Seminar 22

infracțiuni de fals II
 UZUL DE FALS (art. 323 C.pen)

Conținut legal
Varianta tip: ”folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este
fals, în vederea producerii unei consecințe juridice...”
 UZUL DE FALS (art. 323 C.pen)

OBIECT JURIDIC: relațiile sociale care apără încrederea publică în înscrisurile oficiale / înscrisurile sub
semnătură privată
OBIECT MATERIAL: înscrisul (oficial sau sub semnătură privată) folosit de făptuitor pentru producerea de
consecințe juridice
SUBIECT ACTIV: orice persoană responsabilă penal
SUBIECT PASIV: statul / persoanele fizice sau juridice afectate
Participația penală este posibilă sub toate formele (coautorat, instigare și complicitate)
LATURĂ OBIECTIVĂ
Elementul material - acțiunea de a folosi (prezenta, înmâna, depune) în fața unei instituții sau autorități
publice, altei persoane juridice sau unei persoane fizice care exercită un serviciu de interes public.
Folosirea înscrisului fals(ificat) trebuie să fie efectivă. Simpla deținere a falsului nu constituie infracțiune.
Utilizarea trebuie să fie aptă să producă consecințe juridice.
Urmarea imediată – starea de pericol pe care o creează utilizarea înscrisului falsificat
LATURA SUBIECTIVĂ – infracțiunea se săvârșește cu intenție directă
Tentativa este posibilă, dar nu se pedepsește
 UZUL DE FALS (art. 323 C.pen)

Depunerea înscrisului falsificat, ca act doveditor, la o acţiune în justiţie

Prezentarea în fața unei instituții publice a unei cărți de identitate contrafăcute sau a unui permis de
conducere fals

Inculpata a prezentat o adeverinţă falsă de vechime în muncă în vederea ocupării unui post vacant într-o
organizaţie / instituție

Inculpatul a prezentat la RAR acte vamale false în vederea verificării, omologării şi înmatriculării unui
autoturism adus din străinătate

Nu există uz de fals dacă o persoană, fiind chemată în judecată civilă, are asupra sa, în instanţă, un act
fals care ar putea să combată pretenţiile reclamantului, însă nu îl înfăţişează judecătorilor şi nu îl
depune la dosar

Nu realizează conţinutul infracţiunii de uz de fals fapta persoanei care, în justificarea unei activităţi
ilicite, prezintă un înscris cu conţinut real, eliberat de o unitate competentă, însă altei persoane
 FALSUL ÎN DECLARAȚII (art. 326 C.pen)

Conținut legal
Varianta tip: ”declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unei persoane dintre cele
prevăzute la art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea, în vederea
producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii,
declarația făcută servește la producerea acelei consecințe...”
 FALSUL ÎN DECLARAȚII (art. 326 C.pen)

OBIECT JURIDIC: relațiile sociale care apără încrederea publică în declarațiile făcute de persoane fizice în fața
unor funcționari publici sau unităților în care aceștia își desfășoară activitatea
OBIECT MATERIAL: nu are (de regulă, cu excepția situației în care declararea neadevărului se face în scris)
SUBIECT ACTIV: orice persoană responsabilă penal
SUBIECT PASIV: statul / instituția / organizația care procesează declarația necorespunzătoare adevărului
Participația penală este posibilă sub forma instigării și complicității (nu și coautoratului)
LATURĂ OBIECTIVĂ
Elementul material - constă în acțiunea de a face declarații necorespunzătoare adevărului (oral – inclusiv
înregistrată - sau în scris + semnată).
Cerințe: declarația să servească la producerea unei consecințe juridice. Aptitudinea declarației decurge dintr-
o lege și declarația să nu fie supusă unei alte reglementări speciale cu privire la verificarea veridicității ei
Dispozițiile art. 326 sunt aplicabile numai dacă într-o cauză nu sunt incidente alte norme de incriminare ex. –
mărturie mincinoasă (art. 273), inducerea în eroare a organelor judiciare (art. 268)
Urmarea imediată – stare de pericol la adresa veridicității declarațiilor date în fața funcționarilor publici
LATURA SUBIECTIVĂ – infracțiunea se săvârșește cu intenție directă
Tentativa este posibilă, dar nu se pedepsește
 FALSUL ÎN DECLARAȚII (art. 326 C.pen)

Inculpatul a completat şi a depus la administraţia financiară câteva deconturi privind TVA, prin înscrierea
unor venituri nereale în vederea obţinerii rambursării acestei taxe

Cu ocazia dezbaterii la notariat a unei succesiuni, inculpata declară că este singura moştenitoare a
defunctei, deşi ştia că aceasta (defuncta) mai are o nepoată, domiciliată în străinătate

În practica judiciară s-a apreciat că nu sunt generatoare de consecinţe juridice şi nu pot duce la
reţinerea infracţiunii de fals în declaraţii susţinerile neadevărate ale reclamantului dintr-o acţiune civilă,
deoarece acestea sunt supuse unei verificări anterioare, obligatorii, a conţinutului de către instanţă, iar
părţile din proces au dreptul de a contesta cele susţinute de reclamant şi de a face proba contrarie

Nu constituie fals în declaraţii fapta inculpatului care, în momentul autentificării actului de constituire a
unei societăţi comerciale, a declarat în faţa notarului că este cetăţean ungur cu domiciliul la Budapesta,
el fiind cetăţean român de naţionalitate maghiară, cu domiciliul în Braşov, deoarece declararea altei
cetăţenii ori a unui alt domiciliu nu a avut nicio relevanţă asupra constituirii societăţii şi autentificării
actului de constituire
 FALSUL PRIVIND IDENTITATEA (art. 327 C.pen)

Conținut legal
Varianta tip: ”prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identități
unei alte persoane, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă
unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea, prin folosirea frauduloasă a unui act
ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act
falsificat, pentru a induce sau menține în eroare un funcționar public, în vederea producerii
unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul” (alin 1)

Varianta agravată: ”când prezentarea s-a făcut prin întrebuințarea identității reale a unei
persoane...” (alin 2)

Variantă asimilată: ”încredințarea unui act ce servește la identificare, legitimare ori

dovedirea stării civile spre a fi folosit fără drept...” (alin 3)
 FALSUL PRIVIND IDENTITATEA (art. 327 C.pen)

OBIECT JURIDIC: relațiile sociale care apără încrederea publică în mijloacele prin care se stabilește
veridicitatea identității persoanelor
OBIECT MATERIAL: nu are (ar putea fi documentul ce servește la legitimare – varianta asimilată)
SUBIECT ACTIV: orice persoană responsabilă penal
SUBIECT PASIV: autoritatea publică sau persoana care exercită un serviciu de interes public – indusă în eroare
cu privire la identitatea unei persoane
Participația penală este posibilă sub toate formele
LATURĂ OBIECTIVĂ
Elementul material - constă în prezentarea sub o identitate falsă sau atribuirea unei astfel de identități altei
persoane, prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare sau stabilirea stării civile,
folosirea unui act falsificat, pentru a induce sau menține în eroare un funcționar public, în vederea producerii
unei consecințe juridice.
LATURA SUBIECTIVĂ – infracțiunea se săvârșește cu intenție directă
Tentativa este posibilă și se pedepsește.
 FALSUL PRIVIND IDENTITATEA (art. 327 C.pen)

Inculpatul care, după expulzarea din ţara unde a executat o pedeapsă privativă de libertate, aflat în
stare de recidivă în raport cu mai multe condamnări suferite în România, pentru care a fost dat în
urmărire generală, îşi atribuie o altă identitate în faţa organelor poliţiei de frontieră, în scopul de a se
sustrage de la executarea pedepselor

Inculpatul care, fiind prins în flagrant delict de furt, s-a legitimat faţă de organul de poliţie cu un
paşaport emis pe numele altei persoane, dar pe care lipise propria fotografie

Inculpatul a dat o declaraţie falsă pe propria răspundere că este de acord ca cei doi copii ai săi să fie
trecuţi în paşaportul soţiei şi a prezentat doi copii care nu erau ai săi în faţa organelor în drept de la
serviciul public comunitar de evidenţa persoanei, în scopul scoaterii lor din ţară

Inculpatul a prezentat în faţa notarului o persoană despre care a pretins că este soţia sa, în vederea
încheierii unui contract de mandat prin care inculpatul era împuternicit să ipotecheze un apartament

Inculpatul, cerându-i-se de către organul de poliţie să spună numele însoţitorului său – care săvârşise o
contravenţie şi nu avea asupra sa vreun act de identitate – indică numele altei persoane