Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Litere
Secţia de Comunicare şi Relaţii Publice

Disciplina: Comunicare vizuală

Titular de curs: lector dr. Laura Mesina

Raluca-Alexandra MOCANU, MCRP II

Martin LISTER and Liz WELLS, Seeing Beyond Belief: Cultural Studies as an
Approach to Analysing the Visual, pp. 61-91

Capitolul analizat debutează cu o introducere despre studiile culturale şi studiile media

şi relaţia dintre acestea. Studiile culturale se bazează pe studiul formelor şi practicilor
culturale, a relaţiilor lor cu grupurile sociale şi puterea relaţiilor dintre grupurile respective,
aşa cum sunt ele construite şi mediate de formele culturale. Aici cultura nu are sensul de artă
sau cultură exclusivistă, ci de acea cultură care include practici şi simboluri cotidiene
(cumpărăturile, călătoriile, a fi suporterul unei echipe de fotbal), dar şi „practici textuale” în
sensul în care orice fel de reprezentare, imagine, spaţiu, scris, povestire se produce.

O trăsătură distinctă a studiilor culturale este faptul că încearcă să înţeleagă relaţiile

dintre producţia culturală, consumul, credinţa şi semnificaţia, cu procesul social şi instituţiile.
Aceasta a rezultat un refuz de a vedea societatea ca un simplu context, climat sau un fundal în
legătură cu care să fie privită o practică culturală sau un text; mai curând, producţia de texte
este privită în ea însăşi o practică socială. Studiile culturale subliniază rolul constitutiv al
culturii în sprijinirea şi schimbarea relaţiilor de putere ce apar în jurul unor chestiuni ca genul,
sexualitatea, clasa socială, rasa, etnia şi dimensiunea geopolitică a spaţiului şi locul în
globalizare. Toate acestea sunt analizate pentru a vedea cum se poate investi semnificaţii în
lumea experienţei pe care formele culturale şi practicile o furnizează.

Studiile media

Acea versiune a studiilor media care este strâns legată de studiile culturale aapărut în
acelaşi context intelectual care îşi propusese să înţeleagă impactul industrializării asupra

[1]
noilor forme de comunicare de masă. O parte a acestui impuls a fost să se acorde mai multă
atenţie unei game mai variate de experienţe exprimate sau reprezentate, informale, populare
decât era caracteristic ştiinţelor sociale.

Studiul culturii vizuale

Studiul culturii vizuale nu poate fi limitat la studiul imaginilor, ci ar trebui să ţină cont
şi de rolul central al vizualului în experienţa cotidiană şi în fabricarea de semnificaţii.

Contextul vizual

În primul rând, este important de stabilit unde se află imaginea. Contextul influenţează
modul în care privim imaginea creându-ne anumite aşteptări. Spre exemplu, o galerie dă
imaginii o notă de seriozitate intelectuală sau estetică.

Un al doilea lucru important este semnificaţia fotografiei; ce informaţii caută privitorul

în fotografie.

Imaginea din reclama Marlboro poate fi privită în mod diferit în funcţie de context. În
cazul în care este amplasată într-o intersecţie, ceea ce este ilustrat redă fidel situaţia
şoferului/pasagerului care o priveşte. Dacă imaginea apare într-o revistă, modul în care
privitorul se raportează la imagine poate fi influenţat de numeroşi factori, ca de exemplu: dacă
revista, respectiv, reclama este singurul obiect de interes în acel moment, dacă este deschis
televizorul, ce anume este difuzat la televizor, dacă ascultă muzică, dacă este sau nu singur în
cameră.

Contextul producţiei

Următoarea întrebare este cum a ajuns imaginea acolo? Astfel, ne interesează nu cum
am găsit noi imaginea, ci cum a fost ea produsă şi distribuită de altcineva – intenţiile ţi
motivaţiile lor şi contextul instituţional sau social în care au acţionat.

Aptitudinea fotografului de a recunoaşte momentul oportun, de a şti când să facă

fotografia.

În cazul fotografiei cuplului care priveşte în vitrina unui magazin de antichităţi,

Doisneau s-a poziţionat în magazin pentru a observa evenimente; a pus la punct un scenariu
care să determine apariţia unor evenimente interesante. În ceea ce priveşte reclama Marlboro,
aceasta este făţiş regizată. Numele fotografului nu este menţionat spre deosebire de
fotojurnalism, mizele sunt pur comerciale. În publicitate, numele fotografului sau al

[2]
regizorului artistic sunt menţionate doar dacă numele lor sunt suficient de cunoscute pentru a
fi asociate cu produsul.

Imaginea Marlboro este o reclamă la ţigări care face parte dintr-o amplă strategie de
promovare. Producătorii reclamelor Marlboro trebuie să găsească o soluţie pentru a promova
un produs periculos pentru sănătate fără ca acesta să pară în imagine şi fără să facă aluzie
fumat şi neincluzând numele sau logoul brandului în reclamă.

A privi: formă şi semnificaţii

Convenţii - O modalitate social acceptată de face ceva

Convenţii picturale

M. Baxandall vorbeşte despre semne pe hârtie şi despre cum acestea reprezintă apă
curgătoare, trupuri, pământ. Acordă atenţie suprafeţelor materiale. Pentru el, semnificaţia
acestor semne pe o suprafaţă este dependentă de abilităţile interpretative şi de disponibilitatea
sau interesul privitorului de a le interpreta. În al treilea rând, subliniază că anumite semne au
mai multe roluri într-o singură imagine.

Semiotică şi coduri

Această descriere făcută de Baxandall se apropie de noţiunea de semn iconic în care

semnificantul (semnul fizic/lucrul/obiectul) păstrează anumite asemănări cu semnifcatul (ceea
ce înseamnă sau ceea ce reprezintă). De obicei, într-o cultură, un anumit semn a fost asociat
cu un anumit obiect din lumea reală.

Convenţii fotografice

De obicei, aceste convenţii sunt asimilate unui „know-how”, un simţ antrenat al

modului în care se face ceva. Atunci când ne uitâm la o fotografie şi îi căutăm semnificaţiile,
nu căutăm în mod special să apelăm la convenţii. Este vorba despre gradul în care aceste
convenţii au fost asimilate într-o anumită cultură, acest lucru concretizându-se într-o
naturaleţe, iar nu într-o convenţionalitate. Aparent, simplitatea şi impactul acesteia sunt
rezultatul spontaneităţii şi pasiunii, iar nu al unei activităţi supuse regulilor şi convenţiilor.

Convenţii sociale

Fotografii utilizează, împrumută coduri vizuale folosite mai mult în formele „trăite”
de comunicare decât în formele textuale. Convenţiile pe care le folosim în mediul social zi de
zi îşi pun amprenta supra muncii fotografului. Pentru a ilustra acestea, autorii studiului propun

[3]
pentru analiză o fotografie a lui david Hampshire. În aceasta, accentul cade pe convenţiile
vestimentare a băieţilor reprezentaţi. Baiatul din stânga, prin faptul că îoartă cravata în cu
totul alt mod decât ar trebui, subminează acest cod vestimentar şi prin aceasta doreşte să se
distanţeze de semnificaţia convenţională de „respectabil” a codului vestimentar masculin.

Putere şi convenţii fotografice

În continuare sunt analizate câteva fotografii, care fiind făcute pentru ziare sau reviste,
au scopul de a comunica informaţii. Fotografiile au fost făcute în Africa, în timpul foametei
de anii ’80. Acestea sunt menite să ilustreze sărăcie, mortalitate infantilă, boli, secetă, apă
murdară, cerşetori, malnutriţie, familii foarte numeroase, colibe de pământ. Este interesant
cum sunt atribuite unei fotografii toate aceste semnificaţii. Un rol important îl joacă expresia
facială, gestica, postura corpului şi atitudinea. Toate acestea reflectă suferintă.

Calităţile materiale ale fotografiilor şi cum contribuie la înzestrarea fotografiilor cu

semnificaţii astfel încât devin construcţii complexe de semne. Încadrarea, adâncimea planului,
lumina, rezoluţia şi momentul surprins.

Fotogrtafiile sunt codate în aşa fel încât să pară necodate. Adevărul şi potenţialul
autentic al fotografiei este legat de ideea că a vedea înseamnă a crede.

[4]