1. AMINOACIZI 1.4,Structura care conjin in molecula lor Aminoacizii sunt substanfe organice cu funetiune mi grupirile -NH2 si COOH. Aminoacizii sunt constituengii fundamentali ai materiel vi Aminoacizii proteinogeni sunt c-aminoaeizi a R--CH--COOH NE 1.2.Clasiticare in structura proteinelor se guisesc 20 de aminoacizi, denumifi standard stu proteinogeni, care sunt codificafi. Codul genetic confine informafia referitoare la prezenia 5i ordinea lor in structura proteinelor. 10 dintre acesti aminozcizi sunt aminoacizi esenfiali si trebuie si fie inclusi in dieté, deoarece organismul au ii poate sintetiza: fenilalanin’, valina, treonind, triptofan, izoleueina, metionind, leucin’, lizina, arginina si histidina, iar 2 sunt semiesenfiali (cisteina si titozina) deoarece se pot forma in organism din metioning gi fenilalanina Aminoacizii necodificafi sunt c-aminoacizi constituenti ai polipeptidelor si proteinelor care nu sunt specificaji de codul genetic gi care rezulta prin modificarea posttranslafionala a unor resturi de aminoacizi din structura proteinelor now formate, atagate de ribozomi. Exemple: 4-hidroxiprolina, S-hidroxilizina, N-metillisinay- carboxighutamatul ‘Aminoacizii neproteiei sunt aminoacizi care nu intr in constitujia proteinelor naturale, Exemple: acidul y-aminobutirie (GABA), citrulina, ornitina, acidul arginin- succinic, homocisteina si homoserina, selenocisteina, desmozina si izodesmozina, Acidul p-aminobenzoie. 1.3.Proprietati fizice ale aminoacizilor Aminoacizii sunt substanje solide, cristaline, cu puncte de topire ridicate, mai mari de 200°C, solubili in solventi polari (apa, etanol), insolubili in solvenfi nepolari (eter, Ps i p cloroform, benzen). Tofi c-aminoacizii. cu exceptia glicocolului prezinté izomerie opticil, datorita prezenjei atomului de carbon asimetric, care va determina aparifia stereoizomeritor, Acesti izomeri sunt optic activi deoarece rotese planul luminii polarizate, Numérul de izomeri este 2" n, reprezentand numarul de atomi de C asimetrici. Izoleucina gi treonina au 2 atomi de carbon asimetrici si corespunzitor 4 izomer optici. ‘Aminoacizii optic activi sunt grupafi in 2 serii D si L si apartenenga Ia una din grupari nu exprima sensu de rotajie al luminii polarizate, ci reda configuratia absoluta a Ca. Aminoacizii cu configurajia la Cu asemingtoare cu cea a C din L-gliceraldehida si D- gliceraldehida fae parte din seria L si respectiv seria D. Aminoacizié naturali sunt L-a-aminoaeizi, D-aminoacizii aparand ocazional in celule maligne, la bacterii si in structura antibioticetor.Caracterul amfoter al aminoacizitor inire gruparea bazica si cea acida exista un transfer de protoni NH. NHs R—CH—COOH olufie. hilibrul reacjiei este deplasat spre creapta atat in cristale, cAt si in zai (fixeazd Aminoaeizii au caracter amfoter, in mediu acid se comport ca protoni), iar in mediu bazic ca acid (cedeaza protoni). H HO R-CH-COOH 4 R-CH-COO"_____» R-CH-CO0" | i Y Ns" NH NEb cation anion Jn funcjie de pH-ul solutiei aminoacizit sunt sub forma de cationi, anioni sau zii sunt sub forma de amfioni se numeste pH izoelectric amfioni. pH-ul la eare amino: (pl). La acest pH aminoacizii au solubilitate minima i nu migreaza in cimpul electric. La un pH < pl aminoacidul este incareat pozitiy, iar la pH > pl aminoacidul este incarcat negativ. pKa determina pHe-ul in jurul cfruia se exercita capacitatea tampon a aminoacidului 1.4,Proprietati chimice ale aminoacizilor © Decarboxilarea aminoacizilor, reactie caracteristicd gruparii -COOH prin care se obtin amine biogene R—CH—COOH — > R—CH)—NH> + COz NH; Histidina = )S ——» Histamina Acid glutamic ——+ Acid y-aminobutiric (GABA) Lizina ——> Cadaverini Serind —— Etanolamina Cisteina > Cisteamina Oritina ——> Putresceind Re: ii ale grupiirii -NH2: © Reaefia de condensare cu compusi earboniliei R—CH—COOH +R—C-0 ———+ R-CH—COOH | | 10 NE HR’) N=C—H®’) R azometina (baza Schiff) Reacfia de alchilare (metilare) R—CH —COOH +3 CH;X ——> R—CH— COOH 3HX NH. N(CH3)s eta° Reaefia de acil HOOC—CH2—NH> + HOOC—C,H; > CgHs—CO—NH- glicina acid benzoic acid hipuric R— CH — COOH + 0=C(OH); ——» R — CH — COOH -H20 NH acid carbonic NH—C=0 OH acizi catbamici (carbaminoacizi) Hg—NHp + O=C=0 <—+Hg—NH—C=0 + H! oO hemoglobina carbaminohemoglobina « Reactia de dezaminare reductiva * R-CH»-COOH +NHy acid carboxilic oxidativa 120 R—CH—COOH R—C=NH ——> R—C=0 + NH; | | | Nib coon cooH iminoacid a-cetoacid hidrolitica = R-CH—COOH + NH ean j ou o-hidroxiacid Reacfii ale gruparilor funcjionale din radicalul R © Reacfia cu amoniacul (NH; format in diferite {esuturi este un compus toxic si este transportat in singe sub forms de glutamind) HOOC— (CH))>—CH— COOH+ NH; —> H»NOC— (CH))— CH—COOH+ H,0 Nib acid glutamic glutamina © Reaefii de este jeare ale grupirilor -Ol HN —CH— CH;0H + H;PO; > H»N— CH --CH:—OPO3H | | coon COOH serina serinfosfat© Reacfii de oxidare ale gruparii SH CH; — SH blanda CH2—S CH» | 2H | | CH-NH; === CH—-NH, — CH—NFb | 2H | coon cooH cooH cistina CH)—SH — energioi,O, CH | | +H, CH>—SO3H CH—Nbb cistein dioxigenaza CH—NH; — hipotaurin, —> | | | -COr CHy—NHy coon coon cisteina cistein sulfinat taurina 14. Formarea peptidelor ‘Aminoacii se unese in urma eliminarii unei molecule de apa intre gruparea COOH ‘unui aminoacid si gruparea NH; a celuilalt aminoacid printr-o 0 legatura peptic bacco H + Bo peuere necteop en cecoe Es “10 Ri, R Ri Ry dipeptid HN-CH-COOH+ H:N-CH-COOH*, 4 HuN-CH-COOH — HN-CH-CO- HN-CH-CO..... HIN-CH-COOH | I R Ry Ry Ry Ry Ry polipeptid Legiitura peptidica este o legatura amidiea substituita. HO HCOOH HO COOH Io tl I | cC—c +H:N-C—-H ——> R'—C—C:N—C-H | | Eee NH OH R NH, HR” n si azot are caracter paral cle dubla legitura datorit Tiberi a atomilor in jurul acestei legaturi, determinand oritatea peptidelor predomina configuratia trans, care vor fi dispusi ce o parte si alta a planului legaturit Legatura stabilita intre carbo conjugirii p- x care va bloca rotafia aparitia izomerilor cis-trans. in maj este mai stabilé. Cei doi atomi Ca peptidice, in funcfie de numérul resturilor de aminoaeizi din structura lor, peptiele se impart an oligopeptide (2-10 resturi de aminoaciz si polipeptide (10-60 resturi de aminoae/i) Prin convenjie, lanful polipeptic se serie de In stnga la dreapta ineepand cu capatul -NHs terminal 5i poate fi liizatsimbotul de tei Iitere sau de o litersPeptide importanie din punet de vedere medical: © Glutationul (y-glutamil-cisteinil-glicina) Glutationul este un tripeptid atipic. La formarea legaturii peptidice dintre acidul glutamic si cisteina participa gruparea —COOH din pozitia y simu cea de la carbonul «1, Se formeazi o legatura i izopeptidicd. Concentratia glutationului (GSH) este mare atit intracelular, cat si extracelular (de ordinul milimolilor). Este ubicuitar rspéindit la bacterii gi la eucariote, indeplinind un rol important in diferite procese biochimice: -de{ine un rol important in apararca antioxidant celulara. Trecerea din stare redusa (GSH) in stare oxidata (GS—SG) si invers are loc conform reactiilor: 2GSH<.. »GS—SG participa la descompunerea apei oxigenate in reactia catalizatt de glutation peroxidaza: 2GSH+ HsO)~--- GS—SG +2 H20 sreprezinté un mecanism de aparare eficient impotriva unor compusi (carcinogeni, medicamente, ete). Datorita caracterului nucleofil al gruparilor -SH se poate conjuga cu xenobioticele electrofile toxice conform reacjiei: R+GSH——— RSG #1/2 Hy in lipsa GSH acesti compusi ar leza ARN, ADN si proteinele, legandu-se covalent de aceste macromolecule, -este un reducdtor intracelular important contribuind la menfinerea grupétilor SH toxici ale enzimelor in stare redusd. -are un rol in transportul aminoacizilor prin membrana celular in jejun si riniehi (ciclul y-glutamil de transport al aminoacizilor) © Hormoni insulina -glucagonul -hormoni hipotalamici -hormoni hipofizari -hormoni neurohipofizati: oxitocina si vasopresina © Neurotransmifatori * Neuromodulatori (encefaline) © Antibiotice (valinomicina, gramicidina A) © Angiotensina Sistemul renind-angiotensina joacd un rol important in metabolismul sodiului si in reglarea tensiunii arteriale. Ficatul sintetizeazd angiotensinogen care in singe este hidrotizat de citre renin (enzima proteolitied cireulanta) obfindndu-se decapeptidul angiotensin 1) si un alt fragment, Angiotensina I este convertité. la octapeptidul angiotensin II de cétre enzima de conversie a angiotensinei (ACE). Angiotensina Il e transformati ulterior in angiotensina lil. Angiotensinele [1 si III produe cresterea presiunii arteriale datorité efectului lor vasoconstrictor si induc sinteza aldosteronului, care promoveaz retenfia sodiului. Inhibitorii ACE sunt utilizaji curent in tratamentul hipertensiunii (ex: prestarium, captopril si enalapril)Activitate expetimentals icarea aminoacizilor LP 1 — Capacitatea tampon a aminoacizilor. Iden perimental urmarindu-se 1. Capacitatea tampon a aminoacizitor se stabileste & li mici de baz sau acid pH-ul unei solutii de aminoacid in urma adaugarii unei cant ‘comparativ cu pH-ul unui volum echivatent de apa. Activitate practica Se pipeteacié in 6 eprubete conform tabelulu ‘solujie acid aspartic 0,5% Api HCI NaOH pH ml ml picdturi picaturi 1 5 a - 2 5 7 3 5 - 4 ie 5 E i - 5 2 6 - 5 - in flecare eprubetd se introdue céte 2 picdturi de indicator universal (eare varia rosu fa albastru-violet inte-um interval de pH de ta 4-9. In ipsa indicatorului se pode liza hirtia indicatoare de pH. Pe baca culorit indicatarului se va aprecia valoarea pH- lui. racizilor ‘2.Adentifiearea am Aminoacizii pot participa la reactii chimice caractristice gruplrilot: carboxil- amino, peptidice, precum sila teaofiidatorate prezentei nor grupér reactive in radalul dela Ca. 2.1.Reactia cu ninhi Prin reacfia ew ninhidrina aminoaeizii formeaz’ compusi coloray albastru-violet Protina gi hidroxiprolina spre deosebire cle ceilali aminoacizii dau o cotorajie galbend. respectiv portocalie. Este o metoda foarte senibi care permite estimaren unor canta mici de aminoa« ee CF yet, aog—cocm 3 4Actvitate experimentala Acctivitate experimentald; Peste Imi din solutia unui aninoacid se adauga Iml solugie 0.1% ninhidrinit in acetond. Se incdlzeste la fierbere; apare o colorarie albastru-violer. 2.2.Formarea sarurilor complexe n prezenta sdrurilor metalelor tranzifionale complexe Aminoacizii_formeazi colorate: R Hy | aim N-CH HCN“ ~o—c=0 | Hy R Activitate expe entala La 1-2 ml soluie de glicocol se adauyéi edteva picdturi de CSOs si Im! solutie NaOH 10%. Apare o coloragie albasira. 2.3.Reactia de dezaminare cu acidul azotos i elibereaza azot: in urma reactiei cu acidul azotos aminoa Acidul azotos se formeazi in mediul de reactie dintr-o sare a sa si un acid mai tare: R—CH—COOH + HNO; ——> Paes +N, T+ HO oH La Imi solujie de aminoacid (glivocol) se adauga Im! NaNOy 5% si Iml CH3COOH 2N. Se observiso degajare cle «otActivitale experimental 2.4.Reactii datorate grupatilor ch Reactia xantoproteica prin incilzire cu. HNO; concentrat dau 0 ‘Aminoacizii cu. caracter_ aromatic formeaz& nitroderivali coloratie galbend, deoarece prin nitrare la nucle! benzenic area se intensifica, trecdnd in portocaliu, datorita colorati in galben. In mediu alcalin culos tautomerizirii nitroderivatilor in structuri chinoide mai intens colorate. a on ONa | AN, +HNog A> M2 2 Neg C J eC I mow “yo HQO SS" “HO Git dae) gaty GM COOH COOH Activitate experimental ie de tirozina si Im HNO} concentrat. Se Inir-o eprubeté se pun: Im solutic inedlzeste eprubela pand apare 0 coloratic gulbend. Se raceste camestecul si se adauga cditeva picdturi de NaOH 10%. Coloratia se intensified devenind portacalie. Identificarea aminoacizilor cu sult cistina gi metionina) prin incdlzire in meditt Aminoacizii care contin sulf (cisteina, puternic alcalin elibereazi sulful sub forma ‘de anioni S*, care formeaz’ in prezenta azotatului de plumb sulfura de culoare neagr’: e Na, + Pb(CHsCOO): ————> PbS + 2CHsCOONa mediu alealin de cisteini si cate Int NaOH 10% si J eprubetei. Se constatd aparitia Activitate practice imr-o eprubeté se pun Iml solute Ph(CH;COOH)> 2%. Se incilzeste ta fierbere continutl unui preeipitat negru-brun de sulfura de plum