Regatul Fran?

ei (franceza Royaume de France) a fost un stat feudal din vestul

Europei, unul din succesorii direc?i ai Regatului Francilor, precursorul Fran?ei
actuale ?i una dintre cele mai mari puteri economice, militare ?i politice din Evul
Mediu. Cu toate ca de facto era independent �n urma Tratatul de la Verdun din 843,
regatul Fran?ei a �nceput sa se contureze ca un stat de sine statator doar �n urma
urcarii pe tron a Dinastiei Cape?ienilor, succesorii acestora conduc�nd statul timp
de peste 800 de ani, p�na la izbucnirea Revolu?iei franceze �n 1789.

Expansiunea teritoriala
La jumatatea secolului XV Fran?a era mult mai restr�nsa teritorial dec�t
actualmente[1] ?i numeroase provincii frontaliere (ca de exemplu Roussillon,
Cerdagne, Calais, B�arn, Navarre, Comitatul Foix, Flandra, Artois, Lorena, Alsacia,
Trois-�v�ch�s, Franche-Comt�, Savoia, Bresse, Bugey, Gex, Nisa, Provence,
Dauphin� ?i Bretania) erau fie autonome, fie apar?ineau altor state medievale;
existau de asemenea numeroase enclave straine, ca de exemplu Comtat Venaissin. �n
plus, anumite teritorii erau fiefuri personale ale unor familii nobile ?i acestea
erau conduse indiferent de voin?a suveranului francez.

Secolele XV, XVI ?i XVII au reprezentat o perioada de importante expansiuni

teritoriale ale regatului. Astfel �ntre 1461 ?i 1789 au fost achizi?ionate
urmatoarele teritorii:

sub Ludovic al XI-lea - Provence (1482), Dauphin� (1461, sub control francez din
1349)
sub Francisc I - Bretania (1532)
sub Henric al II-lea - Calais, Trois-�v�ch�s (1552)
sub Henric al IV-lea - Comitatul Foix (1607)
sub Ludovic al XIII-lea - B�arn ?i Navarre (1620, sub control francez din 1589 ca
parte a posesiunilor lui Henric al IV-lea)
sub Ludovic al XIV-lea
Pacea Westfalica (1648) - Alsacia
Tratatul Pirineilor (1659) - Artois, Catalonia de Nord (Roussillon, Cerdagne)
Tratatul Nijmegen (1678-9) - Franche-Comt�, Flandra
sub Ludovic al XV-lea - Lorena (1766), Corsica (1768)