WWW.CVLPRESS.RO / E-MAIL: MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.

RO

Cuvântul Libert[\ii
Primul
cotidian al
Olteniei Anul XXXIII, Nr. 9407Joi, 17 August 2023 8 pagini  1,5 lei

actualitate / 2

Mitriþã-mania în toatã
Lumea ca lume România
sport / 8

ÎnÎn Dolj,
Dolj, lala sesiunea
sesiunea de
de toamnã
toamnã aa Bacalaureatului,
Bacalaureatului,
prezenþã
prezenþã de de peste
peste 80%
80% lala prima
prima probã
probã

3
În ziua de 16 iulie, s-a desfã- prezenþi 347 de candidaþi ceilalþi 97 provenind din promo-
EDUCAÞIE

ºurat prima probã scrisã (Lim- (80,5% din totalul candidaþilor þiile anterioare. Proba s-a desfã-
pagina

ba ºi literatura românã) a Exa- înscriºi - 432, pentru a susþine ºurat astãzi, 16august, în cele
menului de Bacalaureat, sesiu- proba respectivã). Dintre aceºtia, patru centre de examen. Nu au
nea de toamnã. În Dolj, au fost 250 sunt din promoþia curentã, participat 84 de candidaþi.
2 / cuvântul libertãþii
Lumea ca lume
România va sprijini Kievul
„oricât va fi necesar”
Prezent la festivitãþile prile-
juite de Ziua Marinei –Sf. Ma-
ria este ocrotitoarea marinari-
lor de pretutindeni- la Constan-
þa, preºedintele Klaus Iohannis
Moscova: Serghei ªoigu Rãzboi în Ucraina: În 6 luni Prigojine
afirmã cã resursele militare fie va fi mort, fie va avea loc o altã
ucrainiene sunt epuizate încercare de loviturã de stat
Ucraina nu obþine niciun re-
zultat, în ciuda faptului cã are
sprijinul deplin al Occidentului,
a declarat Serghei ªoigu, minis-
trul rus al Apãrãrii, în cadrul unei
Conferinþe privind securitatea
internaþionalã, la Moscova. El a
spus cã operaþiunea militarã spe-
cialã din Ucraina s-a dovedit un
test serios pentru armata rusã,
dar cã Moscova a reuºit sã mã-
reascã „în mod semnificativ”
SUA: Donald Trump va fi judecat în Georgia
Fostul preºedinte american
Donald Trump ºi 18 apropiaþi,
între care un secretar de stat al
Georgiei, au fost acuzaþi cã au
vrut sã falsifice rezultatele elec-
torale în acest stat, un bastion
republican, în care Joe Biden
crease surpriza la 3 noiembrie
2020, prin obþinerea unei victo-
rii nescontate, dar.. înguste.
Acesta este al 4-lea rechizitoriu.
Procurorul districtual, Fani Wil-
lis, care investigheazã acest caz
din 2021, a declarat cã vrea un
proces „în termen de 6 luni”.
Donald Trump ºi ceilalþi incul-
paþi au refuzat sã recunoascã
pierderea alegerilor în acest stat
ºi au participat cu bunã ºtiinþã ºi
deliberat la o conspiraþie, pentru
a schimba ilegal rezultatul alege-
Rãzboiul din Ucraina ºi alegerile din SUA
E controversatã discuþia le-
gatã de influenþa problemelor
geo-politice asupra alegerilor
prezidenþiale din SUA. victoria
uluitoare a preºedintelui Geor-
ge W. Bush în rãzboiul din Golf
(ianuarie-martie 1991) nu l-a
împiedicat sã piardã în anul ur-
a spus, în alocuþiunea sa, cã
România va sprijini Kievul ori-
cât va fi necesar. La rândul sãu,
premierul Marcel Ciolacu re-
ferindu-se la importanþa forþe-
producþia de blindate. În ceea ce
priveºte armele occidentale livra-
te Kievului, ªoigu a spus cã nu
sunt „ceva unic sau invulnerabil
pentru trupele ruse”. „Suntem
gata sã împãrtãºim evaluãrile
noastre cu privire la punctele sla-
be ale echipamentelor militare
occidentale”. El a mulþumit mili-
tarilor care luptã împotriva „ne-
onazismului”, reluând de fapt
retorica Kremlinului.
rilor în favoarea lor, se spune în
rechizitoriu. Donald Trump a ata-
cat-o pe Fani Willis, printr-un
comunicat de presã, numind-o
„partizanã turbatã”, care serveºte
interesele preºedintelui democrat
Joe Biden. „ªi-a încetinit strate-
gia anchetei pentru a interfera cât
mai mult cu cursa prezidenþialã
de anul viitor ºi a dãuna campa-
niei dominante a lui Trump”.
Ancheta a fost declanºatã în
urma unui apel telefonic din ia-
nuarie 2021 a fostului preºedin-
te american, a cãrui înregistrare
a fost fãcutã publicã, fiindcã se
cerea unui oficial local sã gãseas-
cã cele 11.780 de buletine de vot
pe numele sãu care lipseau, per-
miþându-i victoria în acest stat.
Donald Trump se va confrunta
mãtor în faþa necunoscutului
guvernator democrat al statu-
lui Arkansas, Bill Clinton, fãrã
nicio experienþã internaþionalã.
Cu toate acestea, apreciazã
analiºtii, chiar dacã SUA nu
participã efectiv la rãzboiul din
Ucraina, dezbaterile electorale
actualitate
MIRCEA CANÞÃR
lor navale române a transmis
cã România va pãstra contri-
buþia de 2,5% din PIB, indife-
rent de problemele economice
pe care le va întâmpina.
Când în urmã cu o lunã ºi
jumãtate, ºeful grupãrii parami-
litare Wagner, Evgheni Prigoji-
ne, obosit sã tot fie tracasat ºi
dejucat de ministerul rus al Apã-
rãrii, a anunþat un marº al mer-
cenarilor sãi spre Moscova, re-
volta s-a dovedit mai mult zgo-
motoasã, decât eficientã. Rebe-
liunea s-a estompat rapid ºi oa-
menii lui Wagner s-au retras în
Belarus, prin acceptul preºedin-
personal cu 13 capete de acuza-
re. Actul acuzator are 98 de pa-
gini. Pentru a se preveni posibile
presiuni ale suporterilor sau vio-
lenþe, în faþa Tribunalului din
Atlanta au fost instalate bariere
de securitate. Spre deosebire de
procesele federale, procedurile
judiciare din Georgia sunt televi-
zate. Chiar dacã va câºtiga ale-
gerile anul viitor, în situaþia cã va
fi condamnat, Donald Trump nu
va putea sã beneficieze de gra-
þiere, întrucât condamnarea va fi
la nivelul statului Georgia asupra
cãruia statul federal nu are auto-
ritate. În sondaje reamintim Do-
nald Trump îºi dominã cu auto-
ritate adversarii în perspectiva
alegerilor primare din partidul
republican.
au accente particulare. Fiindcã
în tabãra democratã nimeni nu
se îndoieºte de desemnarea, în
alegerile primare ale lui Joe Bi-
den drept candidat, ºi astfel
sprijinul pentru Zelenski va fi
în continuare asigurat. Liderii
ucrainieni cred însã cã alege-
telui Lukaºenko. De atunci s-
au tot fãcut speculaþii cu privi-
re la soarta lui Prigojine. Ce rol
ar mai putea juca ºi la ce s-ar
mai putea aºtepta Vladimir Pu-
tin, de la acesta fost aliat, pe
câmpul de luptã. Christo Gro-
zev, specialist în problema rusã
pentru cunoscuta reþea Belking
Cat, un ONG specializat în ve-
rificarea faptelor, crede cã exis-
tã douã scenarii posibile expri-
Germania: 7 persoane
rãnite în timpul unui
spectacol în parcul de
distracþii Europa Park
Luni 14 august a.c. în cel mai
mare parc de distracþii din Ger-
mania –Europa Park din Rust, în
apropierea graniþei cu Franþa- în
timpul unui spectacol, din cauza
crãpãrii piscinei mobile, s-a cre-
at o busculadã. Situat la jumãta-
tea distanþei dintre oraºele Frei-
burg Im Breisgam ºi Strasbourg,
deschis în 1975, parcul de dis-
tracþii este vizitat în fiecare an
de aprox. 6 mil. persoane, ceea
ce îl face unul din principalele
rea unui preºedinte republican
nu le-ar fi deopotrivã favorabi-
lã. Cum se vor raporta ameri-
canii la rãzboiul din Ucraina,
anul viitor, rãmâne de vãzut ºi
preferabilã ar fi rezolvarea cri-
zei înainte de alegeri. Unii cred
cã în faþa lui Donald Trump,
joi, 17 august 2023
mate în Financial Times: în 6
luni, fie Prigojine va fi mort, fie
va avea loc o nouã tentativã de
loviturã de stat. Christo Gro-
zev nu poate prezice viitorul,
dar cunoaºte bine psihologia li-
derilor de la Moscova: Putin l-
a numit deschis pe Prigojine un
trãdãtor, la televiziunea rusã.
Toatã lumea ºtie ce face cu trã-
dãtorii din Rusia liderul de la
Kremlin.
parcuri de distracþii din Europa.
Poliþia a deschis o anchetã pen-
tru a stabili circumstanþele aces-
tui accident. Pe 17 iunie a.c. iz-
bucnise un incendiu, în acelaºi
parc, cel mai probabil datorat
unor probleme tehnice, care a
dus la evacuarea a 25.000 de per-
soane. O particularitate insolitã:
în parcul de distracþii german, 50
de ucrainieni ºi 30 de ruºi, în
principal artiºti angajaþi, lucrea-
zã împreunã.
Joe Biden ar putea pierde ale-
gerile, dacã nu pune capãt lup-
telor din Ucraina ºi invocã dez-
nodãmântul alegerilor din 1952,
când din cauza rãzboiului din
Coreea, Truman a pierdut în
faþa lui Eisenhower, care a ter-
minat... rãzboiul.
joi, 17 august 2023 cuvântul libertãþii / 3
educaþie Paginã realizatã de CRISTI PÃTRU

În Dolj, la sesiunea de toamnã a Bacalaureatului,

prezenþã de peste 80% la prima probã
În ziua de 16 iulie, s-a desfãºurat pri-
ma probã scrisã (Limba ºi literatura ro-
mânã) a Examenului de Bacalaureat,
sesiunea de toamnã. În Dolj, au fost pre-
zenþi 347 de candidaþi (80,5% din tota-
lul candidaþilor înscriºi - 432, pentru a
susþine proba respectivã). Dintre aceº-
tia, 250 sunt din promoþia curentã, cei-
lalþi 97 provenind din promoþiile ante-
rioare. Proba s-a desfãºurat astãzi,
16august, în cele patru centre de exa-
men. Nu au participat 84 de candidaþi.

Examenul este organizat în
patru centre de examen: Co-
legiul ”ªtefan Odobleja” Cra-
iova, Colegiul Naþional ”Nico-
lae Titulescu” Craiova, Liceul
Tehnologic ”C.D. Neniþescu”
Craiova ºi Liceul Tehnologic
”Horia Vintilã” Segarcea. Pen-
tru susþinerea probelor scrise,
în totalitate, s-au înscris 963
de candidaþi, dintre care 593
din promoþia curentã, respec-
tiv 370 de candidaþi din pro-
moþiile anterioare.
În aceastã sesiune, evaluarea
lucrãrilor se va realiza digitalizat
Ministerul Educaþiei a achi-
ziþionat platforma pe care se va
realiza evaluarea digitalizatã. În
acest sens, toate sãlile de clasã
în care se vor desfãºura probe
scrise au fost dotate cu scan-
nere. Lucrãrile candidaþilor sunt
scanate ºi apoi încãrcate pe
aceastã platformã. “Aceastã di-
gitalizare este un fapt benefic,
deoarece evaluarea se va face
digitalizat. La nivelul Inspecto-
ratului ªcolar Judeþean Dolj au
fost fãcute pregãtiri în acest
sens, fiind prezente cadrele di-
dactice implicate în Bacalau-
reatul de toamnã. Este o pro-
vocare pentru toþi, dar sunt
convins cã o vom depãºi”, a
precizat prof. dr. Daniel Alexan-
dru Ion, inspector general al în-
vãþãmântului doljean.
Cum aratã calendarul
Afiºarea primelor rezultate,
în centrele de examen ºi pe
site-ul bacalaureat.edu.ro, este
prevãzutã pentru data de 25
august, pânã la ora 12:00. Rea-
mintim faptul cã, în conformi-
tate cu prevederile art. 5 ºi ale
art. 6 din Regulamentul UE
2016/679 privind protecþia per-
soanelor fizice în ceea ce pri-
veºte prelucrarea datelor cu
caracter personal ºi privind li-
bera circulaþie a acestor date de
abrogare a Directivei 95/46/CE
(Regulamentul general privind
protecþia datelor), afiºarea re-
zultatelor se va face prin ano-
nimizarea numelui ºi a prenu-
melui candidatului. Joi, 17au-
gust , va avea loc proba obli-
gatorie a profilului, iar vineri,
18 august, se va desfãºura
proba la alegere a profilului ºi
specializãrii . Dupã afiºarea pri-
melor rezultate finale, conte-
staþiile pot fi depuse/transmise
în aceeaºi zi, în intervalul orar
12:00 - 18:00, inclusiv prin mij-
loace electronice. În aceastã si-
tuaþie, candidaþii completeazã,
semneazã ºi depun/transmit prin
mijloace electronice ºi o decla-
raþie-tip în care se menþioneazã
faptul cã au luat cunoºtinþã cã
nota acordatã ca urmare a so-
luþionãrii contestaþiei poate mo-
difica, dupã caz, nota iniþialã,
prin creºtere sau descreºtere.

În acest an ºcolar, cursurile preuniversitare

încep mai târziu decât în 2022
Faþã de anul precedent, cursurile preuniversitare la acea vreme, sã nu se înceapã
încep mai târziu, nu cum, eronat, a apãrut în media, pe data de 10, discutatã iniþial.
cã ar fi derulate mai devreme. Situaþia este prezenta- Cursurile din ºcolar 2002-2003
tã , pe larg, de Edupedu.ro. Raportat la data la care au început pe 16 septembrie. În
elevii ºi profesorii s-au întors la cursuri din vacanþa anul 2003, ºcoala a început pe
15 septembrie . Pentru anul ºco-
de varã anul trecut, pe 5 septembrie 2022, în acest lar 2004-2005, cursurile au înce-
an ºcoala începe mai târziu, mai exact cu 6 zile, pe 11 put pe 15 septembrie , miercuri.
septembrie. Ultima datã când ºcoala a început pe 15 Cursurile, potrivit Ordinului de
septembrie, cea care este tradiþionalã, a fost în 2016. Ministru de la acea vreme, ar fi
trebuit sã înceapã pe 13 septem-
În ultimii 24 de ani, ºcoala a Cronologia începutului de an brie, luni. În anul ºcolar 2005-
început cel mai târziu ca datã pe ºcolar din 1999 pânã în 2006, elevii au început cursurile
17 septembrie, în anii 2000, 2007 pe 12 septembrie , zi de luni. Cur-
ºi 2012, potrivit datelor analizate prezent surile anului ºcolar 2006-2007 au
de Edupedu.ro. Din 2016 încoa- Anul ºcolar 1999-2000 a în- început vineri, 15 septembrie.
ce, anii ºcolari au început pentru ceput pentru elevi pe 13 septem- Semestrul I al anului ºcolar 2007-
elevi în zile de 9-14 septembrie, brie în contextul unei epidemii de 2008 a debutat pe 17 septembrie,
dar ºi pe 5 septembrie, în 2022. meningitã, dar data iniþialã ar fi zi de luni. În anul 2008, ºcoala a
Iniþial, anul ºcolar 2023-2024 ar fost 1 septembrie . În septem- început luni, 15 septembrie. În septembrie , zi de luni. În 2014, În toamna anului 2019, ºcoala a
fi trebuit sã înceapã pe 4 septem- brie 2000, ºcoala a început pe anul 2009, ºcoala a început luni, ºcoala a început pe 15 septem- început luni, 9 septembrie . În
brie 2023, dupã cum era consem- data de 1, în vremea în care va- 14 septembrie. Cursurile anului brie. Semestrul I al anului ºcolar 2020, ºcoala a început luni, 14
nat în Ordinul de Ministru cu canþa de toamnã putea sã fie ºcolar 2010-2011 au început pe 2015-2016 a debutat pe 14 sep- septembrie, potrivit calendarului.
structura anului ºcolar 2022- „mobilã”, la decizia fiecãrui ju- 13 septembrie, zi de luni. În sep- tembrie . Cursurile anului ºcolar ªcoala a început, în 2021, pe 13
2023. Când s-a aprobat structu- deþ, dupã nevoile agricole . Cur- tembrie 2011, elevii s-au întors 2016-2017 au început pe 12 sep- septembrie, potrivit calendarului.
ra anului ºcolar 2023-2024, în surile anului ºcolar 2001-2002 au din vacanþa de varã la ºcoalã pe tembrie, . În 2017, elevii ºi pro- Anul trecut, în 2022, cursurile
luna martie, autoritãþile din Edu- început pe 17 septembrie, luni. 12 septembrie . Anul ºcolar 2012- fesorii au început cursurile pe 11 anului ºcolar au început pe 5 sep-
caþie n-au mai þinut cont de pre- 15 septembrie, data prin tradiþie 2013 a început luni, 17 septem- septembrie, zi de luni. Cursurile tembrie, cea mai devreme stabili-
vederea din actul normativ ºi au de începere, pica într-o sâmbãtã brie . În anul ºcolar 2013-2014, anului ºcolar 2018-2019 au înce- tã datã în luna septembrie din is-
stabilit data de 11 septembrie. în acel an. Guvernul ar fi cerut, elevii au început cursurile pe 16 put pe 10 septembrie, zi de luni. toria recentã.
4 / cuvântul libertãþii
În regulã, la AJPIS Dolj, în primul
semestru din acest an
Agenþia Judeþeanã pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã
(AJPIS) Dolj a prezentat bilanþul pe primele ºase luni
ale acestui an. Situaþia se aflã în parametrii concepuþi,
nefiind vorba despre disfuncþionalitãþi extreme.
AJPIS funcþioneazã în baza
O.U.G. nr.113/2011si H.G. nr.
151/2012, ca serviciu public
deconcentrat, cu personalitate
juridicã, ordonator tertiar de
credite, în subordinea Agentiei
Naþionale pentru Plãþi ºi In-
spectie Socialã , din cadrul Mi-
nisterului Muncii ºi Solidaritã-
þii Sociale . Misiunea este de
asigurare a aplicãrii unitare în
teritoriu a prevederilor legisla-
tive din domeniul asistenþei so-
ciale ºi politicilor sociale , la un
înalt standard de calitate , prin
administrarea ºi gestionarea
beneficiilor de asistenþã socia-
lã ºi a altor programe privind
servicii sociale susþinute de la
bugetul de stat, realizarea de
activitãþi de evaluare ºi moni-
torizare a serviciilor sociale,
precum ºi controlul mãsurilor
de asistenþã socialã, privind
prevenirea, limitarea sau înlã-
turarea efectelor temporare ori
permanente ale unor situaþii
care pot genera marginalizarea
sau excluziunea socialã a per-
soanei, familiei, grupurilor ori
comunitãþilor.
OBIECTIVE GENERALE AJPIS
DOLJ
Obiectivele generale ale AJ-
PIS Dolj au fos tstabilite în co-
relatie cu obiectivele generale
ale ANPIS , în vederea îndepli-
nirii mãsurilor ºi acþiunilor pre-
vazute în actele normative pri-
vind beneficiile de asistenþã so-
cialã ºi servicii sociale. Aces-
tea sunt urmãtoarele: Adminis-
trarea ºi gestionarea, într-un
sistem unitar de platã a benefi-
ciilor de asistenþã socialã ºi a
altor programe privind servicii-
le sociale susþinute de la buge-
tul de stat, cu urmãtoarele ob-
iective specifice:
Asigurarea echilibrului eco-
nomico-financiar al persoane-
lor/familiilor/serviciilor sociale,
prin gestionarea ºi plata bene-
ficiilor de asistenþã socialã/ pro-
gramelor de servicii sociale;
Monitorizarea modului de
acordare/recuperare a sumelor
pentru plata beneficiilor de asis-
tenþã socialã ºi a programelor
de servicii sociale, în vederea
combaterii erorii, fraudei ºi co-
rupþiei;
Asigurarea unei activitãþi ri-
guroase de verificare a aplicã-
rii masurilor legale privind ac-
tivitãþile de stabilire ºi acorda-
re a beneficiilor de asistenþã în
vederea reducerii erorii ºi frau-
dei în sistemul de asistenþã so-
cialã, cu urmãtoarele obiective
specifice:
Evaluarea ºi monitorizarea
modului de aplicare ºi res-
pectare a reglementãrilor ce
privesc modul de asigurare,
administrare, gestionare º
iplatã a beneficiilor de asis-
tenþã socialã;
Asigurarea accesului neîn-
grãdit al persoanelor, inclu-
siv al celor cu dizabilitãþi ,la
mediul fizic, informaþional ºi
comunicational;
Promovarea acþiunilor de
informare ºi consilierea auto-
ritãþilor locale ºi beneficiari-
lor cu privire la beneficiile de
asistenþãsocialã ºi a serviciil-
lor sociale.
Asigurarea derularii, în bune
conditii, a activitatii institutiei ,
prin gestionarea eficientã a re-
surselor financiare , cu urma-
toarele obiective specifice:
Organizarea ºi dezvoltarea
unui sistem de control intern
managerial, care sã ofere asi-
gurãri rezonabile , ca obiecti-
vele entitãþii sã fie îndeplinite;
Asigurarea administrãrii bu-
getului propriu , în mod eco-
nomic, eficient ºi eficace;
Monitorizarea utilizãrii efi-
ciente a resurselor financiare,
umane ºi de altã naturã.
Obiectiv general 1 – Admi-
nistrarea ºi gestionarea, într-un
sistem unitar de platã a benefi-
ciilor de asistenþã socialã ºi a
altor programe privind servicii-
le sociale susþinute de la buge-
tul de stat.
Obiectiv Specific : Asigura-
rea echilibrului economico-fi-
nanciar al persoanelor/familii-
lor/serviciilor sociale, prin ges-
tionarea ºi plata beneficiilor de
asistenþã socialã /programelor
de servicii sociale.
În vederea îndeplinirii aces-
tui obiectiv , la nivel judeþean,
AJPIS a întreprins urmãtoa-
rele acþiuni ºi activitãtãþi ge-
nerale: Optimizarea modului de
utilizare a fondurilor alocate
pentru plãþi- beneficii sociale:
Elaborarea bugetului de veni-
turi ºi cheltuieli pentru activi-
tatea de beneficii sociale se
face în concordanþã cu legis-
laþia în vigoare ºi cu politicile
guvernamentale, þinându-se
seama de evoluþia numãrului
de beneficiari ,dar ºi de indi-
cele preþurilor de consum la
31.12.2022, creditele solicita-
te fiind egale cu cele primite,
în valoare de 376.950.449 lei,
iar valoarea plãþilor efectuate
fiind în valoare de 376.591.001
lei. Întocmirea situaþiilor finan-
ciare lunare ºi trimestriale,
pentru activitatea de beneficii
actualitate
sociale au fost în concordanþã
cu reglementarile contabile în
vigoare, fiind transmise la ter-
menele stabilite de cãtre orga-
nul ierarhic superior.
Organizarea ºi asigurarea
serviciilor de evidenþã, stabili-
re, modificare, suspendare, re-
luare, încetare a beneficiilor de
asistenþã socialãºi a programe-
lor privind serviciile sociale.
Creºterea eficienþei privind
acordarea beneficiilor de asis-
tenþã socialã printr-o bunã ges-
tionare a sistemului informatic
Executarea verificãrilor ante-
rior introducerii în programul
informatic a dosarelor de stabi-
lire drepturi la beneficii de asis-
tenþã socialã , în bazele de date
a instituþiilor la care AJPIS are
acces ºi care pot furniza infor-
maþii cu privire la situaþia realã
a beneficiarilor/familiei. Execu-
tarea verificãrilor încruciºate cu
baze de date externe privind co-
rectitudinea acordãrii drepturi-
lor. Încruciºarea datelor exis-
tente în programul informatic
SAFIR cu date provenite de la
alte instituþii publice, în primul
semestru al anului 2023, a dus
la verificarea a unui numãr me-
diu de 1.276 CNP-uri, tipurile
de suspiciuni verificate pentru
cele cinci beneficii (respectiv
ajutoare sociale, alocaþii pentru
susþinerea familiei, indemnizaþii
creºtere copil ºi stimulent de
inseþie, ajutoare de încãlzire ºi
supliment, indemnizaþii pentru
persoane cu handicap) fiind ur-
matoarele:
persoane decedate (atât titu-
lar cât ºi beneficiari)
Paginã realizatã de CRISTI PÃTRU
venituri realizate ºi nedecla-
rate
deþinerea de bunuri prevãzu-
te de lege , ce duc la exclude-
rea acordarii dreptului
Nereguli identificate:
- realizarea de venituri ce de-
pãºesc plafonul reglementat de
lege;
- declararea de informaþii
eronate cu privire la membrii
familiei, în cererea ºi declara-
þia pe propria rãspundere;
- divorþ, deces,naºterea
unui alt copil, fãrã a se anunþa
primãria,pentru efectuarea mo-
dificãrii de cuantum;
- sume de peste 3.000 de lei
în conturi, nedeclarate;
Exercitarea controlului apli-
cãrii unitare a prevederilor Re-
gulamentelor Europene, al mo-
dului de asigurare, administra-
re ºi gestionare a beneficiilor
familiale acordate conform re-
gulilor de coordonare
AJPIS are responsabilitatea
coordonarii procesului de com-
pletare a formularelor europene
în conformitate cu prevederile
Regulamentului Consiliului
(CEE) nr. 883/2004, privind
aplicarea regimurilor de Securi-
tate socialã lucrãtorilor salariaþi,
lucrãtorilor migranþi si membri-
lor familiilor care se deplaseazã
în interioru lComunitatii ºi ale
Regulamentului (CEE) nr. 987/
2009, care stabileºte modalita-
tea de aplicare a Regulamentu-
lui (CEE) nr.883/2004. “La ni-
velu ljudetului Dolj , în primul
semestru al anului 2023 a fost
completat un numãr de 555 for-
mulare europene ( E411,E4-
joi, 17 august 2023
01,E402,E405,E001, F..). Solu-
þionarea acestora s-a facut prin:
a)primirea de la statele membre
U.E. a cererilor de prestaþii fa-
miliale ale persoanelor prin care
se solicitã informatii cu privire
la plata drepturilor de prestatii
familiale sau de acordare a
prestatiilor in Romania; b) în
baza programului informatic
Safirsi, în functie de datele pri-
mite de la institutiile competen-
te prin care s-au ceruti nforma-
tii dacã persoanele indicate în
formulare desfãºoarã activitãþi
lucrative; c) iniþierea de formu-
lare în þãriile membre U.E. în
vederea verificãrii acordãrii pre-
staþiilor familiale în aceste þãri,
pentru solicitanþii care au avut
statut de lucrãtori migrant ºi s-
au întors în þarã
Promovarea acþiunilor de in-
formare ºi consiliere a autori-
tãþilor locale ºi beneficiarilor cu
privire la beneficiile de asisten-
þã socialã si serviciile sociale
Realizarea campaniilor de in-
formare
“ În cadrul campaniilor de
verificare, de cãtre inspectorii
sociali, au avut loc ºi sesiuni
de informare la sediul UAT-uri-
lor, cu reprezentanþii acesto-
ra, funcþionari cu atribuþii spe-
cifice asistenþei sociale. De ase-
menea, consiliere a fost acor-
datã permanent atât beneficia-
rilor, cât ºi UAT-urilor, prin
adresare directã la ghiºeul de
relaþii cu publicul, telefonic sau
prin mijloace electronice de co-
municare”, a precizat Elena
Mihaela Cocora, director exe-
cutiv al AJPIS Dolj.
joi, 17 august 2023 cuvântul libertãþii / 5
actualitate

Pentru etnicii macedonenii, luna

august este sub semnul Ilinden
Începutul lunii august
este pentru etnicii macedo-
neni din cadrul Asociaþiei
Macedonenilor din România
(AMR) încãrcat de semni-
ficaþii atât istorice, Ilinden,
cât ºi religioase, Sfântul Ilie,
pe rit vechi.
Membrii din cadrul filia-
lelor AMR din întreaga þarã
au marcat sãrbãtoarea de
Ilinden printr-o serie de ac-
þiuni ºi evenimente. La filiala
AMR Craiova, membrii ºi
simpatizanþii alãturi de Ma-
riana Venera Popescu, cât ºi
de deputatul Ionel Stancu au
vorbit despre importanþa
acestei zile pentru poporul
macedonean.
”Pe 2 august, sãrbãtorim
istoria de multe secole a po-
porului macedonean, sãrbã-
torim Ilinden-ul, sãrbãtorim
atât pe Sfântul Ilie, pe rit
vechi cât ºi revolta armatã
din anul 1903, cea care a
deschis drumul democraþiei
plurietnice ºi multiculturale
a Macedoniei de Nord de
astãzi, sãrbãtorim piatra de
temelie a Republicii Mace-
donia de Nord. Nu trebuie
sã uitãm cã pe 2 August
1903 a fost declanºatã re-
volta armatã a poporului
macedonean împotriva Im-
periului Otoman, a cãrui asu-
prire împlinea peste 500 de
ani. Aceastã zi ne obligã pe
toþi, ca etnici macedoneni,
sã ne unim pentru progresul
ºi succesul atât al þãrii ai
cãrei cetãþeni suntem, Ro-
mânia, cât ºi al þãrii de obâr-
ºie a predecesorilor noºtri,
Macedonia de Nord.
2 August constituie un pri-
lej de recunoºtinþã, pentru
cã astãzi, Macedonia de
Nord este la o distanþã de
120 de ani, un stat modern,
independent ºi recunoscut
internaþional, dar ºi o adu-
cere aminte a valorilor mo-
rale care i-au ghidat pe strã-
moºii noºtri în luptã, valori
care astãzi sunt numite ge-

neric, valori europene. Fie ca Macedonia de pãrtãºind file de istorie, dar

Sãrbãtorim 120 de ani de
la înfãptuirea Revoltei de
Ilinden ºi proclamarea Re-
publicii Krushevo. În aceas-
ta zi istoricã onorãm funda-
mentele statului macedo-
nean, limba ºi identitatea
macedoneanã, acordãm res-
pectul cuvenit ºi exprimãm
veºnica noastrã recunoºtin-
þã celor care s-au jertfit pen-
tru noi, generaþiile viitoare.
Nord sã dãinuiascã peste
veacuri purtatã de sufletele
ºi inimile noastre! Sã ono-
rãm întotdeauna memoria
strãbunilor noºtri! Sã nu ui-
tãm niciodatã cât de impor-
tant este Ilinden pentru
noi!”, a menþionat Ionel
Stancu.
ªi la AMR Bucureºti, ziua
de 2 August a fost sãrbãto-
ritã aºa cum se cuvine, îm-
ºi interpretând cântece ma-
cedonene.
Laura Elen Rogobete
Cristescu, preºedinte
A.M.R., a transmis membri-
lor din cadrul filialelor din
þarã mesajul sãu:
”În aceastã zi cu încãrcã-
turã istoricã, sã fiþi mândri
de faptul cã sunteþi etnici
macedoneni ºi moºteniþi
aceste înalte standarde mo-
rale caracteristice poporului
macedonean. Macedonia sã
fie veºnicã! Sã nu uitaþi nici-
odatã ce înseamnã Ilinden!”.
Membrii AMR Mehadica
au sãrbãtorit Ilinden, ziua
care ocupã un loc sacru în
istoria macedonenilor de pre-
tutindeni. În ziua de Sf. Ilie
pe rit vechi, etnicii macedo-
neni s-au întâlnit pentru a
evoca momentele importan-
te ale luptei de eliberare na-
þionalã, pentru a cinsti me-
moria înaintaºilor, care au
luptat pentru libertate.
Istoricii apreciazã cã Re-
volta din 2 august a contri-
buit la redefinirea relaþiilor
dintre macedoneni ºi vecinii
lor, fortificând miºcarea na-
þionalã ºi ajutând la contu-
rarea identitãþii naþionale,
prin crearea unei limbi stan-
dardizate, a unei culturi ºi
biserici comune.
6 / cuvântul libertãþii joi, 17 august 2023
publicitate
Anunþul tãu!
BOBOC Florian anunþã publicul
interesat asupra depunerii solicitã-
rii de emitere a acordului de mediu
pentru proiectul „Schema de ajutor
de stat SPRIJIN PENTRU INVESTIÞII
ÎN NOI SUPRAFEÞE OCUPATE DE
PÃDURI din PNRR pentru suprafaþa
de 6,2887ha, beneficiar Boboc Flo-
rian -amplasat în comuna Daneþi, sat
Daneþi, Tarlaua 27, Parcela 1, Parce-
la 2, jud. Dolj”, propus a fi amplasat
în localitatea Daneþi, Tarlaua 27, Par-
cela 1, Parcela 2, jud. Dolj. Informa-
þiile privind proiectul propus pot fi
consultate la sediul A.P.M.Dolj, str.
Petru Rareº nr. 1 ºi la sediul Boboc
Florian din municipiul Craiova, str.
Ale. Dunãrii nr. 15A, judeþul Dolj, în
zilele de luni pânã joi, între orele 8.00-
16.00, ºi vineri, între orele 8.00-14.00.
Observaþiile publicului se primesc VÂNZÃRI VÂND APARTAMENT VALEA ROªIE,
zilnic la sediul A.P.M. Dolj, str. Petru APARTAMENTE
Vând apartament 2
BLOC S 1, PARTER, 4 CAMERE DECO-
Rareº nr. 1. MANDATE, CENTRALÃ + AER CONDI-
camere, zonã Craiovi-
MÃCEªANU Nicolae-Florian þa Nouã, Bl. 200H, la ÞIONAT, TERMOPANE + TOCÃRIE
Persoanã Fizicã Autorizatã anunþã parter, preþ 240.000.
publicul interesat asupra depunerii Relaþii la telefon: 0729/
INTERIOARÃ SCHIMBATÃ. PREÞ
solicitãrii de emitere a acordului de 397.790. 92.000 EURO. TELEFON: 0749/255.031.
mediu pentru proiectul „Schema de VÂND APARTAMENT
ajutor de stat SPRIJIN PENTRU IN- SEMI DECOMAN-
DAT, MOBILAT, CRA- ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)
VESTIÞII ÎN NOI SUPRAFEÞE OCUPA- IOVITA NOUA, ETAJ  TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA
TE DE PÃDURI din PNRR pentru su- 4/4. 60.000 EURO  VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE

prafaþa de 15,7923ha, beneficiar Mã- NEGOCIABIL. Relaþii TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR: .................
ceºanu Nicolae-Florian Persoanã Fi- la numãrul: 0763/
zicã Autorizatã -amplasat în comuna 743.120. Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.
Daneþi, sat Daneþi, Tarlaua 27, Parce- Vând urgent aparta-
Subsemnatul.................................................................................
ment 2 camere ultra-
la 3, Parcela 4, jud. Dolj”, propus a fi central, english-park. Domiciliat în ...........................................................................
amplasat în localitatea Daneþi, Tarla- Contact: 0722/753.922. Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................
ua 27, Parcela 3, Parcela 4, jud. Dolj. Vând 6 apartamente
vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, la
Informaþiile privind proiectul propus rubrica ...................................... la data de ....................
noi, zona Banu Mãrã-
asumându-mi responsabilitatea conþinutului:
pot fi consultate la sediul A.P.M. Dolj, cine. Telefon: 0727/
str. Petru Rareº nr. 1 ºi la sediul Mã- 492.323. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ceºanu Nicolae-Florian Persoanã Fi- Vând 2 camere deco- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

zicã Autorizatã din sat Daneþi, comu- mandate, îmbunãtãþi- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

te. Rovine, et. 4/4. Te- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
na Daneþi, strada 22 Decembrie nr. 58, lefon: 0766/348.398. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
judeþul Dolj, în zilele de luni pânã joi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

între orele 8.00-16.00, ºi vineri, între VÂNZÃRI DIVERSE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Vând lãmâi altoiþi, lean-
orele 8.00-14.00. Observaþiile publicu- drii, dafini, trandafiri cã-
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

lui se primesc zilnic la sediul A.P.M. þãrãtori ºi diverse. Tele- Joi, 17 August 2023
Dolj, str. Petru Rareº nr. 1. fon: 0742/758.029. Semnãtura:..........................................
joi, 17 august 2023
sport cuvântul libertãþii / 7

Acum 50 de ani: Când Cruyff

descindea sub cerul Spaniei!
Cotidianul spaniol „AS” dedicã sub sem-
nãtura lui Santi Gimenez un spaþiu gene-
ros împlinirii a 50 de ani de la obþinerea
semnãturii marelui jucãtor al vremii, sta-
rul olandez Johan Cruyff, de cãtre FC
Barcelona, în prezenþa antrenorului Rinus
Michels, a socrului ºi reprezentantului sãu
Cor Coster ºi a preºedintelui clubului Ajax
Amsterdam, Jaap van Praag. Semnãtura
punea într-un fel capãt unui foileton cu
nimic mai prejos decât cele din aceastã
varã, dacã ne referim la cazurile Mbappe,
Kane, Dembele sau Neymar. Aºa cã ni-
mic nou sub soare. În multe privinþe da-
tele oferite de autorul articolului „Cincu-
enta anos despues de Cruyff”, nu bat cu
mãrturiile marelui jucãtor din cartea sa
autobiograficã „Driblingul meu” scrisã
împreunã cu jurnalistul Jaap De Groot,
apãrutã la editura Victoria Books în 2017.
Povestea descinderii lui Johan Cruyff, sub
cerul Spaniei, la FC Barcelona, are toate
ingredientele: o luptã teribilã pentru obþi-
nerea semnãturii starului olandez purtatã
de Real Madrid, un preºedinte precum Van
Praag, devenit un adversar înverºunat, un
executiv catalan cu un preºedinte precum
Caraben Arnaud cãsãtorit cu o olandezã
apoi, nu în ultimul rând, fermitatea rebelã
a jucãtorului care a ameninþat cã se retra-
ge de la echipa naþionalã ºi nu va disputa
partida decisivã cu reprezentativa Belgiei
din preliminariile CM 1974 ºi nici nu va
face deplasarea la turneul final, dacã nu
era lãsat sã meargã la FC Barcelona. Un
„ºiretlic” pentru a putea evita legislaþia
spaniolã, în efectuarea unei plãþi de 62 mil.
pesetas, a fost întrebuinþat. Transferul a
costat 1,6 mil. euro, la paritatea actualã.
Peste toate mai era de surmontat o altã
barierã, apãrutã în urma dezastruaselor
rezultate ale reprezentativei Spaniei, cu
Helenio Herera pe banca tehnicã la CM
din Chile, unde în pofida faptului cã a avut
asimilaþi jucãtori strãini ca Di Stefano,
Santamaria, Ferenc Puºkaº, Eulogio Mar-
tinez, n-a obþinut în grupã decât o micã
victorie (1-0) cu reprezentativa Mexicu-
lui ºi a cedat (1-2) în faþa Braziliei ºi (0-1)
în faþa Cehoslovaciei, de altfel finalistele
ediþiei. Era vorba de închiderea graniþelor
pentru fotbaliºtii strãini. Interdicþia a du-
rat 2 ani, pânã în 1964, când Spania a
câºtigat Cupa Europei (2-1) în finala cu
ex-URSS. A ratat calificãrile la ediþiile din
70 ºi 74. În 1973 Ajax era invincibilã. Trei
ani la rând câºtigase tot ce se putea câºti-
ga ºi în ultimele douã sezoane fãrã Rinus
Michels, plecat la FC Barcelona, ºi înlo- 30-35%. Inconvenientul? Pleca într-o te fi disponibil. Presiunea a dat rezultate
cuit cu Stefan Kovacs, despre care Cru- þarã unde la putere mai era încã, pânã în ºi pe 5 septembrie 1973 a disputat la Bar-
yff nu are referinþe prea generoase. Îna- 1975, generalul Franco. Luat la þintã de celona primul amical cu Cercle Bruge
intea sezonului 73-74, Kovacs plecase de Real Madrid ºi FC Barcelona, deºi Sant- (scor 6-0 cu 3 goluri Cruyff). A mai dis-
la club fiind înlocuit de George Knobel, ºi iago Bernabeu ajunsese la o înþelegere cu putat 3 amicale, dar în campionat a de-
Cruyff pierdea „la vot” banderola de cã- Jaap van Praag, ceea ce l-a enervat, Cru- butat pe 28 octombrie 1973. Sezonul a
pitan al echipei în favoarea lui Piet Keizer, yff va opta irevocabil pentru echipa ca- fost fabulos, ºi Barcelona a câºtigat cam-
ceea ce l-a deprimat. A reproºat ingratitu- talanã. August 1973 a fost o lunã tensio- pionatul la diferenþã de 8 puncte. Nu l-a
dinea unor coechipieri, deºi se luptase natã. Pe 9 august Arnaud Caraben a pri- mai câºtigat dupã aceea. În perioada 73-
pentru ca 70% din premierea UEFA sã mit un telefon de la Amsterdam: Van Pra- 78, a disputat 184 de meciuri ºi a marcat
revinã jucãtorilor. De ce Barcelona? Spa- ag cedase ºi Cruyff câºtigase partida. 61 de goluri. În 79 va pleca la Los Ange-
nia deschisese graniþele pentru jucãtorii Semna pentru FC Barcelona. Mai era un les. Un serial documentar despre viaþa
strãini ºi Rinus Michels îl cunoºtea bine. hop legat de transferul valutei, dar s-a legendarului fotbalist este prevãzut a fi
În plus, Vic Beeckingam, sub conduce- gãsit o ºmecherie, importatã parcã… din lansat la sfârºitul anului, primul la care
rea cãruia debutase la Ajax, fusese prede- Balcani. Van Praag a încercat sã tergi- familia a permis sã ofere detalii necunos-
cesorul antrenor la Barca. Oferta finan- verseze lucrurile, dar cum meciul deci- cute asupra vieþii ºi carierei complexe ºi
ciarã era giganticã: la Ajax câºtiga un mi- siv de calificare cu Belgia era programat carismatice a celui despre care Pep Guar-
lion de gulden, dar plãtea 72% impozit. în noiembrie ºi urmau câteva amicale diola spunea cã ºi-a pus amprenta asu-
La Barcelona nu doar cã urma sã câºtige pentru „portocala mecanicã”, fãrã me- pra fotbalului mondial.
dublu sau triplu, dar fiscul reþinea doar ciuri în picioare Cruyff a spus cã nu poa- MIRCEA CANÞÃR

“Cupa Craiovei” la handbal, Spania – Anglia, finala Mondialului feminin de fotbal

adjudecatã de gazde
Tradiþionalul turneu anual
“Cupa Craiovei” la handbal femi-
nin ºi-a consumat încã o ediþie,
una care a fost de fapt un triun-
ghiular, alãturi de formaþia gazdã,
SCMU Craiova, participând echi-
pele CSM Tg. Jiu ºi Gloria Bu-
zãu. Trofeul a rãmas în Bãnie, fi-
indcã echipa antrenatã de Bogdan
Burcea ºi-a adjudecat ambele du-
eluri din Sala Polivalentã, 31-20
cu CSM Tg. Jiu ºi 28-24 cu Glo-
ria Buzãu. În acest din urmã joc,
practic finala turneului, pentru
fomaþia din Bãnie au evoluat:
Curmenþ 1 gol, de Paula – Krpez-
Slezak 6 goluri, Constantinescu
5, Mugosa 5, Ruth 4, Miloslave-
vic 4, Malovic 2, Vâlcan 1, Ion,
Gheþu, Þicu, Bojicic, Colac, Jipa.
În celãlalt joc al turneului, Gloria
Buzãu a învins CSM Tg. Jiu cu
26-22. Pentru SCMU Craiova va
urma un turneu amical sãptãmâ-
na aceasta la Mioveni, acolo
unde formaþia in Bãnie va debu-
ta ºi în noul sezon al Ligii Flori-
lor, la sfârºitul lunii.
În finala Mondialui de fotbal
feminin din Australia ºi Noua Zee-
landã, Anglia va întâlni Spania, pe
20 august, la Sydney, în timp ce
Australia ºi Suedia vor disputa fi-
nala micã, pe 19 august, la Brisba-
ne. Cele douã finaliste sunt pentru
prima datã în ultimul act al com-
petiþiei, englezoiacele având totuºi
un “bronz”, în 2019 ºi un loc 4, la
Opt din cei mai bine plãtiþi fotbaliºti joacã în Arabia Sauditã
Opt dintre cei mai bine plã-
tiþi zece jucãtori din lume joacã
în prezent în campionatul Ara-
biei Saudite, noul El Dorado al
ediþia precedentã, din 2019.
Naþionala Spaniei a fost prima
finalistã a Mondialului. La Auc-
kland, în prima semifinalã, Spania
a învins cu 2-1 naþionala Suediei,
toate goluri fiind marcate în ulti-
mele 10 minute. Salma Paralluelo
a decis scorul (81) pentru iberice,
Rebecka Blomqvist a egalat (88),
iar imediat Olga Carmona (90) a
nat cu echipa Al-Hilal, unde va
încasa 150 de milioane de euro
pe sezon. Un salariu similar pri-
meºte ºi mijlocaºul francez
adus victoria Spaniei cu un ºut de
la 16 metri, mingea atingând ºi
transversala. Naþionala Angliei s-a
calificat în finalã, dupã ce a dis-
pus în semifinala de la Sydney cu
3-1 de naþionala Australiei, scor 3-
1, goluri marcate de Ella Toone
(36), Lauren Hemp (71) ºi Alessia
Russo (86), respectiv Samantha
Kerr (66), pentru gazde.
Clasamentul celor mai mai
salarii din fotbalul mondial: 1.
Cristiano Ronaldo (Portugalia/Al-
Nassr) 200 milioane euro, 2.

Messi a dus-o pe Inter Miami

fotbalului. Portughezul Cristia- Ngolo Kante la Al-Ittihad. Sin- Karim Benzema (Franþa/Al-Itti-
no Ronaldo, care a deschis ca- gurii “intruºi” între primii 10 had) 200 milioane euro, 3. Ney-
lea exodului vedetelor sportu- jucãtori cu cele mai mari sala- mar Jr (Brazilia/Al-Hilal) 150

în finala Leagues Cup lui cu balonul rotund cãtre re-

Lionel Messi a ajuns la 9 go-
luri în 6 meciuri pentru Inter
Miami, dupã ce a mai marcat o
datã, în semifinala League Cup,
câºtigatã de echipa din Floria cu
4-1 în faþa formaþiei Philadelphia
Union, la Chester în Pennsylva-
nia. Messi a înscris în minutul 20,
cu un ºut de la 30 de metri, cele-
lalte goluri au fost marcate de
Josef Martinez (3), Jordi Alba
(45+3) ºi David Ruiz (84) pentru
învingãtori, Alejandro Bedoya
(73). Miami are ºase victorii con-
secutive de la sosirea lui Messi.-
În finala Leagues Cup, Inter
Miami va înfrunta formaþia ame-
ricanã Nashville SC, care a dis-
pus cu 2-0 de mexicanii de la CF
Monterrey în cealaltã semifinalã.
gatul din Orientul Mijlociu, în
luna ianuarie, se aflã în fruntea
acestei liste, cu un salariu de
200 de milioane de euro pe an
la Al-Nassr, la egalitate cu fran-
cezul Karim Benzema, fostul
sãu coechipier de la Real Ma-
drid, plãtit cu aceeaºi sumã de
formaþia Al-Ittihad. Pe poziþia
a treia se aflã brazilianul Ney-
mar, care s-a despãrþit marþi de
Paris Saint-Germain ºi a sem-
rii la nivel mondial sunt fran-
cezul Kylian Mbappe, care câº-
tigã 70 de milioane de euro pe
an la Paris Saint-Germain, ºi
campionul mondial argentinian
Lionel Messi, care a refuzat Ara-
bia Sauditã ºi a semnat cu echi-
pa Inter Miami din Major Lea-
gue Soccer, unde este remune-
rat cu 45 de milioane de euro
pe an, dar în cazul sãu este
vorba ºi de multe alte bonusuri
care se vor contoriza în timp.
milioane euro, 4. Ngolo Kante
(Franþa/Al-Ittihad) 100 milioane
euro, 5. Kylian Mbappe (Franþa/
PSG) 70 milioane euro, 6. Lio-
nel Messi (Argentina/Inter
Miami) 45 milioane euro, 7. Sa-
dio Mane (Senegal/Al-Nassr) 40
milioane euro, 8. Jordan Hender-
son (Anglia/Al-Ettifaq) 40 mili-
oane euro, 9. Riyad Mahrez (Al-
geria/Al-Ahli) 35 milioane euro,
10. Kalidou Koulibaly (Senegal/
Al-Hilal) 30 milioane euro.
8 / cuvântul libertãþii
Mitriþã-mania în toatã România
De mult timp un fotbalist ro-
mân n-a mai declanºat o frene-
zie în rândul suporterilor din
toatã þara, cum se întâmplã
acum cu Alex Mitriþã. Un fot-
balist care cucereºte pe orici-
ne, dar mai ales pe copii, indi-
ferent de culoarea fotbalisticã.
„Piticul” Craiovei atrage nu
numai fanii olteni pe „Ion Oble-
menco”, ci naºte emulaþie în
jurul sãu ºi al echipei oriunde
în þarã. La Iaºi s-a întâmplat la
fel, moldovenii fiind fascinaþi de
geniul olteanului. Memorabil
rãmâne meciul România – Nor-
vegia, de acum câþiva ani, când
un stadion umplut exclusiv de
copii scanda numele idolului lor.
Pentru ei, nu juca România,
juca Mitriþã. Iar „Piticul” nu le-
a rãmas dator puºtilor, marcând
stunci un gol de autor, carac-
teristic lui.
Venirea lui e un cadou oferit
încercaþilor suporteri ai ªtiin-
þei. Avem parte de un Mitriþã ge-
neros nu numai cu publicul, ci
ºi cu colegii. Deºi s-a implicat
în toate cele opt goluri marca-
te de ªtiinþa pânã acum, numai
unul e trecut în dreptul sãu. E
dispus sã-l facã golgheter pe
Ivan, sã-ºi dubleze colegii mai
tineri, sã recupereze sau sã co-
boare, uneori prea mult, cãtre
propria poartã pentru a rezolva
lipsa de idei sau de personalita-
te a coechipierilor. Cu jambie-
rele crestate la gambe, cu sfa-
tul lui Ilie Balaci tatuat pe gru-
maz, cu talentul sãu rar ºi ca-
joi, 17 august 2023
sport Paginã realizatã de COSMIN STAICU
risma indubitabilã emanând din
fizionomia sa de oltean pur-sân-
ge, Mitriþã mãreºte pulsul în
tribune când opreºte mingea cu
talpa sau cu exteriorul, toþi aº-
teptând sã înceapã show-ul.
Dar cu adevãrat incredibil
este gestul lui Mitriþã de a se
întoarce acasã. Ireal, mai ales
în vremuri în care ataºamentul
pentru culori nu mai reprezintã
nimic, în care culoarea banului
este singura care conteazã. În
timp ce fotbaliºtii români frea-
cã banca la echipe din strãinã-
tate, dar sunt mulþumiþi cã le
intrã salariul nemeritat pe card,
în timp ce Bãluþã trãdeazã pen-
tru câþiva euro în plus, în timp
ce fotbaliºti cu cotã ºi cu per-
spectivã în Europa renunþã la
performanþã alergând banii ara-
bilor, Mitriþã a fãcut opusul. A
spus „pas” milioanelor de euro
pe care le avea pe masã, deºi le
încasa meritat, jucând, fãcând
spectacol, pentru reveni acasã,
pentru a intra definitiv în isto-
ria Craiovei. Dacã va aduce ºi
„cinciul” atât de visat în Bãnie,
rãmâne de vãzut. Sacrificiul sãu
îl meritã cu prisosinþã. Specta- plia de trofee cu unicul care-i Totul, pentru ca nivelul nostru din contrã, sã-l ridice puþin. A
colul pe care-l pune în teren, lipsea, dar ºi cel mai important sã creascã pentru cã noi putem avut o contracturã. Asta aratã
de asemenea. În tribune s-a de- dintre toate. Mitriþã s-a întors mult mai mult. Eu vreau sã fie ºi determinarea lui pentru cã a
clanºat Mitriþã-mania, rãmâne acasã pentru a încerca sã în- jucãtorul campionatului. El poa- simþit din minutul 20 ºi nu a
de vãzut dacã ºi echipa îl va cheie perioda fãrã titlu a ªtiin- te sã fie fãrã probleme de de- vrut sã iasã. A zis: ‘vreau sã
susþine ºi dacã el va reuºi ce a þei. Dupã 33 de ani, la fel ca la parte jucãtorul campionatului. joc, vreau sã joc’. Cu toate cã
reuºit Messi la Mondialul din Napoli...Dacã Mitriþã nu va Dar sã termine acest campio- randamentul lui a fost afectat,
Qatar. Argentinienii l-au ajutat reuºi, greu o va mai face altci- nat, sã fie sãnãtos este cel mai dar are atitudine ºi determina-
pe superstarul lor sã-ºi atingã neva. important, sã þinã nivelul sus ºi, re. Mitriþã e Mitriþã”.
þelul, s-au sacrificat pentru ca
Messi sã-ºi completeze pano- Mihai Rotaru, despre Alex
Mitriþã: Superliga, etapa a VI-a
„În toatã perioada din Ame- Petrolul – Fcu, vineri, ora 18.30
rica el a fost cel mai bun jucã- „U” Craiova – UTA, vineri, ora 21.30
tor ºi cel mai iubit jucãtor de la FC Botoºani – Oþelul, sâmbãtã, ora 17
New York. El a fost un jucãtor FC Voluntari – Dinamo, sâmbãtã, ora 21.45
special acolo ºi a plecat pentru Rapid – Farul, duminicã, ora 18.15
cã aºa ºi-a dorit ºi din anumite FCSB – Poli Iaºi, duminicã, ora 21.30
probleme personale. El a fost Sepsi – Hermannstadt, luni, ora 18.30
cel responsabil cu show-ul la „U” Cluj – CFR Cluj, luni, ora 21.30
New York. În Arabia ºtiþi foar-
te bine ce goluri a dat ºi ce ima-
gine bunã avea. Chiar a lãsat pe CLASAMENT M V E Î G P
masã 2,5 milioane salariu ca sã
se întoarcã la Craiova. Este un
jucãtor care a fost vândut pe 1. FCSB 4 4 0 0 8-2 12
8,5 milioane reali când a plecat 2. Craiova 5 3 2 0 8-2 11
în afarã. Din acest punct de 3. Voluntari 4 3 0 2 8-9 9
vedere, el nu are cum sã nu fie 4. Sepsi 4 2 2 0 5-1 8
cel mai valoros jucãtor din Su-
perLiga. E un fotbalist special. 5. Petrolul 5 2 2 1 7-6 8
Este singurul jucãtor din Româ- 6. CFR Cluj 4 2 1 1 6-3 7
nia pentru care chiar dacã ju-
cãm în deplasare vin oameni sã- 7. Farul 4 2 0 2 8-7 6
l vadã pe el, nu neapãrat sã vadã
echipa gazdã sau sã vadã echi- 8. Hermann. 4 2 0 2 5-4 6
pa noastrã, ci sã-l vadã pe el. 9. Fcu 5 2 0 3 8-9 6
Vii sã vezi spectacol. Eu am fost 10. „U” Cluj 5 1 3 1 7-9 6
la New York, la un meci de-al
lui în America. Toþi de acolo 11. Rapid 5 1 2 2 6-6 5
erau cu Mitriþã. El era jucãto- 12. UTA 4 1 1 2 4-6 4
rul numãrul 1 în America, la 13. Oþelul 5 0 4 1 3-5 4
New York. Fãcea spectacol, de 14. Dinamo 5 1 1 3 3-8 4
aceea l-au luat, el este un jucã-
tor iubit. Alãturi de Bancu, Zaj- 15. Poli Iaºi 5 1 0 4 5-11 3
kov, Mateiu sunt jucãtori cu 15. Botoºani 5 0 2 3 4-7 2
personalitate, sigur alãturi de
Andrei Ivan. Ei împreunã pot
sã facã un sezon foarte bun.