Universitatea din București

Facultatea de Geografie

Civilizația Mayașă
Petre Camelia-Daniela
Tărnauceanu Oana-Elena

Planificare teritorială
Grupa 213

Aprilie 2020
Cuprins
1. Originea civilizației mayase –începuturi și localizarea geografică...............3
2. Războaie ............................................................................................................4
3. Dispariția civilizației
mayașe................................................................................................................5
4. Noi descoperiri . .............................. ......................................................... .......5
5. Organizarea politică și populația mayașă.......................................................6
6. Comerț............................................................................................ ...................6
7. Arta ............................................................................................ ................... ...6
8. Arhitectura ........................................................................................................8
9. Limba ................................................................................................................ 9
10.Scrierea mayașă ................................................................................................9
11.Științe ............................................................................................ .................. .9
12.Religie. Mitologie. Panteonul mayaș...............................................................10
13.Agricultura........................................................................................................12
14.Muzee.................................................................................................................12
15.Bibliografie........................................................................................................14

2
 1. Originea civilizației mayașe –începuturi și localizarea geografică

Civilizația Maya este o cultură nativ-americană antică, care a reprezentat una din
celemai avansate civilizații din emisfera vestică, înainte de sosirea europenilor.

Originile civilizației mayașe sunt încă puse sub semnul întrebării. Se pare că
formarea lor a început cu mult înainte de era creștină, în 1500 i.Hr. Apoi, mult mai
târziu, între anii 300 și 900 d.Hr., teritoriile unanim cunoscute au fost ocupate mai
mult sau mai puțîn uniform de o civilizație - mayasii de mai târziu. Mayasii au
făcut parte din grupa popoarelor băștinașe ale Americii și au trăit în regiuni din
Mexic (statele Veracruz, Yucatan, Campeche, Tabasco și Chiapas), în cea mai
parte a Guatemalei și, de asemenea, în regiuni din Belize și Honduras. Viitorii
locuitori ai imperiului Maya aveau mai multe denumiri, în funcție de zona în care
se aflau: cei mai bine cunoscuți oameni, denumiți "Maya", au locuit în regiunea
peninsulei Yucatan, locul de unde mai târziu și-au extins teritoriul. Întreagă
civilizație poartă denumirea acestor locuitori.

Civilizația Maya a excelat în agricultură, ceramică, scriere, sistemul calendaristic și

matematică și a lăsat în urmă o uimitoare valoare arhitecturală impresionantă și
opere de artă simbolică. Cele mai multe dintre acestea se situează în orașele de
piatră, abandonate în anii 900.

Imperiul Maya Târziu

Perioada clasică, care a început în jurul anilor 250 d.Hr., a fost epoca de aur a
Imperiului Maya. Clasică civilizație Maya a crescut la aproximativ 40 de orașe,
inclusiv Tikal, Uaxactún, Copan, Bonampak, Dos Pilas, Calakmul, Palenque și Bec
Río; fiecare oraș a avut o populație cuprinsă între 5.000 și 50.000 de oameni. La
momentul de vârf, populația maya ar fi atins 2.000.000. Săpăturile de pe siturile
arheologice Maya au scos la iveală piețe, palate, temple și piramide, precum și
terenurile jocurilor cu mingea. Orașele Maya erau înconjurate și susținute de o
populație mare de fermieri. Au fost descoperite dovezi care atestau că mayașii
utilizau metode agricole avansate, cum ar fi irigarea și terasarea. Mayașii nu
utilizau cai deoarece aceștia au dispărut că specie de pe continentul american cu
multe milenii în urmă. Între 300-800, civilizația mayașă s-a aflat la apogeu. În 987,
în Yucatan ia naștere Noul Imperiu Maya, sub conducerea toltecilor, care
emigraseră din Campeche și se amestecaseră cu vechii mayași. Alte orașe-stat se
alătură noii entități. În 1000, peninsula a fost invadată de tolteci, care au rămas
acolo până în 1221, construind la Chichen Itza o replică a orașului Tula.

3
Conducătorii militari au preluat puterea de la preoți, ceea ce a dus la declinul
calitativ a meșteșugarilor, că olăritul, artă și literatură. În 1204, cocomul din
Mayapan, care provenea din Mexico, își asumă conducerea imperiului. Toltecii au
fost înfrânți și înlăturați de mayași. Câteva triburi maya, conduse de Xiu de Uxmal,
se răscoală împotriva domniei sale severe în 1441.Unificarea politică a exclus
Yucatanul, în timp ce 18 orașe-stat mici se luptau între ele. Epidemiile și
catastrofele naturale au fost o altă cauză a slăbirii statelor înaintea invaziei
spaniolilor. În ținuturile înalte ale Guatemalei de azi se aflau statele dominate de
tolteci-Quiche, Cachiquel și Tzutuhil, având capitalele la Utatlan, Izimche și
Atitlan. Triburile toltecilor s-au așezat și în teritoriile actuale Nicaragua, în nord-
vestul Hondurasului și în El Salvador. În ciuda prăbușirii sale politice, cultură
Maya era deosebit de dezvoltată. Mayașii utilizau scrierea hieroglifică, un sistem
numeric și un calendar mai exact decât cel gregorian utilizat în Europa. Populația
locuia în orașe mari, cu case de piatră și drumuri pavate. Surplusurile din cultivarea
de porumb sprijineau activitățile artistice și comerțul. Societatea era structurată
ierarhic, nobilimea și preoții formând castă conducătoare. Sclavii erau prizonieri de
război sau persoanele datornice. Mayașii practicau comerț pe distanțe foarte mari,
însă nu cunoșteau metalele sau roată. Mayașii erau meșteșugari iscusiți, sculptând
în piatră și jad, realizând vase de ceramică decorată, picturi, unelte evoluate și
obiecte de aur și cupru. Construiau drumuri și culoare navigabile, pentru a încuraja
comerțul. Jocul de Pelotă ocupă un loc extrem de important în viața maya fiind
strâns legat de religie și divinație. Preoții prevesteau viitorul după felul în care se
desfășura jocul. Jocul era probabil oarecum asemănător cu basketul deoarece
mingea de cauciuc trebuia să treacă prin niște inele fixate în pereții laterali la o
înălțime de până la 5 metri.

2. Războaie
Deși s-a crezut că mayașii au fost cândva pașnici, teoriile actuale subliniază rolul
războiului inter-politice ca factor în dezvoltarea și perpetuarea societății maya. Au
fost lansate campanii militare din mai multe motive, inclusiv controlul rutelor
comerciale și tributul, razii pentru a lua captivi, reducând până la distrugerea
completă a unui stat inamic. Se știe puțin despre organizarea militară mayașă,
logistica sau instruirea. Războiul este înfățișat în arta mayașă din perioada clasică,
iar războaiele și victoriile sunt menționate în inscripții hieroglife.
În luptă, mayașii utilizau arme simple: arcuri și săgeți (folosite în luptă pe distanțe
lungi), cuțite (utilizate pentru înjunghiere), sulițe (o prăjină de lemn lungă, cu un
vârf ascuțit; puteau fi aruncate sau folosite în lupta corp la corp), atlatl (un
dispozitiv folosit pentru aruncarea suliței), macuahuitl (o armă mortală, cu lama

4
făcută din obsidian și sticlă vulcanică, folosit pentru a zdrobi inamicul), seceră (o
lamă curbată folosită pentru tăierea ierbii, dar care era utilizată și pentru luptă).
Savanții au identificat patru exemple de hieroglife maya care se referă la diferite
tipuri de război Maya  Chucʼah (Capture), Chʼak (Decapitation sau "axe event"),
Hubi (Destruction), "Star-war" sau "shell-star" event.
3. Dispariția civilizației mayașe
Mineralele prelevate de cercetători dintr-o peștera subacvatică din Belize arată că o
seceta extremă a avut loc între anii 800 și 900 d.Hr., atunci civilizația mayasa s-a
dezintegrat, potrivit Live Science. Când ploile s-au întors, mayasii s-au mutat în
nord, dar ei au dispărut din nou câteva secole mai târziu, după un alt interval de
timp secetos.

Acești antici americani au ridicat piramide uimitoare, au stăpânit astronomia, au

dezvoltat scrierea hieroglifa și sistemul calendarului mayaș.nDar în secolele de
după anul 700 d.Hr., activitățile de construcții au încetinit și societatea a ajuns într-
o stare de război și anarhie.

Istoricii au speculat că declinul a fost legat de mai multe lucruri, de la teamă vechii
societăți de spiritele răuvoitoare și până la despădurire.

Dovezile privind seceta s-au înmulțit în ultimii ani. Astfel, un studiu din anul 2012,
care a analizat stalagmitele vechi de 2.000 de ani dintr-o peștera din Belize, a
descoperit faptul că scăderea nivelului precipitațiilor a coincis cu declinul culturii
mayașe. 

4. Noi descoperiri
Mormântul unui rege despre care se crede că a pus bazele civilizației maya, în
urmă cu 2.000 de ani, a fost descoperit în Guatemala in 2012 . Acesta se găsește în
situl Tak'alik Ab'aj din vestul țării, în regiunea numită Retalhuleu, la circa 45 de
kilometri de granița cu statul mexican Chiapas.
Se crede că aici este îngropat regele K'utz Chman, cel căruia i se datorează apariția
elementelor de bază ale artei și arhitecturii mayașe. Despre acest rege se crede că a
domnit în jurul anului 700 i.Hr. Datările cu carbon ale mormântului arată că acesta
a fost săpat in 770 - 510 i.Hr.

5
Nu au fost găsite oseminte la fața locului, dar o serie de bijuterii și un colier care
înfățișa un om cu cap de vultur au fost dezgropate. Acest simbol sugerează că
ocupantul mormântului era un conducător, întrucât în cultura maya vulturii erau un
simbol al puterii și statutului economic acordat bărbaților în vârstă. Descoperirea
colierului a dus, de asemenea, la identificarea ocupantului si anume K'utz Chman,
nume ce înseamnă „Bunicul Vultur” în limba maya. Acesta este cel mai vechi
mormant regal gasit pana in prezent.
5. Organizarea politică și populația mayașă
Pământul era deținut în comun de fiecare sat în parte, și, deși fiecare familie a
localității respective avea repartizată separat o parcelă de pământ pe care să
lucreze, profitul era adunat și împărțit în mod egal la toți locuitorii.
În secolele V-VI, cultura Maya cunoaște o largă răspândire. Sistemul eficient din
agricultură conduce la o creștere substanțială a populației. Populația mayașă era
împărțită în clase sociale: nobilii, preoții, conducătorii, funcționarii, și servitorii lor
locuiau în orașe, iar oamenii de rând munceau pământul, venind în orașe numai cu
ocazia târgurilor și festivităților religioase.
6. Comerț
Comerțul a fost o componentă cheie a societății maya și în dezvoltarea civilizației
maya. Orașele care prezentau o crestere majora, de cele mai multe ori detineau
controlul si aveau acces la bunuri comerciale esențiale sau rutele portage. Orașe
precum Kaminaljuyu și Qʼumarkaj din Guatemala și Chalchuapa din El Salvador,
au controlat în mod diferit accesul la sursele de obsidian în diferite puncte din
istoria Maya. Mayașii au fost producători principali de bumbac, folosit pentru a
produce textile ce urmau sa fie comercializate în întreaga Mesoamerica. Cele mai
importante orașe din nordul Peninsulei Yucatán au controlat accesul la sursele de
sare. Arheologii au descoperit că civilizaţiile străvechi utilizau ciocolata ca
monedă, o dădeau la schimb pe bunuri şi servicii.
Cei ce au dominat Mesoamerica în primul mileniu al erei creştine au
fost mayaşii ce nu au utilizat niciodată monede, însă au făcut comerţ cu bunuri
precum tutun, porumb şi haine. Conform Science Alert, ciocolata era însă o formă
acceptată de plată, arată rezultatele unui studiu recent. 

7. Arta

6
Cele mai impresionante opere de artă datează din secolul al VII-lea, din timpul
Perioadei Mayașe Clasice (care a durat din 200 e.n. până în 900 e.n.).
Mayașii foloseau o varietate de mierale, dar și lemn, pentru realizarea a diferite
sculpturi, bijuterii precum și măști
Se crede că sculpturile de lemn erau cândva extrem de populare, dar doar câte
exemplare au supraviețuit. Majoritatea sculpturilor de lemn din secolul al XVI-lea,
considerate obiecte de idolatrie, au fost distruse de autoritățile coloniale spaniole.
Obiectele de jad sunt printre cele mai impresionante artefacte pe care mayașii ni le-
au lăsat. Majoritatea lor datează din perioada Clasică. Cele mai vechi nu sunt prea
sofisticate, ele fiind mărgele simple găsite în morminte din Belize care datează din
1200 î.e.n. - 900 î.e.n.. La vremea aceea, tăierea pietrelor a fost dezvoltată înalt de
olmeci, ei lucrând cu jadul înaintea mayașilor.
Pentru o durată lungă de timp, nu se știa nimic despre sursele de jad din
Mesoamerica. Perioada asta s-a terminat în anii’ 70, atunci când este descoperită
valea râului Motagua din Guatemala. Investigații mineralogice au arătat că tot
jadeitul procesat în zona mayașilor și în restul Mesoamericii provine din valea asta.
Materialul brut se găsește sub formă de pietre sau pietre desprinse, putând să fie de
la forma pietrișului până la roci cu greutăți de câteva sute de kilograme.
Folosirea aurului. Nu există surse naturale de aur în regiunea mayașilor, așa cum
au observat cuceritorii spanioli care erau în căutare de comori. Puținele artefacte de
aur care s-au descoperit în regiunea asta sunt mărfuri importate din sudul Americii
Centrale sau din centrul Mexicului. Cele mai multe obiecte de aur din regiunea
mayașilor au fost găsite în cenote din Chichen Itza.
Folosirea cinabrului. Cinabrul se găsește adesea împrăștiat în morminte. E posibil
să fi fost folosit ca să sigileze mormintele, dar poate să fi simbolizat și sângele ca o
substanță a vieții. El a fost folosit și ca pigment roșu-maroniu.
Folosirea obsidianului. Obsidianul este o sticlă vulcanică din care pot să fie
confecționate lame ascuțite. Din cauza faptului că obsidianul nu se găsea în
depresiuni, mayașii au trebuit să-l importeze din centrul Mexicului sau din zonele
muntoase din Guatemala. Lamele realizate din obsidian erau folosite la vânat,
confecționarea altor obiecte, inclusiv la șlefuirea și sculptarea jadului, și așa mai
departe. Obsidianul era extras de la vulcanii din zonele muntoase populate de
mayași. Mayașii care locuiau în zonele joase aveau două surse principale care erau

7
în zonele muntoase ale Guatemalei: El Chayal, la 25 de kilometri (16 mile) în nord
de Ciudad de Guatemala, și la vest de acolo, San Martin Jilotepeque.
Folosirea piritei. În perioada Clasică, pirita era lustruită și de obicei montată într-o
ramă de lemn, așa realizându-se oglinzile. Oglinzile erau considerate un lux la
curțile regale și erau des percepute de mayași ca niște decorațiuni.
Țesăturile. Arta mayașă de a țese are o vechime cu mult o mie de ani. Fiind o
activitate specifică femeilor mayașe, țesutul a intrat în patronajul zeiței Chak Chel,
ea având legături cu cadourile și nașterile de copii.
8. Arhitectura
O caracteristică a acestei civilizații, cea mai înfloritoare din America
precolumbiană, o constituie faptul că principalele orașe și construcții monumentale
au fost construite în locuri greu accesibile. Construcțiile destinate cultului religios
ocupau suprafețe mult mai mari decât cele din zonele rezervate locuințelor. Dintre
cele 400 de orașe mayașe identificate, cel mai bine conservat este Chichén Itzá.
Aici s-au construit, pe lângă piramide (în număr destul de mare și de dimensiuni
impresionante), temple, stele funerare, bogat ornamentate cu motive animale,
vegetale sau hieroglife. Toate acestea dovedesc măiestria artei mayașe, neatinsă de
niciunul din popoarele precolumbiene.
Arhitecții mayași sunt considerați printre cei mai mari decoratori și mai prolifici
constructori de pe planetă. Mii de construcții se evidențiază prin armonia formelor,
simplitatea planurilor și estetică.
Piramidele mayașe
Piramidele mayase sunt diferite fata de cele egiptene. Aceste piramide au trepte
uriase si au servit ca o baza pentru temple. Piramidele mayase nu sunt niste
monumente izolate in desert, precum cele egiptene, ele au fost construite in zone
populate din jungla. Novoselsky a vazut locul unde in trecut se puteau aduna pana
la cateva sute de mii de oameni.
Civilizatia Maya s-a dezvoltat in Mexic, Guatemala, Honduras si Belize. In alte
parti ale Mexicului au trait aztecii, olmecii, toltecii si alte triburi. Piramidele
mayase au servit unor scopuri astronomice, cel putin de doua ori pe an, pe 21 sau
22 martie si pe 22 sau 23 septembrie, cu ocazia echinoctiilor de primavara si de
toamna. In aceste zile, soarele arunca o umbra pe treptele piramidei, in forma de
sarpe si ea ajunge pana la capatul scarilor, unde se poate vedea o imagine a zeului

8
Kukulkan, un sarpe cu pene, care are capul unui om. Piramida este construita
foarte precis, astfel incat raza de soare ajunge la capul zeitatii in acea zi anume.
Aceasta inseamna ca astronomia, arhitectura si tehnica au fost elaborate in acelasi
timp.
9. Limba
Limba mayașă clasică este cea mai veche membră atestată istoric a familiei de
limbi mayașe. Acesta a fost principala limbă folosită în inscripțiile precolumbiene
ale civilizației mayașe din era clasică.
În ziua de azi se cunoaște faptul că textele clasice (cum ar fi codicele) au fost scrise
de scribi, de obicei preoți mayași, într-o formă literară a limbii ch’olti (cunoscută și
sub numele de limba mayașă clasică). E posibil ca elita mayașă să fi folosit limba
asta ca limbă vehiculară în toate zonele vorbitoare de limbi mayașe din Bazinul
Petén și din Peninsula Yucatán, în special limba yucatec. Există, de asemenea,
dovezi care susțin că scrierea ar fi fost folosită și pentru scrierea altor limbi mayașe
din Zonele Muntoase Guatemaleze. Totuși, dacă și alte limbi ar fi fost scrise, ele ar
fi foat scrise de scribi ch’olti’ și, prin urmare, elemente ch’olti’.
10.Scrierea mayașă
Scrierea mayașă (cunoscută și ca: glifele mayașe, sau hieroglifele mayașe) este
sistemul de scriere care era folosit de civilizația mayașă, fiind în prezent singurul
sistem de scriere mesoamerican care a fost descifrat în totalitate. Cele mai vechi
inscripții ce folosesc scrierea mayașă datează din secolul al III -lea î. e. n.. Scrierea
mayașă a fost folosită până între secolele XVI și XVII e. n..
Scrierea mayașă folosește logograme ce sunt complementate de glife silabice,
funcționând într-un mod asemănător cu scrierea japoneză. Scrierea mayașă a fost
numită ca fiind „hieroglifică” de exploratorii europeni timpurii ai secolelor XVIII
și XIX.
Limbile mayașe moderne folosesc alfabetul latin, în locul scrierii mayașe.
11.Științe
Există un alfabet cu 800 de hieroglife, iar mayașii studiau matematicile superioare,
astronomia și sistemele calendaristice. Codexurile descoperite, scrise cu
hieroglifele mayașe, oferă indicii parțiale despre cunoștințele științifice în
astronomie, calendarul dezvoltat de această civilizație fiind foarte precis. Anul  nou

9
la  mayaşi  începe  pe data de 16 Iulie  cănd soarele trecea pe la zenith.
Atât  dimineaţa cât şi seara, iar ziua  avea exact 24 de ore .
Calendarul Maya are  260 zile Kin + Ku
Are 18 luni și secvenţe  adică săptămâni.
 
Fiecare Săptămână maiaşe are 13 zile+ 7 zile care nu sânt  numărate fiind ziele
Spiritelor Naturii şi a lui Ku adică Dumnezeu.
Fieracare lună are un nume,  asemănător caledarului creştin-european
  Luna are  20 zile, 2 ore  şi şapte minute.    Fiecărei zile  i se
atribuiau  răsăritul  separat de zi  şi apusul separat de întuneric ,   şi o clipă
Zenitul  Lumina la orizont  fie  la răsărit ,fie la apus.
 Diferenţa de de 105 zile  ar fi echivalentul sărbătorilor religioase    şi a
Duminicilor(Sabat sai Vinerilor) de la creştini,evrei sau musulmani.
 Calendarul solar –planetar are 356 de zile  cel oribital-lunar are 260 de
zile  diferenţa  o  fac cele 150 de zile, numite KQUKL-KU  HARUL lui
DUMNEZEU sau  mila SPIRITELOR., De aceia  aceste zile au nume, dar nu
număr  zile se numără de la 1 la 13, restul  au nume pănă  începe următoarea
săptămânâ.
Mayașii aveau abilitatea de a prezice cu exactitate eclipsele, precum și deplasările
planetelor, fără a cunoaște aparatele optice sau unitățile de timp. Sistemul
matematic se baza pe numărul "20" și folosea trei simboluri: o bară pentru cinci, un
punct pentru unu și un cerc pentru zero.
Calea Lactee era venerată de mayași, care o numeau Copacul Lumii, care era
reprezentat de un arbore înalt numit Ceiba. Venus era cea mai interesantă dintre
toate planetele. Credeau chiar că era mai importantă decât Soarele. Urmăreau cu
atenție cum parcurgea toate fazele. Erau observatori perspicace, sensibili la ciclul
natural al soarelui, lunii și planete.
Mayașii scriau pe hârtia din scoarță de copac, numită codex. Doar patru dintre
aceste codexuri au supraviețuit.
12.Religie. Mitologie. Panteonul mayaș

10
Despre civilizația maya se vorbește la superlativ. Cât de mare era religiozitatea lor,
cât de complex și de autoritar era panteonul lor, cât de terifiant-intrigant era
caracterul dual al acestor divinități adorate de mayasi. Cât de imense erau templele
lor, cum strapungeau junglă, cât de buni agricultori erau, cum au cucerit și
tranformati mediul potrivnic.

Mayașîi aveau un panteon al zeilor extrem de bogat. Aceștia nu erau separați de

lumea pământeană, precum zeii din mitologia greacă, ci erau legați de fiecare
aspect al viețîi umane. Populația maya „nu aveau un concept mitic al zeităților, ci
un concept global, în sensul că zeii reprezentau forțele naturii” (Hunbatz Men, 1).
Zeii puteau să reprezinte de exemplu, soarele asociat cu ploaia, vântul și tunetul,
cerul cu norii joși. Fiecare zeu era perceput că un număr, rolul și acțiunile acestuia
fiind vizibile în combinație cu interacțiunea numerelor reprezentate în calendare.
Deoarece cultură maya a cunoscut cea mai amplă dezvoltare la popoarele care
trăiau în zona împădurită, nu este surprinzător faptul că zeitățile cetrale erau
asociate cu reînnoirea constantă și cu creșterea, Printre acestea se numărau Luna,
că zeiță a solului, a nașterii și a fertilității, Soarele, că zeu al porumbului, zeitățile
ploii (Chac).

Sculpturile, picturile și codexurile îi arată pe zeii mayași cu un curios amestec de

trăsături umane și animaliere. Zeii cerului, ai pământului și din lumea subterană
erau „hrăniți” cu sânge de animale și de oameni sacrificați. Credincioșîi își
provocau răni pe tot corpul, că sacrificiu adus zeilor. (Spence)

Ah Puch este zeul morțîi. El apare înfățișat că un schelet înconjurat de corpuri și

cranii. Poate apărea cu pete negre. Este cunoscut și că Yum Kimil. Yum Kimil era
o personificare mayasa a dezastrului și întunericului. Era numit și Hunahau sau
Hunhau și conduce al noulea nivel al lumii de sub pământ, cel mai adânc nivel.

Chaac este un zeu al fertilitățîi binevoitor. Este zeul agriculturii, ploii și fulgerului.

Poate fi reprezentat că un moșneag cu trăsături reptiliene. Este asociat cu viață și
niciodată cu moartea. Chac este conceput că divizat între Nord, Sud, Est și Vest, și
este asociat cu vânturile, și cu zeul vânturilor, Kukulcan.

Cum viață depindea foarte mult de ploaie, Chaac este un zeu foarte important.
Mayasii aveau o devoțiune specială pentru zeii care controlau ploaia. Este
reprezentat cu topoare de jad în mâini și șerpi pe care îi folosește pentru a-i aruncă
în nori să producă ploaia. El asigura ciclul viețîi.

11
Zeul Chaac are o legătură profundă cu regii. În perioada târzie, conducătorii erau
considerați aducatori de ploaie și puteau comunica cu zeii. Se credea că trăia în
vârful munților și în pădurile înalte acoperite de nori.

Itzamna este zeul creației, scrierii și divinatiei. Creatorul lumii și tată suprem al

universului a condus pe baza cunoștințelor sale ezoterice. Itzamná era o ființă
mitologică fantastică ce întruchipa antitezele lumii noastre (pământ-cer, viață-
moarte, bărbat-femeie, lumina-întuneric). Potrivit mitologiei mayașe, Itzamná era
parte a cuplului primordial, soț al versiunii zeiței Lunii, IX Chel. Ei erau părinții
zeilor.

KUKULCAN, MARELE ȘARPE. Aztecii îl cunoșteau pe Kukulcan că

Quetzalcoatl (“șarpele înaripat”). Kukulcan este un zeu-erou și un șarpe, el i-a
învățat pe mayasi civilizație și este asociat cu ploaia. Era și asociat cu cele patru
elemente, culorile galben, roșu, negru și alb. Deasemenea, era asociat cu binele și
răul. Venerarea lui Quetzalcoatl includea sacrificii umane.

13.Agricultura
Cele mai vechi culturi erau agricole, culturi cum ar fi cele de porumb , fasole,
fructe și cassava (manioc).În timpul Perioadei preclasică Mijlocie, care a durat
până în aproximativ 300 î.Hr., agricultorii Maya au început să-și extindă prezența
lor, atât în regiunile muntoase și joase.
În esență, civilizația mayașă s-a construit pe baza muncii agricultorilor, nu a
astronomilor sau a preoților. Cultura porumbului practicată de mayași necesită
relativ puțin timp de muncă; antropologii moderni au estimat că țăranii din
Yucatanul de azi nu au nevoie de mai mult de 2 luni și jumătate și muncă pentru a-
și asigura alimentele necesare pentru întreținerea familiei și a câtorva animale
domestice. Iar vechii mayași nu aveau animale domestice, poate cu excepția
curcanilor și albinelor:și deși ei nu aveau uneltele din oțel folosite azi de
descendenții lor, agricultura lor era foarte eficientă.
14.Muzee
În lume există multe muzee ce au artefacte mayașe în colecțiile lor. Fundația
pentru Promovarea Studiilor Mesoamericane listează peste 250 în baza de date a
muzeelor mayașe, iar Asociația Europeană a Mayaliștilor listează doar sub 50 de
muzee numai în Europa.

12
Deschis publicului în septembrie 2012, Muzeul Lumii Mayașe din Yukatan,
Mexic a fost desemnat câștigătorul premiului Iberoamericano CIDI la Secțiunea
Construcții culturale urmând că echipa de arhitecți Grupo Arquidecture să
primească premiul în cadrul unei ceremonii ce va avea loc în luna martie, anul
acesta.

Proiectul realizat de echipa de arhitecți are o importantă semnificativă pentru că

pune în valoare elementele reprezentative ale culturii din peninsula Yucatan,
păstrând și promovând patrimoniul cultural. Această “viziune integratoare” se
materializează în expozițiile și prezentările interactive puse la dispoziția
vizitatorilor pentru că aceștia să cunoască în detaliu istoria locală, inclusiv
schimbările mulți-culturale produse în decursul migrațiilor.

13
 15.Bibliografie
Claudes B.,Mayasii.OCivilizatie pierdută,Editura Univers
Lewis S.,2013,Mituri precolumbiene,Editura Herald

https://www.archaeology.org/issues/102-1309/features/1145-maya-king-burial-
guatemala-takalik-abaj
https://www.wikiwand.com/ro/Civiliza%C8%9Bia_maya%C8%99%C4%83
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/civilizatia-maya-la-apogeu
https://www.dailymail.co.uk/news/article-2223355/Grave-ancient-king-laid-
foundations-Mayan-civilisation-700-B-C-discovered-archaeologists.html
http://en.termwiki.com/EN/K'utz_Chman
http://www.ziare.com/magazin/descoperire/enigma-disparitiei-civilizatiei-mayase-
descifrata-dupa-un-mileniu-1340302
https://en.wikipedia.org/wiki/Maya_warfare
https://en.wikipedia.org/wiki/Maya_civilization#Warfare
https://ro.wikipedia.org/wiki/Scrierea_maya%C8%99%C4%83
https://inbors.com/curiozitati-despre-civilizatia-maya/
http://www.ziare.com/magazin/cercetare/secretele-vechii-civilizatii-maya-
dezvaluite-de-oamenii-de-stiinta-video-1163744
https://books.google.ro/books?
id=3kWvDwAAQBAJ&pg=PT19&lpg=PT19&dq=panteonul+mayas&source=bl&
ots=LIFURjQDwS&sig=ACfU3U38I7Fd5yefSf7mSLem3bm4F4Ypww&hl=ro&s
a=X&ved=2ahUKEwj1sLuqntfoAhVt7aYKHXjsC4kQ6AEwEHoECAwQLA#v=
onepage&q=panteonul%20mayas&f=false
https://mythologica.ro/zeii-si-mitologia-mayasa/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_maya%C8%99%C4%83_antic%C4%83
https://ro.pinterest.com/viorelvrabie/mayasii/
Sursa Imagini Google Images

14