Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Carburatorul
• Unitatea de măsurare (A) care conţine mecanismul de control al duzelor şi combustibilului. Aceasta
măsoară cantitatea potrivită de combustibil pentru turaţia ferăstrăului şi consumul de curent.
• Unitatea de amestecare (B) este formată din şoc, duze de difuzare şi clapeta de acceleraţie. Aici se
amestecă aerul şi combustibilul pentru a forma un amestec inflamabil.
• Unitatea de pompare (C) pompează combustibilul din rezervor în sistemul de măsurare din
carburator. O latură a diafragmei pompei este legată la carter şi pulsează în urma schimbărilor de
presiune din acesta. Cealaltă latură a difragmei absoarbe combustibilul înăuntru.
La modul de pornire la rece, clapeta de aer (D) este închisă complet. Aceasta măreşte vidul din
carburator astfel încât combustibilul e aspirat mai repede prin duzele de difuzare (E).
La modul de mers în ralenti, clapeta de acceleraţie (F) e închisă. Aerul e absorbit printr-o deschidere
în supapa fluture şi o cantitate mică de combustibil e furnizată prin duza de difuzare(E).
Construcţie şi funcţionare
La modul de admisie parţială, clapeta de acceleraţie (F) este deschisă parţial. Combustibilul e
alimentat prin duzele de difuzare (E).
La modul de admisie totală, ambele supape sunt deschise şi combustibilul intră prin toate duzele de
difuzare (E).
Carburatorul – reglare
Jiglerele L şi H reglează fluxul de combustibil pentru a corespunde fluxului de aer intrat prin
deschiderea supapei manetei.
Rotirea lor în sensul acelor de ceasornic face ca amestecul de combustibil şi aer să fie mai sărac (mai
puţin combustibil faţă de cantitatea de aer), iar rotirea lor în sens invers face amestecul mai bogat.
Un amestec sărac măreşte turaţia motorului, iar unul bogat o micşorează.
Jiglerul T controlează poziţia manetei la mersul în ralenti. Rotirea lui în sensul acelor de ceasornic dă
un ralenti mai rapid; rotirea în sens invers acelor de ceasornic reduce viteza mersului în ralenti.
ATENŢIE!
Şina de ghidaj, lanţul şi capacul ambreiajului trebuie montate înainte de pornirea ferăstrăului, altfel
ambreiajul poate sări şi provoca răni.
În timpul testelor din fabrică, carburatorul este reglat la setările de bază din fabrică.
Pentru a vă asigura că toate componentele motorului beneficiază de lubrifiere adecvată (la rodare),
carburatorul trebuie setat la un amestec ceva mai bogat în combustibil în primele 3-4 ore de
funcţionare a ferăstrăului. Aceasta se face reglând turaţia maximă cu 6-700 rpm mai puţin decât
viteza maximă recomandată.
Dacă nu se poate măsura turaţia maximă cu un tacometru, atunci jiglerul H nu trebuie reglat la un
amestec mai sărac decât cel de bază, setat din fabrică.
NOTĂ!
Dacă lanţul de învârteşte la mersul în ralenti, atunci jiglerul T trebuie rotit în sens invers acelor de
ceasornic până la oprirea lanţului.
Reglaj fin
O dată ce ferăstrăul a fost rodat, carburatorul trebuie ajustat din nou. Reglaţi mai întâi jiglerul L, apoi
jiglerul T de ajustare la mersul în ralenti şi la urmă jiglerul H
Cerinţe de bază
• Înainte să efectuaţi vreo reglare, filtrul de aer trebuie să fie curat şi capacul cilindrului să se afle la
locul lui. Dacă reglaţi carburatorul cu filtrul de aer murdar, amestecul va fi prea sărac după ce veţi
curăţa filtrul data viitoare. Aceasta poate să provoace stricăciuni majore la motor.
• Înşurubaţi cu grijă jiglerele L şi H până la capăt, apoi daţi-le o rotaţie înapoi. Acum carburatorul
este reglat la H = 1 şi L = 1.
• Porniţi ferăstrăul şi lăsaţi-l să se încălzească timp de 10 minute.
• Puneţi ferăstrăul pe o suprafaţă plană astfel încât şina de ghidaj să nu fie îndreptată spre
dumneavoastră, şi nici bara sau lanţul să nu atingă suprafaţa.
• Găsiţi care este cea mai mare viteză la mersul în ralenti, rotind încet jiglerul L înainte şi înapoi.
• Când aţi găsit viteza cea mai mare, rotiţi jiglerul L în afară circa 1/8 - 1/4 de rotaţie.
• Dacă trebuie reglată, strângeţi jiglerul T până ce lanţul începe să se învârtă. Apoi slăbiţi-l până ce
lanţul se opreşte.
• Viteza de ralenti este setată corect atunci când motorul merge uşor în orice poziţie, iar limita
acesteia e dată clar de viteza la care lanţul începe să se mişte.
• Jiglerul H turaţie mare influenţează puterea ferăstrăului şi turaţia motorului. Dacă jiglerul e setat
prea slab ferăstrăul se va roti prea mult, ceea ce poate duce la stricarea motorului.
• Turaţi din nou ferăstrăul la admisie maximă timp de circa 10 secunde şi ascultaţi sunetul diferit al
motorului. Repetaţi din nou procedura cu jiglerul H slăbit cu încă 1/4 de rotaţie. H=1 1/2.
• Aţi turat până acum motorul la setările H ± 0, H = +1/4 şi H = +1/2 faţă de setările din fabrică. La
admisie maximă, motorul va emite un sunet diferit pentru fiecare setare.
• Jiglerul H este reglat corect atunci când motorul „bolboroseşte” puţin la admisie maximă, fără nici
o sarcină.
• Dacă amortizorul de zgomot scoate mult fum şi ferăstrăul nu merge uşor, înseamnă că setarea e
prea bogată.
NOTĂ!
Pentru o ajustare optimă, e bine să folosiţi un tacometru. Nu trebuie depăşită turaţia maximă
recomandată.
• Atunci când carburatorul este reglat corect, ferăstrăul trebuie să accelereze fără ezitare şi motorul
să bolborosească puţin la admisie maximă fără nici o sarcină.
• Dacă jiglerul L este prea slab setat, ferăstrăul poate avea dificultăţi la pornire şi accelera cu greu.
• Dacă jiglerul H este prea slab setat, ferăstrăul va produce putere mai puţină, acceleraţie mai slabă
şi apare riscul stricării motorului.
• Dacă oricare din jiglerele L şi H este setat prea bogat, vor apărea probleme de acceleraţie sau o
viteză prea redusă de lucru.