Numeralele ordinale

Numeralele ordinale sunt adjective de clasa I terminate în –us, -a, -um şi

se declină la fel ca bonus, -a, -um sau altus, -a, -um.
Răspund la întrebarea quotus, -a, -um? (al câtelea? a câta?).

1
 1 primus, -a, -um - primul 40 quadragesimus, -a, -um
2 secundus, -a, -um - al doilea 50 quinquagesimus, -a, -um
3 tertius, -a, -um - al treilea 60 sexagesimus, -a, -um
4 quartus, -a, -um - al patrulea 70 septuagesimus, -a, -um
5 quintus, -a, -um - al cincilea 80 octogesimus, -a, -um
6 sextus, -a, -um - al şaselea 90 nonagesimus, -a, -um
7 septimus, -a, -um - al şaptelea 100 centesimus, -a, -um
8 octavus, -a, -um - al optulea 200 ducentesimus, -a, -um
9 nonus, -a, -um - al nouălea 300 trecentesimus, -a, -um
10 decimus, -a, -um - al zecelea 400 quadringentesimus, -a, -um
11 undecimus, -a, -um 500 quingqntesimus, -a, -um
- al unsprezecelea 600 sexcentesimus, -a, -um
12 duodecimus, -a, -um 700 septingentesimus, -a, -um
13 tertius decimus, -a, -um 800 octingentesimus, -a, -um
14 quartus decimus, -a, -um 900 nongentesimus, -a, -um
15 quintus decimus, -a, -um 1000 millesimus, -a, -um
16 sextus decimus, -a, -um 2000 bis millesimus, -a, -um
17 septimus decimus, -a, -um 3000 ter millesimus, -a, -um
18 doudevicesimus, -a, -um 10 000 decies millesimus, -a, -um
19 undevicesimus, -a, -um 100 000 centies millesimus, -a, -um
20 vicesimus, -a, -um 1 000 000 millies millesimus, -a, -um
30 tricesimus, -a, -um

2
! Pentru a exprima data sau ora, romanii foloseau numeralul ordinal:
7.00 = hora septima
1992 d. Hr. = anno post Christum natum millesimo nongentesimo nonagesimo
secundo.

Numeralele distributive

Numeralele distributive exprimă numărul de fiinţe sau lucruri cuprinse în

fiecare grupă, când acestea sunt mai multe şi egale ca număr. Răspunde la
întrebarea quoteni, -ae, -a? (câte câţi? câte câte?).
Se prezintă sub forma adjectivelor de clasa I numai la plural. Ele au
terminaţia -um în loc de –orum/-arum, cu excepţia numeralului singuli, -ae, -a
care are întotdeauna G pl în –orum, -arum, -orum (singulorum, singularum,
singulorum).

1 singuli, -ae, -a - câte unul 19 noveni deni, -ae, -a

2 bini, -ae, -a - câte doi sau undeviceni
3 terni, -ae, -a - câte trei 20 viceni, -ae, -a
4 quaterni, -ae, -a - câte patru 21 viceni singuli
5 quini, -ae, -a- câte cinci 22 viceni bibi
6 seni, -ae, -a - câte şase 23 viceni terni
7 septeni, -ae, -a - câte şapte 30 triceni
8 octoni, -ae, -a - câte opt 40 quadrageni
9 noveni, -ae, -a - câte nouă 50 quinquageni
10 deni, -ae, -a - câte zece 60 sexageni
11 undeni, -ae, -a - câte 70 septuageni
unsprezece 80 octogeni
12 duodeni, -ae, -a 90 nonageni
13 terni deni, -ae, -a 100 centeni
14 quaterni deni, -ae, -a 200 ducenteni
15 quini deni, -ae, -a 300 treceni
16 seni deni, -ae, -a 400 quadrigeni
17 septeni deni, -ae, -a 500 quingeni
18 octoni deni, -ae, -a 600 sexceni
sau duodeviceni 700 septingeni

3
 800 octingeni 7000 septena milia
900 nongeni 8000 octona milia
1000 singula milia 9000 novena milia
2000 bina milia 10000 dena milia
3000 terna milia 100 000 centena milia
4000 quaterna milia 500 000 quingenq milia
5000 quina milia 1 000 000 decies centena milia
6000 sena milia

! Romanii foloseau întotdeauna la repetări numeralele distributive:

Romae quotannis bini consulea creabantur (La Roma se alegeau în fiecare an
câte doi consuli).
! Propoziţia „Duo duces cum denis comitibus” se traduce prin „cei doi
comandanţi au venit cu câte zece însoţitori”. Schimbând pe denis cu decem
(numeral cardinal), sensul propoziţiei va fi : „cei doi comandanţi au venit
(împreună, în total) cu zece însoţitori” (Duo duces cum decem comitibus).
! La substantivele cu formă numai de plural (pluralia tantum) dar cu
înţeles de singular, precum castra, -orum = tabără, folosim numerale
distributive. Numai unu şi trei se exprimă prin uni, -ae, -a şi trini, -ae, -a,
deoarece singuli, -ae, -a şi terni, -ae, -a au numai înţeles distributiv.

Una castra - o tabără

Singuli castra - câte o tabără
Bina castra - două tabere sau câte două tabere
Trina castra - trei tabere
Terna castra - câte trei tabere
Quaterna castra - câte patru tabere etc.

! La substantivele pluralia tantum cu înţeles de plural (liberi, -orum),

numaralele cardinale sau distributive au înţalesul lor propriu.
Tres liberi - trei copii
Terni liberi - câte trei copii.
! Numeralul bini, -ae, -a mai arată ţi două lucruri care formează o
pereche:
bini boves - o pereche de boi
binae crepidae - o pereche de sandale

4
 Numeralele adverbiale

Numeralele adverbiale răspund la întrebarea quotiens? sau quoties? (de câte

ori?) şi au forme fixe, nefiind declinabile. Ele exprimă repetarea unui fapt, a
unui număr etc.

1 semel - o dată 20 vicies

2 bis - de două ori 21 vicies semel
3 ter - de trei ori 22 vicies bis
4 quater 30 tricies
5 quinquies 40 quadragies
6 sexies 50 quinquagies
7 septies 60 sexagies
8 octies 70 septuagies
9 novies 80 octogies
10 decies 90 nonagies
11 undecies 100 centies
12 duodecies 101 centies semel
13 terdecies 200 ducenties
14 quaterdecies 300 trecenties
15 quindecies 400 quadrigenties
sau quinquies decies 500 quingenties
16 sedecies 600 sexcenties
sau sexies decies 700 septingenties
17 septies decies 800 octingenties
18 duodevicies 900 nongenties
sau octies decies 1000 millies
19 undevicies 2000 bis millies
sau novies decies 3000 ter millies

5
4000 quater millies 9000 novies millies
5000 quinquies millies 10000 decies millies
6000 sexies millies 500000 guingenties millies
7000 septies millies 1000000 decies centies millies
8000 octies millies

6
 ! La întrebarea pentru a câta oară? răspundem folosind numeralele
ordinale (forma neutru singular):
primum – întâia oară
iterum – a doua oară (în loc de secundum)
tertium – a treia oară
quartum – a patra oară etc.
ultimum sau postremus – cea din urmă oară.

! Pentru a arăta ordinea în care se ăntâmplă sau se execută ceva, se

întrebuinţează numeralele ordinale la ablativ singular în –o, afară de în primul rând,
când se foloseşte primum. Vom avea deci primum, secundo, terţio – în primul
rând, în al doilea rând, în al treilea rând... . Primo, în mod obişnuit înseamnă la
început.

! Întălnim în limba latină şi alte numerale, dintre care amintim numeralele

multiplicative. Acestea sunt formate cu sufixele –plex la N sg şi –plicis la G sg. Se
declină ca adjsctivele de clasa a III-a (cu o terminaţie) la toate genurile. Cele mai
obişnuite sunt:

simplex, -icis - simplu

duplex, -icis - îndoit (dublu)
triplex, -icis - întreit
quadruplex, -icis - împătrit
quintuplex, -icis - încincit
septemplex, -icis - înşeptit
decemplex, -icis - înzecit
plex, -centumicis - însutit