DIN SPOVEDANIA UNUI PSIHOTERAPEUT:

“Noi facem parte dintr-o profesie ai carei membri nu se pot decide daca sunt oameni de
stiinta, filosofi, tehnicieni sau artisti. Nu putem sa ne punem de acord daca terapeutii ar trebui
pregatiti in scoli de medicina, sanatate, educatie, arte liberale sau asistenta sociala. Nu ne
putem pune de acord daca terapia trebuie sa dureze mai mult sau mai putin timp, daca trebuie
sa se concentreze asupra trecutului sau asupra prezentului, daca terapeutul sau clientul trebuie
sa defineasca problema la care lucram sau chiar daca terapeutul ar trebui sa munceasca mai
mult sau mai putin. Si poate cel mai important este ca nu ne putem decide daca terapia este o
profesie sau o afacere.”

“Cand oamenii au o conceptie radical diferita asupra timpului, ca cei din culturile latino-
americane, plictiseala apare mai putin frecvent. Intreaba pe cineva de pe strada cat este ceasul
si nu vei auzi o voce precisa a unei persoane cu un ceas digital spunand <<8.48>>, ci o
persoana care iti va spune senin <<in jur de noua…>>, ridicand din umeri parca pentru a-ti
arata:<<Si ce conteaza?>>.
In culturile latino-americane se acorda un mare respect prezentului si o importanta mai mica
viitorului. Nimic nu e mai important decat ceea ce faci acum, fie ca vorbesti cu un caine,
termini o conversatie sau te uiti la un accident de masina. Astfel ca, indiferent de ce spune
ceasul, orice faci in momentul de fata nu ar trebui grabit. Timpul ar trebui sa aiba rabdare si,
daca nu, cui ii pasa? ”

“Pentru ca este dificil, daca nu chiar imposibil, sa afli ce s-a petrecut cu adevarat in viata
clientului-din cauza scaparilor de memorie, limitarii limbajului, subiectivitatii perceptiei si
influentelor culturale-ne impacam cu un anumit nivel de prefacatorie, distorsionare si
neadevar. Ne multumim cu un adevar aproximativ, atat la clientii nostri cat si la noi insine.
Rezultatul acestei situatii, combinat cu o minte pregatita sa detecteze subtilitatile ce tin de
rationalizare si intelectualizare, este un terapeut care traieste cu iluzia Adevarului si a
Dreptatii. Dar daca ne iei la bani marunti, nu suntem ceea ce parem a fi.”

“Eu am lasat femeia aceea la mal. Dumneata o porti inca in spate?”

“Nu se poate ca dumneavoastra sau eu sa fim niste ignoranti. Oamenii nu sunt construiti
astfel. In creierul dumnevoastra salasluieste un computer mai sofisticat si mai puternic decat
toate masinariile create de inginerii de la IBM, Compaq si Microsoft impreuna. Atata vreme
cat traiti, creierul dumneavoastra nu poate fi gol. Mereu se intampla ceva acolo.
Cate functii credeti ca indeplineste creierul dumneavoastra chiar acum? Proceseaza
simbolurile limbii dumneavoastra si foloseste alfabetul pe care l-a memorat, in timp ce
monitorizeaza temperatura si mediul, masoara digestia, coordoneaza transformarea
combustibilului in energie, directioneaza si misca simultan parti ale corpului…si asa mai
departe, toate in microsecunde! Creierul dumneavoastra indeplineste atat de multe sarcini in
acelasi timp, cu viteza luminii, incat simpla lui putere iti ia respiratia, capacitatea lui de
memorare este atat de vasta incat nici nu poate fi masurata exact.
Acest echipament uluitor a fost proiectat sa functioneze perfect pana la ultimul detaliu, dar,
din nefericire, adeseori am fost influentati sa credem exact contrariul. Unii oameni sunt
convinsi ca pot fii pustii, ca sunt capabili sa nu creada in nimic.”
“Putem lua in consideratie trei sute de milioane de spermatozoizi dintr-un singur act sexual,
adica trei sute de potentiale fiinte. Urmeaza intrebarile legate de fiziologia parintilor, si de
moment. Aritmetica ne ajuta sa intelegem cat de speciali suntem. Ganditi-va ca au fost mai
mult de trei sute de milioane de potentiale sanse care ar fi putut lua chipul dumneavoastra.
Ganditi-va ca mama dumneavoastra ar fi putut fi intruchipata in trei sute de milioane de alte
chipuri, la fel ca si tatal dumneavoastra. Se poate spune ca sansele potrivnice nasterii
dumneavoastra au fost in numar de 300.000.000 inmultit cu 300.000.000 inmultit cu
300.000.000 inmultit cu sansele care s-au concentrat pentru ca parintii dumneavoastra sa se
cunoasca si sa va conceapa chiar in acel moment. Sunteti castigatorul a miliarde de sanse la
una, in ziua in care ati venit pe lume. Sunteti unic!
Dar oare genele noastre determina cine suntem cu adevarat? Doar in parte. Unicitatea noastra
abia incepe cu ereditatea. Ereditatea seamana cu masina pe care o conducem, hotaraste cat ne
putem inalta in conditii perfecte. Determina cate informatii putem inmagaina si retine, cat de
inalti putem creste, cat de repede putem alerga. Este potentialitatea ce ne guverneaza, dar
mediul este sansa noastra.
Daca ereditatea este masina, iar mediul reprezinta conditiile de trafic, atunci dumneavoasta
sunteti soferul. Mai mult decat alti factori, duneavoastra hotarati asupra vitezei si sigurantei
masinii.
Reactiile dumneavoastra la ereditate si mediu, alegerile dumneavoastra va confera unicitatea.
Ne trezim cu ereditatea, fara a ne cere nimeni scuze pentru asta, iar mediul ne scapa adesea de
sub control. Totusi, avem puterea de a ne confrunta cu viata, de a face alegeri, si, cel mai
important, de a spera.
Speranta adevarata se bazeaza pe potentialitati, chiar atunci cand viata pare un scenariu scris
de cineva care doreste sa vada cat se poate indura.
Speranta adevarata corespunde lumii reale, vietii adevarate, este un efort activ.
Speranta adevarata recunoaste boala si incearca sa o invinga sau sa o suporte, nu este speranta
patologica, cancerul lent care neaga boala.
Speranta adevarata aminteste fiacaruia dintre noi ca este la volanul propriei sale masini, ca noi
nu suntem neajutorati la volan.”

“Dumneavoastra si cu mine ne exprimam personalitatea in fiecare zi prin alegerile pe care le

facem, si astfel alegem cine vrem sa fim. Eu ma auto-creez. Nici eu nici dumneavoastra nu
suntem ceea ce mancam, suntem ceea ce gandim. Increderea este o atitudine, iar atitudinea
dumneavoastra fata de oameni se poate schimba. Lumea va ramane aceeasi, numai ca
dumneavoastra o veti vedea cu alti ochi”

Vazand sala aproape goala, comicul remarca: ”Doamne, probail ca orasul asta e foarte
bogat… Vad ca ati cumparat toti cate patru sau cinci locuri…”

Vazand cat de putine lucruri are un pustnic vestit si, profund dezamagit de simplitatea vietii
pa care o ducea, un turist l-a intrebat nepoliticos: “Domnule, numai atat aveti?!”.
Pustnicul a zambit, a aratat spre valiza turistului si l-a intrebat: ”Dumneavoastra numai atat
aveti?”.
“Desigur”, a raspuns turistul, “dar eu sunt numai in trecere”.
Sihastrul a dat din cap: ”Si eu la fel”.

Proprietarul unei masini la mana a doua l-a abordat astfel pe un vanzator: “Domnule,
dumneavoastra sunteti cel care mi-a vandut masina asta?”
Vanzatorul s-a uitat la ins cu mare atentie si a spus: “Da, cred ca eu sunt”.
Proprietarul masinii la mana a doua a zis: ”N-ati putea sa imi mai spuneti inca o data cat de
buna este? Uneori ma simt foarte descurajat”.

Ce faci cand gasesti o hartie pe jos, daca aplici sau nu povestea lui “Asta nu e treaba mea”:
E ceva important de facut si Toata Lumea crede ca e treaba lui Cineva. Oricine ar fi putut sa o
faca, dar Nimeni nu a facut-o. Cineva s-a suparat din cauza ca Toata Lumea trebuia sa o faca.
Toata Lumea credea ca Oricine putea s-o faca si ca o va face Cineva. Dar Nimeni nu si-a dat
seam ca Toata Lumea credea ca o va face Cineva. In final, Toata Lumea a dat vina pe Cineva
atunci cand Nimeni n-a facut ceea ce Oricine ar fi putut sa faca.

Numele smecherului care m-a impins in piscina.

Adesea, lucrurile care ne enerveaza la copiii nostri, sunt, de fapt, cele mai mari defecte ale
noastre.

“Oamenii se minuneaza de inaltimea muntilor, de maretia valurilor marii, de cursurile apelor,

de imensitatea oceanului, de mersul stelelor – si trec pe langa sine fara sa se minuneze.”
Sf.Augustin
Dumnezeu nu greseste niciodata.