14/12/2020

Metode de cercetare în media

Analiza imaginilor
CURS 7

Analiza mesajelor vizuale

Premise:
• mesajele mediatice sunt re-prezentări ale realității (textele media sunt construite de
către producătorii lor prin selecție și prin strategiile de prezentare a informațiilor, iar
textele media construiesc versiuni ale realității sociale); reprezentările mediatice
joacă un rol central în procesul de înțelegere a realității sociale de către indivizi;
• mesajele mediatice folosesc o serie de coduri și reguli care stau la baza limbajului
vizual (unghiuri de cameră, încadraturi, compoziție, elemente vizuale ș.a);
• mesajele mediatice sunt produse în contexte economice, politice, istorice și
culturale specifice, care influențează interpretarea lor;
• receptarea mesajelor este marcată de interacțiunea dintre privitor și imagine, de
aceea indivizi diferiți pot interpreta același mesaj în maniere diferite.

1
 14/12/2020

Abordări analitice ale imaginilor:

• Conținutul vizual (sau referentul - ceea ce este ilustrat), dar și reprezentarea vizuală
(modul în care este ilustrat referentul, care poate influența sau chiar dezinforma
privitorul);
• Forma și stilul (încadratură, unghi, poziție, expunere, compoziție etc.), cel mai
adesea combinate cu analiza conținutului vizual;
• Procesele implicate în producția și folosirea reprezentărilor vizuale;
• Reacțiile indivizilor la stimulii vizuali.

Direcții de analiză a imaginilor

• analiza de conținut, metodă cantitativă, asociată în general cu investigarea modului
în care diverse aspecte sociale sunt reprezentate în mass-media;
• semiotica vizuală, bazată pe decorticarea nivelurilor de semnificare definite de
Roland Barthes – denotativ (realitatea reflectată) și conotativ (ideile și valorile
exprimate prin ceea ce e reprezentat și modul în care e reprezentat)
• analiza filmică, cu diferitele niveluri la care poate fi aplicată (încadraturi, unghiuri,
montaj, scenografie, genuri).
• studiile culturale vizuale, un domeniu interdisciplinar, care vizează toate tipurile de
informație vizuală, semnificațiile acestora, satisfacțiile oferite și modalitățile de
consum, incluzând studiul tuturor tehnologiilor vizuale;

2
 14/12/2020

Analiza de conținut vizuală

• metodă de bază pentru a afla lucruri noi despre semnificațiile vehiculate cu ajutorul
mesajelor - permite concluzii cu un grad mare de generalitate.
• !!! DOAR analiza de conținut vizuală nu poate sta la baza unor afirmații legate de semnificațiile,
efectele și interpretările atribuite de publicul larg, fiind nevoie de completarea cercetării cu metode
care să vizeze direct publicul (focus-grup, interviu exploratoriu, sondaj de opinie).

Analiza de conținut vizuală

• Frecvențele relative ale reprezentărilor vizuale ale acțiunilor, rolurilor, situațiilor sau
evenimentelor implică clasificarea și cuantificarea imaginilor media din publicații,
televiziune sau social media.

• Analiza de conținut (van Leeuwen, 2008) - procedură empirică și obiectivă de a

măsura reprezentările audiovizuale înregistrate, folosind categorii (valori ale
variabilelor independente) definite explicit, caracterizate de fidelitate.

3
 14/12/2020

Formularea întrebărilor referitoare la

variabilele definite și/sau ipotezelor
Analiza de conținut vizează de obicei felul în care mesajele media reprezintă oameni,
evenimente, situații ș.a.m.d.
Categorii de întrebări de cercetare tipice analizei de conținut vizuale:
• Referitoare la proeminența și vizibilitatea personalităților / evenimentelor (cât de
frecvent apar, care e dimensiunea imaginilor/textelor media, în ce ordine apar în
programele de știri TV).
• Referitoare la subiectivitate: comparații în ceea ce privește durata, frecvența,
proeminența reprezentărilor sau reprezentările pozitive / negative ale
personalităților, problemelor sociale, politicilor publice etc.
• Referitoare la evoluții/schimbări istorice (care au loc de-a lungul timpului) în modul
de reprezentare a genurilor, a claselor sociale.

Semiotica vizuală
Convenții semiotice (Berger,1991)

Semnificant Definiție Semnificat

(cadru) (sens)

Prim-plan Doar fața subiectului Intimitate

Plan american Cea mai mare parte a Relație personală

corpului
Cadru mediu O parte din decor și Context
subiecți
Cadru general Persoana / persoanele în Relație socială
întregime

4
 14/12/2020

Distorsionarea mesajului imaginilor

este posibilă:
A. În timpul realizării lor
• Poziționarea camerei
• Unghiul ales
• Cadrul
• iluminarea
B. După realizare (editare)
• Selecția imaginilor (cadrelor)
• Editare (crop, eliminare elemente, retușare față/corp etc.)

Cadru ansamblu vs. cadru general

5
 14/12/2020

Poziționarea camerei

6
 14/12/2020

Unghiul camerei
normal, plonjat, contraplonjat

7
 14/12/2020

Referințele vizuale
Fotografii (comunicatorii vizuali) urmăresc replicarea unor imagini care au avut
un succes major, care au rămas în memoria colectivă. Semnificația imaginii la
care se face referință este asociată automat cu noua imagine.

Rosie nituitoarea (1942)

Referințele vizuale

8
 14/12/2020

Evgueni Khaldei, Berlin, 2 mai 1945

Joe Rosenthal, raising the Flag on Iwo Thomas Franklin, Old glory at
Jima, 23 februarie 1945 Ground Zero, 11 septembrie 2001

9
 14/12/2020

Marc Riboud, 1967, Washington

Semn iconic – indexical - simbol

Fotografie de presă - Semne iconice (mașina de Poliție, semnul de atenționare); semne

indexicale (semnul care atrage soferilor atenția asupra unui accident care a avut loc în acea
zonă); simboluri (semnul înlocuiește imaginea mașinilor reale avariate și a victimelor).

10

Denotație / conotație
Reclama Temptation la gențile Chenson
(2010). Denotație (o femeie tânără, atractivă și
senzuală - Alessandra Ambrosio, model la
Victoria’s Secrets -, cu un măr în mână, stă
lângă un bărbat tânăr și atrăgător - Jesus Luz,
la acea vreme, iubitul starului pop Madonna) și
conotație (referința la Adam și Eva, la ispită și
la păcatul originar).
Mortise
• Goldman: reclamele au adoptat un stil minimalist, în care nu mai apare imaginea
produsului la care se face publicitate - mortise.
• Subiectul și produsul se confundă într-un singur plan semiotic, unde subiectul ca
semnificant și produsul ca semnificat nu mai sunt diferențiate.
14/12/2020
Fotografia de presă Famine (engl. foamete),
realizată de Stan Grossfeld de la Boston Globe
(SUA), recompensată cu premiul Pulizer
pentru Feature în 1985. Denotație (mamă de
culoare își protejeză copilul subnutrit în
Etiopia) și conotație (referința la Fecioara
Maria cu pruncul Isus, un reper central al
iconografiei creștine).
Reclama Bethanie Villages (2011).
Nu apare imaginea
produsului/serviciului (îngrijirea
bătrânilor). Florile simbolizează
vârstele omului, respectiv
sugerează ideea că serviciile oferite
te mențin tânăr și activ.
11
14/12/2020

12
 14/12/2020

Analiza simbolurilor transmise de oameni

Analiza semiotică presupune identificarea unităților de bază ale imaginii - semnele. Totuși,
diferențierea semnelor vizuale este adesea destul de dificilă.
Grila de analiză propusă de Dyer (1982) pentru exploarea simbolurilor transmise de oameni :
1.Reprezentări ale corpului
a. Vârsta. (Ce vrea să sugereze vârsta oamenilor din fotografie? Inocență? Înțelepciune? Senilitate?)
b. Genul. (Publicitatea oferă adesea imagini steretipice ale masculinității și feminității: ex. bărbații
sunt activi și raționali, feneile sunt pasive și emotive.)
c. Rasa. (publicitatea, dar și mass-media utilizează stereotipuri rasiale.)
d. Părul. (Părul femeilor e utilizat adesea pentru a semnifica seducție sau narcisism.)
e. Corpul. (Care corpuri sunt grase și adesea reprezentate ca neatrăgătoare și nedezirabile? Care sunt
slabe? Este prezentat întregul corp sau doar părți ale acestuia?)
f. Dimensiunea. (Reclamele indică lucrurile mai importante făcându-le mai mari.)
g. Înfățișarea. (Publicitarea prezintă corpul uman în maniere care depind de construcția culturală a
conceptelor de frumusețe, gen etc.)

2.Reprezentări ale atitudinii

a. Expresie. (Cine e fericit, trist, arogant etc.? Ce expresii faciale sau de alt fel sunt folosite pentru a
transmite acest mesaj?)
b. Contact vizual. (Cine privește la cine [inclusiv la privitorul imaginii] și cum privește? Privirea arată
supunere, aroganță sau confruntare?)
c. Postură. (Cine stă în picioare, cine e înclinat, cine cine stă jos?)

3.Reprezentări ale activității

a. Atingere. (Cine ce atinge și cu ce efecte?)
b. Mișcări ale corpului. (Cine e activ și cine e pasiv?)
c. Comunicare pozițională. (Care e aranjamentul spațial al persoanelor? Cine e superior și cine e
inferior? Cine este apropiat cui și în ce fel?)

4.Accesorii și decor
a. Accesorii. (Multe reclame se bazează pe obiecte care semnificații culturale: de ex. ochelarii sugerează
inteligență.)
b. Decor. (Poate să fie obișnuit, poate să fie exotic sau poate fi fantastic. Ce efecte are decorul asupra
reclamei?)

13
 14/12/2020

Analiza filmică – aplicabilă la videouri

• Trăsături structurale:
o Ritm
o Montaj
o Structură narativă

• Elemente de conținut
o Temă
o Imagini cu încărcătură emoțională
• Alternarea conținutului verbal cu cel vizual.

Tehnici de cameră și editare

• Unghiuri de cameră (superior, inferior)
• Mișcări ale camerei (plonjeu, contra-plonjeu)
• Selecția cadrelor (prim-plan, cadru general etc.)
• ”Ambalarea” povestirii (modul în care este construită, ce frame-uri și scheme
folosește)

14
 14/12/2020

Schema lui Monaco (2000)

Mizanscena este rezultatul unui șir de decizii despre ce să filmezi și cum să filmezi, în timp ce montajul se referă la cum cadrele sunt prezentate.
Mizanscena poate fi înțeleasă în termeni de:
cadru:
• screen ratio;
• screen frame: open or closed;
• screen planes: frame plane, geographical plane and depth plane;
• multiple images;
• superimpositions.
încadraturi:
• shot distance: extreme long shot, long shot, full, three-quarters, medium, head and shoulders, close-up shot;
• shot focus: deep or shallow, sharp or soft;
• shot angle: angle of approach, angle of elevation, angle of roll;
• point of view: character, third person, establishing, reverse angle;
• pans, tilts, zooms and rolls, when the camera remains in one position;
• tracking and crane shots, when the camera itself moves.
Montajul poate fi descris prin:
Tranziții:
• type of cut: unmarked, fade, dissolve, iris, jump;
• rhythm.
Sunetele pot fi descrise ținând cont de:
type: music, environmental sound, speech;
relation to the image: source, parallel, contrapuntal.

FRAMING vizual
Cum televiziunea poate să folosească anumite cadre/imagini pentru a
construi anumite portrete ale candidaților:

• Candidatul ideal
• Populistul
• Perdantul (învinsul)

15
 14/12/2020

Candidatul ideal – FRAME-uri

Candidatul ideal (frame-uri legate de ideea de OM DE
STAT)
• Apare alături de oficiali aleși și alte persoane influente
• Se asociază cu simboluri patriotice (monumente, drapel,
parade militare, eroi)
• Este legat de simboluri ale progresului (progres economic sau
tehnologic)
• Portretizarea unui anturaj identificabil (serviciu pază și
protecție, familie, reporteri, autobuz de campanie)
• Accesorii de campanie (numele candidatului se poate vedea
clar pe afișe, bannere, tricouri)
• Spectacol politic (ploaie de confetti, baloane, jocuri de lasere)
• Ținuta formală (cadre cu candidatul purtând un costum
elegant sau unul tip business)

Candidatul ideal (frame-uri legate de ideea de COMPASIUNE)

• Copii (candidatul apare cu copii – interacționează cu ei, îi ține în
brațe)
• Asociere cu familia (conexiuni vizuale cu membri ai familiei sau
legături familiale istorice, apariții împreună cu familia)
• Admirație față de femei (cadre cu reacții : admirând femei,
exprimând semne de aprobare; de asemenea, susținătoare
entuziaste zâmbind, scandând, salutând)
• Simboluri religioase (portretizarea candidaților în lăcașe de cult,
printre figuri religioase, asocieri vizuale cu simboluri religioase –
cruce, lumânări, Biblia)
Gesturi folosite pentru a reprezenta compasiunea :
• Gesturi de afinitate (cadre cu canditații care salută, fac băi de
mulțime, fac semnul victoriei, treg cu ochiul cuiva sau camerei)
• Interacțiuni cu indivizi (imagini cu candidatul discutând cu
susținătorii, oferind atenție celor care îi fac urări de bine, fără
contact fizic).
• Îmbrățișări fizice (îmbrățisări, strâns mâna, sărută susținătorii).

16
 14/12/2020

Populistul – FRAME-uri
Asocierea vizuală a candidatului cu oamenii obișnuiți (frame-ri
legate de PRIZA LA MASE / OMUL OBIȘNUIT)

Priza la mase
1. Celebrități (cadre cu candidatul și celebrități – actori,
staruri de televiziune, muzicieni, staruri rock, sportivi
cunoscuți)
2. Public larg (cadre ale susținătorilor, intercalate cu
portretizarea candidatului care apare în fața mulțimilor; de
asemenea, cadre aeriene ale mitingurilor)
3. Public aprobator (publicul arătat aplaudând, făcând cu
mâna, scandând, fluierând, râzând, aprobând din cap,
agitând accesorii de campanie).
4. Interacțiune cu mulțimi (cadre cu candidatul oferind
scurte strângeri de mână anonime, atingeri cu grupuri de
susținători fără angajament individualizat sau fix)

Omul obișnuit
1. Ținută informală (cadre cu candidatul purtând cravată
fără sacou, mânecile suflecate)
2. Vestimentație casual (cadre cu candidatul în pantaloni
kaki, blugi, cămașă, pulover, jachetă)
3. Echipament sportiv (cadre cu candidatul în trening,
pantaloni scurți – echipament de pilot de curse, pe
bicicletă).
4. Oameni obișnuiți (legături vizuale la oameni obișnuiți –
vizite în zone defavorizate, fabrici).
5. Activitate fizică (imagini ale candidatului care participă
la acțivități sportive sau face muncă fizică – taie lemne,
servește mâncare persoanelor defavorizate)

17
 14/12/2020

Perdantul – FRAME-uri
Imagini care nu flatează, cel mai adesea legate variabile
comportamentale.
1. Grupuri mici (cadre cu candidatul înconjurat de
câțiva susținători împrăștiați peste tot, spații goale,
scaune goale)
2. Public care dezaprobă (cadre cu cetățeni huiduind,
făcând semne dezaprobatoare, ținând postere cu
comentarii negative, protestând etc.)
3. Semne de slăbiciune (cadre cu candidatul
dezechilibrându-se, căzând, împiedicându-se,
arătând lipsă de coordonare; portretizarea unui
candidat bolnav)

4. Gesturi agresive (cadre cu cadidatul arătând

pumnul, arătând cu degetul, bătând din picior –
cu referință la agresarea oponentului)
5. Gesturi nonverbale nepotrivite (cadre cu
expresii faciale, gesturi, stări de spirit în dezacord
cu contextul știrii) ex. candidat trist după ce a
câștigat o dezbatere.

18