1.

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN SĂLILE DE CLASĂ, ÎN

LABORATOARELE DE FIZICĂ, CHIMIE ŞI DE BIOLOGIE.
Pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale în laboratoarele şcolare se vor lua
următoarele măsuri:
a) Înainte de începerea experienţelor
- experienţele la care se utilizează curent electric, la tensiuni ce pot fi periculoase, vor fi efectuate
numai de către profesorul de specialitate, ajutat eventual de un laborant, cunoscător al lucrărilor
de laborator şi al normelor de protecţie a muncii;
- planul de desfăşurare a experienţelor va fi dinainte stabilit iar personalul va fi instruit în prealabil;
- de pe locul unde se desfăşoară experienţele se vor îndepărta toate obiectele care nu sunt necesare;
- pardoseala din jurul locului unde se desfăşoară experienţele trebuie să fie uscată sau acoperită cu
un covor izolant;
- masa de lucru trebuie să fie suficient de mare pentru a permite plasarea în bune condiţii a
întregului aparataj;
- alimentarea de la reţea se va face de la un tablou cu siguranţe fuzibile calibrate sau întrerupătoare
automate; în cazul când se foloseşte o priză, aceasta va fi în prealabil verificată şi asigurată prin
siguranţe fuzibile;
- părţile metalice ale aparatelor care ar putea intra accidental sub tensiune vor fi legate la pământ;
- racordurile dintre părţile componente ale montajului se vor face, în mod obligatoriu, prin
cordoane în bună stare, perfect izolate şi corespunzătoare tensiunilor folosite în experienţa
respectivă;
- uneltele de lucru (şurubelniţă, cleşte etc.) vor fi prevăzute cu mânere izolante, rezistente la
tensiunile care se află în instalaţie;
- pentru controlul tensiunii şi intensităţii, se vor introduce în circuite aparate de măsurat;
- realizarea montajului sau a oricărei modificări a montajului existent precum şi introducerea sau
scoaterea instrumentelor de măsurat din circuit se va face cu întregul aparataj scos de sub
tensiune;
- înainte de conectarea instalaţiei la sursa de curent electric, se va face o ultimă verificare generală
a aparatelor, legăturilor, izolaţiei etc.;
- pentru alimentarea cu energie electrică se va utiliza de preferinţă un întrerupător special al
montajului, plasat pe masa de lucru; scoaterea montajului de sub tensiune trebuie să poată fi
efectuată cu uşurinţă printr-o singură manevră;
- dacă se lucrează cu tensiuni periculoase, se va aşeza pe masa de lucru, la loc vizibil, o placă
avertizoare a pericolului de electrocutare, iar elevii vor fi opriţi să se apropie.

b) In timpul desfăşurării experienţelor:

- în timpul experienţelor, pe masa de lucru nu se va găsi, în afara părţilor componente ale
montajului, nici un obiect care ar putea, accidental, antrena legăturile montajului sau ar putea
stabili contactul cu părţile aflate sub tensiune;
- cei care efectuează experienţele vor avea o îmbrăcăminte adecvată (strânsă pe corp, mâneci bine
încheiate), de preferinţă halate de laborator;
- este interzisă părăsirea sau lăsarea fără supraveghere a montajului de tensiune;
- se recomandă ca, la instalaţia aflată sub tensiune, toate manevrele să se facă cu o singură mână;
- în timpul funcţionării montajului, este interzisă atingerea parţilor neizolate (schimbarea
legăturilor, atingerea becurilor, intercalarea aparatelor de măsură);
- pentru prevenirea accidentelor după terminarea experienţelor, montajul va fi scos obligatoriu de
sub tensiune; orice intervenţie asupra instalaţiei electrice trebuie să fie făcută de un electrician
autorizat iar lucrarea să aibă caracter definitiv.
c) La lucrările de laborator unde se folosesc substanţe chimice (a se vedea NGMP 2002, Titlul VI,
Cap. I şi II):
- lucrările de laborator şi aplicaţiile practice se efectuează cu cantităţile de substanţă, cu
concentraţiile, cu vasele şi aparatele indicate în proceduri, în manuale şi în instrucţiunile de
folosire a materialelor respective, după ce în prealabil profesorul sau maistrul-instructor a
verificat exactitatea datelor;
- efectuarea experienţelor este permisă numai după verificarea prealabilă a aparaturii respective;
- efectuarea experienţelor în vase murdare este interzisă; imediat după terminarea experienţei,
vasele utilizate trebuie să fie spălate;
- vasele de laborator se spală cu amestecuri oxidante sau detergenţi şi apă distilată fără a se utiliza
nisipul, care provoacă fisuri şi la încălzire sticla se va sparge uşor;
- vasele care conţin substanţe toxice vor purta etichete avertizoare şi vor fi păstrate la locuri sigure,
sub cheie. Nu este permisă depozitarea alăturată a vaselor cu substanţe care produc reacţii
violente prin contact; nu este permisă păstrarea substanţelor în vase neetichetate;
- la identificarea substanţelor pentru experienţe, se citeşte cu atenţie eticheta; dacă există cea mai
mică îndoială asupra conţinutului unui vas, acesta se va trimite laboratorului de analize
chimice, pentru identificare;
- trebuie să existe la îndemână un set de Fişe tehnice de securitate (OUG 200/2000) pentru toate
substanţele şi preparatele chimice periculoase folosite astfel încât proprietăţile fizico-chimice şi
toxicologice, efectele asupra sănătăţii, măsurile de protecţie necesare la manipularea lor şi
procedurile în caz de urgenţă să fie cunoscute;
- elevilor le este interzis să guste sau să miroasă substanţele, să se aplece asupra vaselor fără avizul
profesorului de specialitate, deoarece acţiunea multor substanţe este puternic toxică, chiar dacă
aceasta nu se manifestă imediat;
- toate substanţele chimice se păstrează în dulapuri încuiate; nu este permisă înstrăinarea
substanţelor din laborator;
- purtarea ochelarilor de protecţie este obligatorie la toate experienţele cu substanţe chimice
agresive.
- eprubeta în care se încălzeşte un lichid se ţine înclinată (nu spre cel care lucrează, sau spre vecin);
de asemenea, eprubeta nu trebuie încălzită numai la partea de jos, ci pe
toata lungimea ocupată de substanţă; susţinerea eprubetei se va face cu un suport special construit,
nu improvizat;
- rămăşiţele substanţelor periculoase (metale alcaline, fosfor, baze, substanţe caustice) nu trebuie
aruncate la întâmplare, ci separat în vase destinate acestui scop, pentru a fi apoi cât mai repede
neutralizate (făcute inofensive prin metode corespunzătoare);
- în cazul efectuării unor experienţe cu aparate în care se pot iniţia substanţe gazoase, se va face, în
prealabil, verificarea tuburilor de legătură (etanşeitate, îndoire sau lipire), pentru a nu se
produce vreo scăpare de gaze din cauza unor suprapresiuni.

d) La mânuirea substanţelor chimice

- experienţele în care se produc substanţe gazoase sau vapori trebuie făcute sub nişă;
- fărâmiţarea alcaliilor, a calcei sodate, a iodului, a sărurilor acidului cromic, ca şi a altor substanţe
care dau o pulbere toxică, se va face de asemenea, sub nişă. Totodată, după caz, este obligatorie
şi folosirea ochelarilor de protecţie.

e) La depozitarea substanţelor chimice

- depozitarea se face într-o încăpere separată şi nu în laborator; depozitul trebuie semnalizat cu
semne grafice de avertizare;
- magazia trebuie să fie bine ventilată;
- depozitul trebuie să fie dotat cu mijloace adecvate şi suficiente de stingere a incendiilor;
- substanţele/ produsele chimice periculoase trebuie să fie etichetate şi ambalate în recipiente
corespunzătoare;
 - la depozitare se va ţine cont de incompatibilităţile la depozitare (Anexa 3 a NSSM 36);
- toate chimicalele împrăştiate accidental trebuie să fie curăţate imediat; trebuie să existe la
îndemână mijloace de neutralizare, curăţare şi EIP adecvat;
- instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie afişate în loc vizibil pentru a
avertiza personalul didactic şi elevii cu privire la măsurile de securitate necesare.

f) La mânuirea recipientelor cu acizi concentraţi sau amoniac:

- vasele mari trebuie ţinute în ambalaje integre, etanşe şi din materiale rezistente la conţinut;
- turnarea lichidelor se face numai prin pâlnie;
- acidul clorhidric concentrat, acidul azotic, soluţiile concentrate amoniac etc. trebuie turnate sub
nişă;
- la diluarea acidului sulfuric concentrat, se toarnă încet acidul, apoi apa;
- dacă într-un laborator sau într-o sală de clasă se produce, dintr-o cauză oarecare, o cantitate de
substanţe gazoase sau de vapori toxici (ex. spargerea unui vas cu brom, a unei butelii de acid
azotic concentrat sau defectarea robinetului la un balon cu clor etc.), concomitent cu evacuarea
celor prezenţi din încăpere (fără panică), se deschid ferestrele pentru aerisirea completă a
încăperii, se închid uşile pentru a preveni împrăştierea gazelor şi se întrerup eventualele surse
de căldură;
- la începutul şi sfârşitul oricărei experienţe, mâinile se spală cu apă şi săpun.

g) La manevrarea aparatelor de încălzire (sursele de căldură)

- la plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp, este interzis să se lase aprinse becuri de gaz,
lămpi cu spirt sau alte aparate de încălzire;
- în cazul în care se descoperă pierderi de gaze combustibile (cu miros specific) sau vapori de
benzină, se procedează astfel:
o se sting toate becurile de gaz de la ventilul principal precum şi celelalte surse de încălzire;
o concomitent cu evacuarea persoanelor din cameră, se deschid ferestrele sau gurile de
ventilaţie şi apoi se închid uşile; se aeriseşte încăperea pâna la dispariţia completa a
mirosului de gaz;
o nu se aprinde şi nici nu se stinge lumina electrică;
o se caută sursele de scurgere a gazului sau vaporilor (garnituri defecte, robinete deschise,
tuburi de cauciuc sau conducte perforate etc.) şi se iau măsurile necesare pentru
îndepărtarea defectelor;
o la întrebuinţarea becurilor de gaz se urmăreşte ca aprinderea să se facă treptat şi flacăra să
nu pătrundă în interiorul becului; dacă flacăra totuşi pătrunde, se închide robinetul, se lasă
becul să se răcească complet şi numai după aceea se aprinde din nou, micşorând în
prealabil curentul de aer.

h) La experienţele care pot provoca explozii, stropiri sau împrăştieri violente de substanţe:
- în cazul experienţelor cu vase în care se pot dezvolta presiuni periculoase, trebuie luate măsuri de
protecţie speciale contra împrăştierii cioburilor în caz de spargere, prin îngrădirea cu plase
metalice sau cu paravane de sticlă armată;
- la pregătirea amestecurilor oxidante se fărâmiţează oxidanţii în stare pură, frecându-se cu
precauţie doze mici într-un mojar absolut curat; amestecarea oxidanţilor cu alte substanţe
fărâmiţate nu se face niciodată prin frecare în mojar, ci prin agitare într-un balon sau prin
amestecare cu o spatulă sau o linguriţă de os pe o foaie de hârtie velină cretată;
- la experienţele executate în vid (distilare) se vor folosi ochelari de protecţie; de asemenea, se vor
utiliza numai baloane mici cu fund rotund, din sticlă rezistentă la flacără;
- buteliile (baloanele, tuburile, recipientele) cu gaze lichefiate sau comprimate trebuie ferite de
surse de încălzire; în laborator nu este permis să se afle mai mult de o butelie încărcată cu
acelaşi gaz; buteliile trebuie ferite de căderi şi lovituri; robinetele buteliilor de oxigen vor fi
 păstrate curate (nu vor fi unse cu grăsimi) iar în timpul transportului şi depozitării, buteliile vor
fi prevăzute cu capac de protecţie; este obligatorie dotarea buteliilor cu manometre, prevăzute
cu plombă de verificare metrologică şi având marcată cu culoare roşie diviziunea de pe scală
care indică presiunea maximă de folosire a buteliei; consumarea gazelor lichefiate sau
comprimate se va face exclusiv prin reductoare de presiune; robinetele trebuie deschise şi
închise încet, fără a fi bruscate, chiar dacă ele funcţionează greu.

i) La folosirea sticlăriei de laborator:

- introducerea unui dop de plută sau de cauciuc într-un tub de sticlă se face ţinându-se tubul cu
mâna cât mai aproape de capătul de introdus (mâna înfăşurată într-o batistă şi fără a se forţa
tubul);
- atunci când se introduce un dop într-un vas cu pereţi subţiri, vasul nu se ţine pe masă, ci de gât şi
cât mai aproape de locul de introducere a dopului;
- încălzirea substanţelor în vase de laborator cu pereţi subţiri se face pe o sită sub agitare continuă;
- baloanele, paharele şi celelalte vase în care se află lichid fierbinte nu se pun direct pe masă, ci pe
o placă din material termoizolant;
- paharele mari cu lichid se ridică numai cu ambele mâini şi se ţin în aşa fel, ca marginile răsfrânte
ale paharului să se sprijine pe degetele mari şi pe degetele arătătoare;
- prinderea în stative a baloanelor de distilare, a biuretelor şi a refrigerentelor se efectuează cu
ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc.

j) La desfăşurarea lucrărilor de disecţii şi de conservare a materialului biologic este necesar ca (a se

vedea NGPM 2002, Titlul VI, cap. III):
- instrumentarul trusei de disecţie şi microscopie să fie folosit corect, sub directa îndrumare şi
supraveghere a profesorului;
- animalele de disecţie (ex. broaşte) să fie ţinute cu mâna acoperită cu o mănuşă de protecţie sau cu
o bucată de pânză;
- după terminarea lucrărilor elevii să se spele pe mâini şi să se dezinfecteze cu alcool;
- instrumentele de disecţie să se sterilizeze, după care vor fi uscate pe o bucată de tifon, reaşezarea
în cutia trusei făcându-se numai după o uscare completă;
- lucrările de conservare a materialului biologic şi de folosire a substanţelor chimice se vor
desfăşura sub directa îndrumare a profesorului.

k) In laborator trebuie să se găsească, la loc vizibil, mijloacele de prim ajutor

In caz de accidente (răniri, arsuri, otrăviri etc.) se vor lua următoarele măsuri:
- accidentele de natură mecanică pot avea ca efect tăieturi, zgârieturi, înţepături, zdrobiri şi striviri;
în cazul leziunilor grave este necesară chemarea medicului, iar când rănile sunt uşoare, se spală
cu apă curată, se dezinfectează cu apă oxigenată şi se bandajează cu tifon sterilizat; când se
produc hemoragii, se procedează de urgenţă la oprirea sângelui, dezinfectarea şi bandajarea
rănii şi transportarea accidentatului la spital;
- accidentele termice (arsuri, opăriri) se tratează după gravitatea lor; arsurile profunde şi pe
suprafeţe mari (de gradul II şi III) necesită internarea de urgenţă în spital;

- accidentele chimice (arsuri chimice, intoxicaţii şi sufocări) pot avea loc la orice lucrare de
laborator, dacă nu se respectă măsurile de protecţie; este totuşi necesar ca în timpul
experienţelor să fie la îndemână o cantitate suficientă de soluţii de carbonat de sodiu, amoniac,
acid acetic, acid boric etc. pentru neutralizarea acizilor sau bazelor care ar putea ajunge pe corp
sau pe haine;
- manipularea substanţelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de protecţie
corespunzător (şorţuri de protecţie, mănuşi, ochelari etc.);
 - în fiecare laborator trebuie să existe o trusă sanitară cu următoarele materiale: apă oxigenată,
alcool sanitar, tinctură de iod, jecolan, acid boric, fiole de cofeină, pense, foarfecă, vată, tifon,
leucoplast, o soluţie neutralizantă pentru cazul stropirii cu sub-stanţe; medicamentele care au
termen de valabilitate vor fi înlocuite periodic;
- dacă vreun reactiv ajunge pe corp, acesta trebuie spălat în primul rând cu o mare cantitate de apă
şi apoi se şterge locul respectiv sau se aplică substanţe neutralizante;
- când o picătură de reactiv pătrunde în ochi, este foarte important ca ochii să fie spălaţi imediat cu
jet de apă şi apoi supuşi unui examen medical;
- în cazul intoxicaţiilor acute sau al sufocărilor cu substanţe gazoase sau cu vapori toxici, până la
sosirea medicului, cel în cauză va fi scos din atmosfera toxică şi va fi dus într-un loc bine
aerisit, i se va desface haina la gât şi i se va face respiraţie artificială.

2. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA UTILIZAREA

CURENTULUI ELECTRIC.
Curentul electric are o acţiune complexă şi caracteristică asupra tuturor componentelor organismului
omenesc producând tulburări interne grave (aşa-numitele şocuri electrice) sau leziuni externe (arsuri
electrice, electrometalizări şi semne electrice). Accidentele electrice se produc din următoarele cauze:
- folosirea curentului electric la tensiuni care depăşesc pe cele prevăzute în normele de tehnica
securităţii;
- atingerea conductorilor neizolaţi sau insuficient izolaţi aflaţi sub tensiune.
În vederea evitării unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor să fie perfectă
şi prin poziţia acestora să fie exclusă posibilitatea unei atingeri. Pentru evitarea accidentelor
prin electrocutare prin contact cu uneltele cu care se lucrează, acestea vor avea mânerele din
materiale electroizolante. Elementele sub tensiune vor fi protejate de carcase, împiedicându-se
astfel atingerea acestora. Carcasarea sau îngrădirea se va executa cu plase metalice sau table
perforate cu rezistenţă metalică suficientă şi bine fixată.
- contactul direct cu anumite părţi metalice ale instalaţiilor care au intrat sub tensiune în mod
întâmplător;
Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pământ sau legarea la nul a
aparatelor (de exemplu, maşini-unelte), conform normelor de electrosecuritate. Periodic (STAS
12604/5-90) se va verifica instalaţia de legare la pământ, lucrările efectuându-se de către
persoane de specialitate, autorizate în acest scop;
- pătrunderea curentului de înaltă tensiune în instalaţiile de joasă tensiune. Ca măsuri de protecţie
în acest caz, este necesar să se folosească siguranţe fuzibile calibrate sau întrerupătoare de
protecţie automate şi să se interzică folosirea sârmelor groase, a cuielor etc., în locul
siguranţelor calibrate;
- apropierea de instalaţiile sub tensiune înaltă se impune afişarea plăcilor avertizoare şi îngrădirea
locurilor respective iar elevii care vizitează întreprinderile trebuie să fie sub stricta
supraveghere a cadrelor didactice şi a delegatului întreprinderii;

- alimentarea aparatelor electrice portative de la reţeaua de curent în încăperi umede sau cu gaze,
praf etc. şi alimentarea aparatelor electrice portative se vor folosi tensiunile reduse prevăzute în
normele de electrosecuritate. De asemenea, revizia periodică a întregii instalaţii electrice şi a
aparatelor respective se va face de către personal calificat.

Staţiile de amplificare, aparatele şi utilajele electrice vor fi instalate numai în încăperi uscate şi curate;
alimentarea acestora, prin derivaţii provizorii, de la tabloul de distribuţie este interzisă. Se interzice
utilizarea maşinilor şi utilajelor la puteri nominale mai mari decât suportă reţeaua.
Toate instalaţiile electrice de pe întreg teritoriul şcolii aflate în locuri de muncă periculoase, unde elevii şi
personalul şcolii ar putea veni în contact cu ele, vor fi prevăzute cu izolaţiile şi apărătorile reglementare,
precum şi cu tăbliţele avertizoare respective (specifice instalaţiilor şi locului de muncă).
Încăperile şi spaţiile şcolare în care se află instalaţii electrice, generatoare, transformatoare, acumulatoare
etc. vor fi prevăzute cu afişe sugestive, placarde şi instrucţiuni referitoare la electrosecuritate.
In caz de electrocutare, măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de starea în care se găseşte
accidentatul, astfel:
- scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv, cu
respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare, deoarece, dacă accidentatul este atins
de o persoană înainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutată;
- cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău conducătoare de electricitate
(ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi galoşi de cauciuc etc.), iar la instalaţiile de înaltă
tensiune este obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc electroizolant;
îndepărtarea conductoarelor căzute la pământ se va face cu o prăjină uscată din lemn, iar
ruperea lor se face prin lovirea, de la distanţă, cu corpuri rău conducătoare de electricitate;
- în cazul când accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat neîntârziat un medic
sau ,,Salvarea"; până la sosirea acestora, persoana accidentată se va aşeza într-o poziţie
comodă, liniştită, îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru facilitarea respiraţiei, accidentatului
dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o soluţie de amoniac; dacă accidentatul a încetat să mai
respire sau respiră anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraţie artificială.
Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă. Dacă scoaterea de sub
tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat după electrocutare, readucerea la viaţă
reuşeşte de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fără întârziere, chiar la
locul accidentului.

3. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN ATELIERE ELECTRICE ŞI

ALTE LOCURI DE PRACTICĂ.
Dotarea atelierelor cu echipamente individuale de protecţie va fi cea prevăzută în normativul cadru de
acordare a EIP, în funcţie de meseria în care se pregătesc elevii.
Dimensionarea echipamentului tehnic (bancuri de lucru, scaune, mobilier, maşini-unelte etc.), din dotarea
atelierelor şcolare va fi în concordanţă cu dimensiunile statice şi dinamice (antropometrice) ale elevilor.

Uneltele de mână vor fi adaptate la dimensiunile antropometrice (formă, lungime, grosime) ale mâinii şi
posibilităţilor efortului fizic mediu al elevilor.
Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu dispozitive pentru fixarea sculei,
precum şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
Dispozitivul de comandă va fi astfel conceput încât, după încetarea acţiunii acestuia, funcţionarea de mână
să înceteze imediat.
Dacă uneltele de mână cu acţionare electrică sau pneumatică sunt dotate cu piese active (pietre de polizor,
pânze de fierăstrău etc.) ce prezintă pericol de accidentare, acestea vor fi protejate împotriva atingerii.
Tuburile flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului şi presiunii de lucru. Fixarea lor pe
racordul uneltei va fi asigurată de coliere metalice.
Uneltele de mână rotative, cu acţionare pneumatică vor fi dotate cu dispozitive de reglare a presiunii şi
debitului în vederea limitării turaţiei.
Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mână acţionate electric trebuie să corespundă
normativelor în vigoare şi vor fi verificate periodic de către personalul de specialitate.
Cozile şi mânerele de mână vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită prinderea lor
sigură şi comodă. La folosirea cozilor şi mânerelor din lemn, se va alege lemn de esenţă tare cu fibrele
axiale drepte, fără noduri şi aşchii desprinse.
Pentru fixarea cozilor şi mânerelor în scule se vor folosi pene metalice corespunzătoare. Utilizarea
aceluiaşi mâner la mai multe unelte de mână se admite numai pentru trusele de scule construite în mod
special cu mâner detaşabil.
Uneltele de mână din oţel (ciocănelele, dălţile, foarfecele, dornurile, căpuitoarele şi alte unelte de mână
similare vor fi executate conform standardelor de stat şi normelor în vigoare, din oţeluri corespunzătoare,
tratate termic în aşa fel încât sub acţiunea eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului să nu permită
deformări permanente, fisuri sau desprinderi de aşchii. Folosirea uneltelor de mână cu suprafaţa activă
deformată, înflorită sau ştirbită, precum şi a uneltelor de mână improvizate este interzisă.
Uneltele de mână folosite în mediu de gaze şi vapori explozibili vor fi confecţionate din materiale care nu
produc scântei prin lovire.
Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii (foarfeci, cleşti etc.) vor avea o construcţie robustă şi nu vor
prezenta frecări mari sau articulaţie care ar duce la eforturi suplimentare pentru cel care le acţionează şi în
acelaşi timp la nesiguranţă în timpul lucrului. Braţele de acţionare ale acestor unelte vor fi astfel executate
încât la închidere să existe un spaţiu suficient între ele, pentru a se preveni prinderea lor.
Uneltele de mână vor fi păstrate, după caz, în dulapuri, lăzi, sau alte suporturi speciale, în apropierea
locurilor de muncă şi vor fi astfel aşezate încât să aibă orientată spre exterior partea de prindere pentru a
exclude contactul cu părţile ascuţite sau tăietoare.
La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele de mână vor fi aşezate în genţi rezistente şi vor fi fixate în
mod corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii.
In timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de mână (tăişuri, vârfuri etc.) vor fi protejate cu
teci sau apărători adecvate.
In timpul lucrului cu unelte de mână, la operaţii la care se pot produce scântei, aşchii metalice etc., se vor
purta ochelari de protecţie iar zona de muncă va fi protejată pentru a împiedica accidentarea persoanelor
din apropiere.
Toate uneltele de mână vor fi verificate cu atenţie la începutul schimbului. Periodic, în funcţie de
frecvenţa de utilizare, uneltele de mână vor fi controlate sistematic. Uneltele de mână care nu corespund
condiţiilor normale de lucru vor fi înlocuite imediat cu altele corespunzătoare.
Pârghiile, manetele de comandă, butoanele de pornire şi oprire etc. vor fi amplasate astfel încât să fie
vizibile de la locul de muncă şi să fie posibilă manevrarea lor fără deplasarea elevilor de la locul de
muncă. Amplasarea lor trebuie să excludă posibilitatea manevrării lor involuntare. Construcţia butoanelor
trebuie să fie astfel făcută încât să se distingă uşor butonul de pornire şi cel de oprire.
Se recomandă ca sensul de mişcare al pârghiilor şi manetelor să corespundă cu sensul mişcării organului
comandat.
Pârghiile şi manetele vor fi prevăzute cu plăcuţe sau cu inscripţii care indică comenzile.
Pârghiile şi manetele de comandă trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de blocare care să nu permită
deplasarea liberă a acestora după fixare într-o anumită poziţie sau cuplarea sau decuplarea necomandată.
La exploatarea maşinii, manipularea manetelor, pârghiilor, roţilor manuale şi butoanelor trebuie să fie
comandată. Înlăturarea comenzilor greşite trebuie asigurată prin introducerea comutărilor automate.
Organele de comandă ale maşinilor-unelte trebuie aşezate la o înălţime comodă pentru cel care le
mânuieşte.
Pentru ca elevii de statură mică să nu obosească întinzându-se spre organele de comandă, se va amenaja
un postament corespunzător (grătar etc.).
Construcţia sistemului de frână trebuie să fie simplă şi să prezinte securitate în muncă astfel:
- în cazurile posibile, frânele trebuie comandate hidraulic, pneumatic sau electric;
- pentru oprirea rapidă a mecanismului, frânele trebuie legate de dispozitivul de pornire al
motorului sau al maşinii, astfel ca la deconectarea motorului să acţioneze automat frâna.
Pentru asigurarea securităţii muncii dispozitivele de comandă ale oricăror mecanisme trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie aşezate în locuri unde poziţia lor să asigure o manevrare comodă şi să permită utilizarea
fără pericol a dispozitivelor de pornire;
- să oprească repede mecanismul şi să-l fixeze rigid în poziţia necesară;
- să excludă posibilitatea pornirii întâmplătoare a mecanismului.
La maşinile şi locurile de muncă unde este posibilă efectuarea operaţiilor în poziţie şezând, comenzile vor
fi astfel amplasate încât să fie asigurată o poziţie comodă în timpul lucrului.
Toate agregatele, instalaţiile şi maşinile vor fi prevăzute cu dispozitive de siguranţă, supraveghere,
securitate şi control, astfel încât să se asigure funcţionarea lor corectă şi fără pericol de accidente.
Organele de maşini, care în timpul exploatării pot fi suprasolicitate din anumite cauze, vor fi prevăzute cu
sisteme de siguranţă care să prevină deteriorarea sau desprinderea organului în cauză şi, prin urmare, a
accidentelor.
Dispozitivele de ungere vor fi astfel dispuse încât să se excludă pericolele de accidentare. Se interzice
ungerea manuală în timpul funcţionării utilajului. Se recomandă să se introducă dispozitivele pentru
ungere automată.
Pornirea instalaţilor şi agregatelor care nu pot fi supravegheate din locul de amplasare al pupitrului de
comandă se poate face numai după confirmarea semnalului de pornire de la posturile de supraveghere.
La instalaţiile şi agregatele care nu pot fi supravegheate dintr-un singur loc, trebuie să existe un sistem de
semnalizare în ambele sensuri, între locul de comandă şi locurile de muncă sau de supraveghere, de la
instalaţie.
Maşinile şi agregatele mobile care se deplasează pe şine trebuie prevăzute în faţa roţilor, în sensul de
mişcare, cu dispozitive care să înlăture orice obiecte sau materiale de pe calea de rulare.
Maşinile şi instalaţiile de la care se degajă în timpul lucrului aşchii sau alte particule solide sau lichide vor
fi prevăzute cu ecrane de protecţie sau paravane care să oprească proiectarea lor.
Pentru asigurarea condiţiilor sigure de muncă şi de acces la înălţime se vor prevedea scaune, platforme şi
treceri rigide şi rezistente, prevăzute cu balustrade de cel puţin un metru înălţime.
Toate părţile mobile, roţi dinţate, axe, piese în mişcare de rotaţie, articulaţii, transmisii prin lanţ şi curele,
precum şi orice alte părţi care prezintă pericol în timpul muncii, trebuie protejate prin apărători. În unele
cazuri, apărătorile trebuie să fie un mijloc de protecţie contra stropilor lichidului de răcire. Construcţia
apărătorilor trebuie să fie rigidă, rezistentă, legată constructiv de maşină.
Toate apărătorile sau capacele de protecţie, acolo unde este posibil, trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
de zăvorâre care să nu permită deschiderea acestora decât după oprirea organelor de mişcare.
Locurile periculoase de la maşini care nu pot fi protejate cu apărători vor fi îngrădite cu balustrade
amplasate la distanţe corespunzătoare.
La maşinile prevăzute cu transmisii prin curele se vor lua următoarele măsuri:
- locul cusăturii capetelor curelei trebuie să fie rezistent, neted, flexibil;
- pentru o bună rezistenţă, cureaua se coase după lipire cu curele noi;
- îmbinarea prin suprapunerea curelelor cu margini proeminente, în special a celor prinse prin
şuruburi, sunt periculoase, nu se recomandă.

Culoarea maşinii trebuie astfel aleasă, încât fondul maşinii să facă un contrast puternic cu piesele de
prelucrat, asigurându-se astfel îmbunătăţirea condiţiilor de vizibilitate. Prin vopsire se vor scoate în
evidenţă organele de comandă şi părţile mobile ale utilajului.
Instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi construite, montate, întreţinute şi exploatate în aşa fel încât să
fie prevenite electrocutările prin atingerea directă sau indirectă, arsurile, incendierile, exploziile şi arderile
neprevăzute ale capselor electrice provocate de curenţi de dispersie sau de curenţi vagabonzi din
instalaţiile energetice sau datorate descărcărilor atmosferice. În acest scop, pe lângă măsurile de securitate
a muncii privind instalaţiile şi echipamentele electrice prevăzute în normele de protecţia muncii se va ţine
seama şi de instrucţiunile proprii elaborate de unitate pentru fiecare loc de muncă.
Defectele care se ivesc în instalaţiile electrice trebuie descoperite la timp şi îndepărtate de personalul
calificat pentru aceasta.
Se va acorda o atenţie deosebită utilajului electric şi reţelelor electrice din ateliere cu umiditate şi cu
temperatură ridicată, precum şi încăperile în care se găsesc gaze, vapori sau praf, inflamabile şi
explozibile pentru a preveni electrocutările sau incendiile datorită şocurilor electrice, pieselor încălzite sau
incandescente prin care trece curentul şi scurtcircuitele.
Conductele îmbinate cu plane prin care se transportă fluide sub presiune sau fluide care pot provoca arsuri
trebuie prevăzute cu ecrane de protecţie.
Conductele instalaţiilor şi utilajelor vor fi vopsite pentru a permite identificarea uşoară a fluidului
transportat. Culorile vor fi alese în funcţie de caracteristicile fluidului, conform normativelor în vigoare,
indicându-se sensul de curgere al acestuia.
Agregatele la care se degajă praf trebuie să fie carcasate şi prevăzute cu o instalaţie de absorbţie.
Sursele de radiaţii calorice trebuie să fie protejate cu paravane izolante.
Pentru evitarea accidentelor este necesar ca personalul însărcinat cu îndrumarea lucrărilor practice să
urmărească:
- înainte de începerea lucrului dacă
o s-a efectuat instructajul la locul de muncă;
o uneltele, mesele de lucru, maşinile, instalaţiile, aparatele etc. sunt în bună stare de
funcţionare, bancurile de lucru sunt la înălţimile optime pentru elevi;
o echipamentul de protecţie pentru fiecare loc de muncă repartizat elevilor este în bună stare,
există plăci avertizoare de protecţie la locurile unde se pot produce accidente s-au asigurat
măsurile de siguranţă impuse de normele de protecţie a muncii.

- în timpul lucrului:
o dacă elevii poartă echipamentul individual de protecţie stabilit pentru fiecare loc de muncă,
halatele de lucru sunt strânse pe corp şi încheiate la mâneci, părul elevilor este strâns şi
acoperit cu basma sau bască:
o folosirea şi mânuirea corectă a sculelor, uneltelor, maşinilor, materialului de prelucrat etc. şi
poziţia normală (neforţată) în timpul lucrului;
o păstrarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă;
o purtarea ochelarilor de protecţie atunci când se lucrează la polizor sau la maşinile- unelte la
care este prevăzută utilizarea acestora, precum şi la executarea diferitelor lucrări în
construcţii;
o elevii să nu lucreze la maşini, utilaje, aparate etc. fără aprobarea personalului însărcinat cu
îndrumarea lşi supravegherea ucrărilor practice;
o asigurarea la locurile de muncă a tuturor condiţiilor igienico-sanitare;
o să nu se consume sau păstreze alimente proprii în atelierele de lucru; orice aliment se va
consuma numai la locurile special amenajate respectându-se regulile de igienă.

- la terminarea lucrului:
o deconectarea maşinilor unelte de la priza de forţă, curăţirea de către elevi a locului de
muncă, a echipamentului, uneltelor, maşinilor etc. şi aşezarea uneltelor, sculelor în sertare
sau dulapuri;
o respectarea tuturor măsurilor de igienă, prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în
normativele în vigoare pentru locurile de muncă respective.
3.1. Măsuri de protecţie a muncii care se vor lua în cazul
elevilor care lucrează la maşini-unelte.
La maşini-unelte nu se poate lucra decât cu aprobarea profesorului sau a maistrului-instructor.
Nu se începe munca la maşini-unelte înainte de a se cunoaşte construcţia acestora, dispozitivele
de comandă şi regulile de securitate a muncii.
Înainte de a începe munca se verifică dacă maşina-unealtă este în stare bună de funcţionare, dacă
manetele şi butoanele de comandă funcţionează bine, dacă există apărătoare de siguranţă în stare
bună, dacă utilajul electric este bine legat la pământ.
Înainte de a începe lucrul elevii sunt obligaţi să-şi încheie manşetele mânecilor sau să le lege cu
şiret. Se strâng capetele şireturilor şi poalele hainelor, precum şi părul prea lung.
Înainte de a porni maşina-unealtă se verifică dacă piesa care urmează să fie prelucrată şi scula de
aşchiere sunt bine fixate.
Înainte de a porni maşina-unealtă se verifică dacă nu există obiecte străine pe piesele care se
rotesc. Nu se porneşte maşina-unealtă înainte de a se convinge că a fost scoasă din mandrină
cheia tubulară.
În timpul funcţionării maşinii-unelte trebuie urmărit ca:
- să nu se execute măsurători ;
- să nu se cureţe şi să nu se ungă maşina-unealtă;
- să se apropie cu atenţie scula de aşchiere de piesa care se prelucrează;
- să nu se pună la loc cureaua de transmisie atunci când aceasta cade de pe roţile de
transmisie;
- după întreruperea comenzii de rotaţie să nu se frâneze rotirea părţilor maşinii cu mâna
(roata de transmisie, cureaua de transmisie, axul principal).

Când se lucrează cu maşina de găurit trebuie urmărit ca:

- să nu se ţină piesa cu mâna;
- dacă burghiul se gripează, se opreşte imediat maşina de găurit şi se scoate burghiul din
gaură;
- găurirea pătrunsă se execută cu atenţie sporită întrucât burghiele se rup când ies din
piesă;
- în timpul lucrului se vor purta ochelari de protecţie pentru a feri ochii de aşchii.

Când se lucrează la polizor trebuie urmărit ca:

- să nu se staţioneze în planul de rotire a pietrei polizorului;
- să nu se apese cu putere piesa sau scula care se ascute pe piatra de polizor;
- să nu se ascută piesele pe suprafeţele laterale ale pietrei ;
- să nu se lucreze fără suport şi fără ecran de protecţie;
- să se fixeze suportul la nivelul centrului pietrei de polizor;
- să nu se lucreze la polizor fără ochelari de protecţie.

Nu se strâng cu mâna aşchiile rezultate în timpul prelucrării. In acest scop se foloseşte o perie şi
un cârlig.
Elevii au obligaţia să anunţe imediat pe profesor sau pe maistrul-instructor în cazul când constată
un defect la maşina-unealtă sau o funcţionare anormală a acesteia.
La întreruperea curentului în reţeaua de forţă se deconectează imediat maşina-unealtă şi nu se
conectează la loc decât cu aprobarea profesorului sau a maistrului-instructor.
Nu se încredinţează nimănui munca la maşina-unealtă fără aprobarea profesorului sau a
maistrului-instructor.

3.2. Măsuri de protecţie a muncii se vor lua în cazul elevilor

care execută lucrări cu unelte de mână.
Locul de muncă se ţine în ordine. Sculele, materialele, prefabricatele şi produsele finite se aşază
pe locurile care le sunt rezervate. Nu se încarcă locul de muncă (bancul de lucru şi trecerile din
jurul lui) cu obiecte inutile.
Nu se lucrează cu scule stricate şi la menghine defecte. Piesa care se prelucrează se fixează bine
în menghină. Piesele mari, grele sau lungi, precum şi piesele care pot scăpa din menghină în
timpul prelucrării se prind şi se scot din menghină cu atenţie.
Piesele cu margini ascuţite sau cu bavuri nu se apucă cu mâna neprotejată (fără mănuşi).
Suprafaţa prelucrată nu se încearcă cu degetul deoarece ea are bavuri.
Când se îndreaptă o piesă metalică, aceasta se ţine cu mâna protejată cu mănuşi.
Nu se taie metalul cu dalta fără ochelari şi plasă de protecţie sau fără apărători.
La pilirea unei piese, aceasta nu se loveşte cu coada pilei deoarece poate scăpa; la cursa de
întoarcere nu se apasă pila cu degetele mâinii stângi.
Aşchiile nu se îndepărtează prin suflare deoarece pot să intre în ochi.
Când se asamblează sau se demontează îmbinări cu piuliţe, se aleg chei cu dimensiuni potrivite.
Asupra cheii se aplică numai forţa mâinii şi nu a corpului întreg.
Când se lucrează cu scule acţionate electric (bormaşini, fierăstraie, foarfeci, vibratoare ş.a.) se va
avea grijă:
- să se folosească scule în perfectă stare şi neapărat legate la centura de împământare;
- elevii să nu conecteze şi să nu încerce sculele acţionate electric singuri, fără concursul
maistrului-instructor şi să nu atingă conductorul la care este conectată scula;
- să nu se lucreze fără mănuşi de cauciuc şi fără preşuri de cauciuc (sau alt material
izolant);
- să se reamintească permanent că acţiunea curentului electric poate fi mortală.

Sculele şi uneltele folosite la lucrări agricole trebuie să fie bine ascuţite şi fixate în capul cozilor
de mânuire iar distanţa dintre elevii angajaţi la asemenea lucrări să corespundă cu raza de acţiune
şi lucru a uneltelor agricole.
Elevii au obligaţia de a înştiinţa imediat pe profesor sau pe conducătorul practicii despre orice
accident, precum şi despre orice încălcare a regulilor tehnicii securităţii pe care le observă.