Teste Endocrinologie

Diabetul zaharat
1) Scazut Peptidul C este parte componentă a: 
a) [x] Proinsulinei
b) [ ] Glucagonului
c) [ ] Somatostatinei
d) [ ] Insulinei
e) [ ] Polipeptidului pancreatic

2) Sazut Care din următoarele afirmaţii despre efectele fiziologice ale glucagonului sunt adevărate? 
a) [x] Stimulează gluconeogeneza  
b) [ ] Inhibă cetogeneza hepatică 
c) [ ] Creşte rezervele hepatice de glicogen
d) [ ] Inhibă glicogenoliza 
e) [ ] Micşorează nivelul glicemiei.  
3) Scazut Care din următorii hormonii NU manifestă efect antiinsulinic? 
a) [ ] ACTH, Cortizol.
b) [x] Oxitocina, vazopresina
c) [ ] Adrenalina, noradrenalina
d) [ ] T3, T4, TSH
e) [ ] Glucagonul, STH.

4) Scazut În diabetul zaharat tip 2 au loc următoarele tulburări metabolice, cu excepţia: 

a) [ ] Creşte producţia hepatică de glucoză  
b) [ ] Scade captarea glucozei de către ţesuturi  
c) [x] Este inhibată lipoliza la nivelul ţesutului adipos  
d) [ ] Poate f i crescută cetogeneza hepatică  
e) [ ] Scade activitatea lipoprotein lipazei

5) Scazut Antagoniştii insulinici nehormonali condiţionează creşterea: 

a) [ ] Afinităţii receptorilor insulinici.
b) [ ] Glicogenolizei.
c) [ ] Neoglucogenezei.
d) [x] Rezistenţei periferice la insulină 
e) [ ] Lipolizei

6) Scazut Degradarea insulinei are loc sub influenţa următorilor fermenţi, cu Excepţia: 
a) [ ] Glutationtransferazei
b) [ ] Insulinazei
c) [ ] Glutationreductazei
d) [ ] Fermenţilor proteolitici 
e) [x] Glucokinazei

7) Scazut Tiazolidindionele fac parte din următoarea grupă de agenţi hipoglicemianţi: 

a) [ ] Insulinsecretagoge
b) [ ] Inhibitori de alfa glucozidază  
c) [ ] Inhibitori de glutationreductază. 
d) [x] Insulinsensibilizatori
e) [ ] Inhibitori de glutationtransferază.  

8) Scazut Persoanele cu risc crescut pentru DZ sunt următoarele, cu Excepţia: 

a) [ ] Gemeni univitelini, dacă unul este bolnav de DZ  
b) [x] Hipotensiunea arterială  
c) [ ] Mama nou-născutului cu m.c. peste 4500 gr.  
d) [ ] Obezitatea de tip android
 

e) [ ] Copiii, nepoţii diabeticului  

9) Scazut Care din următorii factori NU sunt implicaţi în patogenia DZ tip 2? 
a) [ ] Ereditatea afectată. 
b) [ ] Obezitatea
c) [x] Infecţiile virale. 
d) [ ] Insulinorezistenţa 
e) [ ] Defectul receptorilor insulinici

10) Scazut În debutul diabetului zaharat tip 2 se înregistrează următoarele tulburări, cu Excepţia: 
a) [ ] Nivel crescut al peptidului C
b) [ ] Hiperglicemie pe fundal de hiperinsulinemie
c) [ ] Răspuns întîrziat al secreţiei de insulină la stimularea cu glucoză  
d) [x] Secreţie scăzută de insulină la stimularea cu glucoză.  
e) [ ] Hipoinsulinemie în I fază a secreţiei insulinice  
11) Scazut În diabetul zaharat are loc creşterea:  
a) [ ] Sintezei proteinelor.
b) [ ] Transportului intracelular al aminoacizilor.
c) [x] Catabolismului proteic, cetogenezei.
d) [ ] Sintezei acizilor nucleici.
e) [ ] Transportului intracelular al ionilor de K, Ca

12) Scazut In diabetul zaharat este diminuată: 

a) [x] Utilizarea glucozei de către ţesuturi. 
b) [ ] Absorbţia intestinală a glucozei.  
c) [ ] Glicogenoliza
d) [ ] Glicoliza pe calea poliolului.
e) [ ] Gluconeogeneză 
13) Scazut Poliuria în DZ este condiţionată în special de: 
a) [ ] Micşorarea pragului renal pentru glucoză.  
b) [ ] Insuficienţa vazopresinei.
c) [x] Creşterea osmolarităţii urinei.  
d) [ ] Pierderea urinară a ionilor de K  
e) [ ] Polidipsie

14) Scazut Prin care din următoarele investigaţii se confirmă diagnosticul de alterare a toleranţei la
glucoză? 
a) [ ] Analiza urinei la zahăr şi corpi cetonici.
b) [ ] Determinarea glicemiei a jeun.
c) [x] Testul oral de toleranţă la glucoză. 
d) [ ] Profilul glucozuric.
e) [ ] Determinarea microalbuminuriei

15) Scazut Care din următoarele criterii NU este informativ în diagnosticul diferenţial al DZ tip 1 şi tip
2?
a) [ ] Varsta pacientului la debutul bolii.
b) [ ] Debutul şi evoluţia bolii.  
c) [ ] Antigenele sistemului HLA.
d) [x] Nivelul hemoglobinei glicozilate.
e) [ ] Metoda de tratament

16) Scazut Pentru DZ tip 2 este caracteristic:

a) [ ] Debutul bolii la vârsta sub 40 ani.
b) [ ] 85% dintre diabetici sunt normoponderali.
c) [ ] Rata concordanţei DZ la gemenii monozigoţi este 20 %.  
d) [ ] Apare pe fondalul altei patologii hormonale
e) [x] Secreţie de insulină normală sau crescută la debu tul bolii
 

 17) Scazut Care din următoarele criterii susţin diagnosticul de DZ forma uşoară? 
a) [x] Lipsa cetoacidozei in anamneză, glicemie a jeun sub 8 -9 mmol/l pe toată durata de evoluţie a DZ  
b) [ ] Epizode de cetoacidoză in anamneză.  
c) [ ] Prezenţa complicaţiilor microangiopatice st. II.  
d) [ ] Glucozurie 30-40 g/l, acetonă absentă.  
e) [ ] Manifestări clinice pronunţate 
18) Scazut Forma gravă a diabetului zaharat se caracterizează prin următoarele, cu Excepţia:  
a) [ ] Simptomatica clinică pronunţată. 
b) [ ] Evoluţie labilă a diabetului.  
c) [ ] Prezenţa retinopatiei proliferative, nefropatiei st. V.  
d) [x] Pentru a asigura compensarea diabetului este necesar tratament combinat cu biguanide şi derivaţi ai
sulfonilureei, sau inhibitorii alfa-glicozidazei
e) [ ] Necesită, de regulă, tratament cu insulină.  
19) Scazut În patogenia microangiopatiei diabetice sunt implicate următoarele dereglări, cu Excepţia: 
a) [ ] Hiperglicemia cronică, creşterea hemoglobinei glicozilate.  
b) [ ] Activarea hormonilor contrainsulinici.
c) [ ] Creşterea rigidităţii eritrocitelor şi a agregării plachetare. 
d) [x] Creşterea activităţii fibrinolitice. 
e) [ ] Creşterea nivelului proteinelor glicozilate.  
20) Scazut Nefropatia diabetică st. IV (Mogensen) are următoarele caracteristici, cu Excepţia :
a) [ ] Hipertensiune arterială. 
b) [x] Edeme tranzitorii.
c) [ ] Scăderea filtraţiei glomerulare.  
d) [ ] Proteinurie stabilă. 
e) [ ] Cilindrurie, microhematurie

21) scazut Nefropatia diabetică st. V (Mogensen) are următoarele caracteristici, cu Excepţia:  
a) [ ] Glomeruloscleroză intercapilară, nodulară.  
b) [ ] Aglucozurie, proteinurie, cilindrurie.
c) [ ] Hiperkaliemie, hiperazotemie, anemie.
d) [x] Necesitate de insulină crescută  
e) [ ] Hipertensiune arterială, edeme.
22) scazut Care din următoarele semne este caracteristic pentru retinopatia diabetică
neproliferativă(background)? 
a) [ ] Spasmul arteriolelor.
b) [ ] Hemoragii retinale întinse.
c) [x] Microhemoragii punctiforme, microanevrizme.
d) [ ] Exudate "moi" retinale
e) [ ] Şunturi artero-venoase.
23) scazut Următoarele semne pledează în favoarea polineuropatiei diabetice distale, cu Excepţia:  
a) [ ] Dereglări de sensibilitate tactilă, termică, durere "în şosetă"  
b) [ ] Reflexele ahiliene scăzute sime tric.
c) [ ] Dureri severe nocturne in membre.
d) [x] Circulaţia sanguină arterială în membre diminuată.  
e) [ ] Dereglări trofice cutanate.  
24) scazut Care din următoarele semne NU este carcteristic pentru sindromul Mauriac?  
a) [ ] Deficit staturo-ponderal
b) [ ] Hepatomegalie
c) [ ] Distribuţie disproporţională "centripetă" a ţesutului adipos  
d) [ ] Retenţia dezvoltării sexuale 
e) [x] Constituie eunucoidă  
25) scazut Care unul din următorii factori NU favorizează dezvoltarea macroangiopatie i diabetice?
a) [ ] Hiperglicemia
b) [ ] Hiperinsulinemia
 

c) [x] Hiperestrogenemia
d) [ ] Hipertensiunea arterială 
e) [ ] Dislipoproteinemia

26) scazut Care din următoarele explorări NU este informativă în diagnosticul macroangiopatiei
diabetice?
a) [x] Elecromiografia
b) [ ] Reovazografia membrelor.
c) [ ] Termografia
d) [ ] USG - Dopplerografia vaselor.
e) [ ] Angiografia

27) scazut Factori declanşatori ai comei diabetice hiperosmolare pot fi următorii, cu Excepţia: 
a) [ ] Tratamentul cu glucocorticoizi
b) [ ] Asocierea gastroenteritei.
c) [x] Tratamentul cu anticoagulante orale
d) [ ] Tratamentul fără control cu diuretice  
e) [ ] Combustii, hemoragii.

28) scazut În acidoza lactică au loc următoarele dereglări metabolice, cu Excepţia:  

a) [ ] Predomină glicoliza anaerobă. 
b) [x] Scade raportul lactat/piruvat
c) [ ] Scade concentraţia bicarbonaţilor serici.  
d) [ ] Scade PH-ul seric
e) [ ] Este o hipoxie tisulară severă.  
29) scazut Care din următoarele semne clinice şi paraclinice NU sunt caracteristice pentru acidoza
lactică? 
a) [ ] Hiperventilaţie, respiraţie Kussmaul. 
b) [ ] Insuficienţă cardio-vasculară. 
c) [x] Hiperglicemie şi glucozurie marcată 
d) [ ] Lactacidemie.
e) [ ] Osmolaritate normală. 
30) scazut Care este cel mai informativ indice în aprecierea compensării DZ pe o durată mai
 îndelungată retrospectivă?
a) [ ] Nivelul glicemiei a jeun
b) [x] Hemoglobina glicozilată. 
c) [ ] Oscilaţiile glicemiei pe parcursul zilei.  
d) [ ] Profilul glucozuric.
e) [ ] Gradul de manifestare a complicaţiilor angiopatice.  

31) scazut Raportul glucidelor, proteinelor şi lipidelor în raţia alimentară a diabeticului este respectiv
de:
a) [ ] 40% - 30% - 30%.
b) [x] 60% - 15% - 25%.
c) [ ] 50% - 10% - 40%.
d) [ ] 50% - 30% - 20%.
e) [ ] 60% - 25% - 15%.
32) scazut Următoarele afirmaţii privind mecanismul de acţiune al derivaţilor sulfonilureei sunt
adevărate, cu Excepţia: 
a) [ ] Scad gluconeogeneza hepatică.  
b) [ ] Cresc sensibilitatea celulelor-beta la glucoza.
c) [ ] Cresc (slab) sensibilitatea către insulină a ţesuturilor periferice.  
d) [ ] Au efect trofic şi regenerator asupra celulelor -beta insulinare.
e) [x] Scad absorbţia intestinală a glucozei.  
33) scazut Care din următoarele grupe este derivată a sulfonilureei generaţia 1?  
a) [ ] Gliclazida
b) [ ] Glipizida
c) [ ] Gliquidona
 

d) [x] Clorpropamida
e) [ ] Glibenclamida

35) scazut În care din următoarele cazuri se va aplica terapia cu derivaţi ai sulfonilureei ?  
a) [ ] DZ tip 2 forma uşoară la obez. 
b) [x] DZ tip 2 gravitate medie la normoponderal.
c) [ ] DZ tip 2 gravitate medie cu deficit ponderal.
d) [ ] DZ cu evoluţie labilă. 
e) [ ] DZ tip 2 grav cu macroangiopatie decompensată.  
36) scazut Care din următoarele afirmaţii privind acţiunea extrapancreatică a derivaţilor sulfoniluree i
este adevărată?
a) [ ] Cresc gluconeogeneza hepatică.  
b) [ ] Scad absorbţia intestinală a glucozei.  
c) [ ] Activează insulinaza hepatică.  
d) [x] Sporesc (slab)activitatea insulinei la nivelul ţesuturilor periferice.  
e) [ ] Favorizează cuplarea insulinei circulante cu proteinele
37) scazut Următoarele afirmaţii privind indicaţiile pentru insulinoterapie sunt adevărate, cu Excepţia: 
a) [ ] DZ tip 1.
b) [ ] DZ tip 2 forma medie + sarcina.
c) [x] DZ tip 2 gravitate medie în perioada protezării cavităţii bucale.  
d) [ ] DZ tip I evoluţie labilă. 
e) [ ] DZ tip 2 asociat cu nefropatie severă.  
38) scazut Care din următoarele afirmaţii privind schema tratamentului comei hiperosmolare NU este
adevărată? 
a) [x] Se administrează insulină cu acţiune rapidă in combinatie cu insulina cu actiune prolongata
b) [ ] Rehidratarea se face cu soluţie hipotonică.  
c) [ ] Se administrează anticoagulante.  
d) [ ] Se administrează preparate de K  
e) [ ] Se face profilaxia hipoglicemiilor.

39) scazut Efectele adverse ale biguanidelor sunt următoarele cu Excepţia: 

a) [x] Insulinorezistenţa 
b) [ ] Acidoza lactică.  
c) [ ] Pierderea in pondere.
d) [ ] Gust metalic, pirozis.
e) [ ] Acutizarea polineuropatiei diabetice.

40) scazut Care din urm ătoarele curbe corespunde respectiv debutului, maximului şi duratei de acţiune
a insulinelor cu acţiune rapidă? 
a) [ ] 45 min. – 1 - 2 ore - 8 ore.
b) [ ] 40-60 min. - 2-4 ore - 8-10 ore.
c) [ ] 60 min. - 3-5 ore - 10 ore.
d) [x] 15-30 min. - 2-4 ore - 6-8 ore
e) [ ] 10-15 min. - 1- 2 ore – 4 ore.

41) scazut Stările, care necesită tratamentul DZ exclusiv cu insuline rapide, sunt următoarele, cu
Excepţia: 
a) [ ] Cetoacidoza
b) [ ] Intervenţiile chirurgicale. 
c) [ ] Travaliul
d) [ ] Precomele şi comele diabetice.
e) [x] Hepatopatiile severe.

42) scazut Care din următorii indici au importanţă în corijarea dozelor de insulină pentru a compensa
diabetul zaharat?
a) [ ] Nivelul glicemiei a jeun.
b) [ ] Glucozuria nictimerală. 
c) [x] Profilul glucozuric şi glicemic.
 

d) [ ] Concentraţia Hb. glicozilate.

e) [ ] Masa corporală a bolnavului  
43) scazut Care din următoarele afirmaţii privind fenomenul Somodji NU este adevărată? 
a) [ ] Este o supradozare cronică a insulinei.  
b) [ ] Sunt hipoglicemii în timpul somnului de noapte.
c) [x] Sunt hipoglicemii matinale.
d) [ ] Sunt hiperglicemii matinale.
e) [ ] Poate fi creştere ponderală.  
44) scazut Care din următorii indici este informativ în diferenţierea fenomenului "de zori" de efectul
Somodji?
a) [ ] Nivelul glicemiei matinale.
b) [x] Nivelul glicemiei la ora 3 şi 6 dimineaţa.  
c) [ ] Nivelul hemoglobinei glicozilate.
d) [ ] Determinarea corpilor cetonici în urină.  
e) [ ] Glucozuria matinală 
45) scazut Care din următoarele semne este caracteristic pentru "Fenomenul de zori" ?
a) [ ] Hipoglicemii matinale.
b) [x] Hiperglicemii matinale.
c) [ ] Hipoglicemii in timpul somnului de noapte.
d) [ ] Creştere ponderală. 
e) [ ] Creşterea sensibilităţii ţesuturilor la insulină.  
46) scazut Insulinoterapia convenţional intensivă prevede: 
a) [ ] Administrarea numai a insulinei cu acţiune prolongată 2 ori /zi.  
b) [ ] Administrarea numai a insulinelor cu acţiune ultraprolongată 2 ori /zi.  
c) [ ] Administrareanumai a insulinei cu acţiune rapidă fiecare 1 -2 ore.
d) [x] Administrarea insulinei cu acţiune prolongată 1 -2 ori /zi şi rapidă înaintea meselor de bază.  
e) [ ] Administrarea insulinei cu acţiune lentă şi ultralentă dimineaţa.  
47) scazut Care din următoarele afirmaţii, privind tratamentul comei cetoacidozice, este  adăvărată? 
a) [ ] Se aplică terapia cu insulină rapidă i/m sau i/v perfuzie fiecare 2 - 3 ore.
b) [ ] Se administrează insulină rapidă i/v în jet fiecare 1 oră.  
c) [ ] Se aplică terapia de rehidratare cu sol.NaCl 0,45%  
d) [ ] Se administrează anticoagulante
e) [x] Se administrează insulină rapidă i/m fiecare 1 oră.  

48) scazut Regimul dozelor mici în tratamentul comei cetoacidozice prevede:

a) [x] Administrarea insulinei cu acţiune rapidă i/v perfuzie 6 -10 un/oră sau i/m fiecare oră.  
b) [ ] Administrarea insulinei cu acţiune rapidă 6 -10 un i/v în jet fiecare oră.  
c) [ ] Administrarea insulinei cu acţiune rapidă 10 -20 un. i/m fiecare 2 ore.
d) [ ] Administrarea insulinei cu acţiune rapidă 6 -10 un. subcutanat fiecare oră.  
e) [ ] Administrarea insulinei cu acţiune prolongată la fiecare oră i/m  

49) scazut În tratamentul comei hiperosmolare, spre deosebire de cel al comei cetoacidozice, se
administrează: 
a) [ ] Doze sumare mai mari de insulină cu acţiune rapidă.  
b) [x] Volume mai mari de soluţii în perfuzi e.
c) [ ] Cantităţi mai mari de bicarbonat de Na.  
d) [ ] Nu este necesară corecţia metabolismului electrolitic.
e) [ ] Soluţii mai concentrate de glucoză pentru profilaxia hipoglicemiei.  
50) scazut Care din următoarele modificări NU poate fi complicaţie a insulinoterapiei?
a) [x] Hipertrofia musculara
b) [ ] Edeme
c) [ ] „Înceţoşarea vederii"  
d) [ ] Insulinorezistenţa 
e) [ ] Lipodistrofia în locul injectării
 

 
51) scazut În care din următoarele situaţii la un diabetic se poate aplica tratamentul cu bi guanide?
a) [ ] Insuficienţa renală şi hepatică.  
b) [ ] Insuficienţa cardiacă şi respiratorie.
c) [ ] Etilismul
d) [ ] Polineuropatia diabetică. 
e) [x] Insulinorezistenţa 
52) scazut Viteza de absorbţie a insulinei injectate este mai mare în caz de: 
a) [x] Injectare în regiunea periombilicală.  
b) [ ] Injectare în coapsă. 
c) [ ] Injectare în fesă.  
d) [ ] Injectare în braţ.  
e) [ ] Injectare a insulinei în doze mari.

53) scazut Care din următoarele insuline are acţiune lentă? 

a) [ ] Insulin Humulin R
b) [ ] Insulin Actrapid HM
c) [ ] Insulin Iletin R
d) [ ] Insulin Novo Rapid
e) [x] Insulin Humulin NPH

54) scazut În care caz din următoarele se va aplica tratamentul numai cu dietă?  
a) [x] Diabet zaharat manifest, forma uşoară.  
b) [ ] Diabet zaharat manifest, forma uşoară cu deficit ponderal
c) [ ] Diabet zaharat pancreatic
d) [ ] Diabet zaharat în sarcină  
e) [ ] Diabet zaharat labil

55) scazut Fibrele dietetice posedă următoarele acţiuni, cu Excepţia: 

a) [ ] Prelungesc perioada de absorbţie intestinală a glucidelor.  
b) [x] Sporesc utilizarea glucozei de către muşchi.  
c) [ ] Accelerează tranzitul intestinal. 
d) [ ] Micşorează hiperglicemia postprandială  
e) [ ] Micşorează nivelul colesterolului şi beta -lipoproteidelor serice.
56) scazut Care din următoarele semne este caracteristic pentru coma hiperosmolară ?  
a) [ ] Respiraţia Kussmaul. 
b) [ ] Hipertonusul globilor oculari.
c) [x] Ptoza, nistagm.
d) [ ] Cetoacidoza
e) [ ] Hipocaliemia, hiponatriemia

57) mediu Care din următorii hormoni sunt secretaţi de către pancreasul endocrin?
a) [ ] Insulina, somatotropina, glucagonul.
b) [x] Insulina, glucagonul, somatostatina.
c) [ ] Insulina, colecistochinina, polipeptidul pancreatic.
d) [x] Insulina, somatostatina, polipeptidul pancreatic
e) [ ] Insulina, somatotropina, secretina

58) mediu Care sunt predecesorii insulinei în procesul biosintezei acesteia?

a) [ ] Peptidul C
b) [x] Proinsulina
c) [x] Preproinsulina
d) [ ] Beta-lipotropina.
e) [ ] Polipeptidul pancreatic.

59) Mediu Secreţia de insulină este inhibată de: 

a) [ ] Hormonii gastrointestinali.
b) [x] Diazoxid
 

c) [ ] Glucoză  
d) [ ] Aminoacizi
e) [x] Somatostatină 
60) mediu Care din următoarele procese sunt stimulate de către insulină? 
a) [x] Transportul transmembranar al glucozei.
b) [ ] Gluconeogeneza
c) [ ] Glicogenoliza
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Glicoliza anaerobă. 
61) mediu Care din următoarele afirmaţii privind DZ sunt adevărate? 
a) [x] Este consecinţa unei insuficienţe insulinice absolute sau relative.
b) [ ] Este un sindrom glucuzuric cronic.
c) [ ] Este un sindrom hiperglicemic tranzitoriu.
d) [x] Este un sindrom hiperglicemic cronic.
e) [ ] Este o hiperglucagonemie cronică  
62) mediu Care din următoarele medicamente pot genera DZ ? 
a) [x] Diureticele tiazidice, contraceptivele hormonale.
b) [ ] Salicilatele, sulfonilamidele.
c) [ ] Anticoagulantele dicumarinice.
d) [x] Glucocorticoizii, catecolaminele.
e) [ ] Tuberculostaticele, imunosupresoarele

63) mediu Care din următoarele procese se produc în diabetul zaharat ?

a) [ ] Creşterea lipogenezei. 
b) [x] Creşterea lipolizei.  
c) [ ] Creşterea activităţii lipazei lipoproteinice.  
d) [x] Scăderea lipogenezei. 
e) [ ] Scăderea cetogenezei  
64) mediu Care din următoarele rezultate ale testului oral de toleranţă indică alterarea glicemiei bazale:  
a) [x] A jeun- 5,9 mmol/l; la 2 ore - 7,5 mmol/l.
b) [ ] A jeun- 5,4 mmol/l; la 2 ore - 7,0 mmol/l.
c) [x] A jeun- 6,0 mmol/l; la 2 ore - 7,7 mmol/l.
d) [ ] A jeun- 4,7 mmol/l; la 2 ore - 6,3 mmol/l.
e) [ ] A jeun- 5,1 mmol/l; la 2 ore - 7,9 mmol/l.

65) mediu În cazul diabetului zaharat sunt crescute:

a) [ ] Transportul K, P intracelular.
b) [x] Deficitul intracelular de K, Na, P
c) [x] Pierderea urinară a ionilor de K  
d) [ ] Rezerva alcalină sanguină. 
e) [ ] Concentraţia bicarbonaţilor serici
66) mediu Care din următoarele modificări determină polidipsia în DZ? 
a) [x] Poliuria hiperosmolară.  
b) [ ] Pierderile importante de electroliţi  cu urina.
c) [ ] Insulinorezistenţă. 
d) [x] Deshidratarea intra- şi extracelulară.  
e) [ ] Excitarea nucleelor supraoptici şi paraventriculari.  
67) mediu Polifagia în DZ tip 2 este condiţionată de: 
a) [ ] Lipoliză 
b) [ ] Proteoliză 
c) [ ] Hiperglicemie
d) [x] Hiperinsulinemie
e) [x] Carenţa energetică.
68) mediu Care din următorii factori condiţionează scăderea masei corporale in DZ tip 1?  
 

a) [x] Lipoliza şi proteoliza. 

b) [ ] Micşorarea concentratiei K+ in celule  
c) [ ] Micşorarea absorbţiei intestinale a glucozei.
d) [ ] Scăderea apetitului. 
e) [x] Eliminarea excesivă a glucozei si apei cu urina  
69) mediu Prediabetul este:
a) [ ] Clasă clinică a diabetului zaharat.  
b) [ ] Diabet zaharat potenţial.  
c) [x] Alterarea glicemiei bazale
d) [ ] Risc sporit pentru diabet zaharat.
e) [x] Alterarea toleranţei la glucoză. 
70) mediu În care din următoarele situaţii se va efectua testul oral de toleranţă la glucoză?  
a) [x] Prezenţa semnelor minore ale DZ.  
b) [ ] Prezenţa semnelor majore ale DZ.  
c) [x] Prezenţa factorilor de risc pentru DZ.
d) [ ] Hiperglicemia repetată a jeun peste 7,0 mmol/l  
e) [ ] Diabetul gestaţional 
71) mediu Care din următoarele investigaţii sunt suficiente pentru diagnosticarea diabetului zaharat
manifest?
a) [ ] Determinarea hemoglobinei glicozilate.
b) [x] Determinarea glicemiei pe nemâncate şi după mese.  
c) [ ] Determinarea acidului lactic
d) [x] Determinarea glicemiei şi glucozuriei.  
e) [ ] Dozarea insulinei imunoreactive şi peptidului C.  
72) mediu Simptoamele majore ale DZ sunt:
a) [ ] Poliurie, polidipsie, prurit cutanat
b) [x] Polidipsie, pierdere ponderală, polifagie.  
c) [ ] Poliurie, paradontoză, polidipsie. 
d) [ ] Poliurie, furunculoză, prurit vaginal.  
e) [x] Polidipsie, poliurie, polifagie.

73) mediu Care din următoarele rezultate ale testului oral de toleranţă la glucoză sunt caracteristice
pentru alterarea toleranţei la glucoză ? 
a) [x] A jeun- 5,9 mmol/l; la 2 ore - 9,8 mmol/l.
b) [ ] A jeun- 5,4 mmol/l; la 2 ore - 7,0 mmol/l.
c) [ ] A jeun- 6,1 mmol/l; la 2 ore - 12 mmol/l.
d) [ ] A jeun- 4,7 mmol/l; la 2 ore - 6,3 mmol/l.
e) [x] A jeun- 5,4 mmol/l; la 2 ore - 7,9 mmol/l.

74) mediu Care din următoarele rezultate ale testului oral de toleranţă la glucoză sunt caracteristice
pentru alterarea toleranţei la glucoză ? 
a) [x] A jeun - 4,7 mmol/l, la 2 ore - 9 mmol/l.
b) [ ] A jeun - 6,7 mmol/l, la 2 ore - 14 mmol/l.
c) [ ] A jeun - 6,1 mmol/l, la 2 ore - 7,6 mmol/l.
d) [x] A jeun - 6,1 mmol/l, la 2 ore - 8,3mmol/l.
e) [ ] A jeun - 4,6 mmol/l, la 2 ore - 5,9 mmol/l.

75) mediu Angioretinopatia diabetică preproliferativă are următoarele caracteristice:  

a) [ ] Cataracta prematură 
b) [x] Dilatarea, şerpuirea şi microanevrisme ale venulelor.  
c) [ ] Neovasularizarea şi fibroza retinei.  
d) [x] Hemoragii întinse şi exudate retinale „moi"  
e) [ ] Hemoragii in corpul vitros

76) mediu Pacienţii cu DZ sunt predispuşi la: 

a) [ ] Cancer pulmonar
b) [x] Tuberculoză 
 

c) [ ] Pneumoscleroză  
d) [x] Pneumonii cu abcedare
e) [ ] Sarcoidoză 
77) mediu Care din următoarele afirmaţii privind patogenia comei hiperosmolare sunt adevărate? 
a) [x] Este rezultatul hiperosmolarităţii extracelulare.  
b) [ ] Este crescută lipoliza şi cetogeneza.  
c) [x] Are loc o deshidratare severă.  
d) [ ] Creşte marcat concentraţia STH şi cortizolului  
e) [ ] Scade PH-ul sanguin.

78) mediu Care din următorii factori favorizează declanşarea comei lactacidozice la diabetici?  
a) [ ] Terapia cu doze insuficiente de insulină.  
b) [x] Tratamentul cu biguanide.
c) [ ] Tratamentul ne controlat cu diuretice.
d) [ ] Sarcina
e) [x] Stări asociate cu hipoxie. 

79) mediu Care din valorile energetice enumerate corespund dietei diabeticilor care au o activitate
fizică usoara şi medie?  
a) [ ] 20 - 25 kkal/kg corp/zi.
b) [x] 30 - 35 kkal/kg corp/zi.
c) [x] 25 - 30 kkal/kg corp/zi.
d) [ ] 40 - 45 kkal/kg corp/zi.
e) [ ] 35 - 40 kkal/kg corp/zi.

80) mediu Care din următorii indici corespund criteriilor unui control optimal (limită) al DZ tip 1? 
a) [ ] Glicemia a jeun sub 8,25 mmoli/l.
b) [x] Glicemia la 2 ore după alimentaţie sub 9,0 mmoli /l.
c) [x] Glicozuria până la 5% din valoarea glucidelor alimentare.
d) [ ] Hemoglobina glicozilată sub 8,5%.  
e) [ ] Lipsa glucozei în urina nictimerală.  
81) mediu Doza iniţială de insulină în DZ primar depistat se calculează ţinând cont de: 
a) [x] Masa corporală ideală a bolnavului.  
b) [ ] Vârsta bolnavului.
c) [ ] Glicemia a jeun
d) [x] Prezenţa sau lipsa cetoacidozei.  
e) [ ] Glucozuria matinală. 
82) mediu În care din următoarele cazuri se indica tratament numai cu dieta?  
a) [ ] DZ forma medie
b) [x] DZ forma uşoară. 
c) [ ] DZ forma uşoară cu deficit ponderal.  
d) [x] Alterarea toleranţei la glucoză. 
e) [ ] DZ labil.

83) mediu Calcularea valorii energetice a raţiei alimentare a diabeticului se face în concordanţă cu:  
a) [ ] Stadiul de evoluţie a DZ.
b) [ ] Nivelul glicemiei
c) [ ] Masa corporală reală a bolnavului.  
d) [x] Profesia
e) [x] ] Masa ideală a bolnavului  
84) Care din următorii agenţi hipoglicemianţi au acţiune secretagogă? 
a) [x] Derivaţii sulfonilureei  
b) [ ] Inhibitorii de alfa -glucozidază 
c) [ ] Metformina
d) [ ] Tiazolidindionele
e) [x ] Incretinomimeticele
 

 85) mediu Care din următoarele explorări sunt strict necesare de efectuat în dinamică în tratamentul
comei cetoacidozice?
a) [ ] Glicemia, analiza generală a sângelui şi urinei.  
b) [x] Glicemia, glucozuria şi cetonuria. 
c) [x] Echilibrul acido-bazic, ionograma.
d) [ ] Nivelul corpilor cetonici, colesterolului şi AGL.  
e) [ ] Nivelul lactatului, piruvatului şi ureei.  
86) mediu Degradarea insulinei are loc predominant in:
a) [ ] Plămâni 
b) [x] Ficat
c) [ ] Splină 
d) [x] Rinichi
e) [x] Pancreas

87) mediu În care din urmatoarele tesuturi insulina este absolut necesară pentru difuziunea facilitată a
glucozei ?
a) [x] Adipocit
b) [ ] Tesut renal
c) [ ] Neuronii cortexului cerebral.
d) [x] Hepatocit
e) [x] Muşchiul striat  
88) mediu Secreţia glucagonului este stimulată de: 
a) [x] Aminoacizi
b) [ ] Concentraţii crescute de acizi graşi liberi în sânge.  
c) [x] Hipoglicemie
d) [ ] Hiperglicemie
e) [x] Hormonii gastrointestinali

89) mediu Insulina scade:

a) [ ] Lipogeneza
b) [ ] Sinteza proteinelor.
c) [x] Gluconeogeneza
d) [x] Proteoliza
e) [x] Lipoliza

90) mediu Care din următoarele tulburări se înregistrează în diabetul zaharat tip 2?  
a) [ ] Afectarea insulelor Langherhans
b) [x] Defectul receptorilor insulinici.
c) [x] Defect postreceptor intracelular
d) [ ] Anticorpi la insulele Langherhans
e) [x] Dereglarea secreţiei de insulină  

91) mediu Care dun următorii factori sunt implicaţi în etiopatogenia DZ tip 1? 
a) [x] Afecţiunile virale 
b) [x] Dereglări de imunitate 
c) [ ] Antigenele HLA B7, B18
d) [ ] Obezitatea abdominală 
e) [x] Antigenele HLA DRw3, DRw4

92) mediu Factori de risc în DZ tip 2 sunt următorii: 

a) [x] Ereditatea afectată.  
b) [x] Obezitatea abdominală. 
c) [ ] Infecţiile virale.  
d) [x] Insulinorezistenţa.  
e) [ ] Prezenţa antigenelor HLA DRw3, DR w4  
93) mediu Antagoniştii insulinici hormonali condiţionează: 
a) [x] Creşterea lipolizei  
b) [x] Creşterea gluconeogenezei.  
 

c) [ ] Creşterea lipogenezei 
d) [x] Creşterea rezistenţei ţesuturilor la insulină.  
e) [ ] Creşterea glicogenogenezei  
94) mediu În care din următoarele cazuri este indicat efectuarea testului oral de toleranţă la glucoză?  
a) [x] In exeme rebele tratamentului.
b) [ ] In ulcerul gastric sau duodenal.
c) [x] În paradontoza generalizată.  
d) [ ] In boala Addison.
e) [x] Prurit cutanat sau vaginal

95) mediu Forma uşoară a DZ este caracterizată pe toată durata de evoluţie a bolii de următoarele
semne:
a) [ ] Simptomatică clinică pronunţată. 
b) [x] Absenţa cetoacidozei. 
c) [x] Prezenţa microangiopatiilor incipiente.  
d) [ ] Glucozuria 3 - 4%, acetona pozitivă.  
e) [x] Glicemia a jeun sub 8 - 9 mmoli/l.

96) mediu Care din următorii indici corespund criteriilor compensării DZ asociat cu cardiopatia
ischemică? 
a) [x] Glicemia a jeun între 7,77-8,25 mM/l.
b) [ ] Aglucozuria nictimerală. 
c) [ ] Glicemia la 2 ore după alimentaţie sub 14 mM/l.  
d) [x] Hemoglobina glicozilată sub 8.0%.  
e) [x] Glucozuria 10-20 gr/l.

97) mediu Modificările morfologice ale microangiopatiei diabetice includ următoarele modificări: 
a) [ ] Îngustarea venulelor.
b) [x] Îngroşarea membranei bazale a patului microcirculator.  
c) [x] Proliferarea endoteliului
d) [x] Sinteza crescută de colagen în membrana bazală a peretelui microvaselor.  
e) [ ] Perete vascular intact

98) mediu Infarctul miocardic la diabetici are următoarele caracteristici: 

a) [ ] Mai frecvent se dezvoltă la bărbaţi.  
b) [x] Se poate produce fără durere.  
c) [x] Sunt frecvente complicaţiile tromboembolice.  
d) [ ] Modificările electrocardiografice de regulă sunt tipice.  
e) [x] Frecvent se dezvolta tulburările de ritm şi insuficienţa cardiacă congestivă  
99) mediu Diabeticii pot prezenta următoarele modificări ale aparatului digestiv: 
a) [ ] Epulis
b) [x] Steatoză hepatică  
c) [x] Diaree
d) [x] Gastropareză 
e) [ ] Megacolon

100) mediu Următoarele afirmaţii privind patogenia comei cetoacidozice sunt adevărate: 
a) [x] Este activat catabolismul proteic cu hiperazotemie
b) [x] Este stimulată gluconeogeneza şi inhibată utilizarea glucozei  
c) [ ] Este stimulată  glicogenogeneza şi inhibată glicogenoliza.  
d) [x] Creşte lipoliza cu hiperlipidemie  
e) [ ] Creşte rezerva alcalină şi pH -ul sângelui
101) mediu Neuropatia autonomă vasculară se manifestă prin:  
a) [x] Hipotensiune în ortostatism
b) [ ] Hipertensiune arterială evoluţie cu crize  
c) [x] Absenţa percepţiei hipoglicemiei  
d) [x] Absenţa reacţiei adrenergice la hipoglicemie  
e) [ ] Secreţie catecolaminică crescută a suprarenalelor  
 

 
102) mediu Care din următoarele afirmaţii privind piciorul Charcot sunt adevărate? 
a) [x] Este o manifestare a osteoartropatiei diabetice
b) [x] Sunt prezente tumefierea şi semnele de inflamaţie periarticulară  
c) [ ] Este o hipersensibilitate tactilă, termică şi la durere a zonei afectate  
d) [ ] Mişcările în articulaţia piciorului sunt foarte dureroase  
e) [x] Evoluează cu o deformare monstruoasă a piciorului
103) mediu Următoarele semne clinice sunt caracteristice comei cetoacidozice:  
a) [x] Se instalează de obicei lent.  
b) [x] Reflexele şi tonusul muscular sunt scăzute.  
c) [ ] Tegumente umede, reci
d) [ ] Hipertensiune arterială, bradicardie. 
e) [x] Tonusul globilor oculari scăzut  
104) mediu Care din următoarele boli se pot manifesta cu hipoglicemie? 
a) [x] Insulinomul
b) [ ] Feocromocitomul
c) [ ] Glucagonomul
d) [x] Hipocorticismul
e) [x] Boala Simmonds.

105) mediu Care din următoarele afirmaţii privind raţia alimentară a diabeticului sunt adevărate: 
a) [ ] Valoarea energetică a dietei se acordă cu masa reală a organismului.  
b) [x] Se respectă raportul fiziologic al glucidelor, protidelor şi lipidelor.  
c) [x] Conţine neapărat fibre dietetice.  
d) [x] Raţia se serveşte la mese repetate 5 -6 pe zi
e) [ ] Conţine neapărat edulcorante naturale.  
106) mediu Semnele adrenergice ale hipoglicemiei sunt următoarele: 
a) [ ] Instabilitate mentală. 
b) [x] Foame imperioasă  
c) [x] Transpiraţii, palpitaţii, tremurături 
d) [ ] Agresivitate, negativizm.
e) [x] Furnicături în buze sau în degete  
107) mediu Care din simptoamele enumerate sunt caracteristice neuroglicopeniei?
a) [x] Convulsii
b) [ ] Tahicardie
c) [x] Diplopie
d) [x] Tulburări de comportament.  
e) [ ] Foame imperioasă 
108) mediu Care din edulcorantele enumerate posedă valoare energetică? 
a) [x] Xilitolul
b) [ ] Ciclamatul
c) [x] Fructoza
d) [ ] Aspartamul
e) [x] Sorbitolul

109) mediu Care din următoarele plante posedă efect hipoglicemiant? 

a) [x] Tecile uscate de fasole, ovăzul  
b) [ ] Frunza de mentă, sunătoarea  
c) [x] Frunzele de nuc, de laur
d) [ ] Pătlagina, coada şoricelului. 
e) [x] Frunzele şi pomuşoarele de afin.
110) mediu Derivaţii sulfonilureei din generaţia II sunt următoarele grupe: 
a) [x] Glibenclamida
b) [ ] Clorpropamida
c) [x] Glipizida
 

d) [ ] Tolbutamida
e) [x] Gliquidona

111) mediu Care din următoarele caracteristici sunt proprii grupului Gliquidonei? 
a) [ ] Debutul acţiunii - după 60-90 min de la administrare.
b) [x] Se administrează în 3 prize pe zi.  
c) [ ] Posedă şi efect angioprotector.  
d) [x] Se elimină preponderent pe cale biliară  
e) [x] Sunt de elecţie in DZ asociat cu afecţuni renale  
112) mediu In care din următoarele cazuri se va aplica terapia cu derivaţii sulfonilureei?  
a) [x] DZ tip 2 forma medie cu angioretinopatie neproliferativă  
b) [ ] DZ tip 2 forma uşoară la obez. 
c) [x] DZ tip 2 forma medie cu macroangiopatie compensată.  
d) [x] DZ tip 2 forma medie la normoponderal.
e) [ ] DZ cu evoluţie labilă. 
113) mediu Care din următoarele caracteristici sunt proprii grupului Gliclazidei? 
a) [ ] Are durata de acţ iune 4-6 ore.
b) [x] Se administrează în 2 prize pe zi.  
c) [x] Micşorează agregarea plachetară.  
d) [x] Posedă şi efect angioprotector.  
e) [ ] 95% se elimină cu bila  
114) mediu Care din următoarele afirmaţii, privind alimentarea diabeticului în terapia cu insulină cu
acţiune rapidă, sunt adevărate? 
a) [ ] Mesele sunt servite înaintea injecţiilor de insulină.  
b) [x] Mesele sunt servite la debutul şi maxim de acţiune a insulinei.
c) [ ] Mesele sunt servite la fiecare 5-6 ore pe parcursul zilei.
d) [x] Intervalul între mese nu depăşeşte 3 -4 ore.
e) [x] Frecvenţa meselor este de 6 -7 ori pe zi
115) mediu Care din următoarele caracteristici sunt proprii grupului Metforminei?
a) [ ] Stimulează secreţia de insulină  
b) [x] Sunt agenţi insulino-sensibilizatori
c) [ ] Pot provaca frecvent hipoglicemie
d) [x] Se administrează în 2 sau 3 prize pe zi.
e) [x] Doza nictemerală maximală este 2 -3 gr
116) mediu Care din următoarele caracteristici sunt proprii grupului Tiazolidindioneleor?
a) [ ] Stimulează secreţia de insulină de catre celulele beta  
b) [x] Acţionează la nivelul receptorilor nucleari ai celulelor ţintă pentru insulină  
c) [x] Sporesc transportul intracelular al glucozei
d) [x] Micşoreză concentraţia acizilor graşi circulanţi  
e) [ ] Micşoreză absorbţia intestinală a glucozei  
117. Care din următoarele caracteristici sunt proprii incretinomimeticelor? 
a) [x ] Stimulează secreţia de insulină glucozodependentă de catre cel ulele beta
b) [x ]  Cresc biosinteza de insulină  
c) [ x]  Favorizează proliferarea celulelor beta  
d) [ ] Cresc sensibilitatea ţesuturilor periferice la insulină  
e) [ x]  Micşorează pofta de mâncare  

118) mediu Insulină creşte:  

a) [x] Transportul intracelular al aminoacizilor.
b) [x] Transportul intracelular al K+ şi Mg2+  
c) [x] Sinteza de ARN celular
d) [ ] Mobilizarea lipidelor din depozite
e) [x] Glicoliza aerobă
119) mediu În patogenia DZ tip 2 sunt implicaţi următorii factori: 
 

a) [x] Perturbarea biosintezei insulinei

b) [ ] Distrugerea aparatului insulinar
c) [x] Scăderea numărului receptorilor insulinici  
d) [x] Dereglarea mecanismului postreceptor de acţiune a insulinei.  
e) [x] Dereglarea secreţiei insulinei
120) mediu Pentru alterarea toler anţei la glucoză este caracteristic:  
a) [x] Absenţa simptoamelor majore ale DZ.  
b) [x] Nivelul glucozei pe nemincate sub 6,1 mmol/l
c) [ ] Nivel mai mare de 11,1 mmol/l la 2 ore după TOTG  
d) [x] Secreţie sumară de insulină crescută în condiţiile testului de toleranţă la glucoză.  
e) [x] Nivel normal sau crescut al peptidului C pe nemincate

121) mediu Diagnosticul de DZ grav se pune în baza următoarelor criterii: 

a) [x] Glicemia a jeun depăşeşte 14 mmol/l  
b) [x] Glucozuria depăşeşte 40 -50 g/l
c) [ ] Prezenţa dermopatiei diabetice  
d) [x] În anamneză come hiperglicemice şi/sau hipoglicemice frecvente.  
e) [x] Prezenţa angiopatiilor diabetice st. III.
122) mediu Care din următoarele modificări cutanate pot fi întâlnite la pacienţii cu DZ? 
a) [x] Furunculoza, carbunculoza.
b) [ ] Hipertricoza, vergeturi.
c) [x] Necrobioza lipoidă.  
d) [x] Dermopatia.
e) [x] Xantomatoza, vitiligo

123) mediu Care din următoarele procese patologice renale se pot manifestă în DZ? 
a) [x] Glomeruloscleroza nodulară.  
b) [x] Glomeruloscleroza difuză.  
c) [ ] Polichistoza renală 
d) [x] Pielonefrita
e) [x] Carbuncul renal.

124) mediu Care din următoarele afirmaţii privind retinopatia diabetică proliferativă sunt adevărate? 
a) [x] Are loc neovascularizarea retinei
b) [x] Pot surveni hemoragii retinale şi în corpul vitros.  
c) [x] Detaşarea retinei este frecventă.  
d) [ ] Modificările retinale sunt reversibile.  
e) [x] Are loc fibroza retinei

125) mediu Care din următoarele procese pot fi implicate în patogenia neuropatiei diabetice? 
a) [ ] Scăderea captării glucozei de către celulele nervoase.  
b) [x] Activarea metabolismului glucozei pe calea poliolului.
c) [x] Microangiopatia vaza nervorum.
d) [x] Acumularea în exces a sorbitolului în celulele nervoase.
e) [x] Glicozilarea neenzimatică a proteinelor structurale.

126) mediu Care din următoarele afirmaţii privind "piciorul cubic Charcot" sunt adevărate? 
a) [x] Apare edemul şi hiperemia periarticulară.  
b) [x] Sindromul algic este absent.
c) [x] Este o complicaţie a polineuropatiei distale.  
d) [x] Apare deformarea monstruoasă a piciorului şi ulcere trofice pe laba piciorului.  
e) [ ] Radiologic se evidenţiază hiperostoză şi osteoscleroză chistică  
127) mediu Cauze ale hipoglicemiei la diabetici pot fi:
a) [x] Supradozarea medicaţiei antidiabetice.  
b) [x] Efortul fizic.
c) [x] Consumul crescut de alcool.
d) [x] Insuficienţa renală severă.  
 

e) [ ] Asocierea infecţiilor acute.

128) mediu Care din următoarele semne sunt caracteristice hipoglicemiei? 
a) [x] Transpiraţii 
b) [ ] Polidipsie
c) [x] Senzaţii de foame 
d) [x] Tahicardie
e) [x] Tremurături  
129) mediu Un diabetic în comă hipoglicemică prezintă următoarele caracteristici:  
a) [x] Piele umedă 
b) [x] Tonus muscular crescut.
c) [x] Puls plin
d) [ ] Tonusul globilor oculari scăzut.  
e) [x] Respiraţie normală  
130) mediu Care din următoarele afirmaţii privind insulinomul sunt adevărate? 
a) [x] În 90 % cazuri este o tumoră benignă, de obicei solitară.  
b) [x] Clinic se manifestă semnele adrenegice şi d e neuroglicopenie.
c) [ ] Hipoglicemiile apar după mâncare.  
d) [x] Hiperinsulinemia determină patogenia bolii.  
e) [x] Infuzia de calciu gluconat favorizează hipoglicemia  
131) mediu La un diabetic se poate dezvolta coma cetoacidozică din următoarele cauze:
a) [x] Diagnosticul tardiv al diabetului zaharat.
b) [x] Anularea insulinoterapiei sau micşorărea dozei de insulină.  
c) [ ] Subalimentaţia 
d) [x] Asocierea infecţiilor, intoxicaţiilor.  
e) [x] Surmenajul, sarcina

132) mediu Care din următoarele afirmaţii despre coma hiperosmolară sunt adevărate ? 
a) [ ] Survine exclusiv la pacienţii cu DZ tip 1.  
b) [x] Se manifestă printr -o deshidratare celulară marcată.  
c) [x] Frecvent apar dereglări neurologice.  
d) [x] Este favorizată coagularea intravaculară diseminată  
e) [x] Lipsa acidozei

133) mediu Care din următoarele metode sunt folosite în tratamentul DZ? 
a) [x] Unic dieta.
b) [ ] Unic insulinoterapia.
c) [x] Dieta + hipoglicemiante orale.
d) [x] Dieta + insulinoterapia.
e) [x] Dieta + hipoglicemiante orale + insulinoterapia

135) mediu Care din următoarele afirmaţii privind modul de acţiune al biguanidelor sunt adevărate:
a) [x] Cresc sensibilitatea muşchilor către insulină  
b) [x] Micşorează absorbţia intestinală a glucozei  
c) [x] Micşorează lipogeneza şi sp oresc lipoliza
d) [ ] Cresc sensibilitatea celulelor beta la glucoza
e) [x] Activează fibrinoliza şi glicoliza anaerobă  

136) mediu În care din următoarele cazuri se vor asocia la tratament biguanide?  
a) [x] DZ pe fondal de obezitate
b) [x] DZ tip 1 insulinorezistent
c) [x] DZ tip 2, gravitate medie la obezi
d) [x] DZ tip 2 cu rezistenţă la derivaţii sulfonilureici  
e) [ ] DZ tip 2 în sarcină 
137) mediu În care din următoarele cazuri se va aplică insulinoterapia? 
a) [ ] În DZ tip 2 + cataracta
 

b) [x] În DZ tip 2 + ulcer gastric în acutizare.

c) [x] În DZ tip 2 + sarcină. 
d) [x] În DZ tip 2 + rezistenţa secundară la antidiabeticele orale.  
e) [x] În DZ tip 2 + intervenţie chirurgicală abdominală
138) mediu Valoarea energetică a raţiei alimentare a diabeticului se calculează ţinând cont de:
a) [ ] Masa corporală reală a bolnavului.  
b) [x] Profesia pacientului.
c) [x] Vârsta pacientului.
d) [x] Sexul bolnavului.
e) [x] Masa corporală "ideală" a bo lnavului
139) mediu Care din următoarele afirmaţii privind tratamentul comei lactacidozice sunt adevărate?  
a) [x] Se fac perfuzii i/v cu albastru de metilen.
b) [x] Se fac transfuzii i/v cu Trisamin.
c) [x] Se fac transfuzii i/v cu bicarbonat de Na.
d) [ ] Se face rehidratarea cu soluţii hipotonice.  
e) [x] Se folosesc vazopresori.

140) mediu În tratamentul comei hiperosmolare, spre deosebire de cel al comei cetoacidozice, se
administrează: 
a) [x] Doze sumare mai mici de insulină cu acţiune rapidă.  
b) [x] Volume mai mari de soluţii perfuzate.  
c) [ ] Cantităţi mai mari de bicarbonat de Na.  
d) [x] Soluţii hipotonice de NaCl.  
e) [x] Heparină. 
141) mediu Care din următorii hormoni participă în compensarea hipoglicemiei? 
a) [x] Somatotropina
b) [x] Cortizolul
c) [x] Glucagonul
d) [ ] Prolactina
e) [x] Adrenalina

142) mediu Care din următoarele caracteristice sunt proprii insulinelor cu durata de acţiune
intrmediară? 
a) [x] Acţiunea începe după 60 - 120 minute de la administrare.
b) [x] Durata de acţiune este de 18 ore.
c) [ ] Se injectează de regulă o dată în zi.  
d) [x] Are acţiune maximă între 7 - 15 ore de la injectare.
e) [x] Se administrează de regulă în asociaţie cu insuline rapide  
143) mediu Care din următoarele afirmaţii privind fibrele dietetice sunt adevărate? 
a) [x] Prelungesc perioada de absorbţie intestinală a glucozei.  
b) [ ] Sporesc utilizarea glucozei în muşchi.  
c) [x] Accelerează tranzitul intestinal.  
d) [x] Micşorează nivelul colesterolului şi beta - lipoproteidelor în sânge.
e) [x] Au efect de saţietate  
144) mediu Următoarele investigaţii sunt informative în diagnosticul insulinomului: 
a) [x] Determinarea glicemiei a jeun şi în timpul acceselor de hipoglicemie.  
b) [x] Determinarea insulinei şi peptidului C a jeun şi în timpul acceselor de hipoglicemie.  
c) [x] Angiografia pancreasului, tomografia computerizată.  
d) [ ] Raportul insulinei faţă de glicemie în timpul testului oral de toleranţă la glucoză.  
e) [x] Determinarea proinsulinei a jeun

145) mediu În diabetul zaharat necesitatea în insulină poate depăşi 1 un/kg corp în zi în următoarele
cazuri:
a) [x] Cetoacidoză 
b) [x] Asocierea infecţiilor, febră 
c) [x] Asocierea proceselor purulente
 

d) [ ] Efort fizic
e) [x] Insulinorezistenţă

146) mediu Care din următoarele mijloace se pot folosi în tratamentul insulinomului?
a) [x] Chirurgical
b) [x] Simptomatic - glucoză 40 % i/v  
c) [x] Medicamentos - Diazoxid
d) [ ] Simptomatic - biguanide
e) [x] Simptomatic - glucagon i/m

147) mediu Persoanele cu risc crescut pentru diabet zaharat sunt următoarele:  
a) [x] Gemeni univitelini, dacă unul este bolnav de DZ  
b) [ ] Hipotensiunea arterială 
c) [x] Mama nou-născutului cu m.c. peste 4500 gr.  
d) [x] Obezitatea abdominală 
e) [x] Copii - nepoţii diabeticului

Gonadele

1) scăzut Care din următoarele afirmaţii NU sunt specifice testosteronului? 

a) [ ] Este transportat de SHBG
b) [ ] Metabolitul cel mai activ este dehidrotestosteronul
c) [x] Este secretat numai în testicole
d) [ ] Se sintetizează din colesterol  
e) [ ] Poate fi aromatizat în estradiol

2) scazut Care din următoarele afirmaţii este specifică pentru testosteron? 

a) [ ] Este sintetizat de celulele Sertoli
b) [ ] Se metabolizează până la 17 -OHCS
c) [x] Poate fi transformat în estradiol
d) [ ] Stimulează secreţia de FSH 
e) [ ] Nu influenţează instalarea sexului masculin neurohormonal  

3) scazut Testosteronul influenţează următoarele efecte, cu Excepţia: 

a) [ ] Dezvoltarea scheletului şi muşchilor  
b) [ ] Stimulează anabolismul proteic  
c) [x] Stimulează catabolismul proteic  
d) [ ] Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
e) [ ] Creşterea şi dezvoltarea organelor sexuale  

4) scazut Care din următoarele afirmaţii NU este caracteristic pentru acţiunea estrogenilor?
a) [ ] Maturizarea organelor genitale la femei
b) [ ] Accelerarea vârstei osoase
c) [x] Exfolierea epiteliului vaginal
d) [ ] Proliferarea miometriului
e) [ ] Instalarea caracterelor sexuale secundare

5) scazut Care din următoarele efecte este specific pentru FSH? 

a) [ ] Scade secreţia de testosteron  
b) [ ] Inhibă spermatogeneza  
c) [x] Induce spermatogeneza
d) [ ] Scade secreţia de dehidrotestosteron  
e) [ ] Are efect direct stimulator asupra celulelor Leydig

6) scazut Care din următoarele procese este caracteristic pentru faza foliculară a ciclului menstrual?  
a) [ ] Creşterea secreţiei endometriului  
b) [ ] Descuamarea endometriului
c) [x] Proliferarea endometriului
d) [ ] Creşterea temperatura bazală 
e) [ ] Reducerea conţinutul de apă şi sare  
 

 
7) scazut Care din următoarele metode de investigaţii NU este folosită pentru explorarea funcţiei
ovariene?
a) [ ] Aprecierea temperaturii bazale
b) [ ] USG organelor genitale
c) [x] Radiografia craniului
d) [ ] Determinarea nivelului de FSH şi LH  
e) [ ] Evaluarea concentraţiei de estrogen şi progesteron  

8) scazut Care sunt variaţiile nictimerale de secreţie a testosteronului?  

a) [ ] maximum 24.00, minim 12.00
b) [ ] maxim 20.00 – 22.00 şi minim 5.00 –  8.00
c) [x] maxim 5.00 – 9.00 şi minim 24.00 – 4.00
d) [ ] maxim 16.00 – 18.00 şi minim 2.00 –  3.00
e) [ ] maxim 14.00 şi minim 6.00  

9) scazut Care din afirmaţiile de mai jos este caraccteristică criptorhidiei?  

a) [ ] Este o tumoare testiculară  
b) [ ] Apare ca rezultat al traumtismului testiculelor
c) [x] Lipsa testiculelor în scrot
d) [ ] Nu necesită tratament 
e) [ ] Apare în perioada pubertară 

10) scazut Sexul fenotipic este confirmat de următoarele caracteristici, cu Excepţia:  

a) [ ] Tipul constituţional 
b) [ ] Specificul pilozităţii 
c) [x] Cromatina sexuală  
d) [ ] Distribuţia ţesutului adipos 
e) [ ] Musculatura, vocea

11) scazut Care din următoarele patologii NU determină hipogonadismul primar dobândit? 
a) [ ] Traumatismul testiculelor
b) [ ] Orhita postinfecţioasă 
c) [x] Adenoamele hipofizare
d) [ ] Ttratament cu radiaţie ionizantă 
e) [ ] Sifilisul, gonoreea

12) scazut Menstruaţiile cu durata mai mult de 7 zile se numesc:

a) [ ] Opsomenoree
b) [ ] Oligomenoree
c) [x] Polimenoree
d) [ ] Dismenoree
e) [ ] Amenoree

13) scazut Hipogonadismul primar feminin este determinat de:

a) [ ] Patologia hipotalamusului
b) [ ] Adenoamele hipofizare
c) [x] Patologia ovarelor
d) [ ] Hipotiroidie
e) [ ] Hiperprolactinemie

14) scazut Hipogonadismul secundar este determinat de:

a) [ ] Patologia ovarelor sau testiculelor
b) [ ] Disginezii gonadale
c) [x] Afecţiunile hipofizei 
d) [ ] Hipotiroidie
e) [ ] Hipocorticism

15) scazut Care din următoarele semne NU este caracteristic eunucoidismului?  

a) [ ] Torace scurt, membre lungi
b) [ ] Deficit de androgeni ori estrogeni
 

c) [x] Bolta palatină adâncă  

d) [ ] Se instalează în pubertate 
e) [ ] FSH, LH crescut

16)scazut Care din următoarele afirmaţii NU este caracteristică pentru sindromul olfacto -genital?
a) [ ] Hipogonadism prepubertar
b) [x] Hipostatură 
c) [ ] Deficit de gonadoliberină
d) [ ] Ginecomastie
e) [ ] Anosmie

17) scazut Următoarele afirmaţii caracterizează menopauza, Cu excepţia:  

a) [ ] Proces fiziologic
b) [x] Patologie hipotalamo-hipofizară 
c) [ ] Declinul funcţiei gonadice 
d) [ ] Apare frecvent la 45-55 ani
e) [ ] Datorat restructurării hipotalamo -hipofizo-ovariene

18) scazut  În hipogonadismul hipofizar se înregistrează următoarele valori hormonale, Cu excepţia: 
a) [ ] Gonadoliberina crescută  
b) [x] Prolactoliberină scăzută  
c) [ ] FSH, LH scăzuţi 
d) [ ] Estradiol ori testosteron scăzuti 
e) [ ] 17-KS scăzuţi 

19) scazut Care din următoarele este sinonimul sindromului ovarelor polichistice? 
a) [ ] Sindrom Parhon
b) [x] Sindrom Stein Levental
c) [ ] Sindrom Ciarri Fromel
d) [ ] Sindrom Laurens Moon Bidl
e) [ ] Sindromul Baraker Simonds

20) scazut Cariotipul în sindromul Turner de tip masculin este următorul: 

a) [ ] 47XXY
b) [ ] 47XYY
c) [ ] 45XO/46XX
d) [x] 45XO/46XY
e) [ ] 45XO/47XXX

21) scazut  În sindromul Klinefelter cariotipul prezintă următoarele modificări, Cu excepţia: 
a) [ ] 47XXY
b) [ ] 47XXY/46XY
c) [x] 46XY/ 47XYY
d) [ ] 48 XXXY
e) [ ] 49 XXXXY

22) scazut Care din următoarele date paraclinice NU confirmă diagnosticul de sindrom Klinefelter?: 
a) [ ] FSH foarte crescut
b) [ ] Testosteronul - limita inferioară a normalului  
c) [ ] LH - crescut sau normal
d) [ ] Azoospermie
e) [x] Gonadoliberina scăzută  

23) scazut Criptorhidia ectopică necesită următorul tratament: 

a) [ ] Gonadotropină corionică i/m  
b) [ ] Testosteron
c) [ ] Irigarea canalului inghinal cu coriogonină  
d) [x] Orhidopexie
e) [ ] Profazi

24) scazut Tratamentul sindromului ovarului polichistic include următoarele, Cu excepţia: 

 

a) [ ] Progestine
b) [ ] Clostilbeghit
c) [x] Hloditan, bromcriptin
d) [ ] Gonadotropină corionică  
e) [ ] Rezecţia cuneiformă a ovarelor  

25) scazut Care din remediile următoare NU este administrat în tratamentul sindromului ovarului
polichistic ?
a) [ ] Progestine
b) [ ] Clostilbeghit
c) [x] Bromcriptin
d) [ ] Gonadotropină corionică  
e) [ ] Rezecţia cuneiformă a ovarelor  

26) scazut Care din următoarele manifestări NU este caracteristic pentru andropauză ? 
a) [ ] Manifestări neurovegetative 
b) [x] Intensificarea reflexelor cremasteriene
c) [ ] Manifestări psiho-intelectuale
d) [ ] Rărirea pilozităţii sexuale 
e) [ ] Scăderea masei musculare

27) scazut Tratamentul andropauzei include următoarele, Cu excepţia: 

a) [ ] Tranchilizante
b) [ ] Omnadren
c) [x] Sustac
d) [ ] Vitamine
e) [ ] Anabolice steroidiene

28) mediu Care din următoarele afirmaţii sunt specifice testosteronului? 

a) [ ] Este secretat de celulele Sertoli
b) [x] Este secretat de celulele Leydig
c) [x] Este un hormon masculin
d) [ ] Circulă în sânge numai în stare liberă  
e) [ ] 17-OHCS sunt metaboliţii finali

29) mediu Celulele Leydig produc:

a) [ ] 17 - KC
b) [ ] 17 - OHCS
c) [x] Testosteron
d) [ ] Cortizol
e) [x] Dihidrotestosteron

30) mediu Care din semnele enumărate sunt specifice sindromului Turner? 
a) [ ] Este o patologie hipotalamo-hipofizară 
b) [ ] Este o variantă a hipogonadismului secundar  
c) [x] Reprezintă o formă a disgineziei gonadale  
d) [ ] Este o patologie ce afectează gonadele la pubertate  
e) [x] Este o dereglare a dezvoltării gonadelor în perioada embrionară

31) mediu Variaţiile nictemerale de secreţie a testosteronului sunt:  

a) [ ] Minimale intre orele 10 - 14.00
b) [x] Maximale intre orele 5.00 - 9.00
c) [ ] Maximale intre orele 14.00 - 18.00
d) [x] Minimale intre orele 24.00 - 4.00
e) [ ] Secreţie constantă în 24 de ore  

32) mediu Care din efectele enumărate sunt specifice progesteronului ?  

a) [ ] Temperatura bazală  
b) [x] Compartamentul sexual
c) [x] Toleranţa la glucoză  
d) [ ] Exfolierea epitelului vaginal
 

e) [ ] Secreţia endometrului  

33) mediu  În faza foliculară a ciclului mensrual se întregistreză următoarele valori hormonale: 
a) [x] Crescute predominant de FSH
b) [ ] Crescute de progesteron
c) [x] Crescute predominant de estradiol
d) [ ] Crescute de prolactină  
e) [ ] Scăzute de estradiol  

34) mediu Hipogonadismul hipogonadotrop poate fi declanşat de următoarele cauze: 

a) [ ] Sindrom adrenogenital
b) [x] Craniofaringiom
c) [ ] Parotită 
d) [x] Neuroinfecţie 
e) [ ] Disginezie gonadală  

35) mediu Hipogonadismul primar prepubertar este confirmat prin următoarele caracteristici:  
a) [ ] Semne de demasculinizare
b) [x] Habitus eunucoid
c) [x] Caractere sexuale absente ori slab dezvoltate
d) [ ] Morfotip neafectat
e) [ ] Accelerarea vîrstei osoase

36) mediu  În cazurile cu hipogonadism primar se înregistrează următoarele valori hormonale: 
a) [ ] Gonadoliberină scăzută  
b) [ ] Prolactina şi cortizolul crescuţi 
c) [x] FSH şi LH crescuţi 
d) [x] Estradiol sau testosteron scăzuţi  
e) [ ] Oxitocină, vazopresină cres cute

37) mediu Următoarele modificări patologice pot fi prezente in sidromul Turner: 

a) [x] Anomalii viscerale
b) [x] Bolta palatină ogivală  
c) [ ] Hirsutism
d) [ ] Statură normală 
e) [ ] Schelet disproporţional  

38) mediu Tactica tratamentului criptorhidiei veritabile constă în următoarele: 

a) [ ] Pergonal imediat după naştere  
b) [ ] Orhidopexia la pubertat
c) [x] Gonadotropină corionică de la vârsta de un an  
d) [ ] Profazi la 10 - 12 ani
e) [x] Orhidopexia până la vârsta  de doi ani

39) mediu Care sunt efectele caracteristice pentru androgeni?

a) [x] Favorizează eritropoieza  
b) [ ] Stimulează catabolismul proteic  
c) [x] Acţiune aterogenă  
d) [x] Creşte libidoul şi potenţa  
e) [ ] Nu influenţează dezvoltarea scheletului  

40) mediu Care din următorii hormoni aparţin estrogenilor?

a) [x] 17 beta estradiolul
b) [ ] Progesteronul
c) [ ] DHEAs
d) [x] Estrona
e) [x] Estriolul

41) mediu Care din următoarele afirmări sunt caracteristice pentru andropauză?  
a) [ ] Este o patologie hipotalamo-hipofizară 
b) [x] Este un proces fiziologic
 

c) [ ] Este rezultatul radioterapiei

d) [x] este un proces de involuţie fiziologică sexuală  
e) [x] este determinat de restructurarea axului hipotalamus- hipofiză-testicule

42) mediu Progesteronul stimulează: 

a) [ ] Peristaltismul tubar
b) [x] Secreţia endometrului 
c) [x] Temperatura bazală  
d) [ ] Proliferarea epitelului vaginal
e) [x] Proliferarea acinilor glandei mamare

43) mediu Care tipuri de hipogonadism există? 

a) [x] Primar
b) [ ] Acut
c) [x]Secundar
d) [ ] Subacut
e) [x] Terţiar  

44) mediu  În faza luteală a ciclului menstrual se înregistrează următoarele valori:  
a) [ ] Creşterea predominantă a prolactinei  
b) [x] Progesteron maximal crescut
c) [x] Raportul LH / FSH maximal crescut
d) [ ] FSH sub nivelul normal
e) [x] LH maximal crescut

45) mediu Diferenţierea sexuală înclude următoarele sexe:  

a) [x] Gonadal
b) [ ] Fenotipic
c) [x] Cromosomial
d) [ ] Genetic
e) [x] Psihosocial

46) mediu Tratamentul substitutiv în hipogonadismul feminin primar prepubertar urmăreşte: 

a) [ ] Restabilirea axului hipotalamo-hipofizar- ovarian
b) [x] Dezvoltarea semnelor sexuale secundare
c) [ ] Restabilirea ovogenezei
d) [x] Preîntâmpinarea instalării proporţiilor eunucoidiene  
e) [x] Dezvoltarea pilozităţii axilopubiene  

47) mediu  În tratamentul hipogonadismului masculin primar postpubertar sunt folosite următoarele
scheme:
a) [x] Sustanon 250 mg i/m la 2-3 săptămâni 
b) [ ] Metiltestosteron 50 mg i/m de 2 ori pe lună 
c) [ ] Omnadren 250 mg i/m de 2 ori pe săptămână  
d) [x] Testosteron enantat 200 mg i/m la 10 - 14 zile
e) [x] Testosteron implant 100 mg la 4-6 luni

48) mediu Tratamentul ciclic hormonal în hipogonadismul feminin se aplică: 

a) [ ] De la vîrsta de 11 - 12 ani
b) [x] De la vîrsta de 15 - 16 ani
c) [x] Se administrează estrogeni 21 zile + progestine 5 -7 zile (din ziua 15 - 17)
d) [ ] Exclusiv cu progestine
e) [x] Prezenţa endometrului e strict necesară  

49) mediu In sindromul Klinefelter pot fi determinate următoarele: 

a) [x] Penis bine dezvoltat
b) [x] Eunucoidism
c) [ ] Testicule bine dezvoltate
d) [x] Panicul adipos ginoid
e) [ ] Fertilitate păstrată 
 

 50) mediu Următoarele semne clinice pot fi prezente în sindromul Turner  

a) [x] Coarctaţie de aortă  
b) [x] Malformaţii renale 
c) [ ] Nanism disarmonic
d) [x] Surditate de percepţie  
e) [ ] Distrucţia şeii turceşti  

51) mediu  În sindromul Turner se administrează următoarele medicamente: 

a) [ ] Gonadotropina corionică  
b) [x] Hormon de creştere  
c) [x] Anabolice steroidiene
d) [ ] Profazi
e) [x] Estrogeni la pubertate

52) mediu Criptorhidia unilaterală netratată poate genera: 

a) [x] Malignizarea testiculului
b) [ ] Azoospermie
c) [x] Degenerarea ţesutului testicular  
d) [ ] Pubertat intirziat
e) [x] Necroza testiculară  

53) mediu Modificările paraclinice în sindromul ovarului polichistic sunt următoarele: 

a) [x] FSH scăzut ori normal
b) [ ] Scăderea estrogenilor de conversie periferică  
c) [x] LH crescut
d) [ ] Nivel crescut al proteinilor de transport
e) [x] Testosteron crescut

54) mediu In menopauză se înregistrează următoarele valori hormonale:  

a) [ ] Etiocolanolon scăz ut
b) [x] FSH, LH crescuţi 
c) [ ] 17 - KS scazuţi 
d) [x] Progesteron scăzut  
e) [x] Gonadoliberina crescută  

55) mediu Tratamentul hormonal în menopauză urmăreşte: 

a) [ ] Restabilirea menstrelor
b) [x] Profilaxia osteoporozei
c) [x] Efect protector faţă de ateroscleroză 
d) [ ] Restabilirea fertilităţii 
e) [x] Reducerea intensităţii manifestărilor vazomotorii.  

56) mediu Următoarele efecte sunt caracteristice androgenilor la pubertate:  

a) [x] Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
b) [x] Dezvoltarea muşchilor scheletici  
c) [x] Dezvoltarea laringelui
d) [ ] Involuţia timusului 
e) [x] Accelerarea vîrstei osoase
57) mediu Investigarea funcţiei testiculare include următoarele metode:  
a) [x] Vârsta osoasă 
b) [x] Testul cu clomifen
c) [ ] Testul cu pregnantriol
d) [x] Dozarea testosteronului, FSH, LH
e) [x] Biopsia testiculară 

58) mediu Următoarii factori stimulează secreţia de estradiol şi progesteron: 

a) [x] FSH pentru estradiol
b) [x] Gonadoliberina
c) [x] LH pentru progesteron
d) [x] Bioritm lunar
e) [ ] Bioritm ultradian
 

 
59) mediu  În perioada preovulatorie şi ovulatorie a ciclului menstrual se înregistrează: 
a) [x] Descărcare masivă de gonadoliberină preovulator  
b) [x] Descărcare masivă de FSH preovulator  
c) [x] Descărcare masivă de LH pre ovulator
d) [ ] Scade secreţia de estrogeni postovulator  
e) [x] Creşterea secreţiei progesteronului postovulator  

60) mediu Care din următoarele date sugerează un hipogonadism primar postpubertar ? 
a) [x] Azoospermie
b) [x] Gonadotropi serici crescuţi  
c) [ ] Eunucoidism
d) [x] Testiculi atrofici
e) [x] 17 - KS scăzuţi 

61) mediu Pentru sindromul Klinefelter pot fi caracteristice următoarele: 

a) [x] Ginecomastie
b) [ ] Disgenezia canalelor seminale intervine în perioada prenatală  
c) [x] Hialinizarea canalelor seminale intervine la pubertat
d) [x] Eunucoidism
e) [x] Morfotip sexual femenin

62) mediu Cariotipul în sindromul Turner varianta feminină poate fi următorul: 

a) [x] 45 XO / 46XX
b) [x] 45 XO / 47 XXX
c) [ ] 47 XXX / 46 XX
d) [x] 45 XO / 46 XX / 47 XXX
e) [x] 45 XO

63) mediu In sindromul Turner sunt prezente următoarele semne clinice: 

a) [x] Hipotrofie staturală 
b) [ ] Mameloane apropiate
c) [x] Urechi jos implantate
d) [x] „Pterigium coli" 
e) [x] Cubitus valgus

64) mediu Sindromul Prader-Labhart- Willi se caracterizează prin următoarele:  

a) [x] Obezitate
b) [x] Hipogonadism
c) [ ] Eunucoidism
d) [x] Retinită pigmentară 
e) [x] Deficit intelectual

65) mediu Investigaţiile paraclinice în criptohidia veritabilă pot fi: 

a) [x] Ecografia
b) [x] Tomografia computerizată  
c) [ ] Pneumosuprarenografia
d) [x] Cromafina sexuală  
e) [x] Biopsia testiculară 

66) mediu Hiperandrogenia in sindromul ovarului polichistic conduce la:

a) [x] Hipertricoză, hirsutism  
b) [x] Obezitate trunculară  
c) [x] Insulinorezistenţă 
d) [ ] Absenţa răspunsului la gonadoliberină  
e) [x] Fibroadenomatoză uterină  

67) mediu  În menopauza instalată se constată: 

a) [x] Hirsutism
b) [ ] Acumularea calciului оn oase  
c) [x] Deshidratarea tegumentelor
 

d) [x] Reducerea secreţ iei mucusului

e) [x] Incontinenţă urinară de efort

68) mediu Care din următoarele patologii pot determina hipogonadismul primar la bărbaţi 
a) [x] Sindromul Klinfelter
b) [ ] Adenomul hipofizar
c) [x] Tumori testiculare
d) [x] Parotita
e) [x] Traume ale testicolului

Sistemul hipotalamo-hipofizar

1) scazut Reglarea secreţiei hormonilor prin mecanismul "feed back" lung este realizat între:  
a) [ ] Hipotalamus şi hipofiză  
b) [x] Glanda periferică şi hipotalamus  
c) [ ] Neurohipofiză şi hipotalamus
d) [ ] Hipofiză şi hipotalamus 
e) [ ] Liberine şi statine 

2) scazut Secreţia ACTH-ului şi a cortizolului este maximală la ora:  

a) [x] 7.00
b) [ ] 23.00
c) [ ] 14.00
d) [ ] 18.00
e) [ ] 1.00

3) scazut Efectul biologic al STH-ului include stimularea:

a) [ ] Sensibilităţii la insulină 
b) [ ] Liposintezei
c) [x] Anabolismului proteic
d) [ ] Formării de uree 
e) [ ] Osteoclastelor

4) scazut Prolactina poate fi crescută în următoarele cazuri, cu Excepţia:  

a) [ ] În faza luteală 
b) [ ] În sarcină, alăptare
c) [ ] La nou născut  
d) [x] În insuficienţa de ADH 
e) [ ] În adenom eozinofil

5) scazut Care din următorii indici corespunde dimensiunii normale a şeii turceşti la maturi?  
a) [ ] 5 x 20 x 20 mm
b) [ ] 10 x 20 x 10 mm
c) [x] 6 x 8 x 10 mm
d) [ ] 5 x 10 x 5 mm
e) [ ] 5 x 15 x 20 mm

6) scazut  Adenoamele hipofizare hormonal active secretă preponderent:  

a) [ ] TSH
b) [x] PRL, STH
c) [ ] FSH, LH
d) [ ] ACTH
e) [ ] MSH

7) scazut Următoarele semne clinice sunt caracteristice acromegaliei, cu Excepţia:  

a) [ ] Cifoză 
b) [ ] Vertebre groase
c) [x] Visceromicrie
d) [ ] Artralgii
e) [ ] Tembrul vocii gros
 

 8) scazut Care este afirmaţia caracteristică acromegaliei ?  

a) [x] Macroadenom eozinofil
b) [ ] Îngustarea intrării în şeaua turcească  
c) [ ] Insuficienţă de STH 
d) [ ] Subţierea calotei craniene  
e) [ ] Involuţia şeii turceşti 

9) scazut Care semn nu este caracteristic pentru sindromul amenoree – galactoree ?

a) [ ] Adenom eozinofilic, galactoree
b) [ ] Surplus de PRL, hirsutism
c) [ ] Dismenoree, hipogonadism
d) [ ] Scădere de FSH, LH, ginecomastie  
e) [x] Caşexie, hipercorticism  

10) scazut Tratamentul sindromului hiperprolactinic poate include următoarele, cu Excepţia:  

a) [ ] Amantadină, Bromergon  
b) [ ] Bromcriptină, Pergolide  
c) [ ] L-DOPA, Vit. B6
d) [x] Dexametazon, Vit. C
e) [ ] Tamonefril, Parlodel

11) scazut Sindromul Parhon este caracterizat de indicele:

a) [ ] Na şi K seric crescut 
b) [ ] Poliurie, polidipsie
c) [x] Retenţie hidrică, edem cerebral  
d) [ ] Hiperosmolaritate serică  
e) [ ] Uree, creatinină, ACTH crescute  

12) scazut Nanismul hipofizar poate f i determinat de următoarea cauza:  

a) [ ] Hipotiroidie congenitală  
b) [ ] Sindrom adrenogenital
c) [ ] Modificări cantitative a cromozomului sexual  
d) [ ] Cretinizm
e) [x] Deficit de somatomedine

13) scazut Nanismul hipofizar se confirmă cu:  

a) [x] Testul cu insulină negativ  
b) [ ] Testul cu ACTH negativ
c) [ ] Testul cu tropafen pozitiv
d) [ ] ACTH crescut
e) [ ] Testul cu dexametazon negativ

14) scazut Tratamentul etiopatogenic al nanismului hipofizar poate include următoarele, cu Excepţia:  
a) [ ] Somatotropina
b) [ ] Adenomectomie hipofizară  
c) [ ] Corticosteroizi
d) [x] Somatostatină 
e) [ ] Gonadotropină corionică, L -tiroxină 

15) scazut Care este hormonul ce nu se modifică În sindromul Sheehan?  

a) [ ] ACTH
b) [x] Vazopresină  
c) [ ] FSH, LH
d) [ ] Prolactină 
e) [ ] TSH

16) scazut Sindromul Sheehan este determinat de:

a) [ ] Ictus cerebral
b) [ ] Meningită, encefalită 
c) [x] Necroză hipofizară postpartum 
 

d) [ ] Adenom hipofizar
e) [ ] Craniofaringiom

17) scazut Hemoragia postpartum, postavortum poate determina:

a) [ ] Sindromul Parhon
b) [ ] Sindromul Ciari-Frumel
c) [ ] Sindromul Moriac
d) [x] Sindromul Sheehan
e) [ ] Sindromul Ştein -Levental

18) scazut Care din următoarele manifestări nu este caracteristică pentru sindromul Simmonds:  
a) [x] Hipertensiune arterială  
b) [ ] Amenoree
c) [ ] Agalactie
d) [ ] Caşexie 
e) [ ] Nivelul scăzut de 17 - KC

19) scazut Care din următoarele manifestări nu este caracteristică pentru sindromul Simmonds:  
a) [x] Hiperpigmentarea
b) [ ] Hipotiroidie
c) [ ] Hipoglicemie
d) [ ] Hipocorticizm
e) [ ] Desexualizarea

20) scazut Hipoglicemia din insuficienţa hipofizară este rezultatul deficitului de:  
a) [ ] FSH, LH
b) [ ] ADH, oxitocină 
c) [ ] TSH, MSH
d) [ ] Prolactină 
e) [x] STH, ACTH

21) scazut Pentru boala Simmonds este caracteristic:

a) [x] Cortizol seric scăzut  
b) [ ] T3, T4 crescut
c) [ ] 17-OHCS şi 17-KS crescut
d) [ ] Hipernatriemie, hipokaliemie
e) [ ] Test cu gonadotropină negativ 

22) scazut Tratamentul sindromului Sheehan include administrarea:

a) [ ] Prolactinei
b) [ ] Agoniştii dopominei 
c) [ ] Insulinoterapia
d) [ ] Agoniştii serotoninei 
e) [x] Clucocorticoizi

23) scazut Următoarele afirmaţii privind originea diabetului insipid sunt adevărate, cu Excepţia:  
a) [ ] Nefrogenă 
b) [x] Cardiovasculară 
c) [ ] Neurogenă  
d) [ ] Congenitală  
e) [ ] Dobândită 

24) scazut Care din următoarele cauze conduce la instalarea diabetului insipid?
a) [ ] Surplusul de ADH
b) [ ] Hipovolemia
c) [ ] Hiperkaliemia îndelungată  
d) [x] Leziuni ale tijei hipofizare
e) [ ] Deficitul cronic de Ca

25) scazut Pentru diabetul insipid nefrogen dobândit este caracteristic:

a) [ ] Densitatea urinei crescută 
 

b) [ ] Terapie eficientă cu adiuretină  

c) [x] Răspuns renal scăzut la ADH  
d) [ ] Debut şi evoluţie acută  
e) [ ] Nivel scăzut de ADH 

26) scazut  Analiza urinei în diabetul insipid pune în evidenţă:  

a) [ ] Densitatea urinei peste 1010
b) [ ] Diureza scăzută  
c) [ ] Diureză crescută numai ziua  
d) [ ] Diureza crescută numai noaptea  
e) [x] Diureza permanent crescută

27) scazut Tratamentul diabetului insipid poate include următoarele, cu Excepţia:  

a) [ ] Adiurecrina
b) [x] Dexametazona
c) [ ] Lizin - vazopresina
d) [ ] Pituitrina
e) [ ] Diuretice tiazidice

28) scazut Tratamentul diabetului insipid poate include următoarele remedii, cu Excepţia:  
a) [ ] Clofibratul
b) [ ] Adiuretina
c) [x] Bromcriptina
d) [ ] Adiurecrina
e) [ ] Clorpropamida

29) scazut Sindromul adiposo-genital se manifestă mai frecvent la vârsta:  

a) [ ] 2 - 4 ani
b) [ ] 20 - 40 ani
c) [ ] 15 - 20 ani
d) [x] 6 -13 ani
e) [ ] peste 40 ani

30) scazut Care manifestare clinică poate fi prezentă în sindromul adiposo -genital?
a) [ ] Piele pal-albăstrue 
b) [ ] Semnul Hertohe
c) [ ] Hirsutism
d) [ ] Pubertate precoce
e) [x] Criptorhidie

31) scazut Tratamentul sindromului adiposo-genital poate include următorul remediu :

a) [ ] Parlodel
b) [ ] Insulina
c) [ ] Derivaţii sulfoniureiei 
d) [ ] Prednisolon
e) [x] Gonadotropina corionică 

32) scazut În boala Cushing are loc:

a) [ ] Hipoplazia zonei reticulare
b) [x] Hipersecreţia de ACTH  
c) [ ] Hipoplazia zonei fasciculate
d) [ ] Hiperplazia medulosuprarenală  
e) [ ] Hipoplazia suprarenalelor

33) scazut În etiologia bolii Cushing pot fi implicaţi următorii factori, cu Excepţia:  
a) [ ] Neuroinfecţiile 
b) [ ] Traumatismul psihic
c) [x] Obezitatea, tumorile suprarenale
d) [ ] Afecţiunile hipotalamo-hipofizare
e) [ ] Sarcină, avort, naştere 
 

 34) scazut Care din următoarele semne este caracteristic pentru Boala Cushing ?  
a) [ ] Hipotonie arterială permanentă  
b) [ ] Hipertrofia glandelor mamare la femei
c) [x] Obezitate disproporţională cu striuri
d) [ ] Diabet insipid
e) [ ] Vitiligo

35) mediu Care din următoarele semne NU este caracteristic pentru Boala Cushing?
a) [ ] Alopeţie la femei 
b) [x] Depigmentarea pielii
c) [ ] Peteşii 
d) [ ] Sindrom radicular
e) [ ] Stări depresive, psihoze  

36) scazut Care din următoarele manifestări clinice poate fi prezentă în Boala Cushing?  
a) [ ] Anemie
b) [ ] Îngroşarea calotei craniene  
c) [ ] Diabet zaharat tip 1
d) [x] Diabet zaharat steroid
e) [ ] Polichistoză renală  

37) scazut Tratamentul bolii Cushing poate include următoarele, cu Excepţia:  

a) [ ] Sulfat de magneziu
b) [ ] Ketaconazol
c) [ ] Bromcriptină 
d) [x] Dexametazon
e) [ ] Ciproheptadină  
38) scazut Care din următoarele mijloace NU se recomandă în tratamentul bolii Cushing ?  
a) [ ] Suprarenalectomie subtotală  
b) [ ] Radioterapie hipotalamo-hipofizară 
c) [x] Prednizolon
d) [ ] Adenomectomie hipofizară  
e) [ ] Biguanide

39) mediu Sindromul de şa turcească goală poate fi caracterizat de următoarele, cu Excepţia:  

a) [x] Caşexie, hirsutism
b) [ ] Defectul diafragmului şelar  
c) [ ] Tulburări de vedere, rinoree  
d) [ ] STH, ACTH serici scăzuţi  
e) [ ] Compresia, micşorarea hipofizei  

41) scazut Următoarele caracteristici sunt juste pentru sindromul de hipofiză izolată, cu Excepţia:  
a) [ ] Diabet insipid, scăderea vederii 
b) [ ] Insuficienţă adenohipofizară  
c) [ ] Galactoree
d) [ ] Lezarea tijei hipofizare
e) [x] Hipogonadism primar

42) mediu Celulele eozinofile ale hipofizei secretă  

a) [x] STH
b) [ ] ACTH
c) [x] Prolactină 
d) [ ] FSH, LH
e) [ ] TSH

43) mediu Locurile sintezei vazopresinei şi oxitocinei sunt:  

a) [x] Nucleele supraoptice
b) [ ] Neurohipofiza
c) [ ] Lobul intermediar hipofizar
d) [x] Nucleele paraventriculare
e) [ ] Nucleele ventrolaterale
 

 
44) mediu Secreţia vazopresinei e dependentă de:  
a) [ ] Concentraţia serică de K  
b) [ ] Activitatea simpato-adrenalică 
c) [x] Volumul sângelui circulant
d) [x] Presiunea osmotică  
e) [ ] Filtraţia glomerulară 

45) mediu ACTH-ul stimulează evident:

a) [ ] Zona glomerulară  
b) [x] Pigmentarea şi secreţia cortizolică  
c) [ ] Creşterea şi dezvoltarea medulosuprarenalei  
d) [x] Creşterea şi dezvoltarea zonei fasciculare şi reticulare  
e) [ ] Creşterea şi dezvoltarea întregii suprarenale

46) mediu  ACTH-ul stimulează direct:  

a) [ ] Secreţia catecolaminelor  
b) [ ] Liposinteza generalizată  
c) [x] Pigmentarea tegumentelor
d) [ ] Atrofia musculară 
e) [x] Lipoliza

47) mediu FSH-ul stimulează: 

a) [x] Spermatogeneza
b) [ ] Formarea corpului galben
c) [ ] Celulele Leidig
d) [x] Celulele Sertoli
e) [ ] Secreţia progesteronului  

48) mediu Tumorile hipofizare nesecretante sunt preponderent:

a) [ ] Bazofile
b) [x] Cromofobe
c) [x] Craniofaringiomul
d) [ ] Acidofile
e) [ ] Mixte

49) mediu  Acromegalia este caracterizată de: 

a) [ ] Vergeturi violacee
b) [ ] Hipotensiunea arterială  
c) [x] Diastem
d) [ ] Semnul "Mâna de madonă"  
e) [x] Proieminarea arcadelor sprâncenate

50) mediu Expansiunea supraselară a adenomului poate genera:  

a) [x] Edem cerebral
b) [ ] Eliminări nazale de licvor
c) [ ] Cataractă 
d) [ ] Glaucom
e) [x] Hemianopsie bitemporală  

51) mediu Gigantismul este caracterizat de:

a) [ ] Pubertate precoce, talie peste 2 m
b) [x] Cartilaje de creştere deschise  
c) [ ] Test pozitiv cu ACTH
d) [ ] Sinteză scăzută de STH  
e) [x] Creştere proporţionala a scheletului  

52) mediu Galactorea poate fi determinată de:  

a) [x] Hipotiroidie primară, pleurezie 
b) [ ] Hipertensiune arterială  
c) [ ] Hiperglicemie, hipogonadism
 

d) [x] Adenom hipofizar eozinofil

e) [ ] Sindromul Sheehan, Simmonds

53) mediu Nanismul hipofizar este caracterizat de:

a) [ ] Hiperglicemie, hipocolesterolemie
b) [ ] Reţinerea creşterii de la 7-8 ani
c) [x] Făt normoponderal  
d) [ ] Închiderea precoce a cartilajelor de creştere  
e) [x] Reţinerea creşterii de la 2 -3 ani

54) mediu Sindromul Sheehan este caracterizat de:

a) [x] Căderea părului axilo -pubian
b) [ ] Galactoree, hipertensiune arterială 
c) [x] Amenoree, depigmentare
d) [ ] Hirsutism, hiperglicemie
e) [ ] Astenie, tirotoxicoză 

55) mediu Tratamentul sindromului Sheehan la o femeie de 25 ani poate include:

a) [ ] Clomifen citrat
b) [x] Estrogeni - Progestine
c) [ ] Adiuretină, glucocorticoizi
d) [ ] Bromcriptină 
e) [x] Hormoni tiroidieni, glucocorticoizi

56)Mediu Care din următorii hormoni sunt vitali în terapia de substituţie a panhipopituitarismului?  
a) [ ] Gonadotropină 
b) [ ] Androgeni
c) [x] Glucocorticoizi
d) [x] Hormoni tiroidieni
e) [ ] Estrogeni-progestine

57) mediu Diabetul insipid neurogen poate fi caracterizat de:

a) [x] Debut brusc
b) [ ] Deficit primar de K
c) [ ] Răspuns renal scăzut la ADH  
d) [x] Nivel scăzut de ADH  
e) [ ] Hipocalciemie

58) mediu Sindromul adiposo-genital are următoarele sinonime:  

a) [ ] Sindromul adreno-genital
b) [x] Sindromul Babinschi-Frohlih
c) [ ] Sindromul Parhon
d) [x] Distrofie adiposo-genitală 
e) [ ] Sindromul Simmonds

59) mediu Sindromul Babinski-Frohlih poate fi caracterizat de:

a) [ ] Tirotoxicoză 
b) [ ] Hipogonadism primar
c) [x] Afectarea nucleelor ventromediale şi paraventriculare  
d) [ ] Hipocorticism
e) [x] Hipogonadism central şi obezitatea  

60) mediu Boala Cushing poate fi determinată de:  

a) [x] Adenom hipofizar bazofil
b) [ ] Adenom hipofizar eozinofil
c) [ ] Adenom corticosuprarenal
d) [x] Afectarea primară a hipotalamusului  
e) [ ] Adenom medulosuprarenal

61) mediu Depunerea de grăsime din boala Cushing este:  

a) [ ] Uniformă 
 

b) [ ] Preponderent pe membrele superioare, faţă  

c) [x] Facio - trunculară 
d) [ ] Preponderent pe fese şi membrele inferioare  
e) [x] Neuniformă 

62) mediu Manifestările Bolii Cushing pot include:

a) [ ] Hipoglicemie
b) [x] Amenoree secundară 
c) [ ] Sindromul adreno - genital
d) [x] Sindrom viril
e) [ ] Hipocorticism

63) mediu Craniofaringiomul poate fi caracterizat de:

a) [ ] Sindromul Parhon
b) [ ] Tirotoxicoză 
c) [x] Hemianopsie bilaterală  
d) [ ] Creşterea nivelului de somatomedine
e) [x] Retardare sexuală  

64) mediu Hipofiza e alcătuită din celule:  

a) [x] Acidofile
b) [ ] Cromafine
c) [x] Bazofile
d) [x] Cromofobe
e) [ ] Celule - C

65) mediu Mecanismele de reglare a sistemului endocrin sunt:

a) [ ] Limfogen
b) [x] Prin "feed back"
c) [x] Prin bioritm
d) [ ] Miogen
e) [x] Neurogen

66) mediu Sunt cunoscute următoarele liberine:  

a) [x] Gonadoliberina
b) [ ] Vasoliberina
c) [x] Tiroliberina
d) [x] Somatoliberina
e) [ ] Oxitocinliberina

67) Sunt cunoscuţi următorii hormoni inhibitori:  

a) [ ] Gonadostatina
b) [x] Prolactostatina
c) [x] Somatostatina
d) [ ] Corticostatina
e) [x] Melanostatina

68) mediu LH-ul stimulează: 

a) [x] Ovulaţia, formarea corpului galben  
b) [ ] Creşterea foliculului, secreţia estrogenilor
c) [x] Celulele Leidig, sinteza testosteronului
d) [x] Sinteza progesteronului
e) [ ] Celulele Sertoli, spermatogeneza

69) mediu Stadiile evolutive ale tumorii hipofizare sunt:

a) [ ] Transsfenoidal
b) [ ] Retrohiasmal
c) [x] Intrahipofizar
d) [x] Intraselar
e) [x] Invaziv
 

 70) mediu  Acromegalia este caracterizată de: 

a) [x] Pielea groasă, umedă  
b) [ ] Dispariţia cutelor tegumentare 
c) [x] Părul gros, aspru  
d) [ ] Facies de lună plină  
e) [x] Proieminarea arcadelor zigomatice

71) mediu  Acromegalia, asociată cu deficit de TSH este caracterizată de:  

a) [x] Bradicardie
b) [x] Somnolenţă 
c) [ ] Apetit crescut
d) [x] Tegumente uscate
e) [ ] Hipotensiune arterială  

72) mediu Tratamentul acromegaliei include:

a) [x] Adenomectomie transsfenoidală 
b) [ ] Radioiodterapie
c) [x] Adenomectomie transfrontală  
d) [x] Radioterapie
e) [ ] Adrenalectomie

73) mediu Care din următoarele remedii pot provoca g alactoree?

a) [ ] Hormonii tiroidieni
b) [x] Estrogenii
c) [ ] Bromcriptina
d) [x] Psihotropele
e) [x] Opiaceele

74) mediu Tratamentul prolactinomului include:

a) [ ] Derivaţi de sulfoniluree  
b) [x] Bromcriptina
c) [x] Adenomectomie transsfenoidală  
d) [ ] Adenomectomie transoccipitală  
e) [x] Cabergolina

75) mediu Nanismul hipofizar poate fi caracterizat de:

a) [x] Retardare sexuală  
b) [x] Acromicrie, splanhnomicrie
c) [ ] Tireotoxicoză 
d) [x] Hipotrofie staturoponderală armonică  
e) [ ] Tegumente groase, umede

76) mediu Sindromul Sheehan este caracterizat de:

a) [x] Tegumente subţiri, uscate, pal-depigmentate
b) [x] Insuficienţă secundară corticosuprarenală  
c) [ ] Insuficienţă primară gonadală  
d) [x] Insuficienţă secundară tiroidiană  
e) [ ] Hemianopsie bitemporală  

77) mediu Tratamentul insuficienţei adenohipofizare poate include:

a) [ ] Bromcriptina
b) [x] Androgeni
c) [x] Corticosteroizi
d) [ ] Ciproheptadină 
e) [x] Estrogeni - progestine

78) mediu Diabetul insipid este caracterizat de:

a) [x] Insuficienţă de eliberare, transport a ADH  
b) [ ] Alterarea toleranţei la glucoză  
c) [x] Poliurie, hipoizostenurie
d) [ ] Hiperhidratare
 

e) [x] Polidipsie, aglucozurie

79) mediu Sindromul Babinski-Froelih este determinat de:

a) [ ] Disginezii gonadale
b) [ ] Criptorhidie
c) [x] Neuroinfecţii 
d) [x] Traume craniocerebrale
e) [x] Infecţii intrauterine 

80) mediu Tratamentul sindromului adiposo-genital poate include:

a) [x] Testosteron după vârsta 16 ani  
b) [x] Estrogeni-progestine după vârsta 14 ani  
c) [ ] Estrogeni-progestine de la vârsta 10 ani
d) [x] Gonadotropină corionică  
e) [ ] Testosteron de la vârsta 6 ani

81) mediu  În boala Cushing pot fi prezente următoarele dereglări de metabolism:  
a) [x] Reţinere de Na şi apă  
b) [ ] Lipogeneză generalizată  
c) [x] Catabolismul proteic
d) [ ] Hipoglicemie
e) [x] Hipokaliemie

82) mediu Următoarele manifestări pot fi în Boala Cushing:  

a) [ ] Gastrite anacide
b) [x] Nefrolitiază 
c) [x] Dereglarea ciclului menstrual
d) [ ] Creşterea tensiunii arteriale pulsative  
e) [x] Ulceraţii gastrointestinale  

83) mediu Care din următorii indici  susţin diagnosticul de boala Cushing?  
a) [ ] P, K seric crescut
b) [x] Na, Cl seric crescut
c) [ ] Cortizol seric scăzut  
d) [x] 17-OHCS crescuţi, 17-KS crescuţi, androgenii crescuţi  
e) [x] ACTH seric crescut

84) mediu Pentru sindromul Nelson sunt caracteristice următoarele:  

a) [x] Insuficienţa corticosuprarenală primară  
b) [x] Adenom hipofizar secretant de ACTH
c) [ ] Depigmentarea tegumentelor
d) [ ] Distrofia adrenogenitală  
e) [x] Apare după adrenalectomia bilaterală  

85) mediu Care dintre urm ătorii hormoni sunt secretaţi de celulele bazofile ale hipofizei ?
a) [x] LH
b) [ ] Prolactină 
c) [x] FSH
d) [x] ACTH
e) [x] TSH

86) mediu Care din următorii factori stimulează secreţia de STH în normă ?
a) [x] Somn, stres
b) [x] Efort fizic
c) [x] Hipoglicemie
d) [ ] Hiperglicemie
e) [x] Somatoliberine

87) scazut Care din următoarele acţiuni sunt proprii prolactinei?

a) [x] Mamotropă 
b) [x] Luteotropă  
 

c) [x] Lactotropă 
d) [ ] Scade glicemia
e) [x] Scade gonadotropinele

88) mediu Care din următoarele procese sunt inhibate de hiperprolactinemie ?

a) [x] Spermatogeneza
b) [x] Sinteza de FSH
c) [x] Ovulaţia 
d) [x] Sinteza de LH
e) [ ] Lactaţia 

89) mediu care din următorii factori stimulează eliberarea prolactinei?

a) [ ] Hiperglicemia
b) [x] Efortul fizic
c) [x] Somnul, iritarea mameloanelor
d) [x] Stresul, neuralgia intercostala
e) [x] Actul sexual, "herpes zoster" toracal

89) mediu Care din următoarele acuze pot fi în  acromegalie ?

a) [x] Modificări de vedere  
b) [x] Dereglarea cicului menstrual
c) [ ] Hiperpigmentare, hipoglicemie
d) [x] Cefalee, dureri osteo-articulare
e) [x] Schimbarea exteriorului, creşterea în dimensiuni a plantelor, miinilor  

90) mediu În stadiile avansate a acromegaliei pot fi prezente:

a) [x] Diabet zaharat insulinorezistent
b) [x] Galactoree, hipotiroidie
c) [x] Guşă difuză, nodulară  
d) [x] Amenoree, impotenţă  
e) [ ] Tirotoxicoză, hipercorticism  

91) mediu Care din următoarele investigaţii au importanţă î n diagnosticul acromegaliei ?
a) [x] Nivelului bazal de STH
b) [ ] Testul cu ACTH
c) [x] Câmpul vizual
d) [x] Testul cu glucoză  
e) [x] Ro-grafia TC, RMN şeii turceşti  

92) mediu Care din următoarele remedii sunt folosite în tratamentul acromegaliei?  
a) [x] Octreotid
b) [x] Bromergon
c) [x] Parlodel
d) [ ] Gonadotropină corionică  
e) [x] Bromcriptină 

93) mediu Care din următoarele sunt sinonimele sindromului hiperprolactinic ?  

a) [ ] Sindromul adiposo-genital
b) [x] Sindromul Chiari-Frommel
c) [x] Sindromul galactoree - amenoree
d) [x] Sindromul lactaţiei persistente şi amenoree  
e) [x] Prolactinom

94) scazut Sindromul Simmonds poate fi de geneză:  

a) [x] Idiopatică 
b) [x] Infiltrativă, iatrogenă 
c) [x] Infecţioasă, posttraumatică  
d) [x] Tumorală, ischemică 
e) [ ] Somatică, reactivă 

95) mediu Care din următoarele mijloace terapeutice sunt folosite în tratamentul sindromului Simmonds ?
 

a) [x] Adaos de sare în alimentaţie 

b) [ ] Alimentaţia bogată în K 
c) [x] L-tiroxină 
d) [x] Retabolil
e) [x] Prednisolon

96) mediu Diabetul insipid poate fi determinat de:

a) [x] Lezarea nucleelor paraventriculare
b) [x] Lipsa reabsorbţiei tubulare de apă  
c) [x] Lezarea nucleelor supraoptice
d) [ ] Surplus de ADH
e) [x] Intervenţii chirurgical e in regiunea hipotalamo-hipofizara

97) scazut Care din următorii indici au valoare diagnostică în diabetul insipid?  
a) [x] Volumul urinei
b) [x] Osmolaritatea plasmatică 
c) [ ] Testul cu ACTH
d) [x] Densitatea urinei
e) [x] Osmolaritatea urinară  

98) mediu Proba cu restricţie hidrică în Diabetul Insipid generează:  

a) [ ] Creşterea densităţii urinare  
b) [x] Creştere hematocritului  
c) [x] Neschimbarea osmolarităţii urinei  
d) [x] Hipotonie, colaps
e) [x] Creşterea osmolarităţii plasmatice  

99) mediu În sindromul adiposo-genital pot fi prezente:

a) [x] Hipogonadism secundar
b) [x] Obezitate ginoidă  
c) [x] Pilozitate deficitară 
d) [x] Hipertensiune arterială  
e) [ ] Ginecomastie veritabilă  

100) mediu Sindromul adiposo-genital trebuie diferenţiat de:  

a) [x] Sindromul Prader - Willi
b) [x] Sindromul Barraker - Simmonds
c) [ ] Sindromul Simmonds, Sheehan
d) [x] Sindromul Morganii-Stiuart-Moreli
e) [x] Sindromul Lawrence-Moon- Bardel

101) mediu Boala Cushing este caracterizată de:  

a) [x] Gibozitate climacterică 
b) [ ] Tegumente îngroşate, umede  
c) [x] Osteoporoză 
d) [x] Hipotrofie musculară  
e) [x] Fracturi osoase frecvente

102) scazut Tegumentele în boala Cushing sunt:

a) [x] Cu strii purpurice
b) [x] Cu acnee, furunculoză 
c) [x] Marmorii
d) [ ] Groase
e) [x] Hiperpigmentate

103) mediu Care din următoarele semne paraclinice pot apărea în boala Cushing ?
a) [x] Colesterol seric crescut
b) [x] Fibrinogen seric crescut
c) [ ] Eritropenie, 17-OHCS crescuţi 
d) [x] Leucocitoză neutrofilă  
e) [x] Limfocito- şi eozinopenie  
 

 
104) mediu Craniofaringiomul poate fi caracterizat de:
a) [ ] Frecvenţă crescută la adulţi  
b) [x] Tumoare preponderent supraselară  
c) [x] Tumoare disembriogenetică  
d) [x] Compresia hiasmei optice
e) [x] Hidrocefalee

Obezitatea

1) scazut Care valori a indicelui masei corporale reprezintă masa corporală normală:  
a) [ ] 13,5 - 18,4
b) [x] 18,5 - 24,9
c) [ ] 25 - 29,9
d) [ ] 30 - 34,9
e) [ ] 35 - 39,9

2) scazut Obezitatea poate determina apariţia următoarelor patologii, cu Excepţia:  

a) [ ] Hipertensiune arterială  
b) [x] Diabet zaharat tip I
c) [ ] Diabet zaharat tip II
d) [ ] Cardiopatia ischemică  
e) [ ] Osteoartroză 

3) scazut Care din următoarele dereglări metabolice NU este specifică obezităţii?

a) [ ] Hipercolesterolemia
b) [ ] Hipernatriemia
c) [x] Hipocalciemia
d) [ ] Scăderea fibrinolizei  
e) [ ] Hiperuricemia

4) scazut Care din următoarele semne Nu este caracteristic sindromului Pikwik:  

a) [ ] Respiraţie îngreuiată  
b) [ ] Hipoventilare pulmonară  
c) [ ] Hipertrofia ventriculului drept
d) [x] Insomnie cronică  
e) [ ] Hipoxie cerebrală

5) mediu Care din următorele disfuncţii hipotalamice sunt implicate în instalarea obezităţii:  
a) [ ] Creşterea activităţii nucleelor ventro -mediale
b) [ ] Scăderea tonusului parasimpatic  
c) [x] Hipotonia nucleelor ventro-mediale
d) [x] Hipertonusul nucleelor ventro-laterale
e) [ ] Activarea sistemului simpato-adrenal

6) mediu Obezitatea poate fi caracterizată de următoarele dereglări, cu Excepţia:  

a) [x] Creşte nivelul seric al catecoleminelor
b) [ ] Nivel crescut al aldosteronului
c) [x] Hiperprolactinemie
d) [ ] Hiperinsulinism
e) [ ] Nivel scăzut de heparină 

7) mediu Clasificarea obezităţii include următoarele forme:  

a) [x] Primară 
b) [x] Secundară  
c) [ ] Terţiară 
d) [ ] Medulosuprarenală 
e) [x] Cerebrală 

8) mediu Care din următorii factori pot fi predispozanţi în obezitate:  

a) [x] Afectarea hipotalamusului
 

b) [ ] Abuzul de edulcorante
c) [x] Sedentarismul
d) [ ] Hiperestrogenia
e) [x] Hipercortizolemia
9) mediu Dereglările hormonale in obezitate pot fi:  
a) [x] Creşterea activităţii corticotrope  
b) [x] Scăderea activităţii tireotrope  
c) [ ] Creşterea activităţii somatotrope 
d) [x] Creşterea secreţiei hormonului antidiuretic (ADH -lui)
e) [x] Insulinorezistenţă  

10) mediu Obezitatea creşte riscul instalării următoarelor boli:  

a) [x] Spondiloza deformantă  
b) [x] Osteoporoza
c) [ ] Hipocorticismul primar
d) [x] Hiperaldosteronism secundar
e) [x] Nefrolitiaza

Parotidele

1) scazut Paratiroidele aberante pot fi găsite în următoarele locuri, cu Excepţia: 

a) La rădăcina limbii. 
b) Оn tiroidă. 
c) Оn pericard.
d) Оn timus.
e) Оn mediastinul anterior
2)Care din următoarele afirmaţii privind proteina calcipexă NU este adevărată? 
a) Se sintetizează în enterocit.  
b) Răspunde de absorbţia intestinală a Ca.  
c) Răspunde de absorbţia Ca în tubii renali.  
d) Sinteza ei este stimulată de 1,25 -dihidroxiholecalciferol.
e) Sinteza ei este dependentă de parathormon .

3) scazut Absorbţia intestinală a Ca scade sub influenţa: 

a) Hormonilor glucocorticoizi, tiroidieni.
b) Hormonilor sexoizi, anabolicelor steroidiene.
c) Mediului acid, excesului de Ca оn alimentaţie. 
d) Tireocalcitoninei, parathormonului
e) Vitaminei D3, proteinei calcipexa

4) scazut La nivel renal parathormonul scade:

a) Reabsorbţia Ca în tibii renali distali.  
b) Eliminarea urinară a bicarbonaţilor.  
c) Eliminarea urinară a P.  
d) Reabsorbţia P în tubii renali proximali.  
e) Dubla hidroxilare a vitaminei D.

5) scazut Care din următoarele afirmaţii privind rolulul Ca în organism NU este adevărată?
a) Creşte excitabilitatea senzitivo -senzorială. 
b) Scade excitabilitatea neuromusculară. 
c) Favorizează etapele coagulării sanguine.  
d) Influenţează permeabilitatea membranară.  
e) Este important in mineralizarea osoasă.  
6) Sindromul renal оn hiperparatiroidism se manifestă prin următoarele cu Excepţia: 
a) Poliurie hipostenurică.  
b) Litiatză renală.  
c) Nefrocalcinoză. 
d) Insuficienţă renală.  
 

e) Atonia vezicii urinare 

7) Un pacient cu hiperparartiroidism poate prezenta următoarele modificări, cu Excepţia: 

a) Ulcer gastric sau duodenal.
b) Reducerea taliei .
c) Opacifierea cristalinului.
d) Litiaza renală, biliară.  
e) Pancreatita, pancreocalcinoza.

8)Care din următzoarele manifestări Nu este caracteristică pentru hiperparatiroidism: 

a) ECG - scurtarea intervalului QT.
b) Hipotonia musculară.  
c) Sindroame radiculare.
d) Reflexele osteotendinoase crescute.
e) Stări depresive, astenie.  
9)Care din următoarele date paraclinice NU sunt caracteristice hipoparatiroidismului? 
a) Opacifierea cristalinului.
b) Calcifacarea ganglionilor bazali pe radiografia de craniu.
c) Hipercalciurie, hipofosfatemie.
d) Densificarea oaselor.
e) Alungirea segmentului QT pe ECG.

10)Efectul biologic al tireocalcitoninei constă în: 

a) Depozitarea Ca şi P în os. 
b)  Sporirea reabsorbţiei Ca şi P la nivelul tubilor renali distali.  
c) Micşotarea absorbţiei intestinale a Ca.
d) Inhibiţia rezorbţiei osoase .
e) Stimularea formării metabolitului activ al vitaminei D.  

11)Următoarele afirmaţii privind patogenia hiperparatiroidismului primar sunt adevărate, cu Excepţia: 

a)  Are loc o depolimerizare intensă a matriţei colagene a osului.  
b) Sunt activate predominant osteocitele.
c) Creşte concentraţia P seric .
d)  Are loc restructurare chistică a osului.  
e) Se оngustează canalul medular al oaselor lungi . 

12)Care din următoarele semne clinice şi paraclinice NU pledează pentru un hipoparatiroidism cronic: 
a) Tegumente uscate, dermatite.
b) Оncurbaţii femurale, tibiale .
c) Calcificarea ganglionilor bazali (pe radiografia de craniu).
d) Unghii friabile cu leuconihii.
e) Subţierea corticalei şi lărgirea canalului medular al oaselor lungi .
13)Care din următoarelor semne clinice sugerează o criză de tetanie hipocalciemică:  
a) Contracţii simetrice ale musculaturii striate.  
b) Pierderea conştiinţei.  
c) Spasm carpopedal.
d) Contracţii musculare nedureroase.  
e) Spasmul muşchilor extensori.  

14) Care din următoarele manifestări radiologice sunt caracteristice pentru hiperparatiroidism: 
a) Calcificarea ganglionilor bazali pe radiografia de craniu.
b)  Subţierea laminei dur e dentare.
c) Resorbţia subperiostală a falangelor proximale.  
d) Chisturi osoase, nefrocalcinoză.  
e) Densificarea calotei craniene

15)Care din următoarele semne clinice pledează pentru un hipeparatiroidism primar: 

a) Sete, poliurie, pierdere ponderală .
b) Crampe, fibrilaţii musculare. 
c) Slăbiciune generală şi musculară severă.  
 

d) Dureri оn oasele supuse presiunii, fracturi patologice.

e) Tegumente оngroşate, depigmentate.  

16)Următoarele afirmaţii privind criza hiperparatiroidiană sunt adevărate:  

a) Se instalează lent.  
b)  Apar greţuri, vome incoercibile, dureri acute abdominale.  
c) Se agravează insuficienţa renală cu trecere în coma uremică .
d) Scade temperatura corpului.
e) Pot fi hemoragii gastroinestinale, edem sau infarct pulmonar.

17) Cr iza hiperparatiroidiană impune următoarele măsuri terapeutice  

a) Hidratare masivă cu soluţie NaCl 0,9% (500 ml repetat).  
b) Sol. Relanii 2,0 ml i/m repetat
c) Forţarea diurezei cu sol. Furosemid 40 mg. i/v repetat.
d) Hidrocortizon hemisuccinat 100 mg. i/v repetat. 
e) Sol. Paratireoidini 100 un. i/m.

18)Următoarele date de laborator pledează în favoarea hiperparatireoidismului primar: 

a) Reacţia alcalină a urinei.  
b) Hidroxiprolina urinară cresută.  
c) Densitatea urinei crescută.  
d) Acizi sialici crescuţi. 
e) Scintigrama paratiroidiană cu Seleniu -Metionină pozitivă.

19)Următoarele semne clinice şi paracinice pledează pentru un hiperparatiroidism primar: 

a) Osteoporoza calotei craniene. 
b) Chisturi osoase оn oasele lungi. 
c) Tumori osoase brune cu mieloplaxe. 
d) Fracturi patologice cu calus vicios şi pseudoartroze .
e) Cacificarea ganglionilor bazali pe radiografia de craniu.

20)Care din următoarele preparate pot fi folosite оn tratamentul conservativ al hiperparatiroidismului

primar:
a) Glucocorticoizi.
b) Tahistin.
c) Calcitonina. 
d) Mitramicina. 
e) Trilonul B 

21)Criza de tetanie hipocalciemică impune următoarele măsuri terapeutice:  

a) Administrarea sol. Calciu clorat 10% 10-50 ml. i/v оn jet.
b) Sol. Paratiroidini 100 un i/m.
c) Sol Relanii 2,0 i/m. 
d) Sol. Plathiphillini 0,02% 2,0 i/m. 
e)  Sol Prednizoloni 30 mg. i/m.

22)Care din următoarele preparate sunt folosite în terapia tetaniei cronice: 

a) Calciu gluconat. 
b) Calcitonina.
c) Tahistina. 
d) Dihidrotahisterol. 
e) AT-10. 

Suprarenalele

1) scazut  Zona fasciculată a corticosuprarenalelor sintetizează predominant: 

a) [ ] Aldosteron
b) [ ] Androstendion
c) [x] Cortizol
d) [ ] Dopamină 
e) [ ] Dehidroepiandrosteron
 

 
3) scazut  Care din următoarele afirmaţii nu este proprie aldosteronului ?
a) [ ] E stimulat de sistemul renin angiotenzină  
b) [ ] Creşte natriul seric 
c) [ ] Creşte la hiperkaliemie şi hiponatriemie 
d) [x] Stimulează catabolismului proteic  
e) [ ] Creşte la vasodilatare şi orto statism

4) scazut  Care din următorii fermenţi nu influenţează sinteza hormonilor corticosuprarenali?

a) [x] Peroxidaza
b) [ ] 3beta-dehidrogenaza
c) [ ] 11 -hidroxilaza
d) [ ] 21 -hidroxileaza
e) [ ] Desmolaza

5) scazut  Care din următoarele efecte nu sunt proprii glucocorticoizilor?

a) [ ] Cresc retenţia de Na şi eliminarea K  
b) [ ] Cresc volumul sângelui circulant
c) [ ] Cresc filtraţia glomerulară 
d) [ ] Stimulează osteoclostele, parathormonul  
e) [x] Scad absorbţia intestinala de vit. D şi P 

6) scazut  17 - OHCS urinari sunt metaboliţii:

a) [ ] Adrenalinei
b) [x] Cortizolului
c) [ ] Aldosteronului
d) [ ] Dehidroepiandrosteronului
e) [ ] Testosteronului

7) scazut  Corticosteroizii inhibă: 

a) [ ] Secreţia gastrică acida
b) [ ] Cetogeneza hepatică  
c) [x] Secreţia de ACTH 
d) [ ] Lipoliza
e) [ ] Neoglucogeneza

8) scazut  Zona reticulară a corticosuprarenalei este stimulată de:  

a) [ ] Monoaminooxidază 
b) [ ] Hiperkaliemie şi hiponatriemie 
c) [ ] Sistemul renin - angiotenzină 
d) [x] ACTH
e) [ ] FSH şi LH 

9) scazut  Care din următoarele este p rodusul principal al descompunerii catecolaminelor ?

a) [ ] 17 - KS
b) [ ] Dofamina
c) [ ] 17 - OHCS
d) [ ] Tirozina
e) [x] Acidul vanil-mandelic

10) scazut   În care din următoarele afecţiuni este prezentă hiperpigmentarea tegumentelor ? 
a) [ ] Sindrom Cushing
b) [ ] Hipotiroidie
c) [x] Boală Addison  
d) [ ] Sindrom Seehan
e) [ ] Craniofaringiom

11) scazut  Suprarenalectomia bilaterală este urmată de: 

a) [ ] Hipernatriemie
b) [x] Hipotensiune arterială  
c) [ ] Hipopotasiemie
 

d) [ ] Alcaloză 
e) [ ] Hiperglicemie

12) scazut  Boala Addison NU poate fi rezultatul:

a) [x] Ischemiei adenohipofizară  
b) [ ] Tuberculozei
c) [ ] Amiloidozei
d) [ ] Dereglării autoimune adrenale
e) [ ] Suprarenalectomiei bilaterale

13)scazut Boala Addison severă Nu este caracterizată de:  

a) [ ] Greaţă, vomă 
b) [ ] Diaree, hiperpigmentare
c) [x] Hipertensiune arterială  
d) [ ] Crize addisoniene
e)[ ] Efect terapeutic: dieta +gluco + mineralocorticoizi

14) scazut  Melanodermia din boala Addison este determinată de hipersecreţia de: 
a) [ ] Androstendiol
b) [ ] Aldosteron
c) [ ] Cortizol
d) [ ] FSH, LH
e) [x] ACTH

15) scazut  Melanodermia din boala Addison are următoarele caracteristici cu Excepţia: 
a) [ ] Se accentuează în decompensarea bolii  
b) [x] Este mai pronunţată pe zonele acoperite  
c) [ ] Este prezentă  pe liniile palmare
d) [ ] Interesează mucoasele  
e) [ ] Este mai pronunţată p e cicatrice, areole

16) scazut  Boala Addison nu este caracterizată de : 

a) [ ] Hipotrofie şi crampe musculare  
b) [ ] Întunecarea culorii părului  
c) [x] Creşterea masei corporale  
d) [ ] Vertij, stări de lipotimie
e) [ ] Cord mic, zgomote cardiace surde

17) scazut  Pentru Boala Addison nu este caracteristic: 

a) [ ] Astenie, oboseală  
b) [ ] Scăderea atenţiei, memoriei, apatie  
c) [x] K seric scăzut, raportul Na/K peste 30  
d) [ ] Anemie, eozinofilie
e) [ ] Hipoglicemie, acidoză  

18) scazut  Insuficienţa corticosuprarenală acută nu se poate dezvolta în următorul caz:  

a) [ ] Suprarenalectomie fără hormono subsitutuţie  
b) [x] Sindromul Cushing netratat
c) [ ] Sindromul adrenogenital
d) [ ] Traume şi hemoragii suprarenale  
e) [ ] Boala Addison netratată 

19) scazut  Insuficienţa corticosuprarenală acută NU poate fi declanşată de factorul: 

a) [ ] Stres psihic, infecţios 
b) [ ] Corticoterapie îndelungată brusc întreruptă  
c) [ ] Efort fizic, psihic, arşită, frig 
d) [ ] Diuretice, intoxicaţii, infecţii 
e) [x] Dieta hipersodată  

20) scazut Care din următoarele NU este obiectiv al terapiei crizei addisoniene ?
 

a) [ ] Înlăturarea factorului etiologic  

b) [x] Terapia de deshidratare
c) [ ] Echilibrarea cortizolemiei
d) [ ] Corectarea tulburărilor electrolitice
e) [ ] Corectarea hipoglicemiei

21) scazut  Care din următoarele este cea mai frecventă formă de sindrom adrenogenital?  
a) [ ] Grăsoasă (lipoidă)  
b) [ ] Cu pierdere de sare
c) [x] Virilizantă pură 
d) [ ] Virilizantă cu pierdere de sare  
e) [ ] Hipertonică 

22) scazut  Care din următoarele caracteristici NU este proprie formei virilizante pure a sindromului
adrenogenital ?
a) [x] Deficit total de 21 - hidroxilază 
b) [ ] Hipersecreţie de androgeni, ACTH  
c) [ ] Hiposecreţie de cortizol, aldosteron
d) [ ] Pseudohermafroditism feminin
e) [ ] Maturizare sexuală precoce, talie joasă  

23) scazut  Hipercortizolismul nu determină următoarea modificare: 

a) [ ] Striuri purpurice 
b) [x] Diabet zaharat tip I
c) [ ] Osteoporoză 
d) [ ] Amenoree secundară  
e) [ ] Peteşii 

24) scazut  Următoarea modificare nu caracterizează sindromul Cushing: 

a) [ ] Ulcere gastro-duodenale
b) [ ] Tasare vertebrală  
c) [ ] Nefrolitiază 
d) [ ] Hipertensiune arterială  
e) [x] Osteită fibrochistică 

25) scazut  Sindromul Cushing nu poate fi confirmat de: 

a) [ ] 17 - OHCS urinari crescuţi 
b) [ ] ACTH plasmatic scăzut 
c) [x] Test cu dexametazon pozitiv
d) [ ] Hipercortizolemie
e) [ ] Atrofia unei suprarenale

26) scazut  Hipercorticismul poate determina următoarea complicaţie: 

a) [x] Tromboembolie, hemoragie 
b) [ ] Comă hipoglicemică 
c) [ ] Eritropenie
d) [ ] Hipotensiune, colaps
e) [ ] Criză tireotoxică 

27) scazut  Care din următoarele semne NU este specifică a ndrosteromului ?

a) [x] Scăderea masei musculare
b) [ ] Chelie pe cap
c) [ ] Virilizare
d) [ ] Hipertrofia clitorului la femei
e) [ ] Hipersecreţie de androgeni, 17 -CS urinari crescuţi 

28) scazut  Care din următoarele semne nu este propriu Sindromului Conn ?
a) [ ] Hipertensiune arterială sistolo-diastolică 
b) [ ] Hipotensiune ortostatică  
c) [ ] Astenie musculară, paralizii  
d) [x] Edeme pronunţate  
 

e) [ ] Polidipsie, poliurie

29) scazut  Care din următoarele modificări NU pledează pentru sindromul Conn?
a) [ ] Hipokaliemia 
b) [ ] Hipernatriemia
c) [ ] Alcaloza metabolică  
d) [ ] Aldosteron crescut
e) [x] Renină plasmatică cu activitate crescută  

30) scazut  Care din următoarele modificări pledează pentru sindromul Conn: 

a) [ ] Hipokaliuria
b) [ ] Na/K seric scăzut 
c) [ ] Hipoglicemia
d) [ ] Hipermagneziemia, hipocloremia
e) [x] Tetrahidroaldosteron crescut

31) scazut  Hiperaldosteronismul secundar NU este determinat de: 

a) [ ] Dieta hiposodată, hipovolemie  
b) [ ] Contraceptive,furosemid
c) [ ] Ciroza cu ascită, tumora reninsecretoare
d) [ ] Afectarea rinichilor, sarcina
e) [x] Rehidratare, hipervolemie

32) scazut  Tratamentul sindromului Conn nu include următorul preparat: 

a) [x] Bromergon, Bromcriptină  
b) [ ] Spironolacton, limitarea Na
c) [ ] Amilorid C, Cisplatina
d) [ ] Captopril, Enalapril
e) [ ] Preparate de Kaliu

33) scazut  Următoul semn clinic NU pledează pentru feocromocitom: 

a) [ ] Cefalee, tulburări de vedere 
b) [ ] Transpiraţii, palpitaţii cardiace 
c) [ ] Scădere în greutate, greaţă, vomă  
d) [x] Apetit scăzut, diaree  
e) [ ] Iritabilitate, tremurături, spaimă 

34) scazut  Următoarul semn clinic NU caracterizează feocromocitomul: 

a) [ ] Dureri precordiale, toracale, abdominale
b) [x] Micţiuni rare, hipotermie 
c) [ ] Constipaţie, senzaţie de căldură  
d) [ ] Dispnee, parestezii
e) [ ] Sete exagerată, diureza crescută  

35) scazut  Care din următoarele semne NU este caracteristic c rizei din feocromocitom ?
a) [ ] Debut brutal, frică, cefalee 
b) [ ] Palpitaţii, cardiace, aritmii, dispnee  
c) [x] Apatie, somnolenţă,
d) [ ] Răcirea, transpirarea membrelor  
e) [ ] Creşterea TA, valuri de căldură 

36) scazut  Care din următorii indici de laborator NU este specific feocromocitomului? 
a) [x] Metanefrina, acidul vanilmandelic scăzuţi în sânge şi urină  
b) [ ] Adrenalina, noradrenalina crescute în ser şi urină  
c) [ ] Eritro-, leuco-, limfocitoză 
d) [ ] Hiperglicemie, hipercolesterolemie
e) [ ] Metabolism bazal crescut

37) scazut Care din următoarele afirmaţii NU este adevărată pentru t ratamentul feocromocitomului ?
a) [ ] Fentolamină, Tropafen,  
b) [ ] Beta-adrenalblocante după administrarea de Alfa -adrenoblocante
 

c) [ ] Dopegyt, propranolol
d) [ ] Nifedipin, digitalice
e) [x] Beta-adrenoblocante, apoi Alfa-adrenoblocante

38)scazut Care din următoarele situaţii NU determină creşterea cortizolului plasmatic ? 

) [ ] Stresul acut sever  
a 
b) [ ] Etilism
c) [ ] Boala şi sindromul Cushing  
d) [x] Sindromul adrenogenital
e) [ ] Secreţia ectopică de ACTH  

39) mediu  Medulosuprarenalele sintetizează:  

a) [ ] Androstendiol
b) [ ] Cortizol
c) [x] Noradrenalină 
d) [ ] Aldosteron
e) [x] Adrenalină 

40) mediu  Adrenalina determină: 

a) [x] Creşterea TA sistolice 
b) [ ] Creşterea TA diastolice  
c) [x] Creşterea TA pulsatile  
d) [ ] Relaxarea uterului
e) [ ] Spasmarea bronhiilor

41) mediu  Deficitul de androgeni corticosuprarenali din boala Addison determină: 

a) [ ] Creşterea neoglucogenezei  
b) [ ] Mărirea sânilor, ovarelor  
c) [x] Scăderea anabolismului proteic  
d) [x] Pilozitate axilo - pubiană rară  
e) [ ] Stimularea lipogenezei

42) mediu  Boala Addison poate avea evoluţie: 

a) [ ] Tranzitorie
b) [ ] Latentă 
c) [x] Tipică 
d) [ ] Benigna
e) [x] Atipică 

43) mediu  În boala Addison sunt prezente: 

a) [ ] Hipertonie musculară, hiperkinezie  
b) [x] Astenie, pierdere ponderală 
c) [ ] Apetit crescut, gastrite hiperacide
d) [x] Filtraţie glomerulară scăzută, oligurie  
e) [ ] Cardiomegalie, edeme

44) mediu  Confirmă prezenţa bolii Addison: 

a) [x] QRT de amplitudine redusă, T alungit  
b) [ ] Aldosteron seric crescut
c) [x] Cortizol seric scăzut, ACTH crescut 
d) [ ] 17 - OHCS şi 17 KS crescuţi în urină  
e) [ ] Creşterea 17-OHCS şi 17KS în testul cu ACTH  

45) mediu  Insuficienţa corticosuprarenală secundară este însoţită de:  

a) [ ] Hipertensiune arterială  
b) [ ] Cortizol seric crescut 
c) [x] Depigmentare
d) [ ] ACTH seric crescut
e) [x] Test cu ACTH pozitiv

46) mediu  Care din indicii serici enumeraţi sunt preponderent scăzuţi în criza addisoniană: 
 

a) [x] Cortizolul
b) [x] Aldosteronul
c) [ ] Testosteronul
d) [ ] Catecolaminele
e) [ ] Potasiul

47) mediu  Insuficienţa corticosuprarenală acută poate fi confirmată de:  

a) [ ] Scăderea ureei serice, alcaloză  
b) [x] Hiponatriemie, hiperkaliemie
c) [ ] Raport Na/K seric peste 30
d) [ ] Hiperglicemie, eozino-, limfopenie
e) [x] Cortizol seric şi 17 -OHCS urinari scăzuţi  

48) mediu Care din patologiile enumărate se manifestă cu hipertensiune arterială ?  

a) [ ] Boala Adisson
b) [x] Sindromul Cushing
c) [ ] Sindromul Nelson
d) [ ] Insuficienţa corticosuprarenală acută  
e) [x] Sindromul Conn

49) mediu  Hipercortizolismul determină următoarele modificări: 

a) [x] Osteoporoză 
b) [ ] Obezitate ginoidă  
c) [x] Fragilitate vasculară 
d) [ ] Îngroşarea tegumentelor  
e) [ ] Hipertrofie musculară  

50) mediu  În sindromul Cushing pot fi înregistrate următoarele modificări: 

a) [ ] Hipotensiune arterială  
b) [ ] Vergeturi pale
c) [x] Hirsutism, acnee
d) [ ] Hiperpigmentare
e) [x] Psihoze, depresii, suicid

51) mediu  Care din următoarele semne clinice şi paraclinice sunt caracteristice p entru androsterom? 
a) [ ] Pseudohermafroditism la bărbaţi  
b) [x] Sindrom virilic la femei
c) [ ] Scăderea masei musculare  
d) [x] 17-KS urinari crescuţi 
e) [ ] Creşterea masei ţesutului adipos  

52) mediu  Sindromul Conn este caracterizat de:

a) [x] Tumoare a zonei glomerulare
b) [ ] Tumoare medulosuprarenală  
c) [x] Hiperaldosteronism primar
d) [ ] Retenţie marcată de potasiu  
e) [ ] Hiperaldosteromism secundar

53) mediu  Feocromocitomul este: 

a) [ ] Tumoare corticosuprarenală  
b) [x] Tumoare medulosuprarena lă 
c) [ ] Caracterizat de hipercorticism
d) [x] Caracterizat de hipersecreţie catecolaminică  
e) [ ] Caracterizat de hipotensiune stabilă  

54) mediu  Feocromocitomul se mai numeşte: 

a) [x] Feocromocitoblastom
b) [ ] Androsterom
c) [ ] Corticoestrom
d) [ ] Glucosterom
e) [x] Cromafinom
 

 
55) mediu  Tegumentele în feocromocitom pot fi:
a) [ ] Groase, icterice
b) [x] Reci, cu piloerecţie 
c) [ ] Pale, uscate
d) [x] Marmorate cu acrocianoză  
e) [ ] Groase, cu vergeturi violacee

56) mediu  Care din următoarele probe dinamice pot confirma feocromocitomul: 
a) [x] Cu histamină 
b) [ ] Cu dexametazon
c) [ ] Cu ACTH
d) [ ] Cu tiroliberină 
e) [x] Cu tropafen

57) mediu  Sunt cunoscute următoarele zone a corticosuprarenalelor: 

a) [x] Fasciculată 
b) [ ] Medulară  
c) [x] Reticulară 
d) [ ] Corticală 
e) [x] Glomerulară 

58) Care din următorii hormoni NU sunt sintetizaţi în zona glomerulară ?

a) [x ] Androstendion
b) [x] Cortizol
c) [ ] Deoxicorticosteron
d) [x] Testosteron
e) [ ] Aldosteron

59) mediu  Androgenii corticosuprarenali stimulează: 

a) [ ] Maturizarea foliculului ovarian
b) [ ] Celulele Sertoli
c) [x] Pubertatea la băieţi  
d) [x] Pubertatea la fete
e) [x] Pilozitatea axilo-pubiană, libidoul la femei  

60) mediu  Catecolaminile pot stimula: 

a) [x] Vasoconstricţia tegumentară  
b) [x] Hipertensiunea arterială  
c) [ ] Scăderea glicemiei  
d) [x] Hipersudoraţia 
e) [ ] Liposinteza

61) mediu  În boala Addison de geneză autoimună frecvent se întâlnesc: 

a) [ ] Suprarenale mari, cu calcifieri
b) [x] Suprarenale mici sau de dimensiuni normale
c) [ ] Mucoasele violacee, hirsutism
d) [x] Vitiligo, astm bronşic 
e) [x] Hipoparatiroidism, hipotiroidie

62) mediu  Lipsa mineralocorticoizilor din boala Addison determina:

a) [x] Scăderea reabsorbţiei de Na,  Cl
b) [ ] Anasarca, edem cerebral
c) [x] Reducerea eliminării de K  
d) [ ] Hiperhidratare extracelulară 
e) [x] Deshidratarea extracelulară  

63) mediu  Boala Addison, gravitate medie, este caracterizată de:

a) [x] Hiperpigmentare
b) [ ] Crize addisoniene
c) [ ] Efect terapeutic: dieta+mineralocorticoizi
 

d) [x] Diaree, rareori constipaţii  

e) [x] Efect terapeutic: dieta + glucocorticoizi

64) mediu  În boala Addison pot fi prezente:

a) [ ] Colelitiaza , nefrolitiaze
b) [x] Ulcere gastro - duodenale
c) [x] Poftă de sare, greaţă, vome  
d) [ ] Gastrite hiperacide
e) [x] Puls filiform, frecvent

65) mediu  Insuficienţa corticosuprarenală acută poate fi caracterizată de:  

a) [x] Tegumente reci, transpirate
b) [x] Cianoză, hiperpigmentare  
c) [ ] Contracţii cardiace accentuate
d) [x] Greaţă, vomă, diaree  
e) [ ] Hipertensiune arterială  

66) mediu  Variantele evoluţiei clinice a insuficienţei corticosuprarenale acute sunt:  

a) [x] Neuro - psihică 
b) [ ] Pulmonară 
c) [x] Cardiovasculară  
d) [ ] Nefrotică 
e) [x] Abdominală 

67) mediu  Tratamentul insuficienţei corticosuprarenale acute poate include: 

a) [x] Sol. Hidrocortizon i/venos
b) [x] Sol. DOCA i/ muscular
c) [ ] Sol. Sulfat de magneziu
d) [x] Sol. Glucoză 5% i/venos 
e) [ ] Sol. KCl i/venos

68) mediu  Boala Addison este caracterizată de:  

a) [ ] Hipertensiune arterială  
b) [x] Piele cu hiperpigmentare
c) [x] Întunecarea părului la culoare  
d) [ ] Mucoase depigmentate
e) [x] Cord mic „în picătură”  

69) mediu  Pentru sindromul Cushing sunt adevărate următoarele afirmaţii: 

a) [x] Este un adenom corticosuprarenal
b) [ ] Este consecinţa hipersecreţiei de ACTH  
c) [x] Este un hipercortizolism autonom
d) [x] Este, de regulă, un glucostreom solitar unilateral
e) [ ] Este consecinţa deficitului de 3beta - dehidrogeneză 

70) mediu  Creşterea cortizolului plasmatic poate apare în următoarele cazuri: 

a) [x] Alcoolism, ciroze-cancer
b) [x] Boala şi sindromul Cushing  
c) [ ] Sindroamele adrenogenitale
d) [ ] Sindromul Conn
e) [x] Secreţia ectopică de ACTH  

71) mediu  Androsteromul evoluiază cu următoarele semne clinice:  

a) [ ] Ginecomastie
b) [x] Virilizare
c) [x] Creşterea masei musculare
d) [x] Hipertrofia clitorului
e) [ ] Eunucoidism

72) mediu  Tratamentul tumorilor corticosuprarenale poate include:

a) [x] Adenom sau suprarenalectomie
 

b) [ ] Ro-terapie hipotolamo-hipofizară 
c) [x] Hloditan, ketoconazol
d) [ ] Parlodel, bromcriptină  
e) [x] Hidrocortizon postoperator

73) mediu  Sindromul Conn poate fi confirmat de:

a) [ ] Testul cu dexametazon
b) [x] Testul încărcării cu sare  
c) [ ] Testul cu Histamină  
d) [x] Testul cu captopril
e) [x] Testul cu spironolactonă  

74) mediu  Feocromocitomul poate fi:

a) [x] Sporadic, familial
b) [ ] Neuropsihic, autoimun
c) [ ] Cardio-vascular, periferic
d) [x] Benign, malign
e) [x] Paroxistic, permanent, asimptomatic

75) mediu  Feocromocitomul cu hipersecreţie de adrenalină poate fi caracterizat de:  

a) [ ] Hipertensiune arterială stabilă cu bradicardie  
b) [x] Hipertensiune arterială cu trecere în colaps  
c) [ ] Normotensiune arterială  
d) [x] Hipotensiune ortostatică  
e) [x] Tahicardie

76) mediu  Feocromocitomul poate determină următoarele complicaţii: 

a) [x] Edem pulmonar cu hemoptizie
b) [x] Aritmii, infarct, ictus
c) [ ] Nefrolitiază 
d) [ ] Astm bronşic 
e) [x] Hemoragii cerebrale

77)mediu  Hormonii corticosuprarenali derivă din: 

a) [x] Colesterol
b) [x] Pregnenolon
c) [x] 17-OH Pregnenolon
d) [x] Dehidroepiandrosteron
e) [ ] Gamaglobuline

78) mediu  Secreţia cortizolului este stimulată prin: 

a) [x] Mecanismul feed-back
b) [x] Stres, durere
c) [ ] Hiperglicemie
d) [x] Ritm circadian
e) [x] ACTH

79) mediu  Următoarele afirmaţii despre boala Addison sunt adevărate: 

a) [x] Este distrucţia ambelor corticosuprarenale  
b) [ ] Este consecinţa dificitului de  ACTH
c) [x] Este un deficit de hormoni corticosuprarenali
d) [x] Este insuficienţa corticosuprarenală primară, cronică  
e) [x] Determină exces de ACTH  

80) mediu  Lipsa cortizolului din boala Addison determină: 

a) [ ] Creşterea anabolismului proteic  
b) [x] Anaciditate gastrică 
c) [x] Scăderea imunităţii  
d) [x] Hipoglicemia
e) [x] Scăderea filtraţiei glomerulare  
 

81) Pielea în cazurile cu boala Addison este:

a) [x] Rece
b) [x] Uscată 
c) [ ] Elastică 
d) [x] Deshidratată 
e) [x] Subţire 

82) mediu  În boala Addison se înregistrează frecvent: 

a) [x] Întârzierea pubertăţii, scăderea libidoului  
b) [x] Hipoplasia organelor genitale
c) [x] Bronşite, pneumonii  
d) [ ] Pilozitate abundentă  
e) [x] Tuberculoză, pleurezii  

83) mediu  Diagnosticul diferenţial al bolii Addison se face cu:

a) [x] Sindromul Nelson
b) [x] Porfiria
c) [x] Hemocromatoza
d) [ ] Sindromul Parhon
e) [x] Ciroza biliară 

84) mediu  Tratamentul bolii Addison poate include următoarele: 

a) [x] Alimentaţia bogată în Na, proteine, vitamine  
b) [x] Limitarea K din alimentaţie 
c) [ ] Alfa, Beta adrenoblocante, insulină  
d) [x] Sol. Glucoză, DOCA 
e) [x] Hidrocortizon, prednizolon

85) mediu  Insuficienţa corticosuprarenală acută poate fi caracterizată de:  

a) [x] Dureri abdominale
b) [ ] Cardiomegalie, edem pulmonar
c) [x] Oligurie
d) [x] Puls frecvent, filiform
e) [x] Hipotensiune arterială  

86) mediu  Nivel crescut de ACTH poate fi înregistrat în următoarele cazuri: 

a) [x] Sindromul Nelson
b) [x] Boala Cushing
c) [ ] Sindromul Cushing
d) [x] Boala Addison
e) [x] Adenom adrenocorticotrop

87) mediu  Pentru sindroamele adrenogenitale sunt caracteristice:

a) [x] Hiperplasie corticosuprarenală  
b) [x] Deficit enzimatic autosom recisiv
c) [x] Defectarea sintezei de corticosteroizi
d) [ ] Deficit de ACTH
e) [x] Afectarea sexualizării  

88)mediu  Tratamentul sindromului adrenogenital poate include:

a) [x] DOCA, Sol. Glucoză 
b) [x] Prednizolon, dexametazon
c) [ ] Parlodel, bromcriptină  
d) [x] Estrogeni sau androgeni
e) [x] Mascarea clitorisului, plastia de vagin

89)mediu Hipercortizolismul determină următoarele efecte metabolice:  

a) [x] Neoglucogeneză crescută,hiperglicemie  
b) [ ] Anabolism proteic
c) [x] Lipoliză, redistribuirea grăsimilor  
d) [x] Insulinorezistenţă 
 

e) [x] Obezitate facio - trunculară 

90) mediu  În sindromul Cushing, spre deosebire de boala Cushing sunt prezente:
a) [x] Debut brutal
b) [x] Evoluţie mai rapidă  
c) [x] Virilism mai pronunţat 
d) [x] ACTH seric scăzut 
e) [ ] Test cu dexametazon pozitiv

91) mediu  Corticoestromul este caracterizat de:

a) [x] Tumoare corticosuprarenală  
b) [x] Ginecomastie bilaterală  
c) [ ] Deficit de estrogeni
d) [x] Fenotip feminin
e) [x] Hipotrofia testiculelor

92) mediu  Sindromul Conn este caracterizat de: 

a) [x] Semnele Chvostec şi Trousso pozitive  
b) [x] Polidipsie, poliurie, nicturie
c) [x] Urină cu densitate joasă  
d) [ ] Oligurie, anurie
e) [x] Tetanie, spasme musculare

93)mediuSindromul Conn necesită diferenţiere de: 

a) [ ] Boala Addison
b) [x] Sindroamele adrenogenitale
c) [x] Sindromul Cushing
d) [x] Hipertensiune arterială esenţială  
e) [x] Hiperaldosteronismul secundar

94) mediu  Paroxismul catecolaminic poate fi provocat de:

a) [x] Palpaţia tumorii, mirosuri 
b) [x] Stres, efort psihic, fizic
c) [x] Naştere, intervenţii chirurgicale  
d) [ ] Administrarea de alfa adrenoblocante, tranchilizante
e) [x] Intubare, anestezie, alcool

95) mediu  Tratamentul eficient al feocromocitomului poate include: 

a) [x] Adrenalectomie
b) [ ] Dibazol, clofelin
c) [x] Antagoniştii canalelor de calciu
d) [x] Iniţial alfa-adrenoblocante
e) [x] Beta blocante după administrarea de alfa blocante  

96) mediu  Următoarele afirmaţii caracterizează medulosuprarenalele:  

a) [x] Sintetizează catecolamine,
b) [x] Este situată sub zona reticulară  
c) [ ] Este stimulată de ACTH 
d) [x] Conţine celule cromafine  
e) [x] Sintetizează adrenalină  

97) scazut  Care din următoarele efecte sunt inhibate de către glucocorticoizi ? 
a) [x] Captarea glucozei de către ţesuturi  
b) [x] Absorbţia intestinală a Ca 
c) [x] Producerea de colagen
d) [ ] Gluconeogeneza hepatică  
e) [x] Migraţia macrofagelor  

Tiroida

1)Cauza creşterii funcţiei tiroidiene în guşa difuză toxică este:

 

a) Eliberarea T3, T4 din tirocite lezate

b) Exces de TSH
c) Secreţie autonomă tiroidiană  
d) Prezenţa anticorpilor către tireoglobulină 
e) Prezenţa imunoglobulinelor tireostimulante (anticorpi către receptorul TSH).  
2) Triada clasica simptomatică în guşa difuză toxică cuprinde:
a) Febră – guşă – oftalmopatie
b) Tireotoxicoză – guşă – oftalmopatie
c) Durere – palpitaţii – guşă
d) Guşă – tremor – insuficienţă cardiacă
e) Tahicardie – oftalmopatie – osteopenie

E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine” Ediţia III, Polirom,
2008, p. 133 

3)Care este factorul ce condiționează semnele oculare în guşa difuză toxică:  

a) Hipersecreţia de TSH 
b) Efectul crescut al catecolaminelor
c) Infiltrarea ţesutului retroorbital cu mucopolizaharide  
d) Efectele anticorpilor tireostimulatori (către receptorul TSH)  
e) Efectul T3, T4 asupra ţesutului retroorbital 

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 87

4) La copii boala Graves- Basedow se manifestă prin urmatoarele, CU EXCEPTIA: 
a)  Accelerarea creşterii staturale  
b)  Încetinirea creşterii staturale 
c)  Accelerarea maturării osoase  
d) „Mâini de madonă"  
e) Tiroida voluminoasă
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 94

5) Care este criteriul de diagnostic al guşei difuze toxice:

a) Prezenţa nodulului „fierbinte"
b) Scintigrafie cu captare RF scăzută  
c) Prezenţa oftalmopatiei gradul II  
d) Nivelului seric de T3, T4 crescut şi TSH scăzut
e) Nivelului seric de T3, T4crescut şi de TSH, crescut
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88

6)În care din următorul caz de guşă difuză toxică se va aplica tratamentul cu  I131:
a) Perioada fertilă 
b) Sarcină, lactaţie 
c) Pacienţi cu vîrsta peste 40 ani  
d) Guşă de gr. II - III cu tireotoxicoză decompensată  
e) Criza tireotoxică 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 92  

7)Complicaţiile imediate ale tratamentului chirurgical în guşa difuză toxică sunt următoarele, cu O
EXCEPȚIE: 
a) Hemoragie
b) Criza tireotoxică 
c) Coma hipotiroidiană  
d) Criza de tetanie
e) Disfonie

8)Complicaţiile tardive ale tratamentului chirurgical în guşa difuză toxică sunt următoarele, cu O

EXCEPȚIE: 
a) Hipotiroidia
b) Hiperparatiroidia
 

c) Recidivarea guşii difuze toxice  

d)  Accentuarea oftalmopatiei preexistente
e) Hipoparatiroidia
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 91  

9) mulipl Care sunt efectele antitiroidienelor de sinteză: 

a) Inhibarea sintezei tireoglobulinei
b) Inhibarea organificării iodului  
c) Inhibarea cuplării iodtirozinelor  
d) Blocarea receptorilor tisulari
e) Blocarea secreţiei hormonilor tiroidieni  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 89

10) scăzut   În etiopatogenia guşei difuze toxice este implicat mecanismul: 
a) Secreţia excesivă de TSH  
b) Creşterea nivelului de imunoglobuline tireostimulante  
c) Eliberarea tireoglobulinei din foliculii afectaţi  
d)  Alimentaţia cu produse guşogene  
e) Secreţia excesiva de TRH  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 84

11)scăzut Alegeţi varianta corectă care caracterizează guşa difuză toxică:  

a) T3 – majorat, T4 – majorat, TSH scăzut 
b) T3 – scăzut, T4 – majorat, TSH scăzut 
c) T3 – scăzut, T4 – scăzut, TSH majorat 
d) T3 – normal, T4 – normal, TSH normal
e) T3 – normal, T4 – normal, TSH majorat
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88, 89

12)scăzut Patogenia tireotoxicozei în tiroidita subacută este determinată de: 

a)  Anticorpi tireostimulatori
b) Distrucţia foliculilor tiroidieni 
c) Hiperproducţia de hormoni tiroi dieni
d) Hiperproducţia de TSH 
e)  Autonomie funcţională tiroidiană  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 102

13)scăzut  Oftalmopatia endocrină se caracterizează prin una din următoarele: 

a) Este o afecţiune autoimună  
b) Se asociază frecvent adenomului tireotoxic  
c) Este doar unilaterală 
d) La femei decurge mai sever
e) Gravitatea oftalmopatiei corelează cu gradul de mărire a glandei tiroide  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 87, 88

14)scăzut  Tratamentul de elecţie în adenomul tireotoxic se realizează prin metoda: 

a) Chirurgicală 
b) Cu antitiroidiene de sinteză  
c) Cu Kaliu iodid
d) Radioiodterapie
e) Cu hormoni tiroidieni

15)scăzut Mixedemul pretibial este asociat cu următoarea afecţiune a tiroidei: 

a) Tiroidita Riedel
b) Cancerul tiroidian
c) Tiroidita subacută  
d) Guşa endemică  
e) Guşa difuză toxică  
 

 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88

16)scăzut Manifestările digestive în guşa difuză toxică sunt reprezentate prin semnul:

a) Hipermotilitate intestinală 
b) Constipaţie 
c) Macroglosie
d) Pirozis
e) Meteorism abdominal

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 86

17)scăzut Care din următoarele dereglări endocrine poate fi prezentă în guşa difuză toxică? 
a) Hipercorticism
b) Galactoree
c) Creşterea nivelului ACTH 
d) Obezitate
e) Creşterea nivelului aldosteronului  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 86

18)scăzut Pentru gradul II de tireotoxicoză este caracteristic:  

a) Bradicardie
b) Tahicardie 100 – 120 bătăi/minut  
c) Fibrilaţie atrială 
d) Tahicardie peste 120 bătăi/minut  
e) Pulsul sub 100 bătăi/minut  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 89

19)scăzut Pielea în guşa difuză toxică este: 

a) Uscată, descuamată  
b) Cu erupţii papuloase 
c) Rece
d) Cu striuri roşii 
e) Umedă, fină, fierbinte 

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 85

20)scăzut Reacţia adversă a tratamentului cu antitiroidiene de sinteză este:  

a) Tulburări de ritm  
b) Leucopenia
c) Eritremie
d) Criză tireotoxică 
e) Hipotiroidie secundară  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 90

21)scăzut Guşa în boala Graves-Basedow este: 

a) Dură, lemnoasă  
b) Dureroasă la palpare  
c) Elastică, omogenă, difuză  
d) Concrescută cu ţesuturile adiacente  
e) La palpare - fluctuaţie 

E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, pag.
133

22)scăzut La vîrstnicii cu guşă difuză toxică tabloul clinic este:

a)  Atipic sau frust
b) Cu manifestări caracteristice hipertiroidiei  
 

c) Predomină irasbilitatea şi hiperemotivitatea  

d) Rareori se atestă insuficienţa cardiacă  
e) Rareori se atestă fibrilaţia atrială  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 95

23)scăzut Manifestarile clinice ale adenomului tireotoxic sunt următoarele, cu O EXCEPȚIE:

a) Cordul tireotoxic
b) Miopatia
c) Oftalmopatia endocrină
d) Nodul tiroidian la palpare
e) Scăderea ponderală  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 95

24)scăzut Care afirmație este caracteristică pentru criza tireotoxică?  

a) Este determinată de scăderea secreţiei de hormoni tiroidieni  
b) Hipertermie, tahicardie
c) Bradicardia
d) Tratamentul cu iod radioactiv
e) Dureri în regiunea gîtului

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 93, 94

25)scăzut  Complicaţiile tratamentului chirurgical a guşii difuze toxice sunt următoarele, cu O

EXCEPȚIE: 
a) Hipoparatiroidie
b) Hemoragie
c) Criza tireotoxică 
d)  Afonie
e) Hipotiroidie secundară  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 91  

26)scăzut  NU este caracteristic pentru guşa difuză toxică la copil: 

a)  Accelerarea creşterii staturale  
b)  Întîrzierea pubertăţii  
c) Tiroida, de regulă, de dimensiuni mari  
d) Tratamentul de elecţie este radioiodterapia  
e) Tremorul este mai accentuat

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 94  

27)scăzut  Gradul 3 al oftalmopatiei endocrine se caracterizează prin: 

a) Protruzie oculară + 8 mm peste normal  
b) Protruzie oculară + 3-4 mm peste normal
c) Protruzie oculară + 20 mm peste normal  
d) Protruzie oculară absentă  
e) Protruzie oculară + 5 -7 mm peste normal

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88  

28)scăzut  Spre deosebire de guşa difuză toxică, în distonia neuro-circulatorie tegumentele au

următoarea caracteristică:  
a) Calde, umede
b) Cu transpiraţie generalizată  
c) Reci, uscate, cu transpiraţie locală
d) ,,Catifelate,,
e) Fine, moi

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88  

 

 
29)scăzut Care din următoarele afirmații despre tratamentul medicamentos al guşii difuze toxice este
adevărată? 
a) Durata tratamentului este de 3  – 6 luni
b) Se realizează cu ajutorul antitiroidienelor de sinteză  
c) Obligator utilizarea glucocorticoizilor
d) Beta-adrenoblocantele ca monoterapie
e) Tratamentul se iniţiază cu doze mici de Mercazolil  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 89, 90  

30)scăzut  Pregătirea preoperatorie în cazul guşii difuze toxice constă în:

a)  Administrare de antiinflamatorii nesteroidiene
b) Nu se recomandă administrarea glucocorticoizilor  
c) Nu necesită pregătire  
d)  Administrare de L-thyroxină 
e) Suspendarea tireotoxicozei

«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 91 

31)scăzut  Care este contraindicaţia absolută a tratamentului chirurgical a guşii difuze toxice? 
a) Tireotoxicoza netratată  
b) Tiroida de gradul III
c) Suspiciunea de malignitate
d) Femei care alăptează  
e) Cordul tireotoxic decompensat
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 91 
32) mediu  Care sunt factorii declanşatori ai guşei difuze toxice? 
a) Metroragiile
b) Carenţa de iod 
c) Supraraceala
d) Insolaţia 
e) Sarcina
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 85

33) mediu  Pentru sindromul tireotoxic sunt caracteristice: 

a) Colesterolul scăzut  
b) TSH crescut
c) T3 liber şi T4 liber crescuţi  
d) Hipoglicemie
e) Scăderea metabolismului bazal  
«Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, prelegerea Chişinău, 2004, p. 81, 89  
34)mediu Creşterea excesivă a secreţiei de hormoni tiroidieni în guşa difuză toxică determină:
a) Glicoliză 
b)  Anabolism proteic
c) Lipoliză 
d) Scăderea termogenezei  
e) Reducerea transformării carotenului în vitamina A  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 85  

35)mediu  Tegumentele în guşa difuză toxică sunt: 

a) Palide cu hipercheratoză 
b) Fine, reci
c) Uscate, cu descuamare
d) Fierbinţi, catifelate 
e) Umede, fine, moi
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 85
 

36)mediu  Guşa difuză toxică se asociază cu următoarele: 

a) Semnul Chvostek pozitiv
b) Semnul Herthoge pozitiv
c) Mixedemul pretibial
d) Oftalmopatia endocrină  
e) Facies „în lună plină”  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 87, 88

37)mediu  Care din următoarele afirmaţii referitor la guşa difuză toxică sunt adevărate? 
a) Este o afecţiune autoimună  
b) Este o autonomie funcţională a glandei tiroide  
c) Este o patologie cu predispoziţie ereditară  
d) Este determinată de o creştere marcata a TSH -lui
e) Frecvent se asociază cu diabetul zaharat tip 2  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 84, 86

38)mediu  Care din următoarele caracteristici sunt prezente în guşa difuză toxică?  
a) TSH este scăzut  
b) Radioiodcaptarea este scăzută  
c) Guşa dură, dureroasă  
d) Nivelul de T3 şi T4 crescuţi 
e) Prezenţa anticorpilor blocanţi ai receptorului TSH
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 84, 88  

39)mediu Pentru forma uşoară (gradul I) a tireotoxicozei sunt caracteristice: 

a) Glanda tiroidă de gradul I - II
b) Pulsul 70-80 bătăi/minut 
c) Glanda tiroidă de gradul III -IV
d) Pulsul 90-100 bătăi/minut 
e) Tablou clinic slab pronunţat 
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 89
40)mediu Pentru forma medie (gradul II) a tireotoxicozei sunt caracteristice:
a) Semne clinice evidente
b) Pulsul 100-120 bătăi/minut 
c) Protruzia globilor oculari + 5 mm
d) Glanda tiroidă gradul II -III
e) Creştere ponderală cu 5%  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 89

41) mediu  Pentru forma gravă (gradul III) a tireotoxicozei sunt caracteristice: 
a) Pulsul peste 120 bătăi/minut  
b) Fibrilaţie atrială 
c) Glanda tiroidă gradul IV -V
d) Lipsa afectării altor organe  
e) Tiroida dureroasă la palpare  
« Endocrinologie clinică », cur s de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 89

42)mediu  În tratamentul guşei difuze toxice se folosesc următoarele grupe de preparate:  

a) Biguanide
b) Derivaţii de imidazol  
c) Derivaţii de sulfoniluree  
d) Beta-adrenoblocante
e)  Amiodarona
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 89

43)mediu  Următoarele afirmaţii privind terapia cu antitiroidiene de sinteză în guşa difuză toxică sunt
adevărate: 
a) Se administrează în doze mari timp de 6 luni  
b) Tratamentul se iniţiază cu doze mari
c) Este contraindicată la copii şi adolescenţi  
 

d) Se suspendă terapia după obţinerea eutiroidiei  

e) Dozele de susţinere se administrează timp de 1,5 - 2 ani
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 90 
44)mediu Contraindicaţiile radioiodoterapiei în guşa difuză toxică sunt: 
a) Hipertiroidie recidivantă după tiroidectomia subtotală  
b) Copii, adolescenţi, vîrsta fertilă 
c) Ineficienţa tratamentului medicamentos  
d) Graviditate, lactaţie
e) Hipertirodie cu oftalmopatie endocrină progresivă  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 92
45)mediu Următoarele afirmaţii privind tratamentul guşii difuze toxice cu iod radioactiv sunt adevărate: 
a) Distruge parţial ţesutul tiroidian  
b) Este contraindicat la pacienţii vîrstnici  
c) Este indicat în Guşa retrosternală  
d) Este indicat în hipertiroidie cu oftalmopatie progresivă 
e) Este indicat în forma uşoară a guşei difuze toxice  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 92
46)mediu Următoarele afirmaţii privind adenomul tireotoxic sunt adevărate: 
a) Este un nodul tiroidian "rece"
b) Este hiperplazia unui lob tiroidian
c) Este un nodul tiroidian "fierbinte"
d) Este un adenom TSH secretant
e) Este un adenom tiroidian autonom hiperfuncţional  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 95
47)mediu Criterii de diagnostic diferenţial al adenomului tireotoxic cu guşa difuză toxică sunt: 
a) Nivelul seric de T3 şi T4 
b) Nivelul seric de TSH
c) Scintigrafia glandei tiroide
d) Radioiodcaptarea
e) Prezenţa mixedemului pretibial şi oftalmopatiei  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88, 95
48)mediu Tratamentul oftalmopatiei endocrine include următoarele: 
a)  Antiinflamatoare nesteroidiene
b) Glucocorticoizi
c) Beta-adrenoblocante
d) Kaliu iodid
e) Radioterapie la nivelul orbitelor
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 93 
49)mediu Reacţiile adverse ale antitiroidienelor de sinteză (Mercazolil) sunt: 
a) Hipertiroidie
b) Tulburări digestive  
c) Hemoragie
d) Leucopenie
e)  Afonie
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 90 
50)mediu Sindromul tireotoxic apare în următoarele afecţiuni: 
a) Guşa difuză toxică  
b) Tiroidita autoimună forma atrofică  
c) Guşa multinodulară toxică  
d) Hipotiroidia centrală  
e) Tiroidita Riedel
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 84, 96, 97, 104  
 

51)mediu Antitiroidienele de sinteză se folosesc în tratamentul următoarelor boli:

a) Tiroidita subacută  
b) Tiroidita acută
c) Guşa endemică
d) Guşa difuză toxică  
e)  Adenomul tireotoxic
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 89, 95, 102, 103, 104
52)mediu Tratamentul guşii difuze toxice în perioada lactaţiei se realizează prin:  
a) Radioiodterapie
b) Tratament chirurgical
c) Trecerea copilului la alimentaţie artificială şi tratament medicamentos  
d) Monitorizare, fără tratament  
e) Tratament doar cu tranchilizante
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 95 
53)mediu Tabloul clinic al guşii difuze toxice la vîrstnici NU include următoarele: 
a) Tabloul clinic este atipic sau frust
b) Predomină apatia sau depresia  
c) Tahicardia nu este exprimată  
d) Tabloul clinic este clasic
e) Fibrilaţia atrială este rară 
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 95 
54)mediu În tratamentul guşii difuze toxice la vîrstnici au prioritate: 
a) Tratamentul chirurgical
b) Tratamentul cu antitiroidiene de sinteză  
c) Tratamentul cu glicozide cardiace
d) Radioiodterapia
e) Tratamentul cu glucocorticoizi
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 95 
55)mediu Contraindicaţii pentru tratamentul chirurgical al guşii difuze toxice sunt: 
a) Tiroida mai mare de gradul III
b) Suspiciune de malignitate
c) Ineficienţa tratamentului medicamentos  
d) Tireotoxicoza gravă decompensată  
e) Oftalmopatia endocrină progresivă  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 91 
56)mediu Nodul „fierbinte” la scintigrafia tiroidiană se depistează în afecţiunile: 
a)  Adenom tireotoxic
b) Guşă difuză toxică  
c) Tiroidită autoimună 
d) Guşă multinodulară toxică  
e) Tiroidită subacută  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 95, 96 
57)mediu Tabloul clinic al crizei tireotoxice este dominat de următoarele manifestări: 
a) Osalgii difuze sau localizate
b) Exacerbarea tulburărilor neuropsihic e
c)  Accentuarea fenomenelor cardiovasculare
d) Hipotermie
e) Contracturi dureroase a musculaturii scheletice
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 93
58)mediu Următoarele afirmaţii privind oftalmopatia endocrină sunt adevărate: 
a) La baza patogeniei stă mărirea secreţiei T 3 şi T4 
b) Este o afecţiune autoimună de sine stătătoare  
c) Se tratează cu derivaţii imidazolului  
d) Poate însoţi, anticipa sau apărea după debutul guşii difuze toxice  
 

e) Frecvent se asociază cu nodul "fierbinte" în glanda tiroidă  

«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 87 
59)mediu  Boala Graves-Basedow se caracterizează prin:  
a) Sindrom tireotoxic + guşă + oftalmopatie endocrină  
b) Guşă + exces TSH + sindrom tireotoxic  
c)  Anticorpi tireostimulanţi + oftalmopatie endocrină + guşă  
d) Guşă + mixedem pretibial + sindrom tireotoxic + oftalmopatie endocrină  
e) Guşă + sindrom tireotoxic + necrobioză lipoidă  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 84 - 88 
60)mediu  Pentru guşa difuză toxică sunt caracteristice următoarele tulburări cardio -vasculare:
a) Fibrilaţie atrială 
b) Tahicardie sinusală  
c) Cresterea tensiunii pulsatile
d) Scăderea tensiunii sistolice  
e) Bloc atrio-ventricular
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 86
61)mediu  În guşa difuză toxică: 
a) Zgomotele cordului sunt accentuate, tensiunea pulsatilă creşte.  
b) Zgomotele cordului sunt atenuate, creşte tensiunea sistolică  
c) Creşte tensiunea sistolică şi diastolică  
d) Se micşorează tensiunea diastolică, zgomotele cordului sunt accentuate
e) Zgomotele cordului sunt accelerate, creşte tensiunea sistolică  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 86
62)mediu  În guşa difuză toxică se întâlnesc următoarele dereglări endocrine: 
a) Hipoglicemia
b) Insuficienţa corticosuprarenală  
c) Metroragia
d) Hiperglicemia
e)  Amenoreea
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 86
63)mediu  Particularităţile bolii Graves-Basedow la bărbaţi sunt următoarele: 
a) Oftalmopatia este mult mai severă decît la femei  
b) Guşa de volum mic  
c)  Afectarea preponderentă a tinerilor  
d) Guşa voluminoasă, dură  
e) Predomină formele cu evoluţie severă  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 94 
64)mediu  Diagnosticul pozitiv al guşii difuze toxice se constată pe baza: 
a) Testul cu tireoliberină negativ  
b) Testul cu T3 negativ
c) Testul cu tireoliberină pozitiv  
d) Nivelul de TSH crescut
e) Creşterea curbei iodocaptării tiroidiene la 2 şi 4 ore  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88, 89 
65)mediu  Spre deosebire de guşa difuză toxică, în distonia neurocirculatorie, se înregistrează: 
a) Subfebrilitate
b) Tremorul mărunt, uniform al degetelor  
c) Tegumentele reci, uscate
d) Tahicardie periodică la emoţii  
e) Transpiraţie locală  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88
66)mediu  Efectele adverse ale antitiroidienilor de sinteză sunt următoarele: 
 

a)Leucopenie, agranulocitoză, purpura trombocitopenică  

b)Pierdere ponderală  
c)Tulburări digestive 
d)Erupţii cutanate 
e)Efect cardiotoxic
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 90
67)mediu  Pregătirea către intervenţia chirurgicală în guşa difuză toxică include următoarele:  
a) Restabilirea eutiroidiei
b)  Administrarea I131 
c) Micşorarea volumului guşii  
d)  Administrarea glucocorticoizilor în cazurile grave
e)  Administrarea de antitiroidiene de sinteză  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 91

68)mediu  Spre deosebire de guşa difuză toxică, în tuberculoză se înregistrează: 

a) Tablou radiologic pulmonar normal
b) Temperatura crescută seara  
c) Reacţia Mantoux pozitivă  
d) Semnul Marie pozitiv
e) T3, T4, TSH în limite normale
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88 
69)mediu  Tratamentul oftalmopatiei endocrine include următoarele? 
a) Prednisolon în doze incipiente 5 - 10 mg/zi
b) Radioterapia orbitelor
c) Glucocorticoizi în doze incipiente 60 - 100 mg/zi
d) Strumectomia subtotală  
e) Diuretice
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 93 
70)mediu  Care din următorii factori declanşează criza tireotoxică? 
a) Intervenţia chirurgicală pe fondal de tireotoxicoză necompensată  
b) Depistarea tardivă a bolii  
c) Terapia necontrolată cu antagonişti de Calciu  
d) Infecţii intercurente 
e) Expunerea la frig
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 94
71) mediu Tratamentul adenomului tireotoxic include următoarele: 
a) Enuclearea nodulului
b) Radioiodterapia
c) Instalarea eutiroidiei cu antitiroidiene de sinteză şi beta -adrenoblocante
d) Chimioterapia
e) Iradierea cervicală  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 96 
72) mediu  În care din următoarele situaţii se va înregistra nivelul de TSH scăzut şi nivelul de T3 şi T4
majorat:
a) Guşă difuză toxică
b)  Adenomul tireotoxic
c) Faza tireotoxică a tiroiditei subacute  
d) Hipotiroidia primară 
e) Tiroidita fibroasă 
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88, 95, 103 
73)mediu  Tratamentul crizei tireotoxice include următoarele remedii:  
a)  Antitiroidiene de sinteză în doze mari
b) Soluţie Lugol  
c) Tiroidectomie
d)  Administrarea I131 în doze mici
 

e) Glucocorticoizi
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 94 

74)mediu  Tratamentul oftalmopatiei endocrine include următoarele: 

a) Strumectomia subtotală  
b) Tratament pentru deshidratare cu diuretice
c) Tratament cu glucocorticoizi
d) Tratament cu I131 
e) Radioterapia orbitelor
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 92

75)mediu  Care din următoarele afirmaţii privind adenomul tireotoxic sunt adevărate?
a) Se asociază des cu oftalmopatia endocrină  
b)  Afectarea severă a sistemului cardiovascular  
c) Se asociază cu mixedem pretibial  
d) Scintigrafia tiroidiană evidenţiază nodul fierbinte  
e) La examenul de laborator - TSH scăzut 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 95

76)mediu  Pentru adenomul tireotoxic sunt caracteristice: 

a) Manifestări clinice de tireotoxicoză 
b) Hipotiroidie secundară  
c) Palpator - nodul tiroidian dureros, cu fluctuaţie  
d) Secreţia hormonilor tiroidieni este independentă de TSH  
e) Tratamentul de regul ă chirurgical  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 95, 96 

77)mediu TSH este scăzut în următoarele afecţiuni tiroidiene: 

a) Guşă difuză toxică  
b) Hipotiroidie secundară  
c) Guşa endemică 
d)  Adenom tireotoxic
e) Faza de hipotiroidie a tiroiditei subacute
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 89, 95, 100, 102, 103, 105

78)mediu Care din următoarele mecanisme sunt implicate în patogenia crizei tireotoxice?  

a) Creşterea masivă a secreţiei de hormoni tiroidieni  
b) Scăderea calciului plasmatic cu hiperexcitabilitate neuromusculară
c) Supraexcitarea sistemului simpato-adrenal
d) Insuficienţa relativă corticosuprarenală  
e) Insuficienţa medulosuprarenală  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 93 

79) mediu  Care din următoarele afecţiuni tiroidiene evoluiază cu tireotoxicoză? 

a)  Adenomul tireotoxic
b) Guşa difuză toxică  
c) Tiroidita subacută  
d) Tiroidita autoimună 
e) Tiroidita fibroasă 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 84, 95, 102, 103  

80) mediu Se cunosc următoarele semne oculare: 

a) Deficit de convergenţă  
b) Clipit rar
c) Luciu exagerat al ochilor
d) Tremorul pleoapelor închise
e) Exoftalmia
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 87 

81) mediu  Care din următoarele modificări ale sistemului imun au loc în guşa difuză toxică? 
a) Deficit a limfocitelor T-helperi
 

b) Deficit a limfocitelor T-supresori

c) Stimularea limfocitelor B cu producţia de imunoglobuline specifice  
d) Prezenţa imunoglobulinelor tireostimulante  
e) Prezenţa anticorpilor stimulanţi ai receptorilor TSH  
Prelegeri (material suplimentar - Dedov)
« Endocrinologie clinică », curs de prelege ri, Chişinău, 2004, pag. 84 

82) mediu  Care din următoarele manfestări clinice sunt caracteristice guşii difuze toxice?  
a) Tremor mărunt a extremităţilor  
b) Subfebrilitate
c) Intoleranţă la frig 
d) Scădere ponderală  
e)  Astenie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 86, 85  

83) mediu  Care din următoarele manfestări clinice sunt caracteristice guşii difuze toxice?  
a) Tahicardie
b) Nervozitate
c) Constipaţie 
d)  Apetit crescut
e) Termofobie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 86, 85  

84) mediu  Care din următoarele modificări metabolice sunt caracteristice guşii difuze toxice?  
a) Creşterea catabolismul proteic  
b) Scăderea lipolizei
c) Creşterea glicolizei  
d) Creşterea glicogenolizei  
e) Intensificarea termogenezei
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 85  

85) mediu  Care din următoarele modificări osoase şi musculare sunt caracteristice guşii difuze toxice?  
a) Osteoporoză 
b)  Accese tetanice
c) Paralizie periodică 
d) Creşterea rezorbţiei osoase  
e) Hipotrofie şi atrofie musculară  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 86, 
Eusebiu Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008,
pag. 133, 139

86) mediu  Care din următoarele afirmaţii referitor la oftalmopatia endocrină sunt corecte?  
a) Este determinată de acţiunea anticorpilor către ţesutul retrobulbar  
b) Este o afecţiune autoimună  
c) Este manifestare clinica a tireotoxicozei
d) Forma severă se întâlneşte mai frecvent la bărbaţi  
e) Se manifestă prin protruzia globilor oculari din interior  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 87, 88  

87) mediu  Care din următoarele efecte cardiovasculare sunt caracteristice tireotoxicozei?  

a) Debit cardiac crescut
b) Creşterea tensiunii arteriale sistolice  
c) Tahiaritmii
d) Creşterea tensiunii arteriale pulsatile  
e) Creşterea tensiunii arteriale diastolic e
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 86  

88) mediu  Care din următoarele afirmaţii privind antitiroidienele de sinteză sunt adevărate?  
a) Inhibă etapele biosintezei hormonilor tiroidieni
b) Durata tratamentului este îndelungată (18 -24 luni)
c) Pot determina leucopenie, agranulocitoză  
 

d) Tratamentul se iniţiază cu doze mari

e) Sunt contraindicate la copii şi adolescenţi  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 89, 90

89) mediu  Care sunt complicaţiile terapiei cu Iod radioactiv? 

a) Criza tirotoxică 
b) Hipotiroidie tranzitorie
c) Tiroidita de iradiere
d)  Afonie
e) Hipotiroidie permanentă  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 92

90)mediu  Care sunt indicaţiile pentru tratamentul chirurgical al guşii difuze toxice? 
a) Tiroida de gradul III şi mai mare  
b) Suspiciune de malignitate
c) Ineficienţa tratamentului medicamentos  
d) Sarcina în trimestrul 2-3
e) Depistarea tardivă a  guşii difuze toxice 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 91  

91) mediu  Care din următoarele criterii sunt informative în diagnosticul diferenţial al guşii difuze toxice
şi adenomului tireotoxic? 
a) Sindromul de tireotoxicoză  
b) Prezenţa imunoglobulinelor tiroidstimulante  
c) Prezenţa oftalmopatiei  
d) Prezenţa mixedemului pretibial  
e) Prezenţa nodulului "fierbinte" la scintigrafia glandei tiroide  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 88, 84, 95  

92) mediu  Care din următoarele semne clinice sunt caracteristice pentru criza tireotoxică? 
a)  Agitaţie psihomotorie 
b) Hipertermie (41-42°C)
c) Tulburări digestive 
d) Bronhospasm
e) Tahicardie, fibrilaţie 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 93  

93) mediu  Care sunt indicaţiile pentru tratamentul chirurgical al guşii difuze toxice? 
a) Necooperarea pacientului în cadrul tratamentului cu antitiroidiene
b) Ineficienţa tratamentului medicamento s
c) Reacţii adverse la antitiroidiene de sinteză  
d) Femei care alăptează  
e) Hipertiroidie cu oftalmopatia endocrină progresivă  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 91  

94) scăzut   Tiroidita subacută este cauzată de:  

a) Infecţii microbiene 
b) Tratamentul cu Iod 131
c) Carenţa de iod în alimentaţie  
d) Infecţii virale 
e) Proces autoimun
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 102

95)scăzut Tiroidita subacută se caracterizează prin următoarele, cu O EXCEPŢIE: 

a) Debut cu hipotiroidie
b) Iodocaptare scăzută la debutul bolii  
c) Debut cu tireotoxicoză  
d) Glanda tiroidă dureroasă, cu iradierea durerii  
e) Subfebrilitate
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 102, 103  
 

96)scăzut   Tireotoxicoza în tiroidita subacută este determinată de: 

a) Stimularea cu LATS factor
b) Stimularea cu TSH
c) Eliminarea excesivă a catecolaminelor  
d) Secreţie autonomă a hormonilor tiroidieni  
e) Distrucţia foliculilor tiroidieni  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 102

97)scăzut   Care este clasificarea tiroiditei autoimune?

a) Primară, secundară  
b) Congenitală, dobândită 
c) Hipertrofică, atrofică 
d)  În acutizare, remisie
e) Centrală, periferică 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 103 

98)scăzut  Una din următoarele afirmaţii privind tiroidita autoimună NU este adevărată: 
a) Prezenţa anticorpilor antitireoglobulină, antiperoxidază  
b) Infiltrarea cu celule gigantice a ţesutului tiroidian  
c) Infiltrarea limfoplasmocitară a ţesutului tiroidian  
d) Se poate asocia cu alte afecţiuni autoimune  
e) Evoluţie cu eutiroidie, hipotiroidie sau hipertiroidie  
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 157 
99)scăzut   Una din următoarele afirmaţii privind tiroidita autoimună NU este adevărată: 
a) Patogenia implică mecanisme imune umorale şi mediate celular  
b) Se cunoaste forma hipertrofică, atrofică  
c) Poate fi primară şi secundară  
d) Frecvent se asociază cu alte patologii autoimune  
e)  În haşitoxicoză se administrează beta -adrenoblocante
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 103

100)scăzut Sindromul tireotoxic în tiroidita subacută este determinată de: 

a)  Anticorpi tireostimulatori
b) Distrucţia foliculilor tiroidieni 
c) Hiperproducţia de hormoni tiroidieni  
d) Hiperproducţia de TSH 
e)  Autonomie funcţională tiroidiană  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 102

101)scăzut Guşa are consistenţă dură, lemnoasă în următoarea afecţiune: 

a)  Adenom tireotoxic
b) Guşa endemică  
c) Tiroidita autoimună 
d) Tiroidita fibroasă 
e) Guşa difuză toxică  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 104

102)scăzut Un semn clinic dominant în tiroidita subacută este: 

a) Mixedem pretibial
b) Guşă dură, lemnoasă  
c) Exoftalmia
d) Hipotermia
e) Dureri locale tiroidiene sau cu iradiere la distanţă  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 102

103)scăzut Cazurile uşoare de tiroidită subacută se tratează cu:

a)  Antitiroidiene de sinteză 
b) Chirurgical
c) Radioiodterapie
d)  Antibiotice
 

e)  Antiinflamatorii nesteroidiene
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 103

104)scăzut Care una din următoarele investigaţii confirmă diagnosticul de tiroidită autoimună? 
a) Scintigrafiei tiroidiene
b) Dozării titrului anticorpilor antitiroidieni  
c) Testului cu TRH
d) Radioiodcaptării 
e) Radiografiei craniului
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 103

105)scăzut Următoarea afirmaţie despre tiroidita acută N U este corectă: 

a) Este provocată de flora microbiană  
b) Poate fi supurativă şi nesupurativă 
c) Tratament se face cu antitiroidiene de sinteză  
d) Tratament se face cu antibiotice
e) Tiroida este mărită, cu hiperemia tegumentelor  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 102 

107)mediu  În tratamentul tiroiditei subacute se folosesc următoarele medicamente:  

a)  Antitiroidiene de sinteză 
b) Iodul radioactiv
c)  Antiinflamatoare nesteroidiene
d)  Agoniştii dopaminergici 
e) Glucocorticoizi
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 103
108)mediu Semnele clinice care caracterizează tiroidita subacută sunt:  
a) Disfonie
b) Subfebrilitate sau febră  
c) Oftalmopatie
d) Dureri locale sau cu iradiere la distanţă  
e) Dispnee
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 102 
109)mediu Examenul paraclinic în tiroidita subacută evidenţiază următoarele modificări:
a) VSH accelerat
b)  Anemie
c) Monocitoză 
d) Leucocitoză
e) Eozinofilie
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 103 
110)mediu Pentru diagnosticul de tiroidită autoimună sunt importante următoarele investigaţii: 
a) Scintigrafia tiroidiană 
b) Determinarea T3, T4, TSH
c) Testul cu TSH
d) Determinarea iodului urinar
e) Determinarea anticorpilor antitiroidieni (antitireoperoxidază, antitireoglobulină)  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 103
111)mediu Guşa în tiroidita fibroasă (Riedel) are următoarele caracteristici: 
a) Este mărită difuz, dureroasă  
b) Concreşte cu capsula tiroidiană şi cu ţesuturile adiacente  
c)  Are consistenţă elastică 
d)  Are consistenţă dură, lemnoasă 
e) Glanda tiroidă nu se palpează  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 104 
112)mediu Manifestările clinice caracteristice tiroiditei subacute sunt:  
 

a)Fluctuaţie la palparea tiroidei  

b)Subfebrilitate sau febră  
c)Dureri locale sau cu iradiere la distanţă  
d)Galactoree
e)Fenomene de compresiune
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 102 
113)mediu Următoarele afirmaţii prinvid tiroidita acută sunt adevărate: 
a) Este provocată de flora microbiană  
b) Urmează după unele infecţii virale  
c) Tabloul sanguin prezintă leucocitoză şi VSH accelerat  
d) Glanda tiroidă are consistenţă lemnoasă  
e) Se caracterizează prin hipotermie  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 102 
114)mediu Următoarele afirmaţii privind tratamentul formelor severe a tiroiditei subacute sunt
adevărate: 
a) Se tratează doar cu antiinflamatoare nesteroidiene  
b) Se tratează cu glucocorticoizi  
c) Se tratează chirurgical  
d) Durata tratamentului este de 1 – 1,5 luni
e) Se tratează cu antitiroidiene de sinteză  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 103 
115) mediu  Următoarele afirmaţii privind tiroidita subacută sunt adevărate: 
a) La debutul bolii cresc T3 şi T4  
b) Nu se tratează cu antibiotice  
c) VSH accelerat
d) Este o afectiune provocată de flora microbiana  
e) Curba de radioiodocaptare este crescută  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 102, 103

116) mediu  Tratamentul tiroiditei subacute include următoarele: 

a) Iradierea glandei tiroide
b) Glucocorticoizi
c) Tratament cu iod radioactiv I131 
d)  Antiinflamatorii nesteroidiene
e)  Antitiroidiene de sinteză 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 103 

117)scăzut  În diagnosticul formaţiunilor nodulare tiroidiene sunt informativă următoarele investigaţii,

cu O EXCEPŢIE: 
a) Iodcaptarea tiroidei
b) Scintigrafia tiroidei
c) Puncţia cu ac subţire
d) Palparea glandei tiroide
e) Ultrasonografia tiroidei
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 106

118) scăzut   Pentru cancerul tiroidian NU este adevărată afirmaţia: 

a) Sunt cunoscute forme - papilară, medulară, foliculară  
b) Diagnosticul se bazează pe puncţia cu ac subţire  
c) Forme diferenţiate şi nediferenţiate 
d) Forma cea mai agresivă este cancerul medular  
e) Evoluţie cu acutizare şi remisie  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 106, 107

119)scăzut  Pledează pentru malignitatea unui nodul tiroidian următorul element: 

a) Sexul feminin
b) Vîrsta înaintată 
 

c) Lipsa adenopatiei adiacente

d) Scăderea volumului nodulului la tratamentul cu hormoni tiroidieni  
e) Nodul unic, ferm, dur
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 164 

120)scăzut Diagnosticul de cancer tiroidian se bazează pe următoarea investigaţie:

a) Dozarea TSH
b) Radioiodcaptare
c) Radiografia toracelui
d) Puncţia cu ac subţire  
e) Dozarea hormonilor tiroidieni
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 106, 107

121)scăzut Valorile mari ale calcitoninei indică prezenţa:

a) Tiroiditei autoimune
b) Cancerului medular tiroidian
c)  Adenomului tireotoxic
d) Guşii multinodulare toxice  
e) Guşii difuze toxice  
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 161
122)scăzut Factor de prognostic negativ în cancerul tiroidian este:
a) Tumori mari, peste 4 cm
b) Sexul feminin
c) Vîrsta sub 40 ani
d) Celule bine diferenţiate  
e) Tumorile neinvazive
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 173
123)scăzut  Care din următoarele afirmaţii privind guşa endemică este falsă?
a) Incidenţa înaltă a nodulilor tiroidieni  
b) Evoluează cu guşă de diferite dimensiuni  
c) Este consecinţa deficitului de iod  
d) Tireotoxicoza este frecventă  
e) Evoluează frecvent cu hipotiroidie  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 104

124)scăzut  În guşa endemică se înregistrează: 

a) Testul cu I 131 scăzut  
b) TSH seric scăzut 
c)  Afectarea în masă (peste 10% din populaţie)  
d) Ioduria crescută  
e) T3, T4 crescut
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 104,

125)scăzut  Deficitul de iod în perioada fetală N U  determină: 

a) Cretinism neurologic
b) Cretinism mixedematos
c) Diminuarea greutăţii la naştere  
d) Hipotiroidie secundară
e) Mortalitate perinatală crescută  
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 129
126)scăzut: Hiperplazia tiroidiană în guşa endemică este determinată de: 
a)  Înlocuirea parenchimului cu ţesut fib ros
b) Secreţia sporită de TSH 
c) Sinteza de anticorpi antitiroidieni
d) Inflamaţia parenchimului tiroidian  
e) Defect genetic în sinteza hormonilor tiroidieni
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 104
 

127)scăzut Una din metodele de profilaxie a guşii endemice este:  

a) Profilaxia în masă cu sare iodată  
b) Vaccinare
c)  Administrare de T4
d) Radioiodterapia
e)  Administrare de T3
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 105

128)scăzut Consecinţa deficitului iodat în perioada fetală este: 

a) Hipotiroidie centrală 
b) Tireotoxicoză 
c) Cretinismul
d) Exoftalmia
e) Tiroidita subacută  
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 129
129)mediu Tratamentul guşii endemice se realizează cu preparatele:  
a) Mercazolil
b) Preparate de iod
c) Beta-adrenoblocante
d)  Antiinflamatoare nesteroidiene
e) L-Thyroxina
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 105 
130)mediu Profilaxia în grup a guşii endemice constă în: 
a)  Administrarea preparatelor de iod la gravide
b) Utilizarea sării iodate 
c) Iodurarea produselor de panificare
d)  Administrarea preparatelor de iod la scolari
e)  Administrarea de L-Thyroxină 
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 105 

131)mediu Următoarele afirmații privind gușa sporadică sunt adevărate: 

a)  În patogenie este implicat deficitul de iod 
b) [x ] Se manifestă la subiecți aflați în afara zonelor deficitare în iod
c) Profilaxia constă în iodurarea sării, produselor de panificație  
d)  În majoritatea cazurilor are evoluție benignă  
e) Tratamentul de bază este chirurgical  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 105 
132)mediu  Profilaxia gu şei endemice include următoarele: 
a) Profilaxia în grup cu kaliu iod
b) Profilaxia în masă cu sare iodată  
c)  Administrarea dozelor mici de I131 
d)  Administrarea percloratului de kaliu
e) Iodurarea produselor de panificaţie  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 105

133) mediu  Care din următoarele afirmaţii privind guşa sporadică NU sunt adevărate?  
a) Este cauzată de carenţa de iod  
b) Este cauzată de surplus de iod  
c) Este cauzată de distopi a glandei tiroide
d) Este cauzată de infecţii respiratorie acute suportate în copilărie  
e) Este cauzată de incapacitatea tiroidei de a capta şi utiliza iodul  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 105 

134)Care din următoarele afirmaţii sunt caracteristice guşei sporadice? 

a) Se manifestă prin creşterea volumului tiroidian  
b) Hiperplazia unui lob tiroidian
c)  În majoritatea cazurilor are evoluţie benignă  
d) Poate fi cauzată de utilizarea substanţelor strumigene  
 

e) Se întîlneşte în afara zonelor deficitare în iod  

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 105 

135)Cauzele hipotiroidiei sunt următoarele, cu O EXCEPŢIE: 

a) Erori de biosinteză a hormonilor tiroidieni  
b) Deficitul secreţiei de TRH 
c) Adenomul hipofizar secretant de TSH
d) Deficit de iod
e) Tulburări a receptorilor pentru hormonii tiroidieni  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 97, 98  

136)scăzut  Hipotiroidia primară NU este condiţionată de:

a) Defect enzimatic în sinteza hormonilor tiroidieni 
b) Carenţa de iod în alimentaţie  
c) Radioiodterapie
d) Strumectomie
e) Defectul receptorilor pentru hormoni tiroidieni
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 92, 97, 105

137)scăzut  Hipotiroidia secundară este condiţionată de: 

a) Pneumonie suportată  
b)  Accident vascular cerebral
c) Tulburări de conversie a T4 în T3  
d) Tumori hipofizare
e) Radioiodterapie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 98 

138)scăzut  Hipotiroidia primară NU este determinată de:  

a) Terapia cu antitiroidiene de sinteză  
b) Tiroidita autoimună, forma atrofică  
c) Panhipopituitarism
d) Tiroidita autoimună, forma hipertrofică  
e)  Agenezia tiroidiană 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 97  

139)scăzut  În caz de hipotiroidie primară are loc: 

a) Scăderea secreţiei de TSH 
b) Insuficienţa producţiei hormonilor tiroidieni  
c) Scăderea titrului anticorpilor tiroglobulinici  
d) Creşterea conversiei T 4 în T3 
e) Scăderea secreţiei de TRH  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 97  

140)scăzut  Pentru hipotiroidia secundară sunt caracteristice următoarele, cu O EXCEPŢIE:

a) Nivelul de TSH scăzut 
b) Testul cu TRH pozitiv
c) Testul cu TRH negativ
d) Nivelul de hormoni tiroidieni scăzut  
e) Efect pozitiv la tratament cu hormoni tiroidieni
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 83, 97, 100

141) În hipotiroidie se constată următoarea dereglare metabolică: 

a) Creşte catabolismul lipidic  
b) Se măreşte consumul de oxigen  
c) Creşte metabolismul bazal  
d) Hipercolesterolemie
e) Hiperglicemie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 98

142) În hipotiroidie se constată următoarea dereglare metabolică: 

a)  Anabolismul proteic crescut
 

b) Deshidratare
c) Lipoliza
d) Metabolismul bazal crescut
e) Reducerea transformării carotenului în vitamina A  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 98

143) În hipotiroidia primară are loc: 

a) Bilanţul calciului negativ  
b) Deshidratare
c) Conversia intensă a carotenului în vitamina A  
d)  Acumularea mucopolizaharidelor
e) Hipocolesterolemia
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 98, 99  

144)scăzut  Următoarele semne clinice sunt caracteristice pentru hipotiroidie, cu O EXCEPŢIE: 

a) Intoleranţa la frig 
b) Constipaţie 
c) Transpiraţii 
d) Scăderea memoriei  
e) Bradicardie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 98, 99

145)scăzut  Următoarea manifestare NU este caracteristică pentru hipotiroidia primară :

a) Infiltraţie cutaneomucoasă marcată  
b) Aspect pseudo-atletic a muşchilor  
c) Hiperreflexia
d)  Asocierea cu alte boli autoimune
e) Hiperplazia tireotropă a hipofizei  
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 145,
146, 147

146)scăzut  În hipotiroidia primară NU este prezentă următoarea manifestare endocrină: 

a) Deficit de ADH
b) Menoragii
c) Balonizarea şeii turceşti  
d) Dismenoree
e) Galactoree
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 99

147)scăzut  Dereglările endocrine în hipotiroidie sunt umătoarele, cu O EXCEPŢIE: 

a) Hiperprolactinemie
b) Sterilitate
c) Impotenţă 
d) Hipercorticism
e)  Alterarea spermatogenezei
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 99

148)scăzut  Coma hipotiroidiană NU este declanşată de: 

a) Infecţii 
b) Traume
c) Lipsa terapiei hipotiroidiei
d) Terapia cu glucocorticoizi
e) Hemoragii
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 101 

149) În coma hipotiroidiană se înregistrează următoarea manifestare: 

a) Subfebrilitate, hiperglicemie
b) Hiperreflexie osteotendinoasă  
c) Hipertonus muscular
d) Hipotermie, hipoventilaţie  
e) Dermografism rapid
 

« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 101

150)scăzut  Obiectivele tratamentului comei hipotiroidiene sunt următoarele, cu O EXCEPŢIE: 

a) Combaterea insuficienţei suprarenale (Hidrocortizon sau Prednizolon)  
b) Rehidratarea
c) Oxigenoterapie
d) Substituţia cu hormoni tiroidieni  
e) Reîncălzirea progresivă  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 101

151)scăzut  Aspectul exterior al bolnavului cu hipotiroidie este:

a) Agresiv
b)  În "semilună" 
c) Faţă de ,,clovn” 
d) "Hipocratic"
e) "De spaimă"  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 98

152)scăzut  În hipotiroidia primară are loc: 

a) Scăderea nivelului seric de anticorpi către tireoperoxidază 
b) Scăderea nivelului de TSH  
c) Scăderea nivelului de TRH  
d) Creşterea nivelului de TSH  
e) Scăderea nivelului de anticorpi tireostimulatori (către receptorul TSH)  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 99

153)scăzut  Pentru hipotiroidia secundară este caracteristic: 

a) TRH scăzut 
b) TSH crescut
c) Test cu TSH pozitiv
d) Test cu TSH negativ
e) Test cu T3 pozitiv
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100

154)scăzut  Tratamentul de substituţie cu hormoni tiroidieni în hipotiroidia primară la copil asigură: 

a) Creşterea şi dezvoltarea disarmonică  
b) Inhibarea maturizării neuro -psihice
c) Dezvoltarea intelectuală normală  
d) Restabilirea sintezei de hormoni tiroidieni
e) Eliberare de TSH
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 153 
155)scăzut  Tratamentul de substituţie în hipotiroidie include următorul preparat: 
a) Kalii iodidi
b)  Antistrumină 
c) Levotiroxina
d) Tireotropina
e) Mercazolil
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100

156)Următoarea afirmaţie privind tratamentul de substituţie în hipotiroidie este adevărată: 

a) Tratamentul începe cu doze mici
b) Tratamentul începe cu doze mari
c) Seara se administrează doze mai mari, conform ritmului circadian  
d) Dozele se majorează sub controlul nivelului anticorpilor antitiroidieni
e) Tratamentul se anulează după obţinerea eutiroidiei  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100

157)scăzut  Care criteriu confirmă compensarea hipotiroidei primare la adulţi: 

 

a) Nivelul normal al TSH

b) Metabolism bazal scăzut cu 20%  
c) Metabolism bazal crescut cu 30%
d) Timpul reflexului ahilian alungit
e) Nivelul anticorpilor antitiroidieni în limite normale
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100
158)scăzut  Care din următoarele manifestări NU este caracteristică hipotiroidiei?  
a) Bradicardie
b) Constipaţie 
c)  Atrofia mucoasei digestive
d) Macroglosie
e) Deshidratare
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 99 
159) scăzut   Pentru hipotiroidia congenitală sunt caracteristice umătoarele criterii, cu O EXCEPŢIE: 
a) Icter prelungit
b) Hipotermie
c) Nou-născut post -maturat
d) Copilul neliniştit, agitat 
e) Constipaţie, hernie ombilicală  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 99

160)scăzut  Hipotiroidia congenitală NU include una din următoarele manifestări: 

a)  Închiderea precoce a fontanelelor
b) Vocea răguşită  
c) Nanismul dismorfic
d) Dificultăţi de alăptare 
e)  Întîrzierea creşterii
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 99

161) scăzut   Pentru diagnosticul diferenţial al hipotiroidiei primare cu hipotiroidia centrală este necesar: 
a) Nivelul de T3 şi T4 
b) Nivelul de TSH
c) Proba cu T3
d) Scintigrafia glandei tiroide
e) Proba cu tiroliberină  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100

162)scăzut Alegeţi varianta corectă care caracterizează hipotiroidia primară:  

a) T3 – majorat, T4 – majorat, TSH scăzut 
b) T3 – scăzut, T4 – majorat, TSH scăzut 
c) T3 – scăzut, T4 – scăzut, TSH majorat 
d) T3 – normal, T4 – normal, TSH normal
e) T3 – majorat, T4 – majorat, TSH majorat
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 99

163)Tratamentul hipotiroidiei în timpul sarcinii se realizează cu: 

a) Glucocorticoizi
b) Beta-adrenoblocante
c) Hormoni tiroidieni
d)  Antibiotice
e) Preparate de iod 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 101

164)scăzut Tratamentul hipotiroidiei durează:

a) Pînă la compensarea hipotiroidiei  
b) 2 – 3 ani
c) 4 luni
d) Toată viaţa 
e) 10 ani
 

E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 149 
165)scăzut Complicaţia apărută la gravidele cu hipotiroidie netratată este: 
a) Naştere post -matură 
b)  Avort spontan în trimestrele I şi II 
c) Criză tireotoxică 
d) Oftalmopatie endocrină  
e)  Agalactia
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 101

166)scăzut Care manifestare clinică NU este caracteristică pentru coma hipotiroidiană: 

a) Hipotermie
b) Stupoare
c) Hipertermie
d) Hipoventilaţie 
e) Bradicardie
« Endocr inologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 101

167)scăzut În hipotiroidia secundară asociată cu alte deficite de hormoni tropi hipofizari, tratamentul
 începe cu: 
a) L-thyroxină 
b) Glucocorticoizi
c) Hormon de creştere  
d)  ACTH
e) Estrogen-progestative
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100

168)scăzut Hipotiroidia primară determină următoarea dereglare metabolică:  

a) Hipocolesterolemie
b) Reducerea transformării carotenului în vitamina A  
c) Creşterea metabolismului bazal
d) Creşterea termogenezei  
e)  Anabolism proteic
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 98  

169)scăzut Criteriu de compensare a hipotiroidiei primare este: 

a) Normalizarea imaginii scintigrafice
b) Normalizarea TSH-lui
c) Dispariţia anticorpilor antitiroidieni  
d) Micşorarea volumului tiroidian la ecografie  
e) Creşterea radioiodcaptării  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100 

170)Criteriul de compensare a hipotiroidiei la copil este:

a)  Atingerea eutiroidiei limită cu hipertiroidia  
b)  Atingerea eutiroidiei limită cu hipotiroidia 
c)  Atingerea masei corporale normale
d) Creşterea frecvenţei pulsului  
e) Maturarea sexuală normală  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100  

171)scăzut Hipotiroidia secundară are următoarea cauză:  

a) Leziuni la nivelul hipofizei
b) Tiroidita autoimună
c)  Afecţiuni ale hipotalamusului  
d) Tiroidectomia
e) Carenţa de iod 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 97, 98  
 

 
172)mediu Hipotiroidia centrală se caracterizează prin următoarele:  
a) Edeme absente sau slab pronunţate  
b) T3, T4 majoraţi 
c) Captare intensă la scintigrafia tiroidiană  
d) Testul cu TSH - negativ
e) TSH scăzut 
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100 
173)mediu În tratamentul hipotiroidiei se utilizează preparatele: 
a) L-thyroxina
b) Mercazolil
c) Preparate combinate care conţin T4 şi T3  
d)  Antiinflamatorii nesteroidiene
e)  Antibiotice
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100 
174)mediu Modificările cardio-vasculare în hipotiroidie sunt: 
a) Tahicardie
b) Fibrilaţie atrială 
c) Creşterea tensiunii pulsatile  
d) Bradicardie
e) Mărirea dimensiunilor cordului  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 99 
175)mediu Coma hipotiroidiană clinic se manifestă prin: 
a)  Agitaţie psiho-motorie
b)  Astenie progresivă, hipotermie 
c) Stupoare, hipoventilaţie
d) Contracturi dureroase la nivelul musculaturii scheletice
e) Hipertensiune arterială sistolică  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 101 
176)mediu Cauzele hipotiroidiei centrale sunt: 
a) Strumectomia
b)  Agenezia tiroidiană  
c) Tumorile hipofizare
d) Carenţa de iod 
e) Neuroinfecții
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 98 
177)Cauzele hipotiroidiei primare sunt: 
a) Tratamentul cu antitiroidiene de sinteză  
b) Traumele cranio-cerebrale
c) Neuroinfecţiile 
d) Tiroiditele
e) Tumorile hipotalamo-hipofizare
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 97 
178)mediu Pentru hipotiroidie sunt caracteristice următoarele manifestări:
a) Pielea îngroşată, uscată  
b) Tahicardie
c) Creşterea masei ponderale  
d) Scăderea colesterolului  
e) Scaune frecvente
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 98, 99 
179)mediu Tratamentul comei hipotiroidiene include următoarele preparate: 
a) Hormoni tiroidieni
b) Mercazolil
c) Hidrocortizon hemisuccinat
 

d) Beta-adrenoblocante
e) Preparate de calciu
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 101 
180)mediu Pentru tratamentul hipotiroidiei l a subiecţii bătrîni şi coronarieni se recomandă: 
a) Hormonii tiroidieni se vor administra în 2 – 3 prize
b)  Administrarea concomitentă de beta -blocante
c)  Administrarea de glicozide cardiace
d)  Administrarea de glucocorticoizi
e) Tratament chirurgical
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 100 
181)mediu  Hipotiroidia primară este caracterizată de următoarele simptome:  
a) Creşterea masei ponderale  
b) Tahicardie
c) Diaree
d) Pielea îngroşată, uscată  
e) Voce îngroşată  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 98, 99 

182)mediu  Următoarele semne clinice sunt caracteristice hipotiroidiei: 

a) Facies palid, cu pleoape umflate
b) Mixedem pretibial
c) Constipatii
d) Hiperpigmentarea tegumentelor
e) Părul uscat, aspru, fragil  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 98, 99  

183)mediu  Care din următoarele modificări tegumentare sunt prezente în hipotiroidia primară? 
a) Culoare Pal-galbuie
b) Subţiri 
c)  Îngroşate 
d) Uscate
e) Hipercheratoză 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 98  

184)mediu Care din următoarele dereglări ale aparatului cardiovascular sunt caracteristice pentru
hipotiroidie?
a) Mărirea dimensiunilor cordului.  
b) Bradicardie
c) Scăderea contractilităţii miocardului  
d) Scăderea vitezei circulaţiei sanguine  
e) Tahicardie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 99  

185)Care din următoarele manifestări clinice sunt caracteristice pentru hipotiroidie?

a) Constipaţie 
b) Zgomotele cordului accentuate
c) Scăderea filtraţiei glomerulare
d) Macroglosie
e) Hipoaciditate
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 99  

186)mediu  Care din următoarele dereglări ale sistemului nervos sunt caracteristice pentru hipotiroidie?
a) Reflexe crescute
b) Scăderea atenţiei, bradipsihie  
c) Indiferenţa faţă de cele din jur  
d) Scăderea memoriei  
e) Somnolenţă 
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 98
 

 
187)mediu  Care din următoarele semne sunt caracteristice pentru hipotiroidia congenitală? 
a) Deficit intelectual pînă la cretinism  
b) Nanism dismorfic
c) Tegumentele hipercarotinemice
d) Masa corporală scăzută  
e)  Întârzierea maturării sexuale
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 99  

188)scăzut  Etapele biosintezei hormonilor  tiroidieni sunt următoarele, cu O EXCEPŢIE: 

a) Cuplarea tironinelor
b) Captarea iodului în tiroidă  
c) Organificarea iodului
d) Oxidarea iodului
e) Cuplarea iodtirozinelor
«Endocrinologie clinică», Curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 79. 
189)Unitatea morfo-funcţională a glandei tiroide este:
a) Tireocitul
b) Tireoglobulina
c) Celulele C
d) Foliculul tiroidian
e) Coloidul tiroidian
«Endocrinologie clinică», Curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 79. 

190)scăzut Glanda tiroidă mărită gradul II (conform clasificării după Nikolaev) se caracterizează prin:
a) Se palpează istmul, invizibilă  
b) Istmul vizibil, se palpează ambii lobi 
c) Sunt semne de compresie a organelor adiacente
d) Guşa de dimensiuni imense  
e)  Îngroşare moderată a gîtului  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 82

191) scăzut   Se cunosc umătoarele efecte ale hormonilor tiroidieni, cu O EXCEPŢIE: 

a) Inhibă dezvoltarea sistemului nervos  
b) Efect calorigen
c) Stimulează creşterea  
d) Scad colesterolul circulant
e) Creşte afinitatea receptorilor beta -adrenergici pentru catecolamine
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 80, 81  

192)scăzut Reglarea funcţiei tiroidiene se efectuiază prin următorul mecanism: 

a) Mecanism feed-back negativ
b) Bioritm circatrigintan
c) Bioritm circumanual
d) Reglare la nivel de receptori
e) Mecanism feed-back pozitiv
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 11, 12, 81

193)scăzut Care este indicaţia pentru scintigrafia tiroidiană : 

a) Tiroidită acută 
b) Hipotiroidia centrală  
c) Guşa endemică 
d) Prezenţa unui sau mai multor noduli tiroidieni  
e) Oftalmopatia endocrină  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 82

194)scăzut Testul de radioiodcaptare este cr escut în următoarea afecţiune tiroidiană:  

 

a) Guşa difuză toxică  

b) Tiroidita subacută  
c) Hipotiroidia secundară  
d) Hipotiroidie terţiară 
e) Oftalmopatie endocrină  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88

195) mediu  Următoarele afecţiuni tiroidiene NU decurg cu guşă: 

a) Guşa difuză toxică  
b) Guşa multinodulară toxică  
c) Tiroidita Riedel (fibroasă) 
d) Tiroidita autoimună, forma atrofică  
e)  Agenezie tiroidiană cu mixedem  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 84, 96, 97, 103, 104  
196)mediu În care afecţiuni tiroidiene este indicat tratamentul chirurgical:
a) Hipotiroidia primară 
b) Tiroidita autoimună, forma atrofică  
c) Tiroidita fibroasă 
d) Guşa multinodulară toxică  
e) Tiroidita subacută  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 96, 104 
197)mediu Nodul „fierbinte” la scintigrafia tiroidiană se depistează în afecțiunile: 
a)  Adenom tireotoxic
b) Guşă difuză toxică  
c) Tiroidită autoimună 
d) Guşă multinodulară toxică  
e) Tiroidită subacută  
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 95, 96 
198)mediu  Reglarea funcţiei tiroidei este asigurată de: 
a) Mecanismul feed-back dintre hormonii tiroidieni, TRH şi TSH 
b) Mecanismul feed-back pozitiv
c) Nivelul de glicemie
d) Concentraţia iodului (autoreglarea tiroidiană)  
e) TSH
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 81
199) În concentraţii exagerate, hormonii tiroidieni au următoarele efecte: 
a) Intensifică lipoliza 
b) Intensifică catabolismul proteic  
c) Cresc calorigeneza
d) Reduc glicogenoliza
e) Reduc formarea de energie
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 81 
200)mediu  În doze excesive, hormonii tiroidieni au următoarele efecte, cu următoarele EXCEPŢII:
a) Intensifică lipoliza 
b) Micşorează glicoliza  
c) Sporesc procesele de oxidare, fosforilare oxidativă şi acumulare de energie  
d) Micşorează calorigeneza  
e) Scade nivelul de colesterol

«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 81 

201)mediu Următoarele afirmaţii privind hormonii tiroidieni sunt adevărate: 
a) T3 este de 4 ori mai activ decît T4
b) T4 este hormonul mai activ
c) ¾ din T3 provine din conversia periferică a T4  
d) Concentraţia T4 în plasmă este mai mică decît T3  
 

e) Timpul de înjumătăţire a T4 este de 7 –  8 zile

«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 80 

202)mediu  În care din următoarele situații se va înregistra nivelul de TSH scăzut şi nivelul de T3 şi T4
majorat:
a) Guşă difuză toxică
b)  Adenomul tireotoxic
c) Faza tireotoxică a tiroiditei subacute  
d) Hipotiroidia primară 
e) Tiroidita fibroasă 
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 88, 95, 103 
203)mediu  Care din următoarele efecte sunt specifice hormonilor tiroidieni? 
a) Creşterea, dezvoltarea şi maturarea ţesutului nervos.  
b) Stimularea sintezei proteice
c) Favorizeaza conversia carotenului în vitamina A
d) Efect calorigenic
e) Creşterea colesterolului circulant  
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, pag. 80, 81