Vi. ACIZI NUCLEICI Rolul central al ADN in transferul informatiei in cclule vii constituie dogina ntrali a biologic! moleculare claborati de Francis Crick. Acizii nucleici, ADN si ARN sunt constituen{i ai lumii vii cu rolul de a depozita gi transmite informatia genetica de la o generatie la alta, transeriere NTS teat teplicare ADN. ARN ————> PROTEINA Tevertransoriere V1.1.Structura chimiea a acizilor nucleici Acizii nueleici sunt polinucleotide mono sau dublu catenare: Nucleotidele sunt esteri fosforici ai nucleozidelor. Nucleozidele sunt compusi formati dintr-o bazi azotata si un glucid legate prin legiturd B-glicozidica. in funcjie de componenta glucidica (ribozA sau 2-deoxiribozit), nucleozidele se clasificd in ribonucleozide gi 2-deoxiribonucleozide. Bazele azotate purinice: adenina (A)(6-aminopurina) si hidroxipurina). Bazele azotate pirimidinice: uraeilul (U)(24-dibidroxipirimidina), timina (1) 24- dibidroxi-5 metilpirimidina) si eitozina (C) (2-hidroxi-4-aminopirimidina) sanina (G) (2-amino 6- Vi.1.1. Structura ADN (Acidul deoxiribonucleic) ADN este un polimer si anume un polideoxiribonucleotid format din mii si chiar milioane de monomeri, resturi deoxiribonueleotidice unite prin legituri fosfodiesterice realizate inte gruparea S'OH dintr-un deoxiribonucleotid i gruparea 3°OH a deoxiribonucleotidului adiacent, Se realizeazi 0 catend liniard, neramificata, in care steuctura repetitiva formata din deoxiriboza si acid fosforie constituic scheletul pe care sunt grefate bazele purinice (adenind, guanin’) si pirimidinice (citozina, timina). Seeventa liniard a bazelor azotate este purtitoarca informatie’ genetice. Deoxiriboza si acidul fosforic au rol structural. Lanjul polideoxiribonucleotidie are o polaritate specified, de la capaitul 3° (capatul Ja care gruparea 5°OH este liber) spre capatul 3°(capitul Ia care gruparea 3°OH este Libera). Prin conventie, un lan{ polinucleotidic este seris de Ia capatul 5° (stinga) spre ccapaitul 3° (dreapta). © Structura primara (covalent) a ADN rl $i ordinea in care se Structura primard a ADN este reprezentati de felul, num: sueced bazele purinice gi pirimidinice in catena ADN 42,NH; lee 0 “0-P-0-CHy ; i " an whe ale Se NPS © Structura secundara a ADN 'ADN se gaseste sub forma unui dublu helix format din dou catene polideoxiribonucleotidice. Exeeptie fae unele virusuri bacteriene care contin o singurt Patent de ADN (sau ARN). Teorie elaborata de J.D.Watson si F-HLC. Crick, eare au objimut Premiul Nobel pentru Fiziologie gi Medicina in anul 1962, Cele dou catene polideoxitibonucleotidice se risucesc impreund in acelasi sens (dle la stéinga la dreapta), in jural unui ax comun forménd un dubla helix. Unul din tanjri evolueaza in diteojie 5°>3° si celdlalt in direcjia 3°-»5". Inelele glucidice legate prin festuri fosfat care reprezint& pattea hidrofile a moleculei de ADN sunt indreptate spre exterior, La pH-ul fiziologic resturile fosfat sunt ionize. Bazele azotate, hidrofobe sunt situate in interiorul helixului, una deasupra celeilalte, planurile lor fiind perpendiculare pe axa helixului, Pasul elicei este de 3,4nm, iar distanja dintre dowd baze adiacente este 0,34nm, Diametrul helixului este de 2nm. Stabilitatea dublului helix este datorata in principal legiturilor de hidrogen care se stabilese intre perechile de baze timind-acenina si citozind-guanind, situate pe catene opuse. intre A si T se formeazii doua legaturi de hidrogen, iar intre G si C trei legaturi in acest mod se stabilesc numarul maxim de legaturi de hidrogen posibile si se respect’ geometria helixului 43Una din premisele care au dus la elaborarea teotiei dublului helix a fost aceea ct numdrul resturilor de adenina si guanina este egal cu cel al resturilor de timind gi respectiv citozina: A=T siG=C La procariote ADN este sub forma unui singur dublu helix circular, format prin unirea capetelor 3° gi 5°. Acesta adopta prin rasuciri o structur’i compacta. La eucariote cea mai mare parte din ADN se giiseste in nucleu (exist si ADN mitocondrial dublu catenar circular), sub forma de cromatina. in cromatina ADN este asociat cu. proteine bax stone, bogate in Lys si Arg, care permit organizarea ADN i nueleozomi. Nucleo7omul este forma primara de tmpachetare a ADN in cromatina, in timpul mitozci cromatina se condenseaza si se formeazd cromozomii al ciror numa variazi in funetie de specie. Celulele umane confin 46 de cromozomi, Fiecare cromozom confine o singuri molecult de ADN. de marime variabilé, Cromozomul uman | confine cea mai mare moleeula de ADN (250 x10° perechi de baze) si cromozomul 23 confine cea mai mic& moleculi de ADN (50x 10° perechi de baze). Fiecare cromozom confine mai multe gene. Spre deosebire de cromozomul de la E.coli care confine in jur de 3000 de gene, la om eromozomii contin intre 50000-10000 de gene Tolalitatea genelor cuprinse in cromozomii unei celule formeazi genomul, Genomul eucariot este caracterizat prin discontinuitatea genelor. Acestea sunt formate din exoni (expressed regions) care sunt transerise in ARN si introni (intervening sequences) care nu sunt transerise in ARN matur, ntronii formeaza impreund o unitate de transeriere, Vi.1.2. Structura ARN (Acidul ribonucleic) ARN are rol de intermediar in tansferul informatiei genetice de la ADN la proteine, Este un polimer ribonueleotidic in care resturile tibonucleotidice sunt unite prin legaturi fosfodiesterice realizate intre gruparile 5’-OH si 3°-OH apartinind la dou ribonucleotide adiacente. Catena liniar’, neramificata, format din riboza si pe care sunt grefate bazele purinice (adenina si guanina) si bazele pirimi uuracilul), Ceea ce diferenfiaza structura primara a ARN fata de ADN es pirimidinice timina cu uracil si a deoxitibozci cu riboza. Sensul de evolujie al catenei ARN este 5°93”. Moleculele de ARN sunt monocatenare fiind formate din lanjuri unice care pot adopta structuri dublu elicoidale pe anumite porgiuni restrinse, acolo unde complementaritatea bazelor (A-U gi G-C) o permite. Procesul de biosinteza proteica necesita prezenta a trei clase majore de ARN: -ARN ribozomal (ARNr), ARN de transfer (ARNt), -ARN mesager (ARNm). Omul si unele cucariote posed’ ARN nuclear heterogen (ARNhn) si ARN nuclear mic (ARNsn) id fosforic constituic scheletul ce (citozina gi ¢ inlocuirea baze’ © ARN mesager (ARNm) ‘Transmite informatia de Ia ADN la ribozomi, unde are loc sinteza proteic’, Este monocatenar, prezint& heterogenitate mare, si are viafi medie scurta (citeva secunde Ja te gi cdteva ore la eucariote), Succesivinea bazelor indicd succesiunea aminoacizilor in proteine, deoarece fiecare aminoacid este specificat de o succesiune de 3 baze, un triplet numit codor ARN transcript primar care este ARN nuclear heterogen (ARNhn) confine introni (care vor fi indepartafi prin excizie) si exoni (care prin unire vor da nastere la ARN mesager). Din acelasi ARN transcript primar pot lua nastere diferiti ARNm prin procesul proca 44de imbinare alternativa (alternative splicing). Dupa exeizia intronilor, numai anumifi exont sunt selectafi pentru a fi legafi si sa intre in constitutia ARNm. © © ARN de transfer (ARNO) ARN( transport aminoaeizii la ribozomi si descifreazé mesajul conginut in ARNm PI fanefioneaza ca adaptor in timpul traducerii codului genetic, Sunt molecule miei (75-95 nucleotide), monocatenare, care conjin constant baze atipice. Exista cel putin 20 de tipuri de ARNt, corespunzatoare celor 20 de aminoacizi din structura proteinelor. Pentru metionina inifiatoare si pentru metionina necesaré elongirii exista ARNt diferifi, Structura ‘ARNt este in forma de foaie de trifoi, Portiunile duplex eontin baze complementare. Pe una din bucle se gaseste o structura caracteristicd numité anticodon care va recunoaste codonul din ARNm, criteriul fiind complementaritatea bazelor, cele dout structuri fiind antiparale. Cele doua capete sunt inegale. Capaitul 3° este mai lung si confine seevenja de nucleotide CCA, care este adiugatit posttranseripfional (posttranscriere) de catre o ARNt nucleotidil transferaza. La acest capil se leagd aminoacidul. Capatul 5° este mai scurt si confine un rest de acid guanilic, 45© ARN ribozomal (ARNr) Este cel mai abundent in celulé si are cea mai mare stabilitate metabolicd. Intra akituri de proteinele ribozomale in constitujia ribozomilor, organite intracclulare de aproximativ 200A diametru, care reprezint& sediul biosintezei proteinelor. Ribozomii sunt formagi din 2 subunitaji, una mic si alta mare care se deosebese prin constanta de sedimentare exprimati in unitafi Svedberg (S). Ribozomii procariotelor (70 S) sunt formati din subunitai de 50 $ si 30 S. Ribozomii eucariotelor (80 $) congin unitii 60 S si 40 S. Prin legarca mai multor ribozomi de un ARNm se formeazii un polizom. V1.2. Biosinteza ADN-(replicarea) Procesul de biosintezi a ADN, replicarea este un proces semiconservativ care permite transferul informatiei genetice i menjinerea stabilitajii genetice. ARN Toe age ADN parental aS 1G Lea generatie sSra@en Se nye a lla generatie Catena now sintetizaté este antiparalel cu catena templat parentala Cele douit catene din structura dublului helix ADN sunt sintetizate in mod diferit datorita polaritajii lor diferite. Una din catene, denumita catena inaintagt (leading strand) este sintetizata in mod continu in timp ce cealalta catend, catena intarziata (lagging strand) este sintetizata discontinuu, forméndu-se fragmente Okazaki. Fragmentele Okazaki sunt fragmente scurte de ADN (100-1000 nucleotide) sintetizate in directia opusa evolujiei furcii de replicare. VL.3.Revers transcrierea Retrovirusurile, cum ar fi virusul imunodeficienfei umane (HIV), conjin enzima reverstranseriptazi (ADN polimetazi-ARN dependenti) care sintetizeaza 0 catena ADN ulilizénd ca matrifa o catend ARN. In acest fel informayia trece de la ARN la ADN. in acelasi loc activ, reverstranscriptaza ace si activitate ADN polimeravica, ADN dependent, permitand replicarea ADN nou sintetizat VL4.Biosinteza ARN (transcrierea sau transciptia) ierea,* clongarea,+ terminarea Biosinteza ARN include trei etape: «i 46Toate ARN polimerazele ADN dependente initi deosebire de ADN polimeraza care necesita prezenta unui primer 'ARN polimerazele catalizeaza reactia de formare a leghturti fosfodiest gruparea J°-OH liber a catenei in formare si atomul de fosfor aetivat din pozifia «a aaaecleorid twfosfatlor, Lanjul creste in directia 5'>3° si suocesiunea bazelor este “Teuata de ADN templat conform teoriei complementaritfi bazelora Tui Watson si Crick. ‘Rdenina din ADN specificd uracilul in ARN transcript, guanina specifies eltozina citozina specified guanina gi timina specifica adenina, intr-un anumit locus genetic numai una din catene serveste ca templat pentru biosinteza ARN, fn alt locus rolul celor doud catene se poate inversa. Carga ADN a eiei secvenfi corespunde cu ARN funcional a fost denumith caer sens sau codificatoare. Deoarece cele dou catene ale duplexului, ADN sunt antiparalele, tatena conplementaré a fost denumit& catend antisens sau necodiicatoare, Catena antisens este cea care serveste ca templat pentru ARN polimeraza. atActivarea aminoacizilor i prin formarea unei legituri macroergice cu ARNt corespunzitor, aminoacil~ARNi. In acest fel, aminoacidul este atagat la eapaitul 3°terminal cu seevenja -CCA 3°. Enzima care catalizeaz’ acest proces este aminoacil-ARNt sintetaza. Exist edte 0 enzimi specific’ pentru fiecare din cei 20 aminoacizi standard. aminoacil-ARN( sintetazat aminoacid + ARNt + ATP > aminoacil-ARNt + AMP + PPi + 2Pi Initierea lantului polipeptidic tera proteicd Ia procariote si cucariote decurge similar deosebindu-se in incipal prin aminoacidul initiator - metionina la eueariote; - N-formil metionina la procariote; N-formilarea metioninei se produce ulterior legirii aminoacidului de ARN specific de citre N'’-formiltetrahidrofolat, inaimte de initierea lanjului polipeptidie, Pentru m existi doi ARNI care diferd prin structura primar, unul pentru metionina inifiatoare a lanjului si unul pentru metionina utilizata la clongare, ‘Alta deosebire este numarul factorilor de initiere ai procesului. La cucariote factorii de inifiere (cIF) sunt mai numerosi decat la procariote (IF). La procariote se formeazi un complex ternar intre un factor de initiere, GTP gi N-formil-Met-ARNt“ . Acest complex se uneste cu ARNm gi cu unitatea ribozomali mica formand complexul de inificre. in urma legirii subunitaii mari de complexul de inijiere, GTP este hidrolizat, iar factorul de initiere este eliberat. N-formil-Met-ARNt™ este in locul P cu anticodonul orientat in dreptul codonului initiator AUG din ARNm cu care stabileste o interactiune antiparalela. La eucariote legarea complexul ternar format din elF;-GTP-Met-ARN,™ cu subunitatea mica se realizeazi anterior legirii de ARNm La terminarea procesului de initiere, atét N-formil-Met-ARNu™ la bacterii cat si Met-ARNt™*" la eucariote se gasese in locul P. Este singurul aminoacil-ARNt localizat in locusul P, ceilal{i aminoacil-ARNC fiind in locusul aminoacid (A). Elongarea $i translarea lantului polipeptidic ac 1 A pe baza interactiun eliberat ‘Aetivitatea intrinsecd de peptidiltransferazd a subunitayii mari catalizeaza reacjia care are loc intre gruparea NH aminoacidului din locusul A gi gruparea carboxil activata din locusul P. Aceast reacfie nu necesita energie deoarece gruparea acil era deja activata. Dupa formarca legaturii peptidice, ARNt liber (fara aminoacid) este in locusul P si dipeptidil ARNt in locusul A. Se elimina ARNt din P si dipeptidil-ARNt si ARNm sunt translocate impreund din locul A in locul P. in urma translocarit dipeptidil-ARNt ocupa locul P. Urmatorul ciclu de elongare decurge similar, Dupa ce sunt translate aproximativ 100 de nucleotide din ARNm un alt ribozom formeazi un complex de inifiere cu ARNm declansénd biosinteza unui alt lant © elongare participa Ia legarea celui de al 2-lea aminoacil-ARNt in ii codon-anticocdon si ulterior prin hidroliza GTP la GDP, este 49polipeptidic Procesul se repeta dupa alte 100 nucleotide, Structura rezultata prin atagarea ‘mai multor tibozomi de un singur ARNm se numeste politibozom sau polizom Eliberarea lantului polipeptidic 3 codoni terminali, factorii de eliberare (RF sau eRF) transforma activitatea peptidiltransferazica in activitate hidrolazica, iar peptidil ARNt este hidrolizat si ribozomii si ARNm disociaz. Este un proces consumator de energie. Se consumo moleculi de ATP (2 legituri mactoergice) si dows molecule de GTP pentru fiecare legatura peptidica. Participarea chaperonilor la stabilizarea conformatiei duce la un consum adigional de ATP. Atunei end apare unul din ¢ VIL.3.Mutatiile Mutayiile sunt modificari permanente, transmisibile, in seeventa ADN genomi difera prin felul modificarii care are loc: Substitufia nucleotidelor Este cel mai simplu tip de mutafie si implica schimbarea unei singure baze. Prezinti dowd variante: ‘© Tranzitia care presupune inlocuirea unci baze purinice cu alta baza purinicd (AcG) sata unei baze pirimidinice cu alti baa pirimidinica(Ce>T) o Transversia care presupune inlocuirea unei baze purinice cu 0 baz pirimidinicd si invers: (ACC; AOT; GOC; GET) diferite efeete asupra fenotipului Substitutia nucleotidelor produ joacid este inlocuit cu un alt aminoacid (anemia ici Ae) © Mutagie missens ~ un ami cucelule “sickle” apare datorite transvers © Mutatie nonsens - un codon care codified un aminoacid este inlocuit cu unul din cei trei codoni stop, ceea ce duce Ja formarca unui lan polipeptidic trunchiat © Mutafie sens-un codon stop este inlocuit cu un codon care codified un anumit aminoacid; apare un lant polipeptidic clongat. puri de substitujie de nucleotide au fost observate la Toate aceste trei hemoglobinele mutante Delefii si inserfii Deletiile si insertiile implied una sau mai multe nucleotide. Ele dau nastere la mutajii, Daca numarul de nucleotide totale este multiplu de 3 nu se schimba ordinea de citire 2 ARN mesager si secvenfa de aminoacizi a proteinei mutante este aceeasi cu cea a proteinei normale, in afara de o omisiune (dcletie) sau 0 adaugare (inserfie) a unuia sau mai multor aminoaeizi. Daca modificarca numdrului de nucleotide difera de un multiplu de 3, pare o secvenfi de aminoacizi complet modificata distal de la locul mutatiel 60