea reprezintă:
a) un proces pasiv, ultima etapa a bolii;
b) recuperarea totala a pacientului;
c) reintegrarea in mediul de viată anterior bolii;
d) un proces activ, prin care se obține recuperarea completa sau
atingerea unui potențial optim fizic, mental si social, urmata de
integrarea in mediul cel mai potrivit.
744. Recuperarea in neurologie necesita:
a) atât aptitudini in neurologie cat si in recuperarea medicala;
b) cunoștințe solide de neurologie;
c) cunoștințe de neuropsihiatrie;
d) cunoștințe de psihologie.
745. Afecțiunile care dau cel mai mare grad de invaliditate la populația adulta
sunt:
a) afecțiunile cardiace cornice;
b) afecțiunile neurologice;
c) bolile de metabolism, in special DZ;
d) bolile maligne.
746. Care dintre următoarele afirmații legate de recuperarea in afecțiuni
neurologice este adevărată ?
a) recuperarea începe după externare;
b) recuperarea este extrem de utila in stadiul acut al bolii;
c) recuperarea este un proces de durata, care începe din stadiul acut al
bolii si continua si după externarea pacientului;
d) recuperarea nu este necesara in cazul unui tratament corect aplicat.
747. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tratamentul recuperator la
pacienții neurologici este falsa ?
a) recuperarea este atribuția unei echipe multidisciplinare;
b) recuperarea este un proces de durata, individualizat;
c) prezenta unui ortoped nu este necesara in echipele de recuperare a
pacienților neurologici;
d) asistentul social, logopedul, fizioterapeutul, kinetoterapeutul,
asistentul sau medicul neurolog fac parte obligatoriu din echipa de
recuperare a pacienților neurologici.
748. Procesul de recuperare in neurologie se bazează mai mult pe:
a) precizarea foarte corecta a diagnosticului;
b) starea de confort a pacientului;
135
 c) managementul dizabilității si diminuarea handicapului;
d) toate aceste elemente sunt importante.
749. Prima veriga a procesului de recuperare a pacienților cu afecțiuni neurologice
este:
a) strategia de recuperare;
b) alcătuirea unei echipe pluridisciplinare;
c) precizarea diagnosticului;
d) eventualele limitări ale procesului de recuperare.
750. Procedurile recuperatorii in neurologie au ca principal scop:
a) împiedicarea instalării impotentei funcționale, parezelor si
paraliziilor;
b) menținerea unui grad de autonomie si întârzierea complicațiilor cu
risc vital;
c) menținerea stării de conştiență a pacientului;
d) inducția prin medicație psihotropa a amneziei, senzațiilor de durere
si disconfort.
751. Combinarea terapiei neurologice specifice cu procedurile recuperatorii
asigura:
a) ameliorarea deficitelor;
b) evitarea complicațiilor;
c) grăbirea atingerii unor parametri funcționali perturbați, cu un
oarecare grad de autonomie;
d) toate aceste elemente.
752. Elementele cheie ale recuperării pacientului cu afecțiune neurologica sunt:
a) kinetoterapia si fizioterapia;
b) psihoterapia si balneokinetoterapia;
c) acupunctura si fizioterapia;
d) masajul si expunerea la razele UV.
753. Care dintre următoarele afirmații legate de kinetoterapie este adevărată ?
a) kinetoterapia se adresează afecțiunilor sistemului nervos periferic;
b) tratamentul prin kinetoterapie se adresează atât afecțiunilor
dobândite ale sistemului nervos central cat si bolilor sistemului
nervos periferic;
c) eficienta aplicării procedurilor kinetoterapeutice este mult mai utila
in afecțiuni ale sistemului nervos central;
d) kinetoterapia nu este eficienta in miopatii.
754. Inițierea programului de kinetoterapie impune:
a) includerea pacientului într-un grup de pacienți cu aceeași patologie;
b) examenul psihologic;
136
 c) stabilirea unei scheme individualizate de tratament;
d) o prima ședința de tratament intensiv.
755. Care dintre următoarele afirmații in legătura cu stabilirea unei scheme
individualizate de tratament este adevărată:
a) răspunsul la tratament se poate evalua după o prima ședința;
b) este necesara o perioada de minimum o săptămâna pentru
evaluarea răspunsului la tratament;
c) orice medicație adjuvanta trebuie suspendata in perioada in care
pacientul este supus kinetoterapiei;
d) diagnosticul corect stabilit prin examen neurologic amănunțit,
tratamentul medicamentos si kinetoterapia sunt obligatorii pentru o
recuperare eficienta.
756. Kinetoterapia este extrem de eficienta in următoarele afecțiuni ale
sistemului nervos central:
a) neurinoame;
b) miastenia;
c) infarctul cerebral ischemic si hemoragiile cerebrale;
d) radiculopatii prin hernia ale discurilor intravertebrale, sindromul de
tunel carpal.
757. Programele de recuperare a pacienților neurologici cuprind (alegeți varianta
cea mai completa):
a) exerciții fizice terapeutice si proceduri conform schemei prestabilite;
b) diverse nivele de exerciții fizice terapeutice monitorizate, sfaturi
nutriționale, sprijin emoțional, educarea schimbării stilului de viată;
c) suport emoțional si educație pentru un mod sănătos de viată;
d) psihoterapie pentru adaptarea la noul status de viată si
dezavantajele sale (invaliditate).
758. Evaluarea pacientului supus recuperării neurologice se face:
a) la începutul programului;
b) la sfârșitul programului;
c) nu este necesara, pacientul având deja un diagnostic prestabilit;
d) pe toata durata programului de recuperare, fiind de real folos
echipei medicale.
759. Care dintre următoarele afirmații legate de activitatea fizica a pacientului
supus unei scheme de recuperare este adevărată:
a) pacientul trebuie sa depună aceeași activitate fizica ca înainte de a se
îmbolnăvi;
b) activitatea fizica trebuie evitata pe toata durata procedurilor;
c) activitatea fizica va fi adaptata fiecărei afecțiuni in parte, exercițiile
137
 fizice prescrise adaptându-se restantului funcțional;
d) activitatea fizica este la liberul arbitru al fiecărui pacient.
760. Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul de recuperare in
afecțiunile neurologice este falsa ?
a) tratamentul garantează vindecarea;
b) vindecarea unei afecțiuni tine de diagnostic si stadiul de evoluție a
bolii;
c) vindecarea afecțiunii neurologice depinde de particularitățile
pacientului (grad de implicare, motivație, vârsta, condiție fizica);
d) vindecarea unei afecțiuni neurologice depinde de patologia asociata.
761. In privința comunicării cu pacientul, pe care dintre următoarele atitudini o
considerați cea mai greșita ?
a) avertizarea asupra unor eventuale complicații;
b) garantarea vindecării;
c) avertizare asupra aspectului depistării bolii într-un stadiu tardiv;
d) explicația faptului ca vindecarea nu va fi niciodată completa datorita
prezentei sechelelor.
762. In recuperarea neurologica este foarte important ca pacientul sa
conștientizeze faptul ca:
a) va reveni treptat la același stil de viată;
b) boala neurologica este întotdeauna o afecțiune majora, cu evoluție
cronica;
c) ajustarea modulului de viată la boala este extreme de important;
d) va fi permanent dependent de prezenta anturajului.
763. Arcul reflex elementar este alcătuit din:
a) cerebel, nuclei bazali si talamus;
b) receptori, măduva spinării si efectori;
c) receptori, cale aferenta, centrii nervoși, cale eferenta, organ efector
muscular;
d) axoni groși mielinici si subțiri amielinici.
764. Reflexele de redresare (echilibrare) fac parte din categoria reflexelor:
a) posturale si de locomoție;
b) flexoare;
c) miotatice de întindere;
d) de tendon.
765. Care dintre următoarele tipuri de simptomatologie caracterizează AIT (atacul
ischemic tranzitoriu) ?
a) debut acut, fenomene de focar, hemiplegie flasca;
b) durata de doar câteva minute, cu deficit motor, parestezii, cefalee,
138
 vertij;
c) debut brutal, fără fenomene premonitorii, emboli grăsoși la
examenul fundului de ochi;
d) cefalee brusca de tip hemicranie însoțita de grețuri si vărsături.
766. Inundația ventriculara din hemoragia cerebrala se prezinta cu:
a) cefalee intense, vărsături, vertij, redoarea cefei;
b) sindroame alterne;
c) devierea conjugata a capului si globilor ocular spre hemisferul lezat;
d) semne hemiplegice bilateral, redoarea cefei si fenomene
neurovegetative agravate.
767. Sindromul de HIC (hipertensiune intracraniană) se manifesta clinic prin:
a) creșterea TA sistolice, cu scăderea TA diastolice;
b) apariția frecventa a formei paroxistice a amețelii, vertijul;
c) cefalee intense, vărsături specific in jet, fără greața, bradicardie,
modificări ale FO (fundului de ochi);
d) creșterea valorilor TA diastolice, mai ales dimineața la ridicarea din
pat, cu dificultăți in menținerea echilibrului.
768. Terapia ocupaționala si ergoterapia sunt utilizate in tratamentul
recuperatoriu al pacienților cu afecțiuni:
a) neurologice;
b) osteoarticulare;
c) psihiatrice;
d) maligne.
769. Terapia ocupațională se desfășoară:
a) in mod solitar (muzica sau lectura);
b) in grup;
c) in modalități de ergoterapie, socioterapie, eventual in asociere cu
psihoterapia;
d) in oricare dintre modalitățile enumerate.
770. Care dintre următoarele afirmații legate de terapia ocupațională este falsa ?
a) terapia ocupațională este efectuata de către o echipa
pluridisciplinara;
b) terapia ocupațională este un proces de durata;
c) terapia ocupațională poate fi efectuata strict de către
kinetoterapeut, care poate fi si terapeut ocupațional;
d) rezultatele terapiei ocupaționale depind foarte mult de cooperarea
pacientului.
771. Care dintre următoarele afirmații in legătura cu ergoterapia este falsa ?
a) ergoterapia este același lucru cu terapia ocupațională;
139
 b) ergoterapia reprezintă tratamentul prin munca;
c) ergoterapia este o forma de psihoterapie de grup;
d) ergoterapia completează terapia ocupațională, ambele fiind la fel de
utile in tratamentul afecțiunilor psihice.
772. Atribuția psihologului in cadrul echipei care realizează anamneza pacientului
care va fi tratat prin terapie ocupațională-ergoterapie este:
a) aplicarea chestionarelor pentru efectuarea scalelor de evaluare;
b) determinarea coeficientului de inteligenta pentru cei retardați si
indicii de deteriorare pentru psihopați;
c) stabilirea tratamentului asociat terapiei ocupaționale;
d) stabilirea perioadei de tratament individualizat, pentru fiecare
pacient in parte.
773. Evaluarea inițială a pacienților supuși ergoterapiei – terapiei ocupaționale are
ca principal scop:
a) estimarea randamentului in munca;
b) estimarea rezultatelor psihoterapiei si terapiei neuroleptice;
c) luarea unei decizii privind încadrarea într-o forma de munca
socialmente standardizata;
d) precizarea stadiului evolutiv al bolii: acut, faza prodromala, de
remisiune.
774. In cadrul procesului de terapie ocupațională rolul cel mai important, implicit
de coordinator al grupului ii revine:
a) medicului curant;
b) asistentei medicale;
c) terapeutului ocupațional (kinetoterapeutului);
d) psihologului.
775. Tratamentul tulburării psihotice scurte (TPS) are o durata:
a) de 2-3 săptămâni;
b) de 4-6 săptămâni;
c) de 6-12 luni in cazul remisiunii după 4-6 săptămâni de tratament al
episodului acut;
d) se intervine in urgent pentru tratamentul tulburării după care se
impune urmărirea comportamentului pacientului.
776. La pacienții cu tulburări psihotice de scurta durata (TPS) psihoterapia este
mai eficienta:
a) in timpul episodului acut;
b) după depășirea episodului acut, pe toata durata tratamentului
medicamentos, care este întotdeauna mai eficient in cazul in care
este asociat cu psihoterapia;
140
 c) niciodată in același timp cu tratamentul medicamentos;
d) este contraindicate, percepția si gândirea pacientului fiind profund
perturbate.
777. Recuperarea la pacientul cu schizofrenie urmărește:
a) redarea persoanei bolnave comunității din care face parte, adoptând
același stil de viată, comportamente si obiceiuri dinainte de
îmbolnăvire;
b) remiterea simptomelor aferente bolii;
c) integrarea într-un grup de pacienți cu aceeași patologie, sub
urmărire medicala si psihologica permanenta;
d) psihoterapie in vederea evitării unui episod acut.
778. Care dintre următoarele afirmații legate de schizofrenie este adevărată ?
a) schizofrenia reprezintă o tulburare incurabila;
b) izolarea este absolut necesara , pacienții cu schizofrenie
reprezentând un pericol pentru societate;
c) tratamentul este de cele mai multe ori ineficient, procentul de
recidiva a episoadelor acute fiind foarte mare;
d) afirmația conform căreia schizophrenia este o tulburare in care nu se
înregistrează evoluții favorabile este doar un mit.
779. Care dintre următoarele principii de tratament este cel mai nou in terapia
schizofreniei ?
a) terapia medicamentoasa cu doze progresiv descrescânde;
b) psihoterapia de grup;
c) antrenamentul abilitaților sociale;
d) psihoterapia individuala.
780. Ținând cont de degradarea lent progresiva a funcțiilor cognitive si motorii la
pacientul cu Alzheimer, ședințele de kinetoterapie sunt recomandate:
a) minimum de doua ori/săptămâna;
b) minimum de doua ori/luna;
c) obligatoriu o ședința lunar;
d) kinetoterapia nu este recomandata, evoluția este la fel de grava.
781. In timpul efectuării kinetoterapiei la pacienții cu Alzheimer se urmăresc
obligatoriu, ca parametric de risc vital:
a) tonusul muscular si postura;
b) tulburările de tranzit intestinal (constipație, diaree);
c) Hb si Ht;
d) pulsul si TA.
782. Programul corect de recuperare a pacientului cu Parkinson presupune
următoarele principii de tratament:
141
 a) kinetoterapie si psihoterapie;
b) kinetoterapie, terapie ocupațională, ergoterapie;
c) kinetoterapie, masaj, fizioterapie;
d) kinetoterapie si magnetoterapie.
783. Semnele cardinale pentru diagnosticul bolii Parkinson sunt:
a) tremurătura cu ritm rapid si mersul stepat;
b) tulburările de vorbire si dezorientarea temporo-spatiala;
c) afazia si adiadococcinezia;
d) akinezia, rigiditatea plastica si tremurătura lenta de repaos.
784. Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul in boala Parkinson
este falsa ?
a) pacienții la care boala debutează la vârste înaintate răspund mai bine
la tratament;
b) pacienții la care boala debutează la vârste tinere răspund mai bine la
tratament;
c) tulburările motorii si simptomele psihice se instalează rapid progresiv
la pacienții cu vârste înaintate;
d) formele tremorigene au un prognostic mai bun decât formele
akineto-hipertone.
785. După cura chirurgicala a herniei de disc lombare kinetoterapia se începe:
a) după minimum 2 săptămâni;
b) după minimum 4 săptămâni;
c) imediat, cu particularități pentru primele 2 săptămâni, săptămânile
2-6, 6-12 si 12-18 după operație;
d) kinetoterapia nu este necesara, intervenția chirurgicala rezolvând
singura problema.
786. Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul balnear este
adevărată:
a) tratamentul balnear nu este eficient ca atare sau asociat altor
tratamente recuperatorii;
b) tratamentul balnear este eficient in asociere cu kinetoterapia,
masajul, fizioterapia (electrostimularea);
c) tratamentul balnear poate fi aplicat ca tratament de prima intenție,
putând evita aplicarea unor alte tratamente;
d) tratamentul balnear contraindica aplicarea unor alte tratamente
recuperatorii.
787. Metodele cele mai eficiente de tratament nemedicamentos in tulburările
bipolare sunt:
a) terapia de ajutor propriu si urmarea unui jurnal individual de
142
 recuperare;
b) inducerea repetata a stărilor de hipnoza;
c) psihoterapia;
d) terapia cognitiva comportamentala, terapia familiala si
psihoeducatia.
788. Indicațiile de spitalizare ale pacientului cu tulburări bipolare sunt:
a) instalarea brusca a cefaleei occipitale intense, însoțite de grețuri si
vărsături, cu creșterea valorilor TA si pulsului;
b) apariția somnambulismului, dromomaniei, piromaniei, tulburărilor
cognitive;
c) periculozitatea fata de sine, periculozitatea fata de anturaj,
incapacitatea totala de funcționare, lipsa totala de control;
d) instalarea atacurilor de panica.
789. Pentru recurenta depresiei din sindromul maniac-depresiv este mai eficienta:
a) psihanaliza, cu recunoașterea cauzei declanșatoare si reducerea
emoțiilor negative;
b) educarea pacientului pentru recunoașterea episoadelor prodromale
înainte de recurenta si menținerea factorilor care conduc la
remisiune;
c) terapia cognitiva comportamentala, terapia familial si psihoeducatia;
d) terapia interpersonala si terapia de ritm social.
790. Statusul epileptic reprezintă:
a) criza de epilepsie minora, de scurta durata, uneori insesizabila, care
poate apare si la subiecții sănătoși si care nu necesita tratament;
b) forma de epilepsie care se vindeca spontan in adolescenta;
c) cea mai grava forma de epilepsie, constând in crize repetitive, care
poate duce la deces daca nu se intervine in urgent;
d) același lucru cu diagnosticul de epilepsie, formula fiind utilizata in
completarea foii de observație.
791. Elementul cel mai important in kinetoterapia la pacientul epileptic este:
a) obținerea relaxării fizice si psihice, in special prin tehnica Edmund
Jacobson;
b) gimnastica respiratorie;
c) reeducarea orientării temporo-spatiale;
d) ameliorarea echilibrului si coordonării.
792. Importanta psihoterapiei la pacientul epileptic consta in faptul ca:
a) poate conștientiza pacientul asupra factorilor declanșatori si evita
astfel criza;
b) poate duce la conștientizarea si acceptarea bolii de către pacient;
143
 c) poate contribui la reinserția sociala a pacientului;
d) toate aceste afirmații sunt adevărate.

Nr. ANUL III - Modulul I.

crt. Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea medicală
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
793. Sindromul de neuron motor periferic este situat:
a) În coarnele anterioare ale măduvei spinării
b) În coarnele posterioare ale măduvei spinării
c) În canalul central
d) Nici o variantă corectă
794. Neuronul periferic din măduva spinării face legătura între:
a) Mușchi și tendoane
b) SNC și mușchi
c) Emisferele cerebrale și artere
d) SNP și inimă
795. Paraplegia este:
a) Pierderea motilității voluntare
b) Paralizia celor două membre inferioare
c) Afectarea unui membru
d) Paralizia membrului stâng
796. Cauzele comelor sunt:
a) Hemoragie, embolie, encefalită, meningită
b) Intoxicații cu morfina, somnifere
c) Traumatisme și tumori
d) Toate variantele sunt corecte
797. Cauzele de plex brahial sunt:
a) Infecții virale
b) Seroterapia
c) Vaccinoterapia
d) Toate variantele sunt corecte
798. Hernia de disc este localizată la:
a) Nivelul L4-L5 și L5-S1;
b) Nivelul L1-L2
c) Nivelul C1-C5
d) Nici o variantă corectă.
799. Paralezia nervului cubital are aspect de:
a) Mână „în gheară”
b) Picior plat
144
 c) Picior rotat intern
d) Gheară mediană
800. Aspectul clinic al nervului sciatic popliteu intern este:
a) Picior plat
b) Picior în valgus și degete în ciocan
c) Efectuează ADD și ABD-uctia degetelor
d) Stă pe vârfuri.
801. Nervul sciatic este cel mai frecvent afectat prin:
a) Purtarea cârjelor cu sprijin axilar
b) Consumul cronic de alcool
c) Hernierea unui disc intervertebral lombar
d) Diabet zaharat
802. In afectarea nervului radial, pacientul va avea ca atitudine particulara:
a) Mana in “gat de lebăda”
b) Mana “simiana”
c) Mana in “limba de clopot”
d) Mana in grija
803. In paralizia nervului sciatic popliteu extern sunt afectate grupele muscular e
care realizeaza:
a) Flexia dorsala si extensia degetelor
b) Flexia plantara si inversia piciorului
c) Supinația piciorului
d) Pronația piciorului
804. Cauzele leziunilor trunchiului nervului sciatic nu includ:
a) Fracturile bazinului
b) Hematomul fesier
c) Injecțiile intramusculare
d) Tratamentul recuperator
805. AVC hemoragice pot avea drept cauze, cu excepția:
a) HTA
b) Malformații arterio-venoase craniene
c) Traumatisme cranio-cerebrale
d) Trombo-embolismul
806. Paralizia unei jumătăți de corp se numește:
a) Hemiplegie
b) Paraplegie
c) Monoplegie
d) Tetrapareza
807. Sindromul radicular lombar nu cuprinde:
145
 a) Durere lombara
b) Pareze pe traiectul nervilor cu rădăcini lombare
c) Tulburări de sensibilitate la nivelul membrului inferior
d) Tulburări trofice la nivelul membrului inferior
808. Semnele clinice in hernia de disc cervicala nu includ:
a) Durere cervicala
b) Parestezii in braț si antebraț
c) Deficite motorii la nivelul membrului superior
d) Parestezii la nivelul fetei
809. Paranoia:
a) Este caracterizata prin delir cronic sistematizat
b) Este caracterizata prin halucinații si pseudohalucinatii
c) Este caracterizata prin tulburări afective de tip depresiv
d) Se însoțește de tulburări de vorbire
810. Bolnavii nevrotici:
a) Nu au conștiința bolii lor
b) Vin singuri sa ceara ajutorul medicilor
c) Prezinta tentative de pierdere in greutate prin diete severe
d) Au tulburări severe de memorie
811. Psihastenia se caracterizează prin:
a) Obsesii si fobii
b) Tulburări de memorie
c) Tulburări ale atenției
d) Cefalee, insomnie si astenie
812. In perioada de stare al maniacalului, tabloul psihic este dominat de:
a) Tulburări afective
b) Tulburări de memorie
c) Tulburări de gândire
d) Tulburări de vorbire

Nr. ANUL III - Modulul II.

crt. Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală
Dr. Iablonschi Mariana → Itemi de evaluare
813. Identificati varianta adevărată in afirmațiile de mai jos:
a) Creșterea staturo-ponderala este influențata de factori hormonali
b) nanismul hipofizar apare datorita unei alimentații cărunțate
c) alimentația necorespunzătoare este singura responsabila de
perturbarea creșterii staturo-ponderale
d) hormonii tiroidieni nu influențează creșterea si dezvoltarea.
146
814. Care este varianta falsa in enunțurile de mai jos:
a) rahitismul carențial apare imediat după naștere
b) rahitismul carențial este determinat de deficitul de vitamina D
c) profilaxia rahitismului carențial se face din timpul sarcinii
d) rahitismul carențial este o boala metabolica.
815. Incercuiti varianta adevărată in afirmațiile de mai jos:
a) reumatismul articular acut este consecința unei infecții streptococice
b) reumatismul articular acut este consecința unei infecții stafilococice
c) reumatismul articular acut apare o singura data in viată
d) eritemul nodos este o manifestare a reumatismului articular acut.
816. Care varianta este falsa?
a) artrita din RAA are caracter migrator
b) artrita din RAA apare la mai multe articulații deodată
c) artrita este localizata la articulațiile mari
d) simptomatologia articulara poate lipsi
817. In artrita juvenila cronica se întâlnesc următoarele manifestări , cu o singura
excepție:
a) redoare matinala
b) durere variabila
c) întârziere a creșterii
d) coree Syndenham
818. Incercuiti varianta falsa privind tratamentul artritei juvenile cronice:
a) antiinflamatorii nesteroidiene
b) antiinflamatorii steroidiene
c) antibiotice
d) imunosupresoare
819. Care din următoarele afirmații in legătura cu scolioza funcționala este falsa:
a) dispare in clinostatism
b) se însoțește de gibozitate costala
c) nu exista rotație a corpilor vertebrali
d) apare datorita poziției defectuoase a corpului.
820. In osteomielita acuta se fac următoarele investigații , cu excepția:
a) radiografie simpla standard
b) electromiograma
c) scintigrafie osoasa
d) R.M.N.
821. Incercuiti varianta adevărată in afirmațiile de mai jos:
a) glomerulonefrita acuta poststreptococica (GNA) este o boala de
complexe imune circulante
147
 b) debutul in GNA este lent
c) GNA se caracterizează prin proteinurie masiva
d) in tratamentul GNA poststreptococice se contraindica antibioticele.
822. Care dintre următoarele enunțuri este fals?
a) sindromul nefrotic pur este corticosensibil
b) in sindromul nefrotic pur proteinuria este selectiva
c) in sindromul nefrotic pur titrul complementului seric este mult
scăzut
d) debutul sdr. nefrotic pur este insidios
823. Care dintre afirmațiile de mai jos este falsa?
a) pneumonia virala se însoțește întotdeauna de stare toxica
b) tratamentul pneumoniei virale este simptomatic
c) imaginea radiologica de opacitate este caracteristica pneumoniilor
bacteriene
d) in pneumoniile bacteriene tratamentul de electie este antibioticul.
824. Urmatoarele afirmații in legătură cu astmul bronșic sunt adevărate , cu o
singura excepție:
a) apare pe un teren alergic
b) apare numai la copil
c) copiii cu astm bronșic au hiperreactivitate bronşică
d) in criza de astm se administrează bronhodilatatoare
825. Identificati varianta falsa privind criteriile majore de diagnostic Jones in
reumatismul articular acut:
a) cardita
b) poliartrita
c) eritem nodos
d) coree
826. Cauzele declanșării crizei de astm sunt următoarele cu o singura excepție:
a) expunere la alergeni
b) efort fizic
c) infecții virale
d) diaree acuta
827. Identificati varianta adevărată din următoarele afirmații privind tetrapareza
spastica:
a) paralizia interesează ambele mâini
b) paralizia interesează ambele picioare
c) sunt interesate toate membrele
d) interesează membrul superior si inferior de aceeași parte
828. Identificati varianta falsa privind convulsiile febrile simple ale copilului:
148
 a) apar la T≥38,5˚ C
b) durata . 15 minute
c) fără deficit postcritic
d) fără suferințe neurologice anterioare crizei
829. Tratamentul de urgenta a crizei convulsive febrile consta in următoarele, cu
excepția:
a) plasarea copilului in decubit lateral
b) antitermice
c) administrare de diazepam
d) administrare de antibiotice
830. Identificati varianta falsa in enunțurile de mai jos:
a) tetralogia Fallot este o malformație cianogena
b) tetralogia Fallot cuprinde 4 defecte
c) intensitatea cianozei in tetralogia Fallot depinde de mărimea
defectului septal ventricular
d) intensitatea cianozei depinde de severitatea stenozei pulmonare
831. Alegeți varianta falsa din următoarele afirmații
a) imaginea radiologica de ,,inima in sabot” este caracteristica
tetralogiei Fallot
b) cianoza permanenta este caracteristica malformațiilor de cord cu
shunt stg.- dr.
c) cianoza permanenta este caracteristica malformațiilor de cord cu
shunt dr.-stg.
d) DSV este o malformație de cord cu cianoza pasagera
832. Următoarele afirmații sunt adevărate cu o singura excepție:
a) germenii entero-invazivi produc diaree cu scaune cu puroi si sânge
b) giardia este un parazit care poate produce diaree cronica
c) persistenta pliului cutanat abdominal este semn de deshidratare
d) salmonella este un germene entero-toxigen

Nr. ANUL III - Modulul II.

crt. Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
833. Astmul bronșic este:
a) boală acută a căilor respiratorii
b) boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii inferioare
c) inflamație la nivel toracal
d) O boală cauzată de streptococ
834. Astmul bronșic la copil este cauzată de:
149
 a) Hiperreactivitate bronşică
b) Abces
c) Insuficiență circulatorie cerebrală cronică
d) Migrene
835. Factorii declanșatori ai crizei de astm sunt:
a) Senzația de arsură în piept
b) Lipsă de sete
c) Infecții respiratorii virale
d) Aerofobie
836. Laringita acută este:
a) inflamație acută a amigdalelor
b) Provocată de lipsa vitaminelor din alimentație
c) inflamație a bronhiilor
d) O inflamație acută a mucoasei laringiene
837. La copil laringele este:
a) Mai sus decât la adult
b) In dreptul vertebrei C4
c) Mai jos decât la adult
d) Intre trahee şi esofag
838. La nou născut, laringele este:
a) În dreptul vertebrei C2
b) În dreptul vertebrei C1
c) În dreptul vertebrei C5
d) În dreptul vertebrei C7
839. Paşii kinetoterapiei în astmul bronșic sunt:
a) Accentuarea bronhospasmului
b) Reeducarea funcțiilor digestive
c) Relaxarea şi posturarea
d) Recuperarea funcțiilor de înghițire
840. Curburile fiziologice ale coloanei sunt:
a) Hipercifoză
b) Hiperlordoză
c) Hiperscolioză
d) Lordoză
841. Cifoza poate fi:
a) Suplă sau rigidă
b) Convexă
c) În plan frontal
d) În plan transversal
150
842. Printre cauzele lordozei se numără:
a) Miopia
b) Leziuni ale coloanei
c) Defecte congenitale
d) Diferite traume
843. Tipul de mers în scolioză este:
a) Mersul talonat
b) Mersul legănat
c) Mersul ebrionar
d) Mersul șoldit
844. Tratamentul recuperator în scolioză constă în:
a) Kinetoterapie şi corsete
b) Melopatie
c) Hidrotermoterapie
d) Acupunctură
845. Perioada de copil mic este:
a) 0-1 lună
b) 1 lună-1an
c) 5-10 luni
d) 1-3 ani
846. Dentiția de lapte apare în:
a) A doua copilărie
b) Prima copilărie
c) A treia copilărie
d) Perioada prenatală
847. Fătul la termen are vârsta gestațională cuprinsă între:
a) 37-42 săptămâni
b) 20-30 săptămâni
c) 50-60 săptămâni
d) 10-15 săptămâni
848. Prematurul este nou născutul cu greutatea:
a) Sub 2.500 g
b) Peste 4.500 g
c) 3.500 g
d) 5.000 g
849. Primul scaun al copilului se numește:
a) Vernix caseosa
b) Lanugo
c) Meconiu
151
 d) Lumbago
850. Fătul este legat de corpul mamei prin:
a) Placentă
b) Uter
c) Cordon ombilical
d) Trompele uterine
851. Câte fontanele prezintă craniul copilului?
a) 2
b) 1
c) 3
d) 4
852. Nou născutul supraponderal are:
a) 2.500 g
b) 1.500 g
c) 3.500 g
d) Peste 4.500 g

Nr. ANUL III - Modulul III.

crt. Elemente de recuperare socio-profesională
Dr. Suciu Ana Maria → Itemi de evaluare
853. Definiţiile OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) elaborate în 1980 cu
privire la disfuncţie, invaliditate şi handicap:
a) Deficienţa corespunde unei pierderi de substanţă, unei alterării a
funcţiei exteriorizează, o stare patologică.
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Incapacitatea (rezultatul deficienţei) corespunde reducerii parţiale
sau totale a resurselor de prestare a unei activităţi, de locomoţie, de
comunicare, comportamentală etc.
d) Handicapul (dezavantajul social) corespunde prejudiciului pe care
deficienţa sau incapacitatea îl creează subiectului şi reflectă
consecinţele sociale, economice pe care le suportă bolnavul.
854. Factori non-medicali care influențează negativ întoarcerea la locul de muncă:
a) Venituri insuficiente
b) Statut social precar
c) Conditii bune la locul de muncă
d) Nici un raspuns nu este corect
855. Factorii medicali care influențează negativ întoarcerea la locul de muncă
sunt:
a) Anxietatea
152
 b) Depresia
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Simptomatologie cauzată /agravată de efort
856. Șansele ca un pacient cu vârsta sub 65 ani, angajat în momentul producerii
evenimentelor cardio-vasculare şi fără complicații majore să se întoarcă la
locul de muncă în primele 2-3 luni sunt exprimate într-un procent de:
a) 80%
b) 5%
c) 0%
d) 35%
857. În funcție de rezultatul testului de efort, pacienţilor li se recomandă:
a) ≥ 7METs (sindrom metabolic): fara reluarea lucrului (fără industria
grea)
b) 5-7 METs (sindrom metabolic): activităţi casnice şi meserii cu grad
mediu de solicitare
c) <3METs (sindrom metabolic): apt!
d) 5-7 METs (sindrom metabolic): activităţi casnice şi meserii cu grad
mare de solicitare
858. Anumite tulburări de percepţie destul de des întâlnite în cazul pacienţilor cu
AVC (accident vascular cerebral) pot îngreuna recuperarea pacientului:
a) Largirea câmpului vizual
b) Reflexe şi simţuri accentuate la nivelul membrelor afectate
c) Fara dificultati de vorbire
d) Dificultăți de concentrare,confuzii,amnezie retrogradă şi anterogradă
859. La pacienții cu AVC (accident vascular cerebral):
a) Depresia apare la 100% pacienţi
b) Depresia majoră apare în leziunile frontale drepte
c) Depresia se corelează cu recuperarea întârziată şi rezultate modeste
d) Tulburarile de vorbire si deglutitie nu apar niciodata
860. Principiile recuperării educaţionale şi profesionale pentru copii sunt:
a) Copilul nu este un adult în miniatură
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Educația reprezintă echivalentul recuperării socio-profesionale la adult
d) Jocul ajută copilul să-şi dezvolte abilităţile de comunicare,de
exprimare, de însușire a rolurilor.
861. Recuperarea socio-profesională a persoanelor cu disabilităţi respiratorii se
adresează pacienţilor cu:
a) Status post-poliomielită
b) Distrofie musculară Duchenne
153
 c) Traume ale măduvei spinării
d) Toate raspunsurile sunt corecte
862. Recuperarea socio-profesională în Scleroza Multiplă:
a) Scleroza multiplă este una dintre cele mai comune boli ale sistemului
nervos central
b) Scleroza multiplă este una dintre cele mai comune boli ale sistemului
nervos periferic
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Pacienţii cu scleroză multiplă îşi pot păstra locul de muncă, dar îşi
consumă toată energia fiind candidați la pensionare pe caz de boală

Nr. ANUL III - Modulul III.

crt. Elemente de recuperare socio-profesională
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
863. Conceptul de recuperare este definit:
a) “A treia medicina “ care subliniază medicina terapeutica si
profilactica
b) “A doua medicina “ care subliniază medicina ocupațională
c) Asistenta terapeutica
d) Nici una
864. Definiti conceptual de “recuperare”:
a) Reprezintă o activitate complexa medicala educaționala si socio-
profesionala
b) Reprezintă conceptul de restabilire
c) Reprezintă o activitatea strict educațional
d) Reeducarea funcționala
865. Indicațiile recuperării medicale:
a) Afecțiuni locomotori si cardio-vasculare
b) HTA
c) Bolii ulceroase
d) Colite grave
866. Contraindicațiile recuperării medicale :
a) Stări febrile si cașectice
b) Afecțiuni digestive
c) Afecțiuni genitale
d) Boli genitale
867. Deficienta, reprezintă:
a) Orice pierdere / anormalitate a unei funcții psihice , fiziologice,
anatomice
154
 b) Incapacitatea unei activități
c) Reeducare psihica
d) Apariția recidivelor
868. Recuperarea profesionala vocaționala reprezintă :
a) Prima etapa a recuperării
b) A treia etapa a recuperării
c) A doua etapa a recuperării
d) A patra etapa a recuperării
869. Recuperarea profesionala începe in momentul in care:
a) In momentul când ajunge acasă
b) Pe perioada spitalizării
c) In momentul începerii serviciului
d) Pacientul părăsește secția de spital
870. Recuperarea sociala este axata pe:
a) Rezolvarea problemelor cotidiene
b) Rezolvarea problemelor la serviciu
c) Rezolvarea problemelor in familie
d) Adaptarea noii vieți
871. Echipa de recuperare este formata din :
a) Cardiolog
b) Fiziokinetoterapeut
c) Chirurg
d) Ginecolog
872. Rolul fiziokinetoterapeutului este:
a) Nu-si da interesul in recuperarea pacientului
b) Nu utilizează toate tehnicile de recuperare funcționala
c) Nu se preocupa de aspectul educativo-informational
d) Asista pacientul in desfășurarea recuperării funcționale
873. Tulburările in AVC care pot îngreuna recuperarea pacientului sunt:
a) Tumori cerebrale primare
b) Afecțiuni hepatice
c) Tulburări hematologice
d) Dislexie si tulburări de scriere
874. Una din recuperarea funcției cognitive si comportamentale este:
a) Dementa
b) Leziuni unilaterale
c) Îngustarea câmpului vizual
d) Dificultăți de concentrare
875. Recuperarea intensiva are o durata de :
155
 a) ora
b) Cinci ore
c) Minim trei ore/ zi
d) Zece minute
876. Recuperarea extensiva se refera la cei cu:
a) Recuperarea moderata
b) Recuperarea lenta
c) Recuperarea in doua zile
d) Recuperarea rapida
877. Recuperarea funcționala cuprinde următorul domeniu:
a) Recuperarea psihiatrica
b) Logopedia
c) Recuperarea neuronala
d) Masoterapia
878. Recuperarea sociala in AVC se produce :
a) Ischemic sau hemoragic
b) Educativ
c) HTA
d) Diabet zaharat
879. Care face parte din prima etapa a recuperării:
a) Recuperarea medicala
b) Recuperarea profesionala
c) Recuperarea sociala
d) Echipa de recuperare
880. Indicatiile recuperării medicale sunt:
a) Afecțiuni cașectice
b) Afecțiuni cardio-vasculare
c) Afecțiuni dermatologice
d) Inhibarea secreției de lichid cefalorahidian
881. Indicațiile recuperări medicale sunt:
a) Afecțiuni dermatologice
b) Afecțiuni renale
c) Afecțiuni psihice
d) Afecțiuni cardio-vasculare
882. Recuperarea socială este “a treia” etapă a recuperării fiind reprezentată de :
a) Reîntoarcerea pacientului la locul de muncă
b) Nu este nevoie de readaptare socială, cotidiană
c) Poate să se descurce singur , atât în interiorul cât și exteriorul
locuinței
156
 d) În această etapă pot participa atât tehnicieni specializați cât si in
personalul medico-sanitar

ANUL III - Modulul IV.

Nr.
Recuperare medicală pe afecţiuni
crt.
Dr. Bezerghean Rodica → Itemi de evaluare
883. Trandiul (ansamblu) musculaturii respiratorii se mărește în cazul inspirului
forțat astfel :
a) Atunci când se aplică contrapresiune abdominală ,
b) Se efectuează un inspir forțat ,
c) Intră în contracție mușchii inspiratori de rezervă /de obicei inactivi
în respirația de repaus ,
d) Se inspiră aer sărac în O2 .
884. Care dintre următoarele mecanisme de producere reversibile nu
caracterizează disfuncția ventilatorie ?
a) Îngustarea dinamică din expir ,
b) Hipersecreția ți vâscozitatea crescută a mucusului bronșic ,
c) Procese fibrotice bronșice și peri bronșice ,
d) Bronhodilatația produsă de medicamente .
885. Posturarea în kinetoterapis respiratorie cuprinde :
a) Posturi de drenaj ,
b) Taponament toracic asociat posturărilor ,
c) Se aplică elemente de contracție concomitente cu efortul de
expectorație ,
d) Se asociază medicație bronhodilatatoare .
886. Respirația abdominală se învață în diferite posturi ale pacientului obstructiv
pulmonar , ordinea corectă a acestora fiind :
a) Decubit dorsal , șezând , ortostatism, mers ,
b) șezând , ortostatism , mers , decubit dorsal ,
c) decubit dorsal , ortostatism , mers , șezând ,
d) se aplică greutatea pe inserțiile diafragmatice .
887. Reeducarea tusei cuprinde următoarele componente :
a) controlul respirației în accesul de tuse ,
b) poziția corpului în timpul tusei , cu adoptarea altor poziții de
facilitare a tusei ,
c) poziționarea corpului în timpul tusei cu adoptarea pozițiilor de
facilitare a tusei ,
d) asocierea terapiei electrice aplicabile pe coloana vertebrală .
888. Recuperarea bolnavului cardio vascular presupune :
157
 a) combaterea factorilor de risc ,
b) refacerea respirației diafragmatice ,
c) instituirea respirației la efort ,
d) recomandări pentru tratament hiposodat ,
889. Tensiunea articulară normală se definește ca :
a) T.A. sistolică sub 130mm Hg ,
b) T.A .diastolică sub 85 mm Hg,
c) Este dependență de vârsta pacientului ,
d) Obligatoriu trebuie determinată cu același aparat , de același
examinator în 3 zile consecutive.
890. Pentru bolnavul hipertensiv complicațiile recuperatorii pot crea incidente
de tipul :
a) Refuzul pacientului de a urma strict tratamentul coordonat ,
b) Instalarea unui accident vascular / coronar și cerebral ,
c) Eșec terapeutic ( nu recuperează neuromotor ) ,
d) Poate interveni un nou accident vascular .
891. La bolnavul cu I.M. acut în faza de recuperare intermediară se asociază :
a) Activități casnice ușoare ,
b) Abandonarea regimului alimentar desodat ,
c) Mersul progresiv 2 – 3 ori / zi de 2- 3 ori .
d) Abandonarea tratamentului medicamentos .
892. Ce stațiuni balneoclimaterice s-ar preta la funcționarea unor centre
naționale de recuperare a bolnavilor cardio – vasculari:
a) Herculane ,
b) Amara ,
c) Techirghiol,
d) Buziaș.
893. Antrenamentul fizic trebuie obligatoriu să fie însoțit de :
a) Măsurarea funcției cardiace ,
b) Parametri funcționali ,
c) Senzația de strictură retrosternală ,
d) Apariția durerii anginoase .
894. În recuperarea mioarticulară a membrelor superioare se începe cu :
a) combaterea altralgiilor ,
b) refacerea mobilității ,
c) refacerea tonusului muscular ,
d) combaterea contracturii musculare .
895. Umărul pseudo paralitic presupune :
a) Ruptura coifului rotatorilor ,
158
 b) Capsulită retractabilă ,
c) Ruptură de trapez ,
d) Dezinserția fasciculului deltoidian pe humerus .
896. În poliartrita reumatoidă st.I / II recuperarea presupune :
a) Prevenirea deviaților vicioase ,
b) Antrenarea mâinii în cârlig ,
c) Tonifierea supra spinosului ,
d) Fixarea cu orteze articulației pumnului .
897. Recuperarea în pareza de decubit cuprinde:
a) Tonifierea extensorului pumnului ,
b) Recuperarea poziției police – deget mic (pensa cubitală) ,
c) Recuperarea brahialului anterior ,
d) Purtarea de orteză în imobilizarea prelungită .
898. Recuperarea paraplegicului urmărește etapele :
a) Reeducarea în ortostatism și mers ,
b) Reeducarea paraplegicului în pat ,
c) Ameliorarea funcției respiratorii ,
d) Coordonarea mișcărilor .
899. Programul de recuperare la pacienți cu gonartoză în puseu inflamator
presupune :
a) Izomotie și izotenie cvadriceps ,
b) Posturare antalgică ,
c) Termoterapie locală ,
d) Poziție antideclivă a gambei .
900. Principalele metode de combatere a spasticității în hemipareză sunt:
a) Kinetoterapia activă inițiată precoce ,
b) Tehnici de facilitare neuroproprioceptive ,
c) Aplicarea de orteze pe articulațiile portante .
d) Masoterapie în apă .
901. Reeducarea mersului în hemipareză presupune :
a) Reeducarea mersului între bare ,
b) Reeducarea reflexelor de postură postură miotatice ,
c) Educarea mersului cu baston ,
d) Purtarea de material de contenție auxiliar .
902. Recuperarea în pareza de SPE cuprinde:
a) Recuperarea mersului pe călcâi ,
b) Recuperarea mersului pe vârfuri ,
c) Recuperarea sensibilității exteroceptive ,
d) Aplicarea de băi galvanice .
159
903. Artrita cronică juvenilă afectează în principal :
a) Articulațiile mari ,
b) Articulațiile periferice ,
c) Toate în proporții diferite ,
d) Afectează și mușchii .
904. Pseudo poliartrita rizomelică afectează în special :
a) Persoanele în vârstă de peste 60 de ani ,
b) Toate vârstele ,
c) Nu este dependentă de sex ,
d) Rasa albă .
905. În cadrul sindromului Reiter unde poate fi localizat punctul de plecare ?
a) genito-urinar ,
b) intestinal ,
c) otic ,
d) articular .
906. Sacro ileita prezintă principalul argument pentru diagnostic :
a) În stadiul I / II ,
b) În stadiul III / IV ,
c) Nu este stadializată ,
d) Nu este criteriu de diagnostic stabil .
907. Care este elementul obligatoriu în diagnosticarea unei artrite psoriazice :
a) Leziuni cutanate ,
b) Psoriazis asociat de cel puțin 6 săptămâni ,
c) Ambele sunt obligatorii ,
d) Afectează organele interne .

ANUL III - Modulul IV.

Nr.
Recuperare medicală pe afecţiuni
crt.
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
908. Din grupa afecțiunilor reumatismale degenerative fac parte:
a) Gonartroza
b) Periartrita scapulo-humerală
c) Tendinitele
d) Miozitele
909. Alegeţi răspunsul fals:
a) PR este o afecțiune reumatismală inflamatorie, cu evoluţie cronică
progresivă
b) PR afectează cu predilecţie articulaţiile mici (mâini, picioare)
c) PR evoluează către deformare şi anchiloză articulară
160
 d) În stadiul III al PR se instalează anchiloza fibroasă sau osoasă
910. Alegeţi răspunsul fals. Caracterele comune ale spondilartritelor
seronegative sunt următoarele:
a) Prezenţa factorului reumatoid
b) Prezenţa artritelor periferice
c) Afectarea articulaţiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale
d) Afectarea tegumentelor şi mucoaselor
911. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozantă sunt cele enumerate cu
o singură excepţie:
a) Menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului
b) Menţinerea / ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului
muscular
c) Prevenirea poziţiilor vicioase
d) Redimensionarea obiectivelor casnice
912. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele, cu excepţia:
a) Combaterea durerii
b) Reeducarea respiratorie
c) Recuperarea mobilităţii articulare şi a tonusului muscular
d) Prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular
913. Clinica gonartrozei este caracterizată de următoarele elemente, cu excepţia
unuia singur:
a) Subfebrilitate
b) Redoare de inactivitate
c) Senzație de instabilitate la nivelul genunchiului
d) Tulburări de statică la nivelul genunchiului
914. O singură afirmaţie cu privire la spondiloza cervicală din cele enumerate mai
jos este falsă. Care:
a) Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b) Electroterapia include galvanizări, CDD, curenţi de medie frecvenţă
şi înaltă frecvenţă
c) Împachetările cu parafină „pelerină” au efect benefic
d) Exerciţiile urmăresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
915. Alegeţi răspunsul fals. Discopatia lombară de fază IV se manifestă astfel:
a) 60-70% din pacienţi sunt asimptomatici
b) Lombalgie cronică mecanică, meteorodependentă
c) Lumbago acut cu pseudosciatică, după ridicare de greutăţi
d) Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv
916. Alegeţi răspunsul fals. Reumatismul abarticular cuprinde următoarele
entităţi clinice:
161
 a) Gonartroza
b) Periartrita scapulo-humerală
c) Periartrita coxofemurală
d) Maladia Dupuytren
917. Alegeţi răspunsurile corecte. La inspecţia tegumentelor pacienţilor cu
sindrom reumatoid se pot evidenţia:
a) Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis
b) Noduli reumatoizi în spondilita anchilozantă
c) Noduli Bouchard şi Heberden în boala de piele
d) Tofi gutoşi în poliartrita reumatoidă
918. Viteza de sedimentate a hematiilor (VSH ) în artrita reumatoidă este
crescut in procent de :
a) 1%
b) 10%
c) 40%
d) 90%
919. Boala cronică anchilozantă care interesează în mod special articulatțiile
lombare și sacroilice este:
a) Artita reumatoidă
b) Guta
c) Periatrită scapulo-umerala
d) Spondilita anchilozantă
920. Alegeti varianta falsă . Bilanţul muscular (testarea musculară manuală) la
pacientul spastic se apreciază prin :
a) Analitic, pentru fiecare grup muscular
b) În conformitate cu cotaţia de la 1 la 5
c) Grosier, prin capacitatea de a realiza gesturi din viaţa cotidiană
d) Pe ambele hemicorpuri
921. Care nu sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic în cazul recuperării
paraliziilor de nervi periferici, pentru prevenirea complicaţiilor:
a) Conservarea unui ţesut cutanat şi subcutanat trofic, fără aderenţe,
edeme
b) Cicatrici cât mai suple
c) Profilaxia retracţiilor capsulo-ligamentare
d) Conservarea tonusului muscular şi a forţei de contracţie în grupele
agoniste
922. În recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se speră doar la:
a) Priză şi un sprijin grosier
b) Controlul mişcărilor de fineţe
162
 c) Refacerea prehensiunii în toate aspectele sale
d) Refacerea abilităţii şi funcţionalităţii mâinii
923. Obiectivele în boala artrozică sunt urmatoarele ,cu excepția :
a) Combaterea durerii
b) Reeducarea respiratiei
c) Recuperarea mișcării articulațiilor
d) Ameliorarea circulatiei venoase
924. Mobilitatea coloanei lombare este evaluată prin :
a) Indicele Schober
b) Indice tragus-acromiu
c) Indice Ort
d) Indice Boux
925. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicată în cazul:
a) Dureri care cedează la medicatie
b) Recidive fracvente
c) Manevra semnului Lassque negativă
d) Apariția sindromului coada de cal
926. Factorii care influențează apariția osteofitelor în gută:
a) Obezitatea
b) Alimentație săracă în proteină
c) Consum exagerat de vitamina C
d) Tote enunțurile de mai sus
927. Boala artrozică este :
a) Refacerea cartilajului hialin
b) Dispariția osteofitelor
c) Hipotrofie osoasă
d) Degenerarea cartilajului hialin
928. Criteriile osteodensitometrice de definire a OP iau în calcul femeile albe,
caucaziene, în postmenopauza și calculează scorul T, astfel:
a) Se considera o valoare normala a DMO daca scorul T > - 1.5 DS
(deviație standard), fata de scorul T normal
b) Osteopenie – când DMO este crescut , scorul T fiind -1.5 până la -
2.5 DS
c) Osteoporoza: scorul T >2.5 DS
d) Osteoporoză severa: scorul T > 2.5 DS plus una sau mai multe
fracturi de fragilitate, vertebrale sau non-vertebrale
929. Osteoporoza ( OP ) se împarte în doua categorii:
a) Primitivă în boli endocrine, digestive, metabolice, genetice,
inflamatorii, indusă medicamentos
163
 b) OP Secundară tip I, postmenopauza (debut la 50-65 ani)
c) OP secundara juvenilă tip I, de involuție, senila (> 65 ani)
d) OP primitivă comună de tip I și II
930. OP este o maladie silențioasă; expresia ei clinică are loc frecvent o fractură
menționați semnele și simptomele ce atrag atenția:
a) Extensia a genunchilor
b) Debutul acut poate reflecta fractura-tasare la nivel vertebral
c) Creșterea în înălțime
d) Poziție vicioasa a trunchiului, lordoză (spatele de văduvă)
931. Manifestări clinice în spondilita anchilozantă:
a) Apare la bărbați peste 50 ani
b) Dureri lombare joase, inițial cu caracter mecanic, apoi inflamator
c) Sciatica în „bascula” – alternanta iradierii durerii vertebrale lombo-
sacrate pe fata anterioară a membrelor inferioare
d) Redoare nocturnă vertebrala
932. Alegeți afirmația falsă a factorilor predispozanți în distrofia simpatică
reflexă :
a) Diabetul zaharat
b) Scleroza multipla
c) Hipotrigliceridemia
d) Fumatul, abuzul de alcool
933. Obiectivele kinetoterapiei în reeducarea mersului a unui pacient cu sindrom
neuron central:
a) Recâștigarea echilibrului in decubit dorsal
b) Recâștigarea echilibrului în ortostatism
c) Recâștigarea echilibrului în șezut
d) Să existe în ortostatism un bun echilibru
934. Alegeți enunțul fals :in recuperarea unui pacient cu scleroză multipla se
urmărește :
a) Creșterea forței musculare prin exerciții de tonifiere cu rezistență
b) Exerciții kinetoterapeutice specifice de coordonare și control al
echilibrului
c) Creșterea mobilități articulare prin mobilizări pasive pasivo-active și
active cu rezistentă
d) Scăderea forței musculare prin exerciții de specifice și aplicarea
compreselor calde
935. Măsurile de bază în reabilitarea a unui pacient cu hemiplegie se
desfășoară în mai multe etape:
a) Prima etapă aplicarea curenților interferențiali cu intensitate mare
164
 peste 100 miliamperi la început set de 5 ședințe pe zi
b) Etapa a doua galvanizări pentru contacturare pe partea hemiplegiei
c) Etapa a treia creșterea contracturilor pe segmente proximale
d) Etapa a patra pozițiile anumite (posturile) mișcările pasive, pasive-
active, masaj
936. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în
corelaţie directă cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare-unul dintre
procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a) Reeducarea raportului inspir / expir
b) Scăderea obstrucției dinamice din expir
c) Ventilația mecanică
d) Oxigenoterapia
937. Obiectivele kinetice și de tratament în recuperarea nervului cubital:
a) Prevenirea flexie și lăsând extensia liberă a degetelor
b) Prevenirea redorilor prin exerciții cu rezistentă și forță
c) Diminuarea sensibilității
d) Îndepărtarea cauzei prin recuperarea deficitului motor

Nr. ANUL III - Modulul V.

Crt. Kinetoterapia
Prof. Beșleagă Ana Maria → Itemi de evaluare
938. Gimnastica medicală cuprinde:
a) Exerciții
b) Procedee în prevenirea deficitelor fizice și psihice
c) Corectarea și tratarea deficitelor fizice
d) Toate variantele sunt corecte
939. Reabilitatea cuprinde:
a) Recuperarea medicală
b) Readaptarea psihică
c) Educarea și reeducarea profesională
d) Toate variantele sunt corecte
940. Parametri de bază în dezvoltarea efortului sunt:
a) Volumul și intensitatea
b) Forța și presiunea
c) Tracțiune și intensitate
d) Nici o variantă corectă
941. Principiul precocității tratamentului:
a) Combate durerea
b) Presupune începerea cât mai devreme cu putință a recuperări
165
 funcționale
c) Presupune aplicarea exactă a exercițiilor
d) Presupune cooperarea pacientului cu kinetoterapeutul
942. Lipsa de mișcare poate duce la:
a) Atonie musculară, greutate în mișcare, tegumente palide
b) Astenie, amețeli, diaree
c) Vomă, tulburări de vedere
d) Nici o variantă corectă
943. Formele de manifestare a vitezei sunt:
a) Viteza de reacție și execuție
b) Viteza de repetiție
c) De deplasare
d) Toate variantele sunt corecte
944. Pozițiile fundamentale pentru exercițiile statice sunt:
a) Stând, pe genunchi, șezând, culcat
b) Decubit, poziție patrupedă, atârnat
c) Ortostatism, pe vârfuri
d) Culcat, poziție patrupedă, sprijinit pe coate
945. Terapia Vojta este indicată în :
a) Pareze cerebrale
b) Scolioze ale coloanei vertebrate
c) Displazii
d) Toate variantele sunt corecte
946. Care din următoarele enunțuri sunt false:
a) Gimnastica contribuie la dezvoltarea voinței și a forțelor de apărare
împotriva factorilor patogeni de agresiune
b) Miocardul slăbit nu poate fi tonifiat decât prin exerciții specifice de
gimnastică vasculară
c) Viteza de repetiție se referă la imposibilitatea de efectuare
repetată și rapidă a aceleiași mișcări
d) Stretchingul se aplică cand corul este în prealabil relaxat
947. Extensia este:
a) Mișcarea prin care 2 segmente ale membrului se îndepărtează unul
de altul
b) Mișcarea prin care 2 segmente ale membrului se apropie între ele
c) Ducerea membrului superior în plan sagital
d) Ducerea membrului inferior în plan sagital
948. Capacitatea de mișcare articulara se apreciază prin:
a) Bilanț clinic
166
 b) Istoricul bolii
c) Bilanț articular
d) Bilanț muscular
949. În analiza mobilității articulare se apreciază:
a) Gradul maxim de mobilitate
b) Forța musculara
c) Spasticitatea
d) Abilitatea
950. Care din următoarele tehnici aparțin imobilizării:
a) Poziția de corecție
b) Punerea in repaus
c) Posturile de facilitare
d) Contracția izometrica
951. Tehnica anakinetice apelează la:
a) Mobilizare pasiva
b) Imobilizare
c) Contracție izometrica
d) Contracție isotronică
952. Capacitatea de a manifesta valori mari de forță in cea mai mica unitate de
timp se numește:
a) Forța maxima relativa
b) Forța maxima absoluta
c) Forța dinamica
d) Forța exploziva
953. Exercitiile izometrice practicate pentru creșterea forței musculare sunt:
a) Exerciții unice scurte izometrice zilnice
b) Exercițiul maximal scurt
c) Exercițiile rezistive regresive
d) Exercițiul maximal cu repetiție
954. Din cate seturi de exerciții este compusa schema tehnicii Oxford?
a) 2 seturi
b) 3 seturi
5 seturi
c) 5 seturi
955. Cea mai moderna exprimare a intensității unui efort se face prin:
a) Urcatul scărilor
b) Alergare
c) Echivalentul metabolic
d) Bicicleta ergometrica
167
956. Suportabilitatea efortului se urmărește pe baza semnelor clinice care apar:
a) Tahicardia
b) Cefalee
c) Greața
d) Oboseala
957. In programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este
cel mai mult limitat de:
a) Medicația specifica afecțiunii
b) Pragul anginos restant
c) Valorile crescute ale TA
d) Valorile crescute ale frecventei respiratorii
958. Care sunt factorii care nu influențează postura si aliniamentul segmentelor
corpului?
a) Alimentația
b) Obișnuința ( posturi vicioase)
c) Afecțiuni ale aparatului locomotor
d) Boli generale ale organismului
959. Celulele osului sunt:
a) Osteoblaste
b) Reticulocite
c) Osteoplaste
d) Miocite
960. Lubrifierea cartilajului este afectata patologic de:
a) Vârsta
b) Mișcare
c) Kinetoterapie
d) Fitness
961. Cresterea forței musculare are ca substrat:
a) Factorul neuronal
b) Grosimea pârghiei osoase
c) Calitatea țesutului conjunctiv interfibrilar
d) Nivelul hemoglobinei
962. In perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice,
kinetoterapia va cuprinde:
a) Scripetoterapie si mobilizări pasive ale segmentelor imobilizate
b) Contracții izometrice sub gips
c) Hidrokinetoterapie la bazin
d) Exerciții active cu rezistenta
963. Rigiditatea este:
168
 a) Hipertonie musculară, diferențiată clinic de spasticitate
b) Hipotonie musculară, diferențiată clinic de spasticitate
c) Elasticitate exagerata a mușchiului
d) Tonus muscular scăzut
964. Care afirmație despre contractile izometrice nu este adevărata:
a) Reduc edemul prin efect de pompa
b) Tehnica este simpla
c) Durata exercițiilor este scurta
d) Solicita articulațiile
965. Atrofia musculara se poate produce prin:
a) Denervare
b) Hiperfuncție musculara
c) Ruptura fibrelor musculare
d) Ruptura de tendon muscular
966. Care din următoarele modalități tehnice nu aparțin mobilizărilor pasive:
a) Contracția izometrică
b) Tracțiunile
c) Mobilizarea pasivo-activă
d) Mobilizarea pasivă pură asistată
967. Refacerea si menținerea echilibrului se derulează în doua etape, una din ele
fiind:
a) Antrenarea controlului motor
b) Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
c) Controlul amplitudinii de mișcare
d) Antrenarea abilității

Nr. ANUL III - Modulul VI.

crt. Balneoclimatologia
Dr. Suciu Ana Maria → Itemi de evaluare
968. Apele meteorice nu sunt indicate pentru alimentarea ca apă de băut
deoarece:
a) Debitul este variabil, abundent
b) Au gust plăcut, datorită lipsei de săruri
c) Nu au gust placut
d) Au conţinut crescut în germeni microbieni
969. Efecte hipoglicemiante s-au observat după cure cu ape de:
a) Nicolina
b) Poiana Negri

169
 c) Geogiu-Băi
d) Techirghiol
970. Alegeți afirmațiile corecte:
a) Apele minerale sulfuroase pot fi utilizate ca ape medicinale şi ca
ape de masă
b) Apele minerale sulfatate nu pot fi utilizate decât ca ape medicinale
nu şi ca ape de masă.
c) Apele minerale sulfuroase pot fi utilizate ca ape medicinale dar nu
şi ca ape de masa.
d) Apele minerale sulfuroase sunt folosite doar pentru crenoterapie.
971. Efectul curelor externe cu băile minerale carbogazoase:
a) Se bazează pe acţiunea mecanică şi atermică
b) Nu se bazează pe calităţile chimice ale bioxidului de carbon
c) Pot fi efectuate la Vatra Dornei, Buziaş, Borsec şi Covasna
d) Pot fi efectuate si la Nicolina Iasi
972. În definiţia dată de Societatea Internaţională de Hidrologie Medicală se
arată că peloidele sunt:
a) Substanţe care nu se formează în condiţii naturale sub influenţa
proceselor geologice
b) Nici un raspuns corect
c) Substanţe care în stare fin divizată şi în amestec cu apa nu se
folosesc în practica medicală sub formă de băi sau de proceduri
locale.
d) Cuprind două mari grupe: sedimentele terapeutice şi pământuri
terapeutice
973. Climatul litoral este un climat de tranziţie între:
a) Climatul de stepă şi cel marin
b) Climatul subalpin şi cel alpin
c) Climatul de stepă şi cel alpin
d) Climatul de stepa si cel subalpine
974. Modalitățile de terapie cu nămoluri terapeutice sunt:
a) Oncțiuni;
b) Impachetări;
c) Baia cu namol.
d) Toate raspunsurile sunt corecte
975. Cura externa cu ape sulfuroase, afirmatii adevarate:
a) are efecte keratolitice fiind indicate in tratamentul artritei
170
 psoriazice
b) nu are efect asupra cartilajului articular
c) are efect de vasoconstrictie cutanata
d) creste glicemia
976. Apele minerale afirmatii false:
a) trebuie să conțină: minim 1g săruri dizolvate /1l de apă;
b) trebuie să conțină anumite elemente active farmacodinamic în
proporții admise ca minim necesare;
c) să aibă la izvor peste 20 grade C.
d) sa aiba la izvor sub 20 grade C
977. Emanația de bioxid de carbon:
a) Este cunoscută sub numele de bioxidoterapie.
b) În România, catena vulcanică Harghita-Călimani este principala
zonă legată de emanaţiile de bioxid de carbon
c) Monoxidul de carbon și metanul au valori terapeutice
d) Cea mai cunoscuta statiune unde se afla mofete este Baile Felix.
978. Terapia hidrominerală prin ingestie se numeste:
a) Hidroterapie
b) Crenoterapie
c) Crioterapie
d) Balneoterapoie
979. Apele alcaline au efect:
a) Hipoglicemiant
b) Hiperglicemiant
c) Hiportensiv
d) Toate raspunsurile sunt corecte
980. Calsificarea apelor minerale dupa origine:
a) Juvenile
b) Vatoase
c) Veterice
d) Toate raspunsurile sunt corecte
981. Efectele terapeutice ale băilor minerale carbogazoase se bazează pe
acţiunea:
a) Bioxidului de carbon
b) Bioxidului de sulf
c) Clorurii sodice
d) Bicarbonatului de sodiu
171
982. Temperaturile folosite la băile carbogazoase se situează:
a) Peste valorile de 340 C
b) Peste temperatura de termoindiferenţă a apei
c) Sub valorile de 340 C
d) Sub 36,5 grade C
983. Alegeți afirmațiile corecte:
a) Apa alcalină ingerată tamponează aciditatea sucului gastric prin
anionii bicarbonici pe care-i conţine
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Mecanismele de contrareglare exercită un efect gastrosecretor
secundar postingestia apei alcaline
d) Ingestia apei alcaline nu are efect asupra acidității gastrice
984. Ape minerale alcaline se găsesc pe teritoriul României la:
a) Herculane
b) Amara
c) Zizin
d) Nicolina
985. Intensitatea răspunsului gastrosecretor la ingestia apei minerale alcaline
este imprimată de:
a) Raportul CO3H2/CO3HNa din apa minerală respectivă
b) Concentraţia în Na
c) Reactivitatea bolnavului
d) Hipersecretia stomacului
986. Apele minerale alcaline au următoarele efecte:
a) Efect hiperglicemiant
b) Efect protector faţă de conflictul alergen-anticorp
c) Efect toxic
d) Efect citotoxic
987. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la apele minerale clorurate sodice:
a) Activitatea enzimelor digestive este stimulată, prezenţa în apa
minerală a ionilor Cl-şi Ca++ ducând la inactivarea amilazei şi
tripsinei.
b) Efectele asupra hepatocitului şi colerezei sunt privite cu rezervă, date
fiind efectele negative ale ingestiei de sare la bolnavii cu hepatită
c) Cura cu ape minerale clorurate sodice hipotone crește diureza apoasă
d) Toate raspunsurile sunt incorecte.
988. Alegeți afirmațiile FALSE cu privire la apele sulfuroase și sulfatate:
a) Apele minerale sulfuroase şi sulfatate nu pot fi utilizate ca ape medicinale
b) Apele minerale sulfuroase şi sulfatate pot fi utilizate ca ape de masă
172
 c) Secreţia gastrică este în general stimulată de apele sulfuroase slab
mineralizate
d) Toate afirmatiile sunt false
989. Ape sulfuroase contraindicate în maladia ulceroasă:
a) Căciulata 1
b) Izvoarele Păuşa 1 şi 2 de la Călimăneşti
c) Izvorul Neptun 2 de la Băile Herculane
d) Izvorul Amara
990. Efectul terapeutic al apelor minerale ce conţin sulf, folosite în cură externă,
este rezultanta a cel puţin trei factori ce îşi însumează acţiunea
farmacodinamică:
a) Temperatura apei din baie
b) Mişcarea corpului sau a segmentelor acestuia în condiţii
hidrostatice particulare
c) Toate raspunsurile sunt corecte.
d) Compoziţia chimică a apei
991. Băile sulfuroase:
a) Cresc sensibilitatea receptorilor pentru cald (Ruffini)
b) Cresc sensibilitatea receptorilor pentru rece (Krause)
c) Reduc sensibilitatea receptorilor pentru cald (Krause)
d) Nici un raspuns nu este corect.
992. Baia cu peria se efectuează la temperatura:
a) De indiferenţă
b) Rece
c) Caldă
d) Hipertermă
993. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Care?
a) Băile de mâini determină vasodilataţie coronariană şi
bronhodilataţie
b) Băile alternante de mâini activează circulaţia periferică şi
descongestionează organele intraabdominale
c) Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii
obstructive ale membrelor inferioare
d) Băile calde de şezut sunt indicate în colici uterine, vezicale,
intestinale
994. Efectele aplicaţiilor locale de căldură sunt următoarele:
a) Antialgic
b) Antirezorbtiv
c) Contracturant
173
 d) Hemostatic
995. Baia de sare are următoarele efecte:
a) Creşte capacitatea de apărare a organismului
b) Efect hemostatic
c) Antiinflamator
d) Vasoconstrictie cutanată
996. Balneaţia cu ape minerale clorurate sodice este indicată în:
a) Afecţiuni reumatismale degenerative
b) Afecţiuni ginecologice
c) Reumatisme abarticulare
d) Toate raspunsurile sunt corecte.
997. Pentru apa potabilă de robinet, conform STAS 1342-71, sunt admise
următoarele concentraţii maxime ale unor componente din apă:
a) Calciu: 30 mg/dm3 (max. 180)
b) Toate raspunsurile sunt incorecte.
c) Magneziu: 100 mg/dm3 (max. 80)
d) Nitriţi: absent
998. Apele minerale de masă:
a) Au în general o mineralizare foarte redusă
b) Conţin suficient acid carbonic pentru a le imprima un gust acidulat
c) Toate raspunusurile sunt corecte
d) Abuzul nu este recomandat pacienților cu comorbidități
importante
999. În funcție de clasificarea oligochimică apele minerale se împart în:
a) Ape oligominerale
b) Ape necarbogazoase
c) Ape acide
d) Ape vatoase
1000. În funcție de clasificarea oligochimică apele minerale se împart în:
a) Ape alcalino-teroase
b) Ape arsenicale
c) Ape clorurate sodice
d) Toate raspunsurile sunt corecte
1001. În funcție de clasificarea oligochimică apele minerale se împart în:
a) Ape iodurate cu un conţinut de cel puţin 10 mg/l iod
b) Ape iodurate cu un conţinut de cel puţin 3 mg/l iod
c) Ape sulfuroase cu un conţinut de cel puţin 1 mg/l sulf titrabil
d) Ape sulfuroase cu un conţinut de cel puţin 100 mg/l sulf titrabil
1002. Alegeți afirmațiile corecte:
174
 a) În cura externă concentraţia de hidrogen sulfurat poate ajunge
până la 200 mg/l (Nicolina-Iaşi)
b) În cura externă concentraţia de hidrogen sulfurat poate ajunge
până la 50 mg/l (Nicolina-Iaşi)
c) În cura internă concentraţia de hidrogen sulfurat poate ajunge
până la 150 mg/l
d) Toate raspunsurile sunt incorecte.
1003. Ape radioactive :
a) Au radioactivitate de cel puţin 29n Curie
b) Conţin 10-7 mg/l sare de uraniu
c) Toate raspunsurile sunt corecte.
d) La noi în țară se găsesc la Băile Herculane, Sângeorz-Băi, Borsec
1004. Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate în:
a) Afecţiuni reumatismale degenerative
b) Sechele posttraumatice
c) Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate
d) TBC
1005. Crenoterapia este indicata in:
a) afectiuni gastrice
b) afectiuni renale cu calcul mare
c) afectiuni reumatismale
d) stari postraumatice
1006. Crioterapia are următoarele efecte:
a) Creşte metabolismul local
b) Creste temperatura cutanată, subcutanată şi musculară
c) Antiinflamator
d) Spastic
1007. Criza balneara se manifesta prin:
a) Insomnia, neliniste, cefalee, astenie, somnolenta
b) Stare generala foarte buna
c) Hipertensiune
d) Bradicardie

Nr. ANUL III - Modulul VI.

crt. Balneoclimatologia
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
1008. Cura în scop profilactic:
a) Nu este necesar renunțatul la fumat
b) Efect excitant
175
 c) Tonifiere parțială
d) Creșterea imunității organismului
1009. Unul din obiectivele curei în scop terapeutic este:
a) Reechilibrarea
b) Corectarea tulburarilor vegetative
c) Combaterea stilului de viață nesănătos
d) Creșterea imunității organismului
1010. Unul din obiectivele curei în scop de recuperare este:
a) Menținerea și creșterea funcționalității
b) Combaterea devierilor
c) Relaxare
d) Tonifiere generală
1011. Contraindicații generale pentru cura balneară:
a) Miocardiopatii
b) Hemoragii abundente și repetate
c) HTA
d) Valvulopatii
1012. Semne și simptome ale crizei balneare:
a) HTA
b) Bradicardie
c) Tensiune normala
d) Degradarea stării generale
1013. Care din următoarele indicații se regăsesc în cadrul indicațiilor profilactice
ale bioclimei excitante:
a) Afecțiuni ORL repetate
b) Tulburări metabolice
c) Rahitism
d) Osteoporoza
1014. Contraindicații ale bioclimei excitante:
a) Tulburări metabolice
b) Focare de infecție
c) TBC pulmonar
d) Ginecopatii inflamatorii
1015. În ce afecțiuni este indicata bioclima excitant-solicitantă:
a) Insuficiență tiroidiana și gonadica
b) Focare de infecți
c) Fibromatoza uterină
d) Procese maligne și benigne
1016. Contraindicații ale bioclimei excitant-solicitantă de litoral:
176
 a) Rahitism
b) Sterilitatea
c) Hipertiroidie
d) Afecțiuni respiratorii
1017. Una din caracteristicile bioclimatului tonic este:
a) Climatul relativ cald
b) Viteza vântului scăzută
c) Cantități de precipitații scăzute
d) Disconfort termic scăzut
1018. Îndicații profilactice ale bioclimatului tonic:
a) Anemie secundara
b) Surmenaj fizic și intelectual
c) Astm bronșic alergic
d) Hipertiroidie benigna
1019. Indicații curative ale bioclimatului tonic:
a) Stări de convalescenta
b) Tulburări funcționale neurovegetative
c) Activitate de medii cu noxe respiratorii
d) Rahitism
1020. Contraindicații ale bioclimatului tonic:
a) Convalescent cu denutriție importanta
b) La copii cu tulburări de creștere
c) TBC extrapulmonară
d) Stare de convalescenta
1021. Cura în scop profilactic este indicată în:
a) Staza septica
b) Hidronefroza
c) Urinare
d) Hematurii masive repetate
1022. Contraindicații ale curei balneare în boli ale rinichilor:
a) Litiaza renala cronica
b) Calculii cailor excretorii
c) Litiaza renala cronica operată recidivantă
d) Pielonefrită cronica
1023. Indicații ale curei balneare în afecțiuni ginecologice:
a) Stări aderențiale postoperatorii
b) Sarcina
c) Infecții
d) Procese acute
177
1024. Contraindicații pentru tratamentul balnear la copii:
a) Bronșita cronica
b) Bronșectazii
c) Afecțiuni maligne
d) Astmul bronșic
1025. Indicații în bolile reumatice:
a) Epilepsie
b) Reumatism articular acut
c) Psihopatii
d) Oligofrenie
1026. Cu ce se ocupa balneologia:
a) Studiul agenților naturali
b) Studiul agenților chimici
c) Studiul agenților mecanici
d) Studiul agenților biochimici
1027. De cate tipuri este cura balneară:
a) 2 tipuri
b) 3 tipuri
c) 4 tipuri
d) 5 tipuri
1028. Obiectivele curei în scop profilactic:
a) Scăderea imunității organismului
b) Creșterea imunității organismului
c) Scăderea capacitații funcționale restante
d) Creșterea capacitații funcționale restante
1029. Contraindicații generale ale curei balneare sunt:
a) Boli endocrine
b) Angina pectoral
c) Diabet zaharat
d) Hemoragii abundente și repetate
1030. Indicații profilactice în bioclimatul excitant-solicitant de câmpie:
a) Tulburări metabolice
b) Tulburări digestive
c) Bronșite
d) Rahitism
1031. Tipul de climat predominant în Romania este:
a) Climat temperat
b) Climat de litoral
c) Climat montan
178
 d) Climat de munte și alpin
1032. Contraindicații in bioclima excitant-solicitantă de litoral:
a) Afecțiuni respiratorii
b) Afecțiuni dermatologice
c) Boli reumatismale degenerative
d) Focare de infecție
1033. Criza balneară se manifesta prin:
a) HTA
b) hTA
c) Bradicardie
d) Hiperpirexie
1034. Indicații ale curei balneare în afecțiuni ginecologice:
a) Durere și simptome ale organelor genital feminine
b) Boli inflamatorii acute
c) Procese tumorale benigne sau maligne
d) Stări precanceroase
1035. Indicații crenoterapie:
a) Litiază urinar simpla
b) Infecții urinare
c) Litiază cu pusee de IRA
d) Stază septică
1036. Apele alcaline au efect:
a) Hipertensiv
b) Hipotensiv
c) Hiperglicemiant
d) Efect toxic
1037. Apele minerale sulfuroase și sulfatate:
a) Pot fi utilizate ca ape medicinale
b) Sunt utilizate ca ape de masă
c) Sunt întâlnite în Mangalia
d) Sunt utilizate în boli digestive
1038. Efecte locale ale apelor minerale:
a) Modificarea reactiva a organelor
b) Congestia micului bazin
c) Creșterea funcției glandelor
d) Rezorbția substanțelor practice
1039. Indicații ale apelor acratoterme:
a) Miocardiopatii
b) TBC acut
179
 c) Hipotensiune arteriala
d) Boli de sânge
1040. Crenoterapia cu ape sulfuroase:
a) Inhiba secreția gastrica
b) Inhiba peristaltica intestinală
c) Are efecte hiperglicemiante
d) Are efecte hipoglicemiante la diabetic
1041. Indicații ale apelor sulfatate:
a) Constipația
b) Boala ulceroasă
c) Bolite grave
d) Aderențe pentru intervenții
1042. Indicații ale balneoterapiei:
Stări febrile
Arteriopatii funcționale
IMA
SM
1043. Contraindicații ale balneoterapiei:
a) HTA în stadiul I
b) Arteriopatii în stadiul I si II
c) Cord pulmonar
d) Tulburări cardiace
1044. Efecte ale curei interne:
a) Inhibarea secreției de acid clorhidric
b) Inhibarea apetitului
c) Congestia mucoasei gastrice
d) Scăderea capacității respiratorii
1045. Peloidoterapia este indicate în:
a) HTA
b) IMA
c) Boli febrile
d) Psoriazis
1046. Peloidoterapia este contraindicată în:
a) Epilepsie
b) Sechele post TBC
c) Obezitate
d) Hipotiroidie
1047. Apele juvenile:
a) Provin din adâncimi mari
180
 b) Au debit scăzut
c) Au temperatura scăzută
d) Provin din circulația subterană a apelor de precipitație
1048. Efectele locale ale curei externe în apele minerale:
a) Modifica reactivitatea organelor
b) Crește funcția glandelor cu secreție internă
c) Resorbția substanțelor proteice din cel degradat
d) Congestia micului bazin
1049. Efectele generale ale curei externe în apele minerale:
a) Crește resorbția
b) Modifică reactivitatea organelor
c) Crește nutriția
d) Acțiune emolientă
1050. Indicațiile apei acratoterme:
a) Epilepsie
b) Tumori benigne
c) Sechele după traumatismele aparatului locomotor
d) TBC acut
1051. Indicațiile apei carbogazoase:
a) Miocardiopatii
b) Purtători de parazitoze
c) Tumori maligne
d) Hemoragii
1052. Contraindicațiile apelor sulfatate:
a) Constipație
b) Boala ulceroasă
c) Inflamații genitale cronice
d) Sechele după suferințe neurologice periferice
1053. Obiectivele principale ale curei balneare:
a) Scăderea capacității respiratorii
b) Refacerea rezistenței musculare
c) Creșterea riscului osteoporozei
d) Refacerea forței musculare
1054. Contraindicații generale ale curei balneare în reumatismul inflamator
cronic:
a) Constipații
b) Forme de diabet
c) Lupus eritematos diseminat
d) Litiază urică
181
1055. Efectele directe ale curei externe ale apelor carbogazoase:
a) Difuzează prin tegument influențând fluxul circulant
b) Solicitarea termoreglării
c) Tahicardie
d) Decontracturant
1056. Indicațiile balneoterapiei:
a) Stări febrile
b) Boli vasculare inflamatorii
c) Boli convulsive
d) Infarct miocardic acut
1057. Contraindicațiile balneoterapiei:
a) HTA sadiul I și II
b) Arteriopatii funcționale
c) Boli cerebrovasculare aterosclerotice
d) Cord pulmonar
1058. Despre mofete este adevărat:
a) Sunt emanații de oxigen
b) Evacuarea oxigenului se face continuu prin prea plin
c) Sunt emanații de dioxid de carbon uscat
d) Gazele sunt distribuite prin partea superioară a mofetarului
1059. Indicațiile peloidoterapie:
a) Infarct miocardic acut
b) Reumatisme inflamatorii
c) Afecțiuni ale coloanei vertebrale
d) Boli febrile
1060. Contraindicațiile peloidoterapiei:
a) Nanism hipofizar
b) Obezitate
c) Rahitism
d) Epilepsie

Nr. ANUL III - Modulul VII.

crt. Pneumoterapia
Dr. Suciu Ana Maria → Itemi de evaluare
1061. Musculatura respiratorie isi mărește travaliul (pentru a genera o creștere a
presiunii coloanei de aer care străbate căile aeriene cu rezistenta crescuta in
sindromul obstructiv) prin următoarele modalități:
a) Creșterea tensiunii de contracție a mușchilor in activitate
b) Scăderea tensiunii de contracție a mușchilor in activitate
182
 c) Intrarea in repaus a mușchilor inspiratori de rezerva (mușchi de
obicei inactive in respirația de repaus)
d) Toate raspunsurile sunt incorecte.
1062. Care dintre următoarele mecanisme de producere reversibile nu
caracterizează disfuncţia ventilatorie obstructivă:
a) hipersecreţia (hipercrinia) şi vâscozitatea crescută (discrinia) a
mucusului bronşic b. bronhospasm
b) edemul mucoasei
c) procese fibrotice bronşice şi peribronşice
1063. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în
considerare în corelaţie directă cu perturbarea schimburilor gazoase
alveolare – unul dintre procesele fiziopatologice determinate de
sindromul obstructiv - sunt:
a) reeducarea raportului inspir / expir
b) scăderea obstrucţiei dinamice din expir
c) nu este necesara corectarea inegalităţii de distribuţie
d) ventilaţia mecanică
1064. Creșterea costului ventilator de câteva ori in sindromul obstructiv se traduce
sub raport clinic:
a) Cefalee
b) Dispnee
c) Tuse
d) Disfonie
1065. Principalele modalități terapeutic-recuperatorii prin care se reușește
evacuarea secrețiilor bronhice, cu scopul de a dezobstrua căile respiratorii la
pacientul cu disfuncție ventilatorie obstructiva sunt:
a) Umidifierea bronșică
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Drenajul de postura si educarea tusei
d) Utilizarea mucokineticelor si a medicației specific pentru pacientul cu
disfuncție ventilatorie obstructive
1066. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a) Posturi relaxante
b) Posturi facilitatorii
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Posturi de drenaj
1067. Aspectele care caracterizează posturile de drenaj bronșic sunt:
a) Durează aproximativ 40 de minute pentru întreg plămânul
b) Se efectuează după masa
183
 c) Se efectuează de catre pacient
d) Dureaza aproximativ 10 minute pentru intreg plămânul
1068. Care dintre următoarele mecanisme de producere ale disfuncţiei ventilatorii
obstructive sunt ireversibile:
a) Hipertrofia şi hiperplazia glandelor bronşice
b) Procesele fibrotice bronşice şi peribronşice
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Atrofia peretelui bronşic şi pierderea de căi aeriene
1069. Musculatura respiratorie îşi măreşte travaliul (pentru a genera o creştere a
presiunii coloanei de aer care străbate căile aeriene cu rezistenţă crescută în
sindromul obstructiv) prin următoarele modalităţi:
a) Scaderea tensiunii de contracţie a muşchilor în repaus
b) Intrarea în contracţie a muşchilor inspiratori de rezervă (muşchi de
obicei inactivi în respiraţia de repaus)
c) Intrarea în contracţie a muşchilor expiratori (inactivi în respiraţia de repaus)
d) Intrarea în rapaus a muşchilor expiratori (inactivi în respiraţia de repaus)
1070. Kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a) Relaxarea
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Posturarea
d) Gimnastica corectoare
1071. Respiraţia abdominală se învaţă în diferite posturi ale pacientului obstructiv
pulmonar, ordinea corectă a acestora fiind:
a) Decubit dorsal, şezând, ortostatism, mers
b) Şezând, ortostatism, mers, decubit dorsal
c) Toate raspunsurile sunt incorecte
d) Decubit dorsal, ortostatism, mers, şezând
1072. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a) Corijarea curburilor patologice ale gâtului şi poziţiei capului
b) Corijarea poziţiei umerilor şi scapulei
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale şi lombare

Nr. ANUL III - Modulul VII.

crt. Pneumoterapia
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
1073. Indicaţiile tratamentului cu aer comprimat şi rarefiat sunt:
a) Tuberculoza pulmonară activă
b) Afecțiunile purulente ale urechii mijlocii
184
 c) Pneumotorax
d) Astm bronșic
1074. La tratamentul cu aparate pneumatice se utilizează următoarele
presiuni:
a) Presiune pozitivă de 150 mm3 apă şi presiune negativă 100
mm3 apă
b) Presiune pozitivă de 350 mm3 apă şi presiune negativă 200
mm3 apă
c) Presiune pozitivă de 200 mm3 apă şi presiune negativă 300
mm3 apă
d) Presiune pozitivă de 400 mm3 apă şi presiune negativă 250 mm3
apă
1075. Când se intenționează efectuarea unei gimnastici de opoziţie în scopul
întăririi musculaturii respiratorii se recomandă inspirarea în aer rarefiat
şi expirarea în aer comprimat, astfel:
a) 300 mm3 presiune pozitivă pentru expiraţie şi 400 mm3 apă
pentru inspiraţie presiune negativă
b) 500 mm3 presiune pozitivă pentru expiraţie şi 200 mm3 apă
pentru inspiraţie presiune negativă
c) 100 mm3 presiune pozitivă pentru expiraţie şi 50 mm3 apă
pentru inspiraţie presiune negativă
d) 600 mm3 presiune pozitivă pentru expiraţie şi 100 mm3 apă
pentru inspiraţie presiune negativa
1076. Terapia cu aparate pneumatice asigură:
a) Apariţia edemului pulmonar
b) Agravarea aparatului respirator
c) Instalarea bronşitei cronice
d) Combaterea stării de hipoxie
1077. Tratamentul cu aparate pneumatice se recomandă în:
a) Afecţiuni purulente
b) Perforarea plămânului
c) Cancer pulmonar
d) Pleurite adezive
1078. Contraindicaţiile tratamentului cu aparate pneumatice:
a) Afecţiuni pulmonare
b) Înlăturarea spasmului bronşic
c) Emfizemul pulmonar
d) Bronşite cronice
1079. Durata inhalaţiilor de cameră este:
185
 a) 8-10 minute
b) 30-40 minute
c) 15-30 minute
d) O oră
1080. Inhalaţia de cameră se utilizează în:
a) Hemoragii respiratorii
b) Angina pectorală
c) Afecţiuni alergice
d) Probleme cu circulaţia sanguină
1081. Contraindicaţiile inhalaţiilor de cameră:
a) Rinite cronice
b) Afecţiuni acute generale sau locale
c) Migrene
d) Laringite
1082. Presiunea utilizată la tratamentul inhalaţiilor individuale este:
a) ½ atmosfere;
b) 1 atmosferă;
c) 2 atmosfere;
d) 4 atmosfere;
1083. Durata de expunere la inhalaţii individuale este:
a) 10 minute pentru nas şi 10 minute pentru gură
b) 15 minute pentru nas şi 15 minute pentru gură
c) 8 minute pentru nas şi 8 minute pentru gură
d) 20 minute pentru nas şi 20 minute pentru gură
1084. Substanţele utilizate în inhalaţiile individuale sunt:
a) CO2
b) Acid sulfuric
c) Substanţe medicamentoase
d) Sulfat de aluminiu
1085. Indicaţiile inhalaţiilor individuale:
a) Afecţiuni ale tegumentului
b) Afecţiuni digestive
c) Ateroscleroză
d) Sinuzite
1086. Inhalaţiile în aer liber sunt recomandate bolnavilor:
a) Cu nevroză
b) Cu intoleranţă pentru inhalaţiile de cameră
c) Cu stări de astenie
d) Cu stări de anxietate
186
1087. Acţiunea aerosolilor este:
a) Termică
b) Bronhodilatatoare
c) Sedativă
d) Decontracturantă
1088. Indicaţiile aerosolilor:
a) Cistite
b) Vasculite
c) Amigdalită acută şi cronică
d) Artrite
1089. Durata unei şedinţe în camera cu suprapresiune este de:
a) 60 min.
b) 85 min.
c) 40 min.
d) 105 min.
1090. În cazul tratamentului cu aer rarefiat durata şedinţei este:
a) 85 minute
b) 45 minute
c) 30 minute
d) 60 minute
1091. Tratamentul cu aer comprimat are următoarea acţiune:
a) Contribuie la determinarea stării de hipoxie
b) Asigură o saturaţie mai bună în oxigen
c) Previne vertijul
d) Înlătură bacteriile
1092. Subpresiunea determină:
a) Hiperemia mucoaselor
b) Scăderea secreţiei bronşice
c) Contracţia musculaturii bronşice
d) Hipersecreţie gastrică

ANUL III - Modulul VIII.

Terapia ocupaţională
Dr. Suciu Ana Maria → Itemi de evaluare
1093. Terapia ocupaţională:
a) Este forma de tratament care foloseşte activităţi şi metode specific
care nu amelioreaza sau refac capacitatea individului de a
desfăşura activităţi necesare vieţii
b) Foloseşte activităţi şi metode specifice pentru a compensa
187
 disfuncţii
c) Este forma de tratament care nu foloseşte activităţi şi metode
specifice pentru a diminua deficienţe fizice
d) Nici un rapuns nu este corect.
1094. Terapia ocupaţională este o „terapie funcţională” având ca obiectiv
educarea pacientului la cel mai înalt nivel funcţional posibil care să-i
permită să efectueze toate activităţile vieţii acestuia:
a) Adaptând activităţile individului în aşa fel încât „să facă” ce ar
trebui „cu ce poate”
b) Nu este necesara adaptarea mediului înconjurător la deficientul
funcţional al pacientului
c) Pacientul nu trebuie supravegheat de catre cadrul medical
d) Nedaptând maniera unei persoane de a realiza o sarcină
1095. Terapia ocupaţională înţelege prin ocupaţie:
a) Activitati obositoare ce solicita fizic pacientul
b) Strict muncă
c) Nici un raspuns nu este correct
d) Activităţi educaţionale
1096. De metodele terapiei ocupaţionale beneficiază următoarele cazuri:
a) Bolnavi cu Infarct miocardic recent
b) Bolnavi imobilizati la pat
c) Bolnavi cu sechele posttraumatice
d) Bolnavi cu sepsis
1097. De metodele terapiei ocupaţionale beneficiază următoarele cazuri:
a) Bolnavi cardio-pulmonari decompensati ce necesita oxigenoterapie
b) Bolnavi cu probleme de sănătate mintală: epilepsie, schizofrenie
c) Bolnavi cu probleme cognitive grave
d) Bolnavi cu hemipareza sechelara unui accident cerebral
compensate
1098. Terapia ocupaţională are următoarele preocupări esenţiale:
a) Evaluarea
b) Tratamentul nu este necesar
c) Evaluarea nu este necesara tuturor pacientilor
d) Infirmitatea
1099. Evaluarea pacientului cuprinde încadrarea în următoarea grupa:
a) Deficit motor si senzitiv
188
 b) Deficit de vaz
c) Handicap
d) Nici un rapuns nu este corect
1100. Terapia ocupaţională:
a) Nu evaluează tipurile de activităţi ocupaţionale trecute şi prezente,
pe care le poate executa individul
b) Nu identifică disfuncţiile privind activităţile ocupaţionale;
c) Nu identifică comportamentele disfuncţionale din gestică şi
impactul lor asupra activităţilor ocupaţionale
d) Identifică disfuncţiile privind activităţile ocupaţionale;
1101. Terapia ocupaţională:
a) Nu poate remedia sau compensa disfuncţiile din activităţile
ocupaţionale şi din gestică;
b) Nu facilitează sau structurează schemele de mişcare din activităţile
ocupaţionale, în funcţie de vârstă
c) Facilitează sau structurează schemele de mişcare din activităţile
ocupaţionale, în funcţie de rolul pe care îl are de îndeplinit
pacientul în viaţa zilnică
d) Nu poate evalua tipurile de activitate ocupationala trecute si
prezente pe acre l;e poate executa pacientul.
1102. Alegeți afirmațiile corecte:
a) Performanţa ocupaţională este capacitatea individului de a realiza
sarcinile cerute de rolul său, raportat la etapa de dezvoltare
b) Rolul ocupaţional se referă la noţiunile de funcția la locul de muncă
c) Rolul ocupaţional nu se referă la noţiunile de preşcolar, şcolar,
angajat, casnic, pensionar
d) Terapia ocupationala nu poate remedia sau compensa disfuncţiile
din activităţile ocupaţionale şi din gestică;
1103. Activităţile ocupaţionale nu cuprind:
a) Autoîngrijirea: hrănire, îmbrăcare, pieptănare, manipularea
obiectelor, mobilitate
b) Munca: îndeletniciri legate de îngrijirea casei şi a familiei
c) Educaţia: activităţi şcolare şi educaţionale
d) Strict munca fizica cu suprasolicitarea pacientului;
1104. Activităţile ocupaţionale nu cuprind:
a) Reintoarcerea pacientului cu deficitenta la locul de munca avut
anterior chiar daca deficient respectiva il face sa fie inapt pentru
locul de munca respectiv;

189
 b) Munca: îndeletniciri legate de îngrijirea casei şi a familiei
c) Educaţia: activităţi şcolare şi educaţionale
d) Joaca şi activităţile recreative(pentru copii-joaca; pentru adulţi –
sporturi, hobby-uri, activităţi sociale
1105. Componentele performanţei ocupaţionale sunt:
a) Schemele comportamentale învăţate care nu compun şi
fundamentează activităţile ocupaţionale ale individului
b) Schemele de mişcare care stau la baza gesturilor ce compun
activităţile ocupaţionale
c) Nici un raspuns nu este corect
d) Schemele comportamentale care stau la baza gesturilor ce compun
activităţile ocupaţionale
1106. Sintagma de sarcini selectate include:
a) Acele sarcini care-l nu il ajută pe pacient în mod optim să atingă
obiectivele terapeutice
b) Sarcinile necesare integrării pacientului în condiţiile de mediu
nefavorabile acestuia
c) Greutăţile și aparatele din sala de kinetoterapie
d) Contractura musculara rezultata in urma efortului depus
1107. Performanța ocupaţională a fiinţei umane se referă la:
a) Inactivitatea din viaţa zilnică
b) Activităţile legate de ingrijirea casei si familiei
c) Sedentarismul
d) Activitati cu impact emotional nociv asupra pacientului
1108. Dezvoltarea, desfăşurarea şi menţinerea performanţei ocupaţionale NU
este influențată de:
a) Elemente intrapesonale: factori genetici, morfofiziologici şi
patologici
b) Elemente extrapersonale: mediul fizic, obiecte, unelte, elemente
sociale
c) Elemente intrapesonale: mediul fizic, obiecte, unelte, elemente
sociale
d) Nici un raspuns nu este corect
1109. Alegeți afirmațiile care NU sunt corecte:
a) Rolul terapistului ocupaţional este de a optimiza performanţele
ocupaţionale, astfel încât pacientul să-şi poată îndeplini rolul său
ocupaţional
190
 b) Terapistul ocupaţional se va ocupa de remedierea şi compensarea
diferenţelor apărute la nivelul componentelor performanţei
ocupaţionale
c) Cel mai important instrument cu care operează terapia
ocupaţională sunt activităţile practice
d) Rolul terapistului occupational nu este de a optimiza performanţele
ocupaţionale, astfel încât pacientul să-şi poată îndeplini rolul său
ocupaţional
1110. Terapistul ocupaţional se va preocupa să pregătească bolnavul pentru
executarea activităţilor practice,utilizând următoarele metode ajutătoare şi
complementare:
a) Tehnici de facilitare neuromusculară proprioceptivă (FNP)
b) Kinetoterapie
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Exercitii de respiratie
1111. Terapistul ocupaţional se va preocupa să pregătească bolnavul pentru
executarea activităţilor practice, utilizând următoarele metode ajutătoare şi
complementare:
a) Stimulare senzorială
b) Orteze (atele)
c) Asistare prin instalaţi, dispositive
d) Toate raspunsurile sunt corecte
1112. Metodele facilitatoare (şi/sau instalaţii)care stimulează activităţile practice:
a) Toate raspunsurile sunt incorecte
b) Scândura pentru şlefuit
c) Obiecte intepatoare
d) Obiecte contondente;
1113. Alegeți afirmațiile corecte:
a) Activităţi productive de bază includ activităţi umane vechi: olăritul,
ţesutul, împletitul popular a rafiei, nuielelor
b) Activităţi productive includ activităţi productive care necesită
calificare, experienţă şi cunoştinţe în domeniu
c) Toate raspunsurile sunt corecte
d) Activităţi de expresie:desen, pictură, sculptură, gravură
1114. Adaptarea se poate realiza prin:
a) Proteze

191
 b) Orteze
c) Ajutoare tehnice
d) Toate raspunsurile sunt corecte
1115. Alegeți afirmațiile corecte:
a) Proteza este stabilă şi înlocuieşte un segment corporal sau
fragmente ale acestuia
b) Orteza nu permite corectarea unei atitudini, menţinerea sau
redarea nivelului funcţional al unui segment corporal
c) Orteza înlocuieşte un segment corporal sau fragmente ale acestuia.
d) Proteza este instabilă şi nu înlocuieşte un segment corporal sau
fragmente ale acestuia
1116. Alegeți afirmațiile corecte:
a) Protezele se aplică temporar cel mai frecvent
b) Ortezele permit corectarea unei atitudini, menţinerea sau redarea
nivelului funcţional al unui segment corporal
c) Protezele includ:aparate gipsate,aparate cu imobilizare în scop de
consolidare; aparate ortopedice prefabricate
d) Ortezele includ:aparate gipsate,aparate cu imobilizare în scop de
consolidare; aparate ortopedice prefabricate
1117. Obiectivele terapiei ocupaţionale sunt:
a) Educarea sau reeducarea motorie
b) Needucarea sau reeducarea gestuală.
c) Agravarea şocului psihic la revenirea pacienţilor în societate
d) Needucarea sau reeducarea motorie
1118. Prin terapia ocupaţională se urmăreşte:
a) Nepromovarea unei mişcări a cărei forţă şi amplitudine vor creşte
treptat
b) Promovarea unei mişcări a cărei forţă şi amplitudine vor scădea treptat
c) Promovarea vitezei şi psihomotricității
d) Promovarea si scaderea vitezei de conducere neuro motorie
1119. Modalităţi de abordare terapeutică:
a) Neabordare biomecanică
b) Abordare senzorial motorie
c) Neabordare reabilitantă
d) Neabordare senzorial motorie
1120. Tehnici de bază sunt gestualităţi extrase din următoarele meserii:
a) Dactilografie

192
 b) Torsul lanii
c) Prelucrarea lemnului
d) Nici un raspuns nu este corect
1121. Sunt tehnici complementare:
a) Toate raspunsurile sunt correct
b) Marochinăria
c) Cartonaj
d) Tipografie
1122. Sunt tehnici de exprimare:
a) Prelucrarea lemnului
b) Pictura
c) Dactilografia
d) Cartonajul
1123. Dezvoltarea, desfăşurarea şi menţinerea performanţei ocupaţionale este
influențată de elemente intrapesonale:
a) Factori genetici
b) Obiecte
c) Unelte
d) Toate raspunsurile sunt corecte
1124. Cele mai importante categorii de aparatura tehnica ajutoare din terapia
ocupațională sunt:
a) Incaltamintea fara talonete
b) Protezele
c) Medicamentele
d) Uneletele
1125. Modalitățile de a incorpora membrul superior la pacientul hemiplegic in
activitatea funcțională, intr-un program de terapie ocupațională, sunt:
a) Activitățile uniaterale
b) Posturarea antalgic, antideclivă
c) Ghidarea membrului superior paralizat de către terapeut
d) Nici un raspuns nu este corect
1126. Principiile care stau la baza terapiei ocupaționale in reumatismele
inflamatorii sunt:
a) Neprotejarea articulatiei
b) Principiul conservării energiei
c) Evitarea oricărei activități
d) Suprasolicitarea articulara
1127. Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt:
a) Limitate
193
 b) Doar pacienţii cu afecţiuni locomotorii
c) Pacienţii neurologici
d) Pacienti cu arsuri grave
1128. În alegerea activităţilor semnificative (esenţiale), care au un scop final, se
ţine seama de mai multe condiţii:
a) Să se justifice pentru un anumit pacient, dar sa nu fie acceptată
b) Să nu solicite o participare activă fizică şi mintală
c) Să nu realizeze recuperare deficitelor prezentate de pacient
d) Să realizeze recuperare deficitelor prezentate de pacient
1129. Categoriile de metode ajutătoare din programul de terapie ocupaţională sunt:
a) Activităţile de tip ADL
b) Activităţile de tip I – ADL
c) Exerciţiile terapeutice
d) Exercitii ce duc la contracturi musculare importante
1130. ADL-urile, definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice
ale omului, se grupează în următoarele categorii:
a) De autoîngrijire
b) De mobilitate
c) De forţă
d) Toate raspunsurile sunt corecte
1131. Modalităţile de gradare din activităţile esenţiale pentru amplitudine de mişcare sunt:
a) Nedistanţarea obiectelor de manipulat
b) Nu conteaza marimea obiectelor şi sculelor (pentru prehensiune)
c) Mentinerea panului de lucru pe tot parcursul activitatii
d) Schimbarea planului de lucru
1132. Gestualităţile din ADL-uri (activităţi neesenţiale) deseori folosite în
programul de terapie ocupaţională sunt:
a) Ridicat-aşezat de pe scaun
b) Toate raspunsurile sunt corecte
c) Intrat – ieşit din baie (cada de baie)
d) Spălat – bărbierit – pieptănat – şters cu prosopul

ANUL III - Modulul VIII.

Terapia ocupaţională
Prof. Vartic Camelia → Itemi de evaluare
1133. Principiul de bază, specificul terapiei ocupaționale este:
a) Mobilizarea atenției pacientului pe o activitate fizică și manuală,
care este atrăgătoare psihologic și care îl solicită din punct de
vedere somatic, psihic sau mental
194
 b) Creșterea și menținerea forței musculare
c) Redobândirea controlului muscular
d) Întărește articulațiile
1134. Una dintre metode nu reprezintă o metodă de evaluare în terapia
ocupatională:
a) Observația
b) Orarul zilnic
c) Alcătuirea planului terapeutic
d) Mobilizarea atenției
1135. Cele enumerate mai jos reprezintă activităti ocupaționale, cu o excepție:
a) Refacerea balansului
b) Jocul și sportul
c) Hobby-uri diverse
d) Activități artistice
1136. Categoriile de pacienți care beneficiază de metodele terapiei ocupaționale
sunt:
a) Limitate
b) Doar pacienții cu afecțiuni locomotorii
c) Pacienții neurologici
d) Pacienții în comă
1137. Principalele tehnici de bază utilizate în terapia ocupatională sunt
următoarele, cu excepția :
a) Prelucrarea lemnului și fierului
b) Marochinăria
c) Țesutul la război, gherghef
d) Cusutul
1138. În terapia ocupatională modernă există următoarele tipuri de metode de
lucru:
a) Metode esențiale
b) Metode ajutătoare
c) Ambele variante de mai sus
d) Nici o variantă
1139. Care dintre următoarele aspecte se încadrează în componența
senzoromotorie:
a) Control motor
b) Atenție
c) Self-control
d) Capacitatea de memorare
1140. Programul de terapie ocupațională la pacientul neurologic se derulează
195
 etapizat și urmărește:
a) Pregătirea pentru revenirea în mediul familial și profesional
b) Menținerea cât mai mult posibil a dependenței pacientului de alte
persoane
c) Pregătirea pentru scoaterea pacientului din mediul său de viată
anterior
d) Adaptarea pacientului la eforturi fizice de peste 3 ore pe zi
1141. Cele mai importante categorii de aparatură tehnică ajutătoare din terapia
ocupațională sunt următoarele, cu excepția :
a) Mijloacele tehnice ajutătoare pentru îmbrăcat
b) Medicamentele
c) Furculița, cuțitul, lingură adaptate
d) Acul și ața
1142. Principiile care stau la baza terapiei ocupaționale în reumatismele
inflamatorii nu sunt:
a) protecția articulară
b) principiul conservării energiei
c) evitarea oricărei activități
d) mobilizarea atenției pacientului
1143. Terapia ocupaționala nu :
a) Este formă de tratament care folosește activități și metode
specifice pentru a dezvolta, ameliora sau reface capacitatea
individului de a desfășura activități necesare vieții
b) Folosește activități și metode specific pentru a compensa disfuncții
c) Este formă de tratament care folosește activități și metode
specifice pentru a diminua deficiente fizice
d) Folosește medicamente
1144. De metodele terapiei ocupaționale nu beneficiază următoarele cazuri :
a) Bolnavi cardio-pulmonari
b) Bolnavi cu probleme de sănătate mintală
c) Bolnavi cu probleme cognitive
d) Bolnavi de TBC
1145. Principiul de bază, specificul terapiei ocupaționale este:
a) Mobilizarea atenției pacientului pe o activitate fizică și manuală,
care este atrăgătoare psihologic, care îl solicita somatic, psihic sau
mental
b) Creșterea și menținerea forței musculare
c) Stimularea și dirijarea activităților
d) Tratarea problemelor tegumentare
196
1146. Desfășurarea, dezvoltarea și menținerea terapiei ocupaționale este
influențată de elementele interpersonale precum:
a) Obiecte
b) Unelte
c) Factori genetici
d) Masă musculara
1147. Nu este tehnică de bază utilizată în terapia ocupaționala:
a) Olăritul
b) Prelucrarea lemnului și fierului
c) Împletitul nuiele
d) Marochinaria

197
 RĂSPUNSURI

ANUL I - Modulul II.

Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate) → prof. Medelcu George - Răspuns
1. a 2. a 3. c 4. b
5. c 6. a 7. d 8. b
9. d 10. b 11. c 12. a
13. d 14. c 15. d 16. c
17. b 18. a 19. c 20. a
21. d 22. b 23. c 24. b
25. c 26. b 27. a 28. b
29. d 30. c
ANUL I - Modulul II.
Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate) → Prof. Vartic Camelia - Răspuns
31. a 32. a 33. d 34. c
35. b 36. b 37. a 38. d
39. c 40. a
ANUL I - Modulul IV.
Tehnici de îngrijire → Asistent medical Barbălată Oana - Răspuns
41. c 42. c 43. b 44. b
45. a 46. c 47. n 48. n
49. a 50. a 51. a 52. a
53. c 54. c 55. a 56. c
57. a 58. c 59. d 60. b
61. d 62. c 63. a 64. a
65. a 66. b 67. a 68. b
69. b 70. b 71. b 72. c
73. b 74. d 75. d
ANUL I - Modulul IV.
Tehnici de îngrijire → Prof. Vartic Camelia - Răspuns
76. a 77. b 78. b 79. d
80. c 81. a 82. d 83. b
84. b 85. a 86. a 87. d
88. a 89. a 90. a 91. b
92. d 93. d 94. d 95. a
96. a 97. a 98. d 99. d
100. b 101. b 102. d 103. d
104. a 105. d 106. d 107. a
108. c 109. a 110. d

198
ANUL I - Modulul VI.
Semiologie şi medicină internă → Dr. Pleşca Mircea - Răspuns
111. a 112. a 113. d 114. a
115. c 116. b 117. b 118. a
119. b 120. d 121. c 122. d
123. d 124. a 125. d 126. d
127. b 128. b 129. d 130. c
ANUL I - Modulul VI.
Semiologie şi medicină internă → Prof. Vartic Camelia - Răspuns
131. a 132. c 133. d 134. c
135. a 136. c 137. b 138. c
139. a 140. a 141. c 142. a
143. a 144. a 145. c 146. a
147. a 148. c 149. d 150. b
151. b 152. a 153. a 154. b
155. c
ANUL I - Modulul VII
Chirurgie, ortopedie şi traumatologie → Dr. Georgescu Nicolae - Răspuns
156. a 157. d 158. b 159. b
160. d 161. d 162. c 163. c
164. b 165. c
ANUL I - Modulul VII
Chirurgie, ortopedie şi traumatologie → Prof. Vartic Camelia - Răspuns
166. c 167. c 168. d 169. c
170. a 171. d 172. b 173. c
174. b 175. c 176. c 177. a
178. c 179. a 180. a 181. c
182. d 183. d 184. b 185. b
186. a 187. a 188. d 189. a
190. c 191. c 192. c 193. c
194. d 195. c
ANUL II - Modulul I
Urgenţe medico-chirurgicale → Dr. Turcu Gabriela - Răspuns
196. c 197. d 198. a 199. c
200. d 201. c 202. c 203. b
204. c 205. a 206. a 207. b
208. a 209. a 210. c 211. c
212. b 213. b 214. a 215. c
216. b 217. b 218. a 219. c
220. b
ANUL II - Modulul I
199
Urgenţe medico-chirurgicale → DProf. Vartic Camelia - Răspuns
221. b 222. c 223. a 224. d
225. c 226. a 227. d 228. b
229. a 230. c 231. c 232. d
ANUL II - Modulul II.
Obiective şi tehnici în kinetoterapie → Dr. Bezerghean Rodica - Răspuns
233. d 234. b 235. c 236. a
237. b 238. b 239. a 240. a
241. a 242. c 243. c 244. b
245. c 246. b 247. d 248. c
249. a 250. a 251. c 252. d
253. b 254. c 255. c 256. d
257. c 258. b 259. a 260. a
261. c 262. d 263. b 264. d
265. b 266. a 267. b 268. c
269. a 270. c 271. a 272. a
273. b 274. b 275. c 276. a
277. a
ANUL II - Modulul II.
Obiective şi tehnici în kinetoterapie → Prof. Vartic Camelia - Răspuns
278. d 279. a 280. b 281. a
282. d 283. a 284. d 285. a
286. d 287. b 288. a 289. b
290. c 291. c 292. d 293. c
294. b 295. c 296. b 297. c
298. d 299. b 300. a 301. b
302. d 303. d 304. c 305. c
306. c 307. b
ANUL II - Modulul III.
Hidrotermoterapia → Dr. Bezerghean Rodica - Răspuns
308. d 309.a 310. a 311. b
312. d 313. d 314. a 315. a
316. c 317. c 318. d 319. b
320. d 321. a 322. d 323. b
324. b 325. a 326. b 327. c
328. a 329. a 330. c 331. a
332. a
ANUL II - Modulul III.
Hidrotermoterapia → Prof. Vartic Camelia - Răspuns
333. b 334. c 335. a 336. c
337. c 338. b 339. d 340. c
200
 341. a 342. d 343. a 344. a
345. c 346. c 347. c 348. a
349. a 350. d 351. c 352. b
353. d 354. d 355. a 356. c
357. d 358. a 359. c 360. a
361. d 362. b 363. d 364. d
365. d 366. b 367. a
ANUL II - Modulul III.
Biomecanica articulară şi bilanţ muscular → Dr. Bezerghean Rodica - Răspuns
368. b 369. a 370. b 371. a
372. a 373. a 374. a 375. b
376. b 377. a 378. d 379. a
380. a 381. a 382. a 383. a
384. b 385. a 386. d 387. a
388. d 389. d 390. a 391. c
392. c
ANUL II - Modulul IV.
Biomecanica articulară şi bilanţ muscular → Prof. Vartic Camelia - Răspuns
393. b 394. b 395. c 396. a
397. b 398. a 399. a 400. b
401. b 402. b 403. c 404. b
405. a 406. b 407. d 408. a
409. b 410. c 411. c 412. d
413. c 414. a 415. d 416. c
417. b
ANUL II - Modulul V.
Masoterapia → Dr. Suciu Ana-Maria - Răspuns
418. a 419. a 420. c 421. c
422. a 423. b 424. a 425. b
426. a 427. b 428. a 429. d
430. b 431. c 432. a 433. c
434. b 435. c 436. b 437. b
438. a 439. d 440. a 441. c
442. d 443. b 444. a 445. b
446. c 447. c 448. b 449. c
450. b 451. b 452. c 453. d
454. a 455. b 456. c 457. c
458. b 459. d 460. b 461. c
462. a 463. c 464. a 465. c
466. d 467. c 468. b 469. d
470. d 471. a 472. b
201
ANUL II - Modulul V.
Masoterapia → Prof Vartic Camelia - Răspuns
473. a 474. d 475. b 476. a
477. b 478. d 479. a 480. c
481. a 482. d 483. d 484. c
485. a 486. d 487. c 488. d
489. d 490. c 491. b 492. b
493. c 494. d 495. c 496. b
497. d
ANUL II - Modulul VI.
Terapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă →Dr. Suciu A.M. - Răspuns
498. a 499. a 500. c 501. a
502. b 503. b 504. c 505. a
506. b 507. a 508. c 509. b
510. a 511. b 512. c 513. c
514. c 515. a 516. c 517. d
518. d 519. d 520. a 521. c
522. d 523. c 524. a 525. a
526. d 527. d 528. b 529. b
530. a 531. d 532. b 533. b
534. c 535. b 536. a 537. b
538. c 539. a 540. d 541. b
542. c 543. d 544. b 545. b
546. c 547. b 548. d 549. d
ANUL II - Modulul VI.
Terapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă →Prof. Vartic Camelia - Răspuns
550. a 551. b 552. d 553. a
554. d 555. a 556. b 557. d
558. a 559. b 560. c 561. b
562. b 563. a 564. c 565. a
566. b 567. a 568. b 569. b
570. c 571. d 572. b 573. a
574. c 575. d 576. d 577. d
578. b 579. b 580. a 581. d
582. d 583. b 584. b 585. a
586. b 587. d 588. d 589. b
590. d 591. a 592. a 593. c
594. a 595. b 596. b 597. c
598. a
ANUL II - Modulul VII.
202
Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice → Dr. Suciu Ana Maria - Răspuns
599.a 600.c 601.b 602. a
603. d 604. d 605. a 606. c
607.d 608.a 609.c 610.d
611.b 612.c 613.a 614.b
615.a 616.b 617.b 618.c
619.a 620.c 621.d 622.b
623.b 624.b 625.c 626.a
627.b 628.d 629.b 630.c
631.a 632.c 633.a 634.a
635.c 636.c 637.a 638.a
ANUL II - Modulul VII.
Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice → Vartic Camelia - Răspuns
a 639. d 640. a 641. d
642. d 643. a 644. d 645. a
646. b 647. c 648.d 649. b
650. d 651. c 652. a 653. d
654. a 655. b 656. d 657. d
658. d 659. c 660. c 661. d
662. d 663. c 664. c 665. c
666. d 667. c
ANUL II - Modulul VIII.
Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală
Dr. Suciu Ana Maria - Răspuns
668. a 669. d 670. a 671. d
672. b 673. a 674. a 675. c
676. a 677. c 678. a 679. d
680. a 681. a 682. a 683. b
684. c 685. c 686. d 687. b
688. b 689. b 690. d 691. c
692. a 693. b 694. a 695. d
696. d 697. a 698. b 699. a
700. d 701. a 702. a 703. d
704. a 705. c 706. b 707. c
708. a 709. d 710. a 711. d
712. c
ANUL II - Modulul VIII.
Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală
Prof. Vartic Camelia - Răspuns
713. c 714. d 715. a 716. a

203
 717. b 718. a 719. d 720. a
721. a 722. a 723. b 724. d
725. a 726. c 727. a 728. d
729. b 730. b 731. b 732. b
733. a 734. a 735. b 736. d
737. d 738. c 739. a 740. d
741. b 742. c
ANUL III - Modulul I.
Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea medicală
→ Dr. Cațighera Irina - Răspuns
743. d 744. a 745. b 746. c
747. c 748. c 749. c 750. b
751. d 752. a 753. b 754. c
755. d 756. c 757. b 758. d
759. c 760. a 761. b 762. c
763. c 764. a 765. b 766. d
767. c 768. c 769. d 770. c
771. a 772. b 773. d 774. c
775. c 776. b 777. a 778. d
779. c 780. a 781. d 782. c
783. d 784. a 785. c 786. b
787. d 788. c 789. d 790. c
791. a 792. d
ANUL III - Modulul I.
Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea medicală
→ Prof. Vartic Camelia - Răspuns
793. a 794. b 795. b 796. d
797. d 798. a 799. a 800. b
801. c 802. a 803. b 804. d
805. d 806. a 807. a 808. d
809. a 810. b 811. a 812. a
ANUL III - Modulul II.
Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală
→ Dr. Iablonschi Mariana - Răspuns
813. a 814. a 815. a 816. b
817. d 818. c 819. b 820. b
821. a 822. c 823. a 824. b
825. c 826. d 827. c 828. b
829. d 830. c 831. b 832. d
ANUL III - Modulul II.
204
Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală
→ Vartic Camelia - Răspuns
833. b 834. a 835. c 836. d
837. a 838. b 839. c 840. d
841. a 842. c 843. d 844. a
845. d 846. b 847. a 848. a
849. c 850. c 851. a 852. d
ANUL III - Modulul III.
Elemente de recuperare socio-profesională → Dr. Suciu Ana Maria - Răspuns
853. b 854. b 855. c 856. a
857. b 858. d 859. c 860. b
861. d 862. c
ANUL III - Modulul III.
Elemente de recuperare socio-profesională → Prof. Vartic Camelia - Răspuns
863. a 864. a 865. a 866. a
867. a 868. c 869. d 870. a
871. b 872. d 873. d 874. a
875. c 876. b 877. b 878. a
879. a 880. b 881. d 882. d
ANUL III - Modulul IV.
Recuperare medicală pe afecţiuni → Dr. Bezerghean Rodica - Răspuns
883. c 884. c 885. a 886. a
887. c 888. a 889. d 890. d
891. a 892. d 893. d 894. a
895. a 896. a 897. a 898. b
899. b 900. b 901. c 902. b
903. a 904. a 905. a 906. a
907. c
ANUL III - Modulul IV.
Recuperare medicală pe afecţiuni → Prof. Vartic Camelia - Răspuns
908. a 909. d 910. a 911. d
912. b 913. a 914. a 915. d
916. a 917. a 918. d 919. d
920. c 921. d 922. a 923. d
924. b 925. b 926. a 927. d
928. a 929. d 930. b 931. b
932. c 933. d 934. d 935. d
936. d 937. d
ANUL III - Modulul V.
Kinetoterapia → Prof. Beșleagă Ana Maria- Răspuns
938. d 939. d 940. a 941. b
205
942. a 943. d 944. a 945. d
946. c 947. a 948. d 949. a
950. b 951. b 952. d 953. a
954. c 955. c 956. a 957. b
958. a 959. a 960. a 961. a
962. b 963. a 964. d 965. a
966. a 967. b
ANUL III - Modulul VI.
Balneoclimatologia → Dr. Suciu Ana Maria - Răspuns
968. d 969. b 970. b 971. c
972. d 973. a 974. d 975. a
976. d 977. b 978. b 979. a
980. d 981. a 982. c 983. b
984. c 985. a 986. b 987. b
988. a 989. a 990. c 991. a
992. a 993. b 994. a 995. c
996. d 997. d 998. c 999. a
1000. d 1001. c 1002. a 1003. c
1004. d 1005. a 1006. a 1007. a
ANUL III - Modulul VI.
Balneoclimatologia → Prof.Vartic Camelia - Răspuns
1008. d 1009. a 1010. b 1011. b
1012. d 1013. c 1014. c 1015. a
1016. c 1017. d 1018. b 1019. d
1020. b 1021. b 1022. a 1023. a
1024. a 1025. c 1026. b 1027. d
1028. c 1029. b 1030. b 1031. b
1032. b 1033. d 1034. d 1035. a
1036. a 1037. a 1038. d 1039. c
1040. d 1041. a 1042. d 1043. c
1044. d 1045. d 1046. a 1047. d
1048. d 1049. b 1050. d 1051. a
1052. c 1053. b 1054. b 1055. c
1056. a 1057. b 1058. c 1059. a
1060. d
ANUL III - Modulul VII.
Pneumoterapia → Dr.Suciu Ana Maria - Răspuns
1061. a 1062. d 1063. d 1064. b
1065. b 1066. c 1067. a 1068. c
1069. c 1070. b 1071. a 1072. c
ANUL III - Modulul VII.
206
Pneumoterapia → Prof. Vartic Camelia - Răspuns
1073. d 1074. a 1075. c 1076. d
1077. d 1078. a 1079. c 1080. c
1081. b 1082. a 1083. c 1084. c
1085. d 1086. a 1087. b 1088. c
1089. d 1090. a 1091. b 1092. a
ANUL III - Modulul VIII.
Terapia ocupaţională → Dr. Suciu Ana Maria – Răspuns
1093. b 1094. a 1095. d 1096. c
1097. d 1098. a 1099. c 1100. d
1101. c 1102. a 1103. d 1104. a
1105. b 1106. c 1107. b 1108. c
1109. d 1110. c 1111. d 1112. b
1113. c 1114. d 1115. a 1116. d
1117. a 1118. c 1119. b 1120. c
1121. a 1122. b 1123. a 1124. b
1125. c 1126. b 1127. c 1128. d
1129. c 1130. d 1131. c 1132. b
ANUL III - Modulul VIII.
Terapia ocupaţională → Prof. Vartic Camelia – Răspuns
1133. a 1134. c 1135. a 1136. c
1137. b 1138. c 1139. a 1140. a
1141. b 1142. c 1143. d 1144. d
1145. a 1146. c 1147. d

207
 Partea a III-a

Ghidul
Examenului de absolvire 2016
calificarea profesională:
asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare

Susţinerea proiectului de absolvire

 Model de ARGUMENT
 Temele propuse pentru elaborarea proiectului de absolvire
 Structura proiectului
 Fişa de evaluare a proiectului

208
 MODEL
ARGUMENT

(Tema proiectului) ... reprezintă ....................................................................

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice

pentru un pacient cu .................................................

Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu .... sunt: ..................................

……………………………………........……................................................................................................

Obiectivele prezentului proiect sunt:

Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie – schematic.
Obiectiv 2: ……………… (denumirea afecţiunii )
Obiectiv 3:Programul de recuperare
Obiectiv 4: Prezentarea cazurilor clinice (3 pacienţi)

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe

profesionale:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Aplicarea procedurilor specifice la pacienţi cu ............................................................

…………………………………………………………………………………………………. s-a finalizat prin analiza a 3
cazuri. Pentru fiecare caz au fost menţionate motivele internării, antecedentele heredo-
colaterale, personale, fiziologice şi patologice, comportamente, examinări, tratamente,
program de recuperare, evoluţie şi prognostic. În final a fost evidenţiată particularitatea
cazului

209
 TEME PROPUSE PENTRU ELABORAREA
PROIECTULUI DE ABSOLVIRE 2015

1. Artrita reumatoidă a genunchiului

2. Bolile piciorului la copil și adolescent
3. Îngrijirea bolnavului cu afecțiuni traumatice și inflamatorii ale umărului
4. Îngrijirea bolnavului cu fractură de calcaneu
5. Îngrijirea bolnavului cu spondilartrită
6. Kinetoterapia în afecțiunile lombosacrate.
7. Programul de recuperare a Algoneurodistrofiei.
8. Programul de recuperare a Protezelor articulare.
9. Programul de recuperare a Scoliozelor si alte tulburări de statica ale
coloanei si membrelor inferioare.
10. Programul de recuperare a Sechelelor după arsuri şi intervenții de chirurgie
plastica.
11. Programul de recuperare a Sechelelor după AVC.
12. Programul de recuperare a Sechelelor după fracturi vertebrale (fără leziuni
mielice).
13. Programul de recuperare a Sechelelor după leziuni medulare (tetra şi
parapareze).
14. Programul de recuperare a Sechelelor după traumatisme de ţesuturi moi
(inclusiv leziuni de nervi prin încarcerare).
15. Programul de recuperare a Sechelelor după traumatisme şi tumori
craniene.
16. Programul de recuperare a Spondilitei ankilozante.
17. Programul de recuperare a traumatismelor sportive.
18. Programul de recuperare al afecțiunilor traumatice si ortopedico-
traumatice ale copilului
19. Programul de recuperare al Sechelelor după infarct şi cardiopatiile
ischemice cronice.
20. Programul de recuperare în Afecțiuni ale unităţii motorii (miopatii, distrofii
musculare, poliomielită, Programul de recuperare în SLA, atrofia musculară
spinală).
21. Programul de recuperare în Afecțiuni degenerative ale articulaţiilor
membrelor – şold, genunchi, gleznă, cot, pumn, mână.

210
22. Programul de recuperare în Afecțiunile neurologice periferice ale
membrului superior.
23. Programul de recuperare în Afecțiunile neurologice periferice ale
membrului inferior.
24. Programul de recuperare în Amputații.
25. Programul de recuperare în AR juvenila.
26. Programul de recuperare în artrita psoriazica,
27. Programul de recuperare în artrita reactiva
28. Programul de recuperare în Astmul bronşic.
29. Programul de recuperare în Boala Parkinson.
30. Programul de recuperare în Boli cu disfuncţii ventilatorii restrictive de
cauza toraco-pulmonară şi centrala.
31. Programul de recuperare în boli vasculare periferice (arteriopatii şi
afecţiuni veno-limfatice).
32. Programul de recuperare în BPOC.
33. Programul de recuperare în enterocolopatii.
34. Programul de recuperare în Fibromialgie şi sindromul dureros miofascial.
35. Programul de recuperare în Hipertensiunea arterială.
36. Programul de recuperare în LES
37. Programul de recuperare în Mielopatii.
38. Programul de recuperare în Osteoartropatii din neuropatii şi boli sanguine
39. Programul de recuperare în Osteonecrozele aseptice.
40. Programul de recuperare în Osteoporoză.
41. Programul de recuperare în Paralizii-pareze ale nervilor cranieni: trigemen,
facial.
42. Programul de recuperare în Patologia disco-vertebrală a coloanei cervicale.
43. Programul de recuperare în Periartrite.
44. Programul de recuperare în Poliartrita reumatoidă.
45. Programul de recuperare în Polimiozitele.
46. Programul de recuperare în Polinevrite
47. Programul de recuperare în sclerodermie
48. Programul de recuperare în Scleroza multiplă.
49. Programul de recuperare în sindromul Reiter
50. Programul de recuperare Patologia disco-vertebrala a coloanei lombo-
sacrate.
51. Recuperarea afecţiunilor neurologice ale copilului: sechele după
encefalopatii (IMC), leziunile posttraumatice ale nervilor periferici,
sechelele traumatismelor vertebrale cu leziuni mielice, sechele
poliomielitice, spina bifidă.
211
52. Recuperarea funcțională a șoldului operat
53. Recuperarea funcțională în fracturile de șold și de bazin
54. Recuperarea în hipertiroidii
55. Recuperarea în torticolis și afecțiunile traumatice ale gâtului
56. Recuperarea medicală în maladia Scheuermann
57. Recuperarea medicală în sechelele posttraumatice ale aparatului
locomotor la domiciliul bolnavului
58. Recuperarea paraliziilor cerebrale la copil
59. Recuperarea pozițiilor vicioase
60. Recuperarea vârstnicilor (particularităţi ale recuperării geriatrice şi
balneogeriatriei). Crenoterapia bolilor digestive, de nutriție şi urologice
pentru cură balneară şi crenoterapie la domiciliu (tipuri de ape minerale,
indicaţii, metodologie).
61. Tratament recuperator în poliartrita reumatoidă
62. Tratamentul fizical kinetic și recuperarea medicală a sindroamele algo-
funcționale ale piciorului
63. Tratamentul fizical şi balnear al unor afecțiuni neuropsihice (anxietate,
depresie, nevroze).
64. Tratamentul fizical şi balnear ale bolilor ginecologice, dermatologice şi
endocrine (obiective, efecte, metodologie, indicaţii).
65. Tratamentul recuperator în sciatica vertebrală
66. Tratamentul recuperator în spondilita ankilopoietică
67. Investigaţii paraclinice folosite în diagnosticul bolilor reumatismale.
68. Poliartrita reumatoidă – particularităţi în recuperarea la vârstnic.
69. Poliartrita reumatoidă – dificultăţi şi tratament în formele ankilotice.
70. Spondilita ankilozantă – generalităţi şi particularităţi de diagnostic.
71. Spondilita ankilozantă în stadiul ankilotic – tratamentul kinetic şi limitele
sale.
72. Sindromul Reiter – artrite seronegative; tratamentul balnear.
73. Artrita psoriazică – tratamentul balneofiziokinetic; reevaluare în funcţie de
tratamentul imunologic.
74. Periartrita scapulo-humerală – tratament BFT în funcţie de stadializare.
75. Gonartroza posttraumatică – tratament BFT.
76. Gonartroza primară – tratament balnear.
77. Şoldul postproteză – limitele tratamentului recuperator.
78. Patologia mecanică a coloanei vertebrale.
79. Recuperarea herniei de disc algo-paretice (neoperate).
80. Patologia discală a coloanei vertebrale – limitele tratamentului BFT.
81. Recuperarea în hernia de disc vindecată operator.
212
82. Artropatiile microcristaline – clasificare, exemplificare clinică, principii de
tratament.
83. Tratamentul fizical-kinetic în paraliziile de neuron motor periferic.
84. Tipuri şi metode de protezare după amputaţia membrului inferior –
principii de recuperare.
85. Boala Schauerman – recuperare kinetică.
86. Tratamentul balneoclimateric şi kinetic în reumatismele abarticulare.
87. Staţiuni balneoclimaterice localizate în climatul subalpin – indicaţii
terapeutice.
88. Staţiuni balneoclimaterice indicate în bolile cardiovasculare: localizare, ape
minerale, structură geologică, climă.
89. Climatoterapia în România – clasificare, principii generale şi indicaţii
terapeutice.
90. Staţiuni balneoclimaterice din judeţul Vâlcea: Olăneşti, Călimăneşti,
Căciulata.
91. Litoralul Românesc – centrul de recuperare clinică BFT Mangalia.
92. Staţiuni balneoclimaterice indicate în tratamentul bolilor psihice.
93. Băile Herculane – generalităţi, ape radioactive, indicaţii terapeutice.
94. Nămolurile din România: clasificare, compoziţie chimică, modalităţi de
aplicare, indicaţii terapeutice.
95. Sângeorz Băi – staţiune balneară cu tradiţie în tratamentul recuperator a
bolilor digestive.
96. Complexul balnear Nicolina-Iaşi: tratament general şi specific în bolile
reumatismale .

213
 Structura proiectului de absolvire
1 pag
I. Argument → (vezi exemplu)

II. … (Tema proiectului → exemplu:Programul de recuperare în

afecțiunile neurologice periferice ale membrului superior.)
1 pag – anatomie
Obiectiv 1: 1 pag – fiziologie
Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie – schematic.

Obiectiv 2:
3-5 pag
……………… (Denumirea afecţiunii)
a. Definiţia
b. Clasificare
c. Etiologia
d. Simptomatologie
e. Diagnostic
f. Evoluţie şi prognostic
g. Tratament
h. Complicaţii

Obiectiv 3:
10 pag.
Programul de recuperare (se vor preciza şi descrie procedurile aplicate la
pacienţi conform temei alese)

Obiectiv 4:
Prezentarea cazurilor clinice (3 pacienţi)
a. Motivele internării
b. Antecedentele heredo-colaterale, personale fiziologice şi
patologice
c. Comportamente 9 pag.
d. Medicația administrata până la momentul internării
e. Examen clinic obiectiv
f. Examen neuro-motor
g. Programul de recuperare
h. Evoluție
i. Prognostic şi particularitatea cazului
III. Bibliografie – (prenume, nume, titlul cărţii, volum, ediţie, editură, 3 pag.
anul apariţiei, pagina)

IV. Anexe → Scheme, fotografii etc.

214
 Examenul de absolvire a învăţământului postliceal – 2016
FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI
ANEXA 4 la Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor de certificare a
calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului postliceal aprobată prin
OMEN nr. 5005/2.12.2014
*Partea I, II, III se completează de către îndrumătorul proiectului de absolvire pe parcursul elaborării acestuia, iar
Partea a IV-a se completează de către comisia de examinare după susţinerea orală a proiectului

PARTEA I: MONITORIZAREA PROGRESULUI PROIECTULUI1

1. Candidat:________________________________________________________
2. Calificarea: ASISTENT MEDICAL DEBALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ŞI RECUPERARE
3. Îndrumător:______________________________________________________
4. TEMA PROIECTULUI: _______________________________________________
5. DATA ÎNCEPERII activităţii la proiect:__________________________________
6. COMPETENŢE vizate / implicate în realizarea proiectului:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. …
11.
7. Stabilirea PLANULUI DE ACTIVITĂŢI individuale ale candidatului pentru proiect:
Data:___________________________________________________
Semnătura candidatului:___________________________________
Semnătura îndrumătorului: _________________________________
8. Stabilirea PLANULUI DE REDACTARE a proiectului – suportul scris:
Perioada: __________________________________________________
Revizuit: ___________________________________________________
Forma finală acceptată de către îndrumător: _____________________
9. Întâlniri pentru MONITORIZAREA PROIECTULUI (cel puţin 5 întâlniri):
Nr. crt. OBSERVAŢII Semnătura elevului

1 Se completează de către îndrumător pe parcursul derulării proiectului. Fișa de evaluare respectă şi

documentează Principiul 5 al calităţii – Implementare: predare şi învăţare, (descriptorii 5.13-5.15 şi 5.20-5.26) al
Cadrului de asigurare a calităţii.
215
 1.
2.
3.
4.
5.

PARTEA A II-a: APRECIEREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII CANDIDATULUI2

Criteriul DA / NU Observaţii
1. Activităţi practice întreprinse în cadrul
proiectului se raportează adecvat la tema
proiectului.
2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-
o perspectivă personală, candidatul demonstrează
gândire critică.
3. Activităţile practice au fost întreprinse sub
supravegherea îndrumătorului de proiect.
4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul
proiectului a fost făcută conform planificării
iniţiale.
5. Documentarea pentru proiect a fost făcută sub
supravegherea îndrumătorului de proiect.
6. Identificarea bibliografiei necesare redactării
părţii scrise a proiectului a fost realizată integral.
7. Referinţele bibliografice utilizate la redactarea
părţii scrise a proiectului au prelucrate
corespunzător şi nu sunt o compilaţie de citate.
8. Situaţiile problemă cu care s-a confruntat
candidatul pe parcursul executării proiectului au
fost rezolvate cu ajutorul îndrumătorului.
9. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul
proiectului candidatul a făcut dovada: efortului
personal, a originalităţii soluţiilor propuse, a
creativităţii în abordarea problematizării.
10. Soluţiile găsite de către candidat pentru

2 Se completează de către îndrumător la finalul activităţii de monitorizare, se discută cu candidatul

înainte de depunerea proiectului. Criteriile vizează atât procesul de elaborare a proiectului, cât şi pe
cel de redactare a părţii scrise a proiectului.
216
rezolvarea problemelor practice sunt transferabile
şi în alte contexte practice.

217
 PARTEA A III-a: APRECIEREA CALITĂŢII PROIECTULUI3

Criteriul DA / NU Observaţii

1. Proiectul are validitate în raport de: temă,

scop, obiective, metodologie abordată.
2. Proiectul demonstrează completitudine şi
acoperire satisfăcătoare în raport de tema
aleasă.
3. Elaborarea proiectului şi redactarea părţii
scrise a proiectului au fost făcute într-un mod
consistent şi concomitent, conform planificării.
4. Opţiunea candidatului pentru utilizarea
anumitor resurse este bine justificată şi
argumentată în contextul proiectului.
5. Redactarea părţii scrise a proiectului
demonstrează o bună consistenţă internă.
6. Redactarea părţii scrise a proiectului
demonstrează o bună logică şi argumentare a
ideilor.
7. Proiectul reprezintă, în sine, o soluţie
practică personală, cu elemente de originalitate
în găsirea soluţiilor.
8. Proiectul are aplicabilitate practică şi în afara
şcolii.
9. Realizarea proiectului a necesitat activarea a
unui număr semnificativ de unităţii de
competenţă, conform calificării.
10. Proiectul respectă cerinţele de calitate
impuse, conform Metodologiei de organizare
şi desfăşurare a examenului de absolvire a
învăţământului postliceal.

3 Se completează de către îndrumător la finalul activităţii de monitorizare, se discută cu candidatul

înaintea depunerii proiectului. Criteriile vizează calitatea proiectului ca activitate a elevului.
218
 PARTEA A IV-a:
APRECIEREA PREZENTĂRII / SUSŢINERII ORALE A PROIECTULUI4

CRITERIUL DA / NU OBSERVAŢII
1. Comunicarea orală a candidatului este clară,
coerentă, fluentă.
2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport
cu tema proiectului şi cu obiectivele acestuia.
3. Candidatul a demonstrat putere de sinteză şi
adaptarea prezentării la situaţia de examinare.
4. Candidatul şi-a susţinut punctele de vedere şi
opiniile într-un mod personal şi bine argumentat.
5. Candidatul a utilizat în prezentare elemente de
grafică, modele, aplicaţii, TIC etc., în scopul
accesibilizării informaţiei şi al creşterii atractivităţii
prezentării.

Aprecierea răspunsurilor candidatului la întrebările comisiei:

ÎNTREBARE OBSERVAŢII NOTA
1.
2.
3.
4.
…

Nota finală propusă de Comisia de examinare trebuie să se bazeze pe evaluarea

globală şi cumulativă a Părţilor II, III şi IV ale Fişei de evaluare a proiectului şi a
susţinerii orale, astfel:
~ Cel puţin 20 de criterii îndeplinite din cele 25.
~ Şi obţinerea a cel puţin nota 5 la întrebările comisiei.

NOTA FINALĂ _____________________________________________

Examinator:

Data:____________________ Preşedinte de comisie:

4Se completează de către un membru al comisiei de examinare, după susţinerea şi consultarea cu

ceilalţi membri ai Comisiei de examinare, doar dacă există completate şi sunt depuse PĂRŢILE I-III
pentru proiectul evaluat.
219
 BIBLIOGRAFIE
1. *** Explorări funcţionale – generalităţi reumatologice. Facultatea de
Medicina „Gr. T. Popa” Iaşi, 2009.
2. *** Jurnalul Naţional de reabilitare şi recuperare neuromotorie - Congres
24-27 oct. 2012, Editura Carol Davila, Bucureşti. Autori: Tamaş Bender –
Ungaria, Adrian Bighea – Craiova, Delia Cinteză - Bucureşti, Veronika Fialko
Maser – Austria, Gilda Maloghianu – Bucureşti, Adriana Sorch Nico –
Bucureşti, Ioan Onac – Cluj-Napoca, Liviu Pop – Cluj-Napoca, Daiana Popa –
Oradea.
3. Albu Ctin, Vlad T.L., Albu Adriana - Kinetoterapia pasivă, Iași,Polirom,2004
4. Asaftei Răzvan, Georgescu Nicolae – Ortopedie – traumatologie – manual
pentru asistente medicale, Editura Cermi, Iaşi 2009.
5. Berlescu Elena, T. Chioreanu – Îndreptar pentru trimiteri la cura
balneoclimaterică, Editura Medicală, Bucureşti, 2005 (reeditare).
6. Bruckner I. Ion – Semiologie medicală, Ed. Medicală, București.
7. Bucătaru Mihaela, Viţalaru Raluca – Neurologie – Nursing în neurologie,
Iaşi, 2010
8. Chiriac Rodica – Coloana vertebrală în reumatologie (clinică şi tratament).
Iaşi, 2005.
9. Cociaşu E. – Tratamentul balneoclimateric în bolile interne. Editura
Medicală, Bucureşti, 1984.
10. Diaconu A. - Manual de tehnică a masajului terapeutic, Editura
Medicală,2008
11. Dinculescu Traian – Balneofizioterapie – manual pentru şcolile tehnice
sanitare, Editura Medicală Bucureşti.
12. Drăgan Ion – Cultura fizică medicală, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1991.

220
13. Găleşanu Corina – Osteoporoza de la diagnostic la tratament – o provocare
pentru practicieni, Editura Gr. T. Popa, Iaşi, 2013.
14. Ionescu R. - Esențialul în reumatologie, București, Ed. Amaltea, 2007
15. Kiss J. - Fiziokinetoterapia și recuperarea medicală în afecțiunile aparatului
locomotor, București, Ed. Medicală, 2007
16. Pandele G.I. - Cursuri semiologie U.M.F. Iași
17. Plas F., E. Hogron – Kinetoterapie activă – exerciţii terapeutice. Editura
Polirom, Iaşi, 2001.
18. Pleșca Mircea, Roman Irina – Semiologie medicală – suport de curs, Ed.
Studis, Iași, 2014
19. Prentice E.W. - Therapeutica Modalities in Rehabilitation 3rd Edition,
McGraw-Hill Companies, 2005
20. Teleki N., Munteanu L. - România Balneară - Ghid pentru medicii de familie
și pentru medicii specialiști, București,2004
21. Teleki N., Munteanu Laviniu – Staţiunile Balneoclimaterice în mileniul trei
(obiectivele şi conţinutul curelor în staţiunile balneoclimaterice)
22. Ungureanu G., Covin M. - Terapeutica Medicală, Polirom, Iași,2000

221