Seminar 8

SISTEMUL VITICOL

Metodele de cultură
Plantaţia de vie reprezintă o investiţie costisitoare şi de lungă durată, ca urmare este
necesar să se asigure metode de cultură specifice fiecărui, areal viticol în funcţie de condiţiile
pedo-climatice. Metodele de cultură sunt determinate în primul rând de valoarea
temperaturilor negative ce survin în perioada de iarnă, de frecvenţa anilor cu îngheţuri
pronunţate, fiind însă condiţionate şi de alţi factori ca: forma de conducere, numărul de butuci
la suprafaţa cultivată, soiul cultivat şi mijlocul de susţinere.

Pentru vița de vie sunt 2 metode de cultură:

- cultura protejată;
- cultura neprotejată.

Cultura protejată a viţei-de-vie

Se practică în zonele în care frecvenţa anilor cu geruri pe timpul iernii este ridicată,
aproape anual, iar temperatura minimă atinge valori de -24°C...-26°C. Riscul afectării lemnului
anual şi multianual este foarte mare, de aceea se recomandă conducerea joasă a butucului, cu
protejare prin muşuroirea sau îngroparea din toamnă. Este metoda cea mai răspândită
podgoriile din Ardeal, Moldova şi dealurile Munteniei. Se practică la toate soiurile destinate
vinificaţiei şi pentru strugurii de masă. Butucii se conduc în Guyot multiplu, cât şi pe braţe
multiple multianuale flexibile, cu înlocuirea periodică.
În cultura-protejată toamna se fac tăieri de uşurare a elementelor de rod pentru a avea
o masă vegetativa redusă de muşuroit sau îngropat, iar primăvara se execută tăierile definitive
de fructificare. În timpul iernii pot avea loc pierderi de ochi prin clocire (80%) şi chiar de coarde
dacă acestea n-au fost bine acoperite cu pământ. De asemenea, metoda necesită cheltuieli
suplimentare cu îngropatul şi dezgropatul butucilor cu aranjarea coardelor pe spalier şi cu
tăierea într-o perioadă scurtă de timp din primăvară.

Cultura neprotejată a viţei-de-vie

În zonele în care frecvenţa anilor cu geruri este foarte redusă şi se înregistrează o dată
la 4-6 ani, iar temperatura atinge valori de -15ºC…18ºC, se recomandă cultura neprotejată a
butucilor cu forme de conducere pe tulpini, semi-înalte şi înalte. Unii specialişti recomandă
varianta de semiprotejare când la baza tulpinii se lasă 1-2 cepi de câte 2 - 3 ochi. Pe timpul iernii
aceştia se protejează cu pământ. Dacă lemnul anual şi mai ales multianual, în caz extrem
tulpina, este afectată în parte sau îngheţată, din cepi se poate forma un nou butuc fără a defrişa
via şi a efectua noi plantări. Pierderile de ochi se reduc la 20-40% şi sunt compensabile prin
tăiere.
În cadrul acestei metode butucii se conduc sub forma de cap Guyot sau cap înălţat,
cordon simplu sau dublu, unilateral sau bilateral pe şpaliere de sârmă. Datorită expunerii unui
regim termic alternativ, perioada cu temperatură ridicată şi perioada cu temperatură scăzută în
timpul iernii, butucii suferă, se degradează şi sunt mai puţin longevivi, comparativ cu cei din
cultura protejată. Un avantaj îl constituie faptul că tăierea se poate efectua din toamnă, după
coacerea lemnului şi căderea frunzelor până în primăvară, la intrarea în vegetaţie a plantelor,
ceea ce uşurează mult această lucrare, ,asigurând o finalizare în timp optim şi de calitate.
Zonarea metodelor de cultură nu are o delimitare strictă chiar pe areale mari, deoarece
în cadrul unei podgorii pot exista microzone în care viţa de vie trebuie cultivată protejat sau
neprotejat în funcţie de sensibilitatea soiurilor la temperaturile minime absolute.

Clasificarea principalelor soiuri destinate vinificaţiei şi consumului proaspăt

Soiuri pentru vinificaţie

- Soiuri cu must alb pentru vinuri de consum curent: Galbenă de Odobeşti, Plăvaie, Zghihară,
Crâmpoşie, Aligoté, Fetească regală, Mustoasă de Mădarat, Iordană.
- Soiuri cu must alb pentru vinuri de calitate superioară: Fetească albă, Sauvignon, Pinot gris,
Riesling italian, Grasă de Cotnari, Frâncuşă, Chardonnay, Muscat Ottonel, Tămâioasă
românească.
- Soiuri cu must roşu pentru vinuri de consum curent: Băbească neagră, Oporto, Cadarcă,
Roşioară, Sangioveze, Neagră de Drăgăşani.
- Soiri cu vin roşu pentru vinuri de calitate superioară: Cabernet Sauvignon, Merlot, Malbec,
Fetească neagră, Pinot noir.
- Soiuri pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin,
Chardonnay, Alb aromat.
- Soiuri pentru vinuri dulci şi demidulci: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Chardonnay,
Muscat Ottonel, Frâncuşă, Negru aromat.
- Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească albă, Riesling italian, Pinot gris, Fetească regală,
Muscat Ottonel, Iordană. Aligoté.

Soiuri pentru consum în stare proaspătă:

- Soiuri cu coacere timpurie: Augusta, Muscat Perla de Csaba, Muscat timpuriu de Bucureşti,
Muscat timpuriu de Pietroasa, Perla de Csaba, Victoria, Cinsaut, cu epoca de maturare16 iulie-
15 august.
- Soiuri cu coacere mijlocie: Chasselas roz, Muscat de Hamburg, Splendid, Azur, Cetăţuia, cu
perioada de maturare 16 august-15 septembrie.
- Soiuri cu coacere târzie: Chasselas de Băneasa, Coarnă albă, Coarnă neagră, Muscat d’Adda,
Muscat de Hamburg, Afuz-Ali, Greaca, Tamina, cu epoca de maturare 16 septembrie – 15
octombrie.

Soiuri fără seminţe pentru stafide (apirene)

- Perlette, Sultanina, Centenar, Călina, Pietroasa, Otilia, cu coacere de la timpurie la târzie.