Cap 7.

Relațiile umane
Legea fundamentală
Voi explica legea fundamentala asa cum a fost prezentata în Biblie. Totul trebuie sa
funcționeze după principiul dragostei (altruismului). Orice element este un mecanism. Acest
mecanism nu poate sa funcționeze de la sine. Trebuie sa își ia de undeva combustibilul (nevoia). El
nu o preia de la sine, trebuie sa o ia din Sursa de unde a fost făcut sa o ia. Legea spune ca nu pot fi
independent. Combustibilul care il iau este pentru a il da mai departe prin fapte si actiuni, adica cu
acel combustibil eu functionez. Nimic nu poate sa facă ceva pentru sine. Totul ia pentru ca să dea.
Aceasta este legea. Totul servește unui scop. Niciun element nu este exclus din aceasta lege. Orice
lucru atât fizic cât și spiritual este un canal care nu a fost făcut sa functioneze pentru sine.
Noi în subconștient avem doar doua acțiuni. A lua (incredere) și a da (prin fapte). Tot ce
luam trebuie sa dam mai departe prin deciziile si faptele noastre. Deciziile întra în corp prin
curentul generat de duh. Aceasta am observat la cabinet. Am putut sa vad pe trup de cine este legat
omul (de unde ia). Trupul este vizibil. Relațiile, ceea ce omul ia, este invizibil. Exista 2 mari
precepte (Matei 22:37-39):
 „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot
cugetul tău și cu toată puterea ta.”, adica sa iti iei nevoile spirituale din Dumnezeu si
 ,,Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.”, adica sa dai (prin faptele care le faci).
Aceste doua porunci date de Dumnezeu sunt ori ambele tinute, ori ambele incalcate. Aceasta
este legea intregului univers (cap 2). Ea guvernează dependenta. Totul funcționează după aceasta
lege!
Ce inseamna sa Il iubesti pe Dumnezeu? Sa iei iubirea. Ce inseamna sa il iubesti pe
aproapele? Sa dai iubirea prin faptele care le faci. Sunt doua acțiuni in iubire, nu numai una.
Mananci painea ca sa ai putere apoi sa faci munca fizica. Il iubesti pe Dumnezeu, iei iubirea care
vine prin Cuvantul Sau, ca sa poti sa iti iubesti aproapele.
Luatul este intrarea (cauza). In functie de ce luam, iesirea (datul/efectul) va fi
corespunzatoare sau nu. În inima avem încrederea, adică conexiunea. Am luat ca exemplu o plita
electrica. Poate plita funcționa singura? Nu. Unde este intrarea plitei? Acolo unde ea se conectează
de sursa. Dacă nu e conectata la sursa câte putem face cu plita? Nimic. La om lucrurile sunt la fel,
chiar dacă pare greu de crezut. Omul funcționează exact ca o plita electrica, toate trebuie sa aibă o
intrare. La intrare se decide totul. Daca intrarea este corecta, efectul va fi bun, omul va functiona
corect (va fi liber, sanatos, neprihanit). Dacă eu leg plita la 220V totul funcționează bine pentru ca
asa a fost făcută. Dacă o conectez la 380V se va arde plita, nu funcționează corect. Plita
funcționează doar cu voltajul prevazut din fabrica. Aceasta este conexiunea legala. Plita va
funcționa bine și pot găti pe ea.
Dacă aceeași soba care a fost făcută pentru 220V o conectam la 380V se va arde. Aceasta este o
conexiune ilegala. Nu mai putem găti pe plita, aceasta eu o numesc prizonierat (conexiune
ilegala).
Inima este locul unde ne atașam de cineva și acel atașament determina orice reacție din
trupul nostru. Nu poți face nimic fără sa fii băgat în priza. Pentru ca firul e invizibil, omul nu se
vede băgat în priza, dar el trebuie sa fie atașat, trebuie sa fie conectat la o priza. Și boala dovedește
ca este în priza incorecta. Duhul are atașamentul greșit. Cel mai important lucru este sa știti ca
sunteți atașat spiritual de cineva, sau de mai multe persoane, de la care trebuie sa luați. Dacă
atașamentul este corect, trupul vostru va funcționa corect. Atașamentul greșit nu se evidențiază ca e
greșit decât atunci când pierdem sursa sau pretențiile nu ne mai sunt împlinite, iar trupul nu va mai
functiona corect.
 De ce Dumnezeu ne da cele 10 porunci? Nu era mai simplu sa zică doar iei si dai? Cele 10
porunci formeaza o singura lege sau sunt 10 legi diferite? Este o singura lege, de ce Dumnezeu a
dat 10 porunci? Pentru ca să înțelegem mai bine acea unica lege. Numarul 10 înseamnă un întreg,
după simbolistica numerelor. Noi suntem confunzi, de aceea luam legea ca niște paragrafe care le
bifam, cum făceau evreii, cum a făcut tânărul bogat: asta am împlinit, asta am împlinit... Ei credeau
ca sunt pregătiți, dar ei călcau legea. Nu înțelegeau ca legea este una singura. Nu este un set de
paragrafe separate. Cele 10 porunci nu sunt legea în sine, sunt doar efectele tinerii legii
fundamentale, dar noi nu am înțeles aceste lucru. Legile sunt ierarhice. Implinesti prima, toate sunt
incluse, daca nu implinesti prima, chiar daca ti pe celelalte 10 nu ai niciun folos din ele.
Dacă exista o singura lege, în câte locuri o poți încalcă? Într-un singur loc, la luat.
Legea o putem incalcă la intrare, la luat. Ieșirea este un efect determinat de intrare, de locul unde
iei. Daca o sa calci una din cele 10 porunci, cate ai calcat? Toate. Mai sunt oameni care zic 8 tin, 2
inca nu tin. Legea este una singura. Cand calci una din cele 10 porunci inseamna ca ai calcat de
fapt legea universului. Legea este una singura, iei si dai mai departe. Dumnezeu a scris cele 10
porunci ca sa ne arate ca atunci cand noi facem anumite fapte, in inima noastra nu suntem conectati
de El. Faptele de care vorbeste Isus in porunci sunt vizibile, dar inima si luatul sunt invizibile. Ceea
ce e vizibil este un efect, nu o cauza. Noi credem ca atunci cand comitem adulter, de exemplu, am
pacatuit, dar acela este doar efectul păcatului, nu pacatul in sine. Pacatul in sine este de unde ei, in
cine te increzi.
1-3. Primele 3 porunci arata clar ca nu ești legat de Dumnezeu, te increzi în altcineva.
4. A 4-a porunca ne spune identitatea noastra, suntem ființe create dependente de un
Creator.
5. Unele boli vin pentru ca nu putem sa ii cinstim pe mama și pe tata. Dumnezeu a promis
ca vom fi sănătoși și vom avea viata lunga dacă ne cinstim părinții. Dacă tu pretinzi de la părinți,
dacă ii judeci, nu ii poți iubi. Nu ii poți cinsti pe părinți atâta timp cât ești legat de ei. Sa rupi
legătură de atașament cu părinții este cel mai greu lucru. Dacă crezi ca ei ti-au făcut ceva rău în
viata și nu poți sa ii cinstești inseamna ca judecătorul lor, ești legat de ei. Dacă ceva crezi ca ei nu
ți-au făcut bine înseamnă ca nu ii cinstește. Cine judeca nu cinstește.
6.Uciderea este o dovada ca nu ești legat de Dumnezeu. Daca iei dreptate din Dumnezeu nu
poti ucide oameni.
7.Dacă comiți adulter înseamnă că celălalt îți este sursa de dragoste. Cine comite adulter nu
îl comite pentru ca isi iubeste partenerul/partenera, ci întotdeauna îl comite pentru ca nu iubește. Nu
poți comite adulter decât dacă nu iti iubești partenerul/partenera și asta înseamnă că nu ești legat de
Dumnezeu, ci de acel om. Daca iei dreptate din Dumnezeu nu iti vei insela partenerul/partenera.
8. Daca iei dreptate din Dumnezeu nu furi de la aproapele tau. Cine ajunge sa fure nu se
increde in Dumnezeu.
9. Daca iei dreptate din Dumnezeu nu minti pe nimeni. Cand minti pe cineva, increderea ta
este in acea persoana. In 2021 mulți au fost tentați sa minta cu un certificat fals.
10.Dacă poftești, iei din acea persoana, nu din Dumnezeu.
Legea univ. 1. Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău… 2. Să iubești pe aproapele tău…
1. Sa nu ai alți dumnezei... 5. Cinsteste-ti parintii...
2. Sa nu-ti faci chip cioplit... 6. Sa nu ucizi...
Cele 10 3. Sa nu iei numele Domnului in desert... 7. Sa nu comiti adulter...
porunci 4. Adu-ti aminte de ziua Sabatului… 8. Sa nu furi...
9. Sa nu minti...
10. Sa nu poftesti...
 ,,Primele patru porunci din Cele Zece sunt rezumate în această mare învățătură: “Să
iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta”. Ultimele șase sunt cuprinse în cealaltă: “Să
iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”. Aceste două porunci sunt o expresie a principiului
iubirii. Cea dintâi nu poate fi ținută, iar a doua să fie călcată; nici a doua nu poate fi ținută, iar
cea dintâi călcată [ori ambele parti sunt tinute, ori ambele sunt calcate]. Dacă Dumnezeu are locul
ce I se cuvine în inima noastră, atunci și semenului nostru îi vom da locul potrivit și îl vom iubi ca
pe noi înșine. Numai atunci când Îl iubim pe Dumnezeu mai presus de orice vom putea să-l iubim
pe semenul nostru fără părtinire.” (Hristos Lumina Lumii, cap. 66)
Cand a scris Dumnezeu aceste 10 porunci? Dupa ce Adam si Eva au cazut in pacat. Care
porunca (efect) le arata lor ca au incalcat legea fundamentala? Sa nu manance din marul interzis.
Daca nu luau din alta parte totul era implinit. Eva s-a increzut in sarpe, nu in Dumnezeu (adica a
incalcat legea fundamentala) si efectul a fost ca a mancat din mar. Adam s-a increzut in Eva
(calcand si el legea), iar efectul a fost ca a mancat si el din mar.
Putem calca legea numai intr-un singur loc, la luat. Cele 10 porunci ne arata doar cand am
incalcat legea universului. Altfel nu am stii cand am incalcat-o. Daca cel putin una din cele 10
porunci este incalcata inseamna ca de fapt am incalcat legea fundamentala.
Daca primul precept este incalcat, inseamna ca si al doilea este incalcat (iar incercarea de a
respecta cele 10 porunci nu mai conteaza). Cele doua precepte sunt ori amandoua tinute, ori
amandoua incalcate. Daca primul precept este tinut insemana ca si al doilea precept este tinut (si la
fel si cele 10 porunci sunt tinute). Primul precept este cauza si al doilea precept este efectul. De
aceea legea fundamentala este legea cauza – efect. Dacă eu ma alimentez din Dumnezeu, efectele
sunt multiple, cauza este una singura. Dintr-o singura cauza se produc multiple efecte.

Primul precept este cauza, poruncile 1-4 si preceptul 2 sunt efecte primare, iar poruncile
5-10 sunt efecte secundare ale preceptului 2.
Tinerea sau incalcarea legii se face intr-un singur loc, la primul precept (la luat). Putem
calca legea numai intr-un singur loc, la luat. Daca legea fundamentala este incalcata, degeaba
incercam noi sa tinem cele 10 porunci. Tinerea lor ar insemna doar o tinere externa a unor legi (asa
cum faceau evreii), nu am fi cu adevarat legati de Dumnezeu.
Dacă celălalt  face o greșeală și te superi pe el, știi ca iei din el. Cine se supăra pe tine se
leagă de tine. Pe cine va supărați, de el sunteți legat cu cordonul ombilical sa luați. Nu se vede, dar
cearta și supărarea se vad. Dacă îl iubești mai departe, știi ca dai. De cine îți e frica de cineva, acela
îți e dumnezeu. Omul este dependent pentru a lua de undeva, de aceea retelele de socializare dau
dependenta, pentru ca oamenii iau din acele persoane pe care le vad pe rețele. La fel este si in cazul
televizorului. Oamenii nu înțeleg ca toate aceste forme, nu sunt nimic altceva decât forme de
închinare la idoli! Înșelarea e atât de mare încât nici nu ne dam seama ca ne închinăm la idoli.
Porunca centrala din cele 10 porunci si cea mai lunga este porunca a 4-a. Ea este singura
poruncă care ne spune identitatea noastra. Spune sa sarbatorim ziua noatra de nastere, de creatie. De
aceea porunca a 4-a este o porunca care dovedeste ca luam din Dumnezeu pentru ca el este
Creatorul nostru. De aceea este si porunca decisiva. Putem sa o calcam si pe aceasta fara sa stim?
Adica sa tinem ziua de odihna si totusi sa calcam porunca? Da, pentru ca evreii erau stricti, dar nu
le-a folosit la nimic. Degeaba tinem o lege prin puterea noastra (respectam ziua de odihna de
exemplu) daca incalcam legea fundamentala (nu suntem legati de Dumnezeu). Aceasta ar fi doar o
tinere externa a unei legi. Incercam sa facem ce spune Dumnezeu doar pentru ca El sa se uite cu
mila la noi. Aceasta nu este iubire, ci comerț. Degeaba tinem ziua de inchinare daca noi nu ne
incredem in Dumnezeu (nu Il iubim), adica incalcam legea fundamentala. Porunca a 4-a este
porunca decisivă pentru ca ea nu este o tinere externa a unei forme, ci ea dovedeste ca in inima tu
esti copil creat de Dumnezeu. Aceasta porunca va juca rolul hotărâtor in viitorul apropiat (Anexa,
pag…).
La fel este in cazul fiecarei dintre cele 10 porunci. Ele trebuie sa fie împlinite ca un efect al
tinerii legii fundamentale. Altfel vor fi tinute doar ca o forma externa si nu ar avea nicio valoare.
Legea trebuie tinuta la nivel subconstient, pentru ca acolo avem luatul si datul, nu doar la nivel
constient. Aproape nimeni din creștinism nu a înțeles cele 10 porunci. Pavel le-a înțeles pentru ca a
zis: ,,prin litera legii… ești călcător de lege” (Romani 2:27). Cineva spunea: inainte sa vin la
credinta deja am ținut 8 dintre porunci. Aceasta inseamna tinerea literii legii, dar legea este
incalcata. Exact asa nu trebuie procedat. Vom vedea in cap 10 cum putem ajunge sa tinem in
subconstient (acolo avem luatul si datul) legea fundamentala, iar ca efect cele 10 porunci vor fi si
ele respectate. ,,Vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! Și Legea Ta este în adâncul inimii mele.”
(Psalmul 40:8).

Unde este omul vulnerabil? Doar la luat. Aici este vulnerabilitatea omului. Aici Adam
si Eva au cazut. Este singurul loc unde orice om poate sa cada. De aceea eu spun ca este un
singur lucru care conteaza. In om toate actiunile lui incep cu increderea. Din incredere el face
toate actiunile. Nu pot sa stau in picioare fara sa cred ca pamantul ma tine. Nu pot sa beau, nu pot
sa vorbesc, increderea este inceputul oricarei fapte. Nu poti face nimic independent. Locul
vulnerabil in om este unul singur, si anume de unde se alimenteaza omul.
A ne increde in cineva înseamnă a lua. Acolo unde dam nu avem nevoie de incredere. In
imagine, sub linia orizontala totul este subconstientul. Noi nu stim ca in realitate suntem dependenti
de animale, oameni, mama, tata, sot, sotie, etc. Atunci, in boala se descoperă aceasta dependenta.
Femeile, de obicei cand le moare sotul, nu se mai recasatoresc. Barbatii, in schimb, de abia
au ramas singuri si deja trebuie sa aiba pe altcineva. Femeia poate sa isi faca de mancare, barbatul
are nevoie de cineva care sa ii faca de mancare, sa ii calce, etc. Femeia isi poate face toate aceste
lucruri singura. Am mai intrebat vaduve de ce nu se recăsătoresc. Ele imi ziceau: nu mai este
niciunul ca el. De ce l-a avut, ca sa ia sau sa dea? Ca sa ia, ca doar nu l-a luat ca sa ii dea ceva. Noi
vom fi amarati totdeauna pentru ca toate relatiile noastre se concentreaza de unde luam, dar sursa de
luat este exclusivă. De aceea daca ai un sot zici ca el este unic, neinlocuibil. Este sotul sau sotia
inlocuibila? Sigur ca da, pentru ca ei sunt la dat. Tot ce este la dat este inlocuibil pentru ca nu este
exclusiv, ci inclusiv (include toti oamenii si animalele). Doar Sursa de luat este exclusiva (exclude
pe toti cu exceptia lui Dumnezeu).
Am intalnit in Asia, in Cambodgia, in 2007, o pacienta care avea un reumatism foarte grav,
dureri puternice de 11 ani. I-am luat istoricul si doamna mi-a spus ca i-a murit sotul de 11 ani. In
credinta lor budista ea ii face in fiecare dimineata orezul si il duce la cimitir. Credeti ca e sanatos
acest lucru? Sotul pe ce post este, pe luat sau dat? Pe dat. De ce ii face orezul, sa ia ceva sau sa ii
dea ceva? Ca sa ia ceva. De dat, nu are ce sa ii mai dea. Mi-a venit ideea din biblie care spune:
casnicia merge numai pana la moarte. I-am spus ca nu mai are nicio datorie fata de cel decedat.
Am spus acestei femei ca o sa se însănătoșească daca nu ii mai duce orezul zilnic. I-am spus
ca nu mai are nicio datorie fata de sot. Isi poate lua altul si va fi bine, pentru ca sotul este inlocuibil.
Noi subconstient (fara sa ne dam seama) consideram ca sotul este pe post de luat (exclusiv) si
atunci el nu mai este inlocuibil pentru noi.
Noi nu am inteles legea. Exista o singura sursa exclusivă. Acela este Dumnezeu. De aceea
omul poate sa calce legea numai intr-un singur loc si anume unde ia. Isus a venit pe pământ și el a
confirmat relația de legământ între El si Tatăl. Isus nu a făcut nimic de la sine. El trăia din Tatăl.
Tot ce a făcut El, din momentul zămislit s a legat de Tatăl sau. De aceea a fost biruitor, altfel nu
putea fi biruitor. Niciodată nu a făcut ceva de la sine și niciodată nu a făcut ceva pentru sine! Legea
guvernează un singur lucru, dependenta, de cine trebuie sa fiu dependent. Fiind lege, înseamnă
că nu există alternativă. Legea este lege pentru ca nu exista alternativă. Dacă ar exista alternativă nu
ar mai fi lege. Dependenta nu este la alegere. Toată lupta, de când a intrat păcatul (eroarea) în lume,
se da pe un singur teren, inima omului și asupra unui singur lucru, de cine sunt dependent.
Am avut odata o pacienta care a fost si ea crestina. A venit pentru ca avea o problema cu
urechea stanga. Ea cat a asteptat pe hol, s-a uitat la literatura pe care o am in cabinet, si mi-a
spus: ,,Nu imi place. Dumneavoastra aveti literatura care se bazeaza prea mult pe lege, dar legea s-a
dat jos, s-a rezolvat pe cruce.”| Eu i-am raspuns: Daca s-ar fi dat jos legea, nu ati mai avea astazi
dureri la ureche. Boala vine ca urmare a călcării legii si dovedeste ca legea exista si nu se poate
schimba. Nu ii fantastic?! Nu am nevoie de niciun alt argument. Boala dovedeste ca legea data de
Dumnezeu este neschimbabila. Legea, pentru mine, a devenit toata lumina. Ea este singura
metoda prin care pot sa ii arat pacientului meu ca boala are o cauza.
Păcatul este unul singur și el este cauza tuturor bolilor de pe pământ. Orice boala trebuie sa
vina ca cineva calcă legea spirituala a lui Dumnezeu. Căutați un text în Biblie în care boala sa nu
vina din călcarea celor 10 porunci. Eu nu am găsit. Cazul ologului de la betesda l-am prezentat
in cap 10. Ele sunt o singura porunca care spun: încrede-te în Dumnezeu, nu în oameni! Omul,
datorita minciunii ca el este Dumnezeu, crede ca este independent, dar de fapt este dependent de
alții și este într-o legătură ilegala cu alții. Tot ce face este neliber și greșit. Dacă omul ar fi conștient
ca este copil de Dumnezeu ar lua din Dumnezeu și ar fi într-o legătură de încredere legala și tot ce
ar face ar fi corect.
Legea celor 10 porunci spune ca omul este dependent, are nevoie de o conexiune spirituala
pentru a lua de undeva ca să dea mai departe. Dacă el ar ști cine este, s-ar încrede in Dumnezeu fără
alegere. Din el ar ieși dragostea, dreptatea și neprihanirea. Omul ar fi cu adevarat ,,dupa chipul si
asemanarea” lui Dumnezeu (Geneza 1:26). Nu poți face nicio fapta greșită din dragoste. Cine se
crede un dumnezeu (ne-am născut cu aceasta eroare), se increde automat în oameni, animale,
Lucifer și din el ies mândria și egoismul. Tot ce faci este greșit chiar dacă arata bine.
Legea morții
Relațiile noastre pot fi doar de doua feluri. Noi in subconstient avem doar doua feluri de
relatii: iubim pe cineva pentru a lua ori pentru a da. Nu poti si sa iei si sa dai. Este ca si cum ai
spune ca mergi si cu fata si cu spatele, nu se poate. Conform legii, acolo unde dai nu poti sa iei si
acolo de unde iei nu poti sa dai. De aceea nu poti sa Ii dai lui Dumnezeu iubire pentru ca din El iei
iubire. In legea mortii dam acolo de unde si luam. Dam pentru a lua. Este opusul legii
fundamentale, dau ca să primesc.
De cate relatii avem nevoie ca sa fim fericiți? Cel putin doua conform legii fundamentale.
Avem nevoie doar de relatie cu Dumnezeu sau si cu semenii? Avem nevoie sa fim conectati de
cineva ca sa luam, dar in ce ne gasim implinirea? In a da (prin faptele care le facem), de aceea ne
trebuie cel putin doua relatii ca sa fim împliniti. Dumnezeu a facut sa ai o relatie la luat si toate
celelalte la dat pentru ca sa fii fericit, implinit. Cu cat iubesti (dai) mai mult, cu atat iti merge mai
bine. Cu cat le dai mai multora ,,apa la robinet” cu atat iti merge mai bine, dar noi nu avem relații la
dat, doar la luat. Când dam, dam de unde am luat, dar cu scopul sa putem lua din nou, adica avem
pretentii. Legea spune sa iti iubesti aproapele. Atat! Deci sa nu ai pretentii de la el, pentru ca altfel
vei ajunge sa fii dezamagit, ranit cand pretentiile nu iti sunt implinite. Cand ai pretentii, iei din
aproapele, nu din Dumnezeu!
Dragostea nu poate fi luata decât de la sursa și poate fi data oricărui om. Toate problemele
omului vin din relațiile sale. Nu poți sa iei și sa dai dragoste decât prin relații (de luat si dat). Nimic
în natura nu ia de acolo unde da, trebuie sa ia din alta parte. Pomul își ia căldura de la soare si apa
din pamant, însă face rodul pentru ei? Pomul da rodul său soarelui si pământului? Evident ca nu.
Nu ar exista circuitul ecologic dacă dai tot acolo de unde si iei. Trebuie sa se meargă într-un cerc
pana ajung din nou în pământ nutrimentele care le ia pomul.
Dacă ne uitam în natura, nu exista specie care sa își ia sursa din aceeași sursa. Daca esti om
nu poți sa îți iei hrana sau oxigenul din alt om. Trebuie sa o iei din natura. Dragostea nu poți sa o iei
din om pentru ca omul nu o poate produce. Pentru ca tu crezi ca poți sa produci iubirea, automat
crezi ca și celălalt poate sa o producă și atunci ai pretenții de la alții sa ți-o dea.
Noi punem azi mare preț pe capacitățile noastre pentru ca credem ca noi folosim capacitățile
noastre prin propria noastră energie. Nu suntem conștienți ca nu putem face nimic din noi. Toate
problemele umane vin pentru ca dai ca să primești. Nu ai avea niciodată nicio problema cu niciun
om dacă ai lua din Dumnezeu ca să dai mai departe oamenilor prin faptele care le faci
(comportamentul). Noi nu suntem conștienți ca nu putem da nimic de la noi. Toate bolile vin pentru
ca oamenii nu sunt conștienți ca ei nu au combustibil propriu, nu au energie proprie, pot doar sa îl
asimileze dintr-o Sursa.
Hrana spirituală
Conform legii, nu trebuie sa dai tot acolo de unde iei. Suntem toți dependenți de soare? Da.
Putem sa ii dam ceva soarelui? Nu, e absurd. Singura relație unde nu putem da nimic este cea cu
Dumnezeu. Îl iubim pe Dumnezeu pentru a lua sau a da? Noi credem ca pentru a da. Mai facem și
târg: Doamne, dacă îmi salvezi viata, ma dedic complet lucrării Tale. Oamenii ii dau lui Dumnezeu
pentru a primi. Vor beneficii de la El. Ii dau ceva ca El sa îmi dea înapoi. Dumnezeu nu are nevoi.
Dumnezeu este apa si paine. Dumnezeu în Biblie niciodată nu apare ca o persoana căreia poți sa ii
dai ceva.
Noi de ce il iubim pe Dumnezeu? Sa luam sau sa dam? Dumnezeu in scriptură spune ,,Eu
sunt apa si paine”. Cand tu mananci paine, ii dai ceva painii? Poti sa ii dai ceva painii cand o
mananci? Nu, dar iti place painea cand o mananci? Mie imi place painea. Orezul este bun, dar
cândva te saturi si vrei paine. De paine nu ne saturam pentru ca Dumnezeu a ales ceva de care nu ai
cum sa te saturi, ca sa îl reprezinte pe Sine si a spus: Mănâncă-Mă pe Mine si îți va merge bine. El
zice: ,,Veniți si gustați să vedeți ce bun este Domnul” (Psalmul 34:8). Cuvantul ,,paine”
simbolizeaza iubirea lui Dumnezeu, hrana pentru duhul nostru.
Când Isus a spus: Veniți si mâncați-Mă pe Mine pentru ca sunt pâinea venita de la Tata, L-
au primit oamenii? Nu, pentru ca e mai ușor sa te duci sa iei din soție, părinți, copii, etc. Oamenii
sunt asa de orbi, nu vad ca Dumnezeu „are gustul” cel mai bun. Daca odată am fi gustat din
Dumnezeu, nu ne mai trebuie „gust” de om. Indiferent cat de perfect ar fi acel om, nu ,,gusta” ca
Dumnezeu.
Femeia samariteancă era o femeie care a avut 5 barbati si acuma il avea pe al saselea. Ea
venea la apa numai cand nu venea nimeni pentru ca ii era rusine. Dar Isus pentru cine a venit?
Pentru ea. Avea ea vreo vina ca era asa cum era? Nu, ea nu avea încotro. Ea cauta la barbati iubirea.
Daca nu gasesti la unul, cauti la altul si asa tot cauti si nu te mai opresti pentru ca nu gasesti. Si
atunci femeia aceasta, in nevoia ei, se intalneste cu Isus si El ii zice: ,,Am si eu ,,apa" sa iti dau, nu
iti va mai fii sete”. Vorbea Isus de apa? Isus de fapt se referea la iubire. Aceasta femeie ce ii zice lui
Isus? ,,Da-mi aceasta apa.” Isus ca sa o ajute sa vada despre ce apa e vorba, zice: ,,aduti barbatul”.
Femeia ii spune ca nu are barbat si Isus recunoaste, zicand: ,,ai spus adevarul, pentru ca nu ai
barbatul tau”. Erau barbatii altor femei. In momentul in care ea a vazut ca Isus ii ofera acea ,,apa”
(iubirea), vin ucenicii, ea bea din ,,apa” si pleaca in cetate. Acesta este un exemplu din biblie in care
cineva incepe sa isi implineasca nevoile spirituale din Dumnezeu, adica sa tina legea fundamentala.

Dumnezeu este apa si pâine. De ce îl mâncăm? Pentru cine îl mâncăm? Pentru cine mergem
la El? Pentru ca sa dam mai departe. Isus a spus așa o parabola frumoasa in Luca 11:5-9:
„Dacă unul dintre voi are un prieten și se duce la el la miezul nopții și-i zice: ‘Prietene,
împrumută-mi trei pâini, căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu și n-am ce-i pune
înainte’ și, dacă dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ‘Nu mă tulbura; acum ușa este
încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ți dau pâini’ – vă spun: chiar dacă nu
s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuși, măcar pentru stăruința lui supărătoare, tot se
va scula și-i va da tot ce-i trebuie.
De aceea şi Eu vă spun: Cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va
deschide.”
Painea este hrana pentru trup. In parabola ea simbolizeaza nevoile spirituale, hrana duhului.
De ce voia ,,paine” acel om? ,,Painea” era pentru musafiri. Nu i-a dat pace pentru ca el trebuia sa
ia ,,paine” la musafiri. Dar noi mergem la Dumnezeu si ii cerem: Doamne, da-mi si mie putina
paine ca sa imi mearga bine astazi. De aceea trebuie sa intelegem din lege ca ceea ce luam din
Dumnezeu trebuie sa dam mai departe pentru a servi altora. Isus a facut asta foarte clar. A spus:
cine bate, i se va deschide. Pentru cine bate? Pentru a i se deschide aproapelui. Cine cere va primi.
Pentru cine cere? Pentru aproapele. Cine cauta va gasi. Pentru cine cauti? Pentru aproapele.
 Ce este biserica, scop sau mijloc? Este un mijloc pentru a ajunge la Dumnezeu. Dumnezeu
ce este, scop sau mijloc? Compar cateodata pe Dumnezeu cu o benzinărie. Dacă benzinăria iti e
scop (tinta), câtă benzina ai nevoie? Ai ajuns la tinta, gata, inseamna ca nu mai ai nevoie de altceva.
Deci benzinaria nu poate fi scop, este mijlocul prin care alimentăm autovehiculele. Dumnezeu este
mijocul prin care noi traim. Conform legii, Dumnezeu este Sursa din care ne alimentăm. Daca
Dumnezeu ar fi scop, înseamnă ca ar fi egoist. Cat face Dumnezeu pentru sine? Nimic. Pentru ca
nu cunosc legea, oamenii vor fi dusi in eroare in aceste ultime zile tocmai pentru ca vor face relatia
cu Dumnezeu un scop! Se va crede ca este o redeșteptare enorm de mare pentru ca vor zice: ,,Oh,
ce relatie avem cu Dumnezeu, ne simtim bine”! Nu vor vedea ca in spatele acestei redestaptari nu
este nimic altceva decat o eroare si o antilege. Dumnezeu este iubire si iubirea nu își cauta
folosul ei!
Nimic de pe acest pamant nu isi cauta folosul ei decat fiinta umana, pentru ca ea este pe
invers. Ea este in legea mortii, dă ca sa primească. Pentru el benzinaria este scop. Relatiile sunt
pentru el scop. Orice mijloc devine scop in eroare. Dumnezeu ne-a creat pentru El sau pentru a face
ceva? Unii oameni spun: pai si Dumnezeu are nevoie de cineva cu care sa stea de vorba. Atunci
pentru cine ne-a facut Dumnezeu? Pentru Sine, adica il facem pe Dumnezeu egosit. Vor mai fi
atunci oamenii atrași catre El?
Legea ne-ar ilumina si am vedea ca Dumnezeu ne-a creat pentru acest pământ, sa facem
lucrarea care ne-a încredințat-o. Noi traim din El, dar nu facem nimic pentru El personal (pentru ca
El nu are nevoie de nimic, nu are nevoi ca si noi), ci pentru aproapele. De aceea a creat totul
altruist. Atâta timp cat noi mergem sa ne rugam la Dumnezeu pentru noi personal, nu am înțeles
iubirea. Noi trebuie sa ,,mancam” ca sa lucram pentru El. Daca El este paine, nu poate fi scop. Daca
iubirea este paine si apa, ea nu poate fi scop, decat un mijloc pe care il luam (ca si combustibil) ca
sa il dam mai departe prin fapte si actiuni. Iubirea este combustibilul prin care traim, la fel cum e
mancarea pentru trup.
Deci fiecare lucru isi are locul lui si fiecare ia ca sa dea. Peste tot pe pamant totul
functioneaza dupa aceasta lege. Numai omul in duhul lui da ca sa primeasca. Aceasta este toata
problema umana. Numai duhul omului este in legea mortii. In trupul nostru retine inima sangele?
Reține stomacul mancarea? Nu se poate, daca ar retine-o am muri. Fiecare ia ca sa dea, dar omul
zice: nu, eu dau ca sa primesc. Ati auzit vreodata este un luat si un dat? Nu zice nimeni asa ceva.
Pentru ca toti in inima noastra dam ca sa primim. Dar este posibil acest lucru? Nu ai cum sa dai fara
sa iei mai intai. Vreau sa fac clar ca nu numai prin lege, dar si prin constructie fiecare duh este
dependent si trebuie sa se hraneasca de undeva inainte ca sa poata da mai departe. Duhul este ca un
robinet, un mecanism care trebuie sa il alimentezi de undeva ca sa dea mai departe ceea ce ia de
acolo. Ceea ce ia de acolo nu este pentru el ci este ca sa dea mai departe. O masina isi indeplineste
scopul tocmai prinb aceea ca nu tine combustibilul pentru ea, ci il foloseste ca sa genereze miscare.

A fost intr o zi la mine in cabinet un tanar de 40 de ani si il durau ambele urechi din cand in
cand, de jumatate de an. I-am facut testele de auzit. L-am intrebat ce are pe inima. In sfarsit am
ajuns la situatia lui. Trebuie sa aveti ceva de jumatate de an care va macina, trebuie sa fie ceva care
pune sistemul nervos sub presiune. Acel lucru trebuie sa fie un gand si un gand vine dintr-o relatie.
Omul mi-a spus ca si prietena lui are cam aceleasi simptome tot de jumate de an. Atunci mi-a
povestit ca are o prietena de 30 de ani si ea vrea un copil. El este in divort. A avut deja o nevasta si
are cu ea 2 copii. El nu mai vrea copii pentru ca el spune ca are deja. El nu stie ca in orice femeie
Dumnezeu a pus nevoia sa aiba un copil. Atunci i-am spus: ,,stiti ca aceasta este nevoia femeii”. El
vazand ca incet, incet m-am apropiat de egoismul lui, m-a intrebat care este diferenta intre iubirea
de sine si egoism. Nu exista. Egoismul este iubirea de sine. Atunci cand Isus spune ,,sa iubesti pe
aproapele tau ca pe tine insuti” inseamna ca esti egoist? Daca citim si ne luam dupa lege sa
interpretam, vedem ca omul este la dat, adica este egal cu tine. Deci iubesti pe aproapele tau ca
un egal cu tine. ,,Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel.” (Matei 7:12).  din
cap 6
Noi avem capacitatea de a iubi, dar nu avem mijlocul care trebuie sa folosim pentru a iubi.
Noi credem că capacitatea de a iubi generează iubirea. „Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine
insuti [ca pe un egal cu tine]” (Matei 22:39). Răstălmăcitorul zice: pai evident, nu te iubesti pe tine
nu poti iubi nici pe aproapele tau. Daca iubirea nu poate fi a ta si tu poti doar sa o iei si cand o iei
nu e pentru tine, ci pentru a o da mai departe, atunci unde este posibiliatatea de iubire de sine? Nu
exista.
Este absurd sa vrem ceva de la un om sau sa credem ca dam ceva de la noi. Toti oamenii
cred ca iubirea vine de la ei de aceea ei au ideea gresita ca tu poti sa te iubesti pe tine. E ca si cum
ai spune ca poti sa te bei pe tine. Nu exista asa ceva. Iubire de sine nu exista. E pur si simplu o
iluzie. Noi dam (facem cuiva ceva) ca sa primim (ca sa ne dea si el noua). Este opusul legii pentru
ca eu cred ca vine de la mine, de aceea dau iubirea ca sa o primesc. Atunci nu mai am nevoie de o
sursa (Dumnezeu) pentru ca ti-am dat de la mine toata atentia, tot trupul, toata puterea si acuma m-
ai lasat singur/singura.

Atunci dacă noi ne-am alimenta din Dumnezeu ar putea sa facă fiecare răul care îl vrea, am
putea lasa pe cei dragi noua sa se odihneasca pentru ca nu am mai baga în trupul nostru curentul
greșit. Am știi ca ii avem pe toți cu noi doar ca să le dam. Avem relatiile cu oamenii doar ca sa
impartasesc dragostea, nu sa o iau. Dacă acolo unde dau, împart dragostea și iau tot de acolo,
suntem blocați. Natura nu permite...
Legea nu se poate schimba. Nu exista alta posibilitate. Imposibilul rămâne imposibil. Dacă
undeva ma încurc, doar la luat ma pot încurcă. Credem ca trebuie sa fim iubiți, adica alții sa ne
satisfacă nevoia. Iar când ei nu ne împlinesc, sau nu se poarta cum trebuie, sau chiar nu mai sunt cu
noi, noi suntem dezamăgiți.