NOŢIUNI DE FONETICĂ

Fonetica este stiinta care studiaza sunetele limbii.

Sunetele apartin vorbirii si alcatuiesc sistemul fonetic, iar literele apartin scrierii si alcatuiesc
alfabetul.

Limba romana este considerata o limba fonetica, deoarece unei litere îi corespunde un singur
sunet. De cele mai multe ori, numarul literelor dintr-un cuvant este identic cu numarul sunetelor din
cuvantul respectiv.

Exemple:

profesor: 8 litere, 8 sunete

tabla: 5 litere, 5 sunete

OBSERVATIE:

Litera "x" poate fi redata cu ajutorul a doua sunete (cs; gz).

Exemplu: 

taxi: 4 litere, 5 sunete

OBSERVATIE:

Grupurile de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi) reprezinta fie un sunet. fie doua sunete:

1. grupul de litere + vocala (in aceeasi silaba): grupul reprezinta un sunet

Exemplu: ceapa - 5 litere, 4 sunete

2. grupul de litere aflat la sfarsitul cuvantului, iar in silaba exista si o alta vocala: grupul reprezinta
un sunet

Exemplu: atunci - 6 litere, 5 sunete

3. grupul de litere + consoana sau grupul de litere este singur in aceeasi silaba: grupul reprezinta 2
sunete

Exemplu: chitara - 7 litere, 6 sunete; geografie - 9 litere, 9 sunete

LITERELE

Literele din alfabet se impart in 3 categorii:

1. vocale: a, e, i, o, u, ã, î

2. semivocale: e, i, o, u

3. consoane: restul (b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, t, ...)

Exista grupuri cu doua litere (ge, gi, ce, ci) si grupuri formate din trei litere (ghe, ghi, che, chi).
GRUPURI DE SUNETE

Grupurile de sunte sunt impartite in:

1. DIFTONG: format din semivocala (s) + vocala (v) sau vocala (v) + semivocala (s) in aceeasi
silaba (exemplu moa-le (sv); co-pi-lu-lui (vs))

In functie de ordinea sunetelor in structura unui diftong, acestia pot fi:

a) diftongi ascendenti (SV): ve-dea

b) diftongi descendenti (VS): l-au; dau

Trebuie de asemenea sa fiti atenti la identificarea grupurilor de sunete. De exemplu, in fu-gea nu exista
niciun diftong, avem grupul de litere ge. In "fu-geau" exista doar diftong, pentru ca avem ge = grup de
litere.

2. TRIFTONG: format din (vocala + semivocala + semivocala) sau (semivocala + vocala +

semivocala) sau (semivocala + semivocala + vocala) in aceeasi silaba (exemplu: le-oai-ca)

3. HIAT: format din doua vocale aflate in silabe diferite (exemplu: ga-i-na)

In limba romana, problema accentului este dificila deoarece acesta nu are reguli pentru a fi stabilit, el
avand o pozitie libera, Unele cuvinte, desi sunt scrise identic, prin accentuare diferita se obtin sensuri
diferite.

Exemplu:

haina (cu sensul de imbracaminte) - haina (cu sensul de rea)

copii (cu sensul de copie) - copii (cu sensul de copii)

vesela (cu sensul de farfurii) - vesela (cu sensul de bucuroasa)

torturi (cu sensul de tortura) - torturi (cu sensul de produs de cofetarie)

Pentru a identifica corect grupurile de sunete trebuie obligatoriu sa despartim cuvantul in silabe!

In functie de numarul de silabe din care este alcatuit un cuvant, acesta poate fi clasificat in:

1. cuvant monosilabic: are o singura silaba

2. cuvant bisilabic: are doua silabe

3. cuvant trisilabic: are trei silabe

4. cuvant plurisilabic sau polisilabic: are patru sau mai multe silabe