PROIECT EDUCAŢIONAL

“ ATELIERUL DE OLĂRIT “

MARTI, 14 MARTIE 2023

Grupele: Mare A, Mare B, Mijlocie A, Mijlocie B.

Şcoala Gimnazială ,,Alexandru Odobescu”, Chiajna, Ilfov

Categoria de activitate: Activitate practică
Tipul de activitate: Creativ

ARGUMENT :

Unul dintre cele mai vechi meşteşuguri ale românilor este olăritul, o tradiţie conservată cu grijă
în foarte multe centre din ţară.

1
Prelucrarea ceramicii în scopul confecţionării obiectelor de uz gospodăresc, şi nu numai, a fost
cea dintîi industrie casnică, prin intensitatea practicării sale. În vechime, olarii erau grupaţi şi
formau nuclee de 200-300 de familii. Ei puteau fi întîlniţi în toate satele, în cartierele mărginaşe
ale tîrgurilor şi oraşelor mai importante, reşedinţe domneşti, centrele comerciale. Olarii erau
foarte căutaţi în preajma sărbătorilor tradiţionale, cînd produsele lor erau foarte căutate, la tîrguri,
de "moşi", la nunţi ori botezuri. Negoţul cu oale este amintit din timpuri foarte îndepărtate şi s-a
păstrat şi astăzi, în unele zone îmbrăcînd chiar formă de troc, aşa după cum era odinioară. Mai
există încă sate unde olarii fac schimb pe capacităţi, adică, spre exemplu, dau vasul în schimbul
conţinutului de porumb ori grîu.

Meşteşugul prelucrării lutului este foarte greu, iar în vechime, olarului i se atribuiau puteri
zămislitoare: prin propria suflare şi prin dogoarea focului, el dădea vasului suflet şi grai. Olarul
era socotit un om păcătos şi exista credinţa că pe lumea cealaltă va avea mult de muncă, pentru
că a ars şi chinuit pămîntul.

Olarilor nu prea le pasă de vorbele bătrînilor şi nici de ce spun poveştile. Ei îşi văd de ale lor pe
lîngă roată şi pe lîngă cuptor. Încă din vechime, ei au ales să-şi ardă oalele pentru a le face mai
rezistente şi au găsit şi tehnici de perfecţionare a cuptoarelor. De la cele simple, fără vatră, au
ajuns la cuptoare cu două camere, în care o placă desparte camera de foc de cea de ardere. Şi la
roţii i-au adus îmbunătăţiri. De la roata iniţială, acţionată manual, dar care avea o mişcare lentă,
s-a ajuns la cea acţionată de picior, care este mai rapidă. Mai tîrziu a apărut şi obiceiul smălţuirii
vaselor, dar şi tehnica lustruirii pereţilor vaselor cu o piatră de rîu, pentru a reduce porozitatea
oalelor şi a le da rezistenţă.

Meşteşugului străvechi i-au fost aduse tot felul de îmbunătăţiri, iar în timp au apărut şi structuri
specializate. Ceramica utilitară şi ceramica artistică sînt doar două dintre variante. Oricum, toate
vasele de ceramică se disting prin eleganţa formelor şi prin ornamentaţie. Ceramica tradiţională
este modelată la roată şi este arsă apoi în sobe orizontale, prin două tehnici: prin oxigenare sau
prin lipsa oxigenării. Olarul are trudă mare pe lîngă cuptor, dar fiecare vas este o bijuterie şi
merită efortul. În unele zone, încă se mai spune că nu face un păcat cel ce fură oală de la un olar.
După moarte, îi va fi ţărîna mai uşoară pentru că şi-a furat din lut.

Olaritul este o ocupatie straveche ce se practica inca din vremuri stravechi, marturie stand
frumoasele vase de ceramica din epoca neolitica, epoca in care pe teritoriul Romaniei s-a
dezvoltat o civilizatie remarcabila.

Olaritul este o munca obositoare, necesitand forta, indemanare si cunostinte deosebite. Orice
greseala poate avea drept consecinta distrugerea vasului; de aceea, olaritul este un mestesug
rezervat in exclusivitate barbatilor, femeile ajutand eventual doar la decorat.

2
Barbatii scot lutul din locuri speciale, il aduc in gospodarie si il framanta cu mainile, picioarele,
sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-l cu apa. Pasta astfel obtinuta se curata de
impuritati, taindu-se in felii subtiri si se lucreaza apoi la roata.

Roata e formata din doua discuri, unul mai mic sus si unul mai mare in partea de jos, acestea
fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de sus se pune bulgarele de pamant, iar discul de jos
este miscat de olar, imprimandu-i cu piciorul o miscare circulara destul de rapida. Astfel, roata se
invarteste, obtinandu-se forme circulare cu contur regulat.

Formarea vasului necesita o tehnica deosebita si o viteza de lucru mare, pentru ca pasta nu
trebuie sa se usuce (uneori vasul se realizeaza chiar in 40-50 de secunde).

Dupa modelare, vasele se lasa la uscat cateva zile, la umbra si apoi se ard in cuptoare speciale,
dupa ce au fost in prealabil ornamentate si eventual smaltuite (la blide se smaltuieste numai
partea interioara si marginile).

Cea mai raspandita tehnica de decoratie foloseste un corn de vita avand in varf o pana de gasca.
Prin corn se scurge culoarea prin pana de gasca. Avem astfel o veritabila penita. Decorurile fine
se pot obtine folosind un betisor fire de par de porc mistret.

Un alt tip de decoratie se obtine prin zgarierea cu un varf metalic a vasului dupa inmuierea sa in
substanta coloranta, aparand astfel culoarea pastei. O alta tehnica, intalnita in special in sudul
Romaniei, consta in aplicarea in relief a unor snururi, braie sau rozete de pasta.

SCOP:

Cunoaşterea tradiţiilor româneşti şi rolul important pe care acestea îl au în viaţa

oamenilor din cele mai vechi timpuri, modul cum acestea au dăinuit peste timp, precum şi
descoperitea unor practici stravechi de prelucrare a lutului .

OBIECTIVE

 Sa invete deprinderea de a lucra cu lutul ;

 Să-şi însuşească noţiuni de bază despre folclorul şi tradiţiile româneşti din mediul urban
si rural ;

 Să-şi consolideze trăsăturile pozitive de voinţă şi caracter, precum şi atitudinea pozitivă

faţă de sine şi faţă de ceilalţi ;

 Să-şi consolideze deprinderile de a respecta normele de comportament în societate şi

abilităţile de a intra în relaţie cu cei din jur ;

3
  Să-şi consolideze capacitatea de a trăi emoţii pozitive, de prietenie .

GRUP ŢINTĂ: preșcolarii grupelor: Mare A, Mare B, Mijlocie A, Mijlocie B.

RESURSE UMANE: elevi, cadre didactice, parinti;

RESURSE MATERIALE: lut, roata olarului

MODALITĂŢI DE REALIZARE :

1. Diseminarea informatiilor referitoare la traditiile populare romanesti in randul prescolarilor.

2. Activităţi practice de modelare a lutului cu participarea unui olar din mediul rural in incinta
scolii. Realizarea unui vas din lut la roata olarului. Se lucreaza cu lut (material nontoxic) si apa.
Dupa uscare – 3-4 zile, vasele pot fi pictate in culori acrilice si folosite in scop decorativ. Elevii
vor invata: centrarea lutului, deschiderea lutului, ridicarea peretilor, finalizarea vasului.

EVALUARE:

Expozitie cu lucrările copiilor , realizata in salile de grupa.

NR.CRT NUMELE CADRULUI CLASA DATA SEMNĂTURA

DIDACTIC
1. Prof. Înv. Preșcolar Vasiliu MARE A 14.03.2023
Camelia Cristiana
2. Educatoare Toma Elena MARE B 14.03.2023
Mihaela
3. Prof. Înv. Preșcolar Măceșanu MIJLOCIE 14.03.2023
Alina Ionela A
4. 1. Prof. Înv. Preșcolar MIJLOCIE 14.03.2023
Tăsică Luana B
Veturia