Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Revista Unu, Nr. 49, 1932

    Încărcat de

    Mihai Vlăduţ
    9 vizualizări8 pagini

    Titlu original

    Revista Unu, nr. 49, 1932

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    9 vizualizări8 pagini

    Revista Unu, Nr. 49, 1932

    Încărcat de

    Mihai Vlăduţ

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 8
    a TREI FRAGMENTE IN JURUL UNUI ARTICOL DIN CODUL PENAL MONSTRUOZITATEA ACESTUI PROCES Procesul acesta, pentrucd oamenit chemafisi-l judece nu sil vor putea insusi decit in Istura lui de afacere politieneasca (asa cum le-a gi fost trimis dealttel in dosare dela cabinetul de instructie) réminind strain} de adevara- {ul lui fond in care se sbat motivari de pura spiritualitate §' Incandescente profesii de credinfa si raminind mai ales strdini de experienja personal « autorului, singura a cilrei perfect cunoastere ar putea indreptati o sentingi, proce- sul acesta e 0 monstruozitate. In eplsoadele Iui de pind acum, inteligenta si solicltudinea celor care Yau condus s'a ‘miarginit la procedeul abilititiior de circumscriptie menite 84 stabiliasc’_o contraventie: Ai scris sau nu cuvintul acesta? L'ai scris?'Ce mai vrei! Exclamatiitriumfale gi machiavelice care dovedese cu prisosin{’ ci tiflul aces- {ui fragment nu a fost exagerat Si nu cred ca ar fi fost prea greu si se sezizeze Aceasta precist deosebire care e intre marturisirea: da, eu int autoral crimei din sirad1 Filantropiet si marturisirea da, eu sint autorul poemului de fata; cea’ dint find ree cunoasterea unei vine ce se presupune pedepsita, pe cind cea de a dosa numai recunoagterea unei actiuni de ele- ‘mentara libertate individuati ce nu poate — ce nu trebuie in ruptul capului — si tie sipusi rigorilor vreunui cod Ga s'a gasit un artico! 262 in baza ciirula judecatorul dle instructie s4 dea ordonanta definitiva, nite de mirare. El era facut pentru adevaratii atentatori la bunele mora: vurl, carora nu li se aplicd insa niciodata. INTELECTUALM TARIL Din fotolii de rangul fat, intelectualit yarii asista ia lan spectacol ale cirui delicti Te-au savurat cu anticipatie E vorba bineinfeles de o revista : Pe scena actrifa de: ghizaté in spoitoreast sia facut © aparitie sgomotoasa rostindu-se spre sergentul de strada buimac si cascind din partea cealaltt a decorulut: Freacé-mi tingirea. El se face ca nu pricepe, asta pentru actrita care sa-i dea unele indicatit de ur echivoc si o transparent ce hhraneste in V—_—_—_—_—_—_—_—_—.... La 28 Noembrie 1932, in fafa tribunolului Ilfov Sectia 1-a civilo-corectionalé, va veni spre judecare Procesul de atentat Ia bunele moravuri prin pre: intentat colaboratorului nostru Geo Boga. Din strainatate gi-au anunjat sosirea Charl Baudelaire gi Oscar Wilde, (N. R.) Plin spirital spectatorilor transformati intr'un val de apleuze cind sergentul de strad iluminat tnfine, isbucneste Intr'un cuplet cu relrenul: Cind ifi free Ungirea, agitind in mind reproducerea in lemn a unui sex de armasar, ameninfind cu el si pocnind tn tingiren de arama pe care spoitore se prelace la inceput ci o ascunde speriata sl in cele din urmd i-o olera cu tandrefa. SFERE CARE SE EXCLUD Cu totul a'ttel a fost intotdeauna aspectul sexualitit la Unu gi in poemele mele cele mai ,imorale carora ni- meni nu le va putea contesta o respirafie dureroasa, un ritm al suferinfei care le absolva nu numai de penalititile articolului 262 ci si de rinjetele prostief unanime. Violenfa de exoresie presupune o violenfa de suferinfa care exclude dela inceput prezenta oricarui element pornogratic, porno- grafia implicind in condiia ei esentiald, satisfactie. Ori a- colo unde e suferinta nu poate fi $i pornogratie. Poate fi sadism sawmazohism sau orice alla) deprindere | scelerati, ar pornogratie, mu. Fiindca atunci ar trebui sa se cheme pornografica si satistactia acerb& pe care uni posedati mistici si-o iau flagelindu-s trupul pind Ia singe. Acestea int ins, vicii mult mai inalte, Pornogratice, nu pot fi de cit vicilé marunte, acelea care de exemplu circulé Hbere prin saloane, anecdotele aga 2ise picante. Intr'un subiect frivol se intercaleaza o serie de cu- vinte si situatii sub¢afelese care prin jacul lor sensorial au darul si creieze in participanti o succesiune de stiri de pldcere a caror vind stind numai_ in proasta lor calitate, nasi poate gasi nici o scuza. Creierul cel mai rau inten: fionat si nar putea gist vr'o asemanare intre poemele mele si spiritul pornografic al acestor indeletnicirl de salon, Mai malt. Distanfa dintre vina acestor anecdote st a injurittu- rilor foarte grosotane pe care le rosteste un muncitor di Port cu picioarele prinse sub greutatea unui camion ristur- hat, e enorma. Niciodata injuratura — oricit de grea 8 unul om necaijt n'are s& tie porrografie, pe cit vreme anecdotele cele mai subtile ale cucoanelor noastee vor ra mine intotdeauna pornogratice. Gel dintii isi cauta prin vorbe descdrcarea unei dureri $1 pe buzcle lui vorbele tra- fesc o aventura impresionanta gi foarte apropiati de vrai torie; la cea de-a doua categorie, aventura e mediocra si rusinoasa, Mam servit de imagini si de cuvinte tari nu pentru ‘ami provoca un gen de satisfactil pe care I'am detestat, cl dinte’o pornire mai adincd de a-mi mintui spiritul (gf bine- Infeles ca fotul pe un plan strict esteticfindca altfel incer carea ar fi fost inutila) de intensitatea unor turmentari atavice cu care intotdeauna nu s'a facut decit poezie si ct care nici eu n’am vrut si fac altceva dectt poezie. eo bogza, u N SUGESTII INAINTEA UNUI PROCES In cursul acestei luni, tn fata barei justijiare, intre delictele de cotonogeala, intre Intreprinderile pick-pocke- fiior, — va apare st silieta lunga, putin degelata ca o Sond tn |, cu barbia ascunsd spre git, forain du} in profiul capalat un golf; —sllueta posesoare a unel iniint g1'al unui Clocot cate a scris gi a determinat, int'un artical citeva expresii ce “depasiau™ si cadrul. moral al ‘conventitor sociale si vacabularul orcit de benign al celul Gin ura functionar’poliienese. Expresii cari au ofuscat turechile ciulite ale avestor strajeri al moralei public, dind Jos, Inctodata tn istora proceselor literare, ridicollul spec- tacol de proces la pidoarea sociala, cu dosare, cu magis- trai imbracati grav’ Iv toge cu minect largi, incadratiintre court civile si penale, wnbrif de cracea mintuitoratul, de jurispradenta ‘savanta’a faptelor, $1 judecind cele cifeva auvinte delice, cu toata grandeloevenja ce 0 comporta cadul legal, citcumstanta birocratica a vine. ‘Singurul sens insa, acela adevarat leva scipa, alu- necind peste frunfle’ dor pravilest, cao sputa repro- bativa, ca 0 huiduire. Actul de acuzare va flo marioneta agitind-se grava si cu care prezidentul tribunalulul va’ ex- pune toata vina acuzatulul si 0 va absolvi In pedeapsa prevazuta de artical... din’ codul penal Santinela va conduce. pedepsitul spre duba si de acolo la penitenciat. Judecatorul va trece la alte procese, ae pornogralla dojenita va ramine cao pecingine pe mii- hele cutielate ale mocatel imanente si naturale. Si se vor perinda prin tata aceluiag cod, vagabonzii, delicvent Imani, epavele unul sistem, coreg supuse acelo: gise va angtena cu procesul de feepudoare si se vor auzi Zgomotele oragulul de afara. Un domn isi va inchela; elegant, pardesfl, o doainna va trece lasind in urma 0 dita de parfum. Peste prostt hate, peste lorile venale ale teotuatulul, vor cidea Tolle galbene als toamnei, acoperindu-le obrazal ca_un sex Partat. public, tiviitatea tegali,mercenara gi evident RRotile. vor fist pe astalt_ arumeind contetile de norol in pretoai, lantutile'vor tii pe dramul inchisott. ‘Si in milocul tuttror acestor Iucrusl va rezida ade varut crunt, srigatal ce nw s'a putut Fvabust sub zurgalaih Vorbslor sdecente*. Adevarul ‘care a float cu gura des- Chisa, cave al rapt din 2abala unui organism in rasvratire In sali de fundatie, grupird rearezentind noua generale, Vor face syimpozioane, in carl, procesul vremilor noastre Va fi desbitut de creletele’ tor albe, cu toata react tinea incongtienti de slugl ai cartlor oportuniste, Tine JgLvor freca mulfumiti miinile ejaculate de dialectic, re Chile Ie vor zbiraai la aplauzele unanime si vor suride la uzul Seatinfei tribunalulu’ civilo-corectional, — des! mag hetoal unal conformism inevitabil al istoriet it atrage, i concentreaza in jurul tui. Imbulzeala Ia sympozionul des- pre Wiadimir lich a fost, in seasul acesta, semnilicativa Grexasperare clocegte in’ .tinara generatie~ de peste tot, Falimeatal ortodosiel, pacismula intelectual al occidental, filozotile birocrate, grelate nicl nu sau alfolt niet n'aw Solutionat criza de’ constinta; reallzarle urei_generatii In rasitlt Fa handicapat, Fa desliinat dela rostul lor, (-a de- unfat. Fascismal igi ascute, gi-el, pumnalele in’ minele Subtit ale citorva pesimitt tragicl, ale citorva perduti de Sine, acceptind patialvul dintrun general spirit de lasitate Side mieginire. In piin faliment,. tn penibila degingoloda, fanctlonan alearga in sus §1 jos cu registrele grele si inu- file {a mini, Iacercind ‘st selveze ou ultimele reziduri sk {uatia, camlliad adevarul, exuberind cu forfele sleite “Oamenil clit au fost toft intervievati, sf tofi mu sau ferit st-conteste veniea unu) colectivism ‘social ca Singura posibiltate, toll iasa izolafl inafara de el, cola- borind.senini mai departe cu slarea recunoscutt ca sf ita, ca bancrutata. ORA H % Limpezimi cari iubese extant, Omul a-apart cristalul sftnt, Peste care ealvar de diamant Ai pus 0 umbrd noud de pdmint Miini trebuite'n vinjogenit de lant, Stema voastré, inchisa’n act, Osuarutui genezic, mult agteptatul dant Vazut cu ghiare in silexul din poet. mikeit dan Un optimism permanent rezida ns in natura. Viata nu s'a terminat inca. Scoarfa nu s'a racit de tot. In cen- trul ei lava mal clocoteste fermentii vil cari nu vor exista reci. Cind o faz a el Sa terminat, cind o evolufie s'a de- savirsit, una noua Ti urmeazal, mai’ complecta si care vine Sorlalocuiasca. Generale se succed tot atit de sigure, de virgine ca acele cazute inaintea lor. Fenomene precise intervin -ajutindu-i perpetuareg, Expresia .generajia de saerificlu* a fost suficient jusifiedta,” Ea e cadavrul scle- rotic al unel lumi consumate. Un optimism calcd In p'cioare pesimismul individual rezultat al egscent ismului de pina acum. For{a e morala oamenilor care se deosebesc de ceilalfi (Beethoven) §1 optimismul acesta e_forfa si mo- rald care va lavinge, se va suprapune celellalte desuete arbitrare, intocmite ‘din spirtul celor futint si autocrati E 0 epoca de lichidari totale, de elucidari uriage, Numai cei cu curajul definitiv gio vor putea asuma. Cel cut Viiunea exacta a determinismului social, promotori facestui optimism, vor putea fi avangardisti, generatia e- fectiva a acestul nou ev. Suprarealisii, au marcat tinalul unei culturi, unei dedoge artistice, flint niste magnifici decadeni. Siau nas- cat cu germenul falimentului in ei, cautind pe jumatate hhumai sa se atageze adevarulul, s8perceapa fenomenu- social care incadreaza si reprezinta individal, care nivel leaza, si nu scuzd greselile si agonia dinaintea sa. Cultura sa se fondeze pe un optimism integral si chiar concestile faoute pentru realizarea acestel culturi sint aprioric scu- zate, concesil-cari fac argumentele opozitioniste ale opor= tunigtlor, Toata Istoriaculturit justiiea acest optimism, toata evolufia naturala tl atesta. Toata Roma ridicind cetateanul Ja entitatea lui, ab- soluta sociala, cu legile ei, cu familia ei. Toata gindirea greceasca cu Infalibila ei metafizica, sublimind individul, au fost construite din acest optimism Integral, din aceiagisarsa nowd de viata. In acelasi masura poemul tui Bogza ,Petrolul* acest numar, e sezisant prin adevarul crunt” ce contine. In acelasi ordine trebuie semnalat André Gide, purtind na- poia sa toata povara unel culturl burgheze, tot bilan{ul ei fot crepusculul simbolismului, toaté reacfiunen unei Frante catolice, convertit. in urma’ voiajului_ sav, la _colectivist Sl care noteaza in Pages de Journal* publicate in Now Velle Revue Francaise, stiindu-se si regretind de a fi le marginea viefii lul—aceste rindurt: * voluntar de orice exedo, al céral ibe iat propane faint Der emai din cet ie tenderer, ‘Syre acolo: Si ehlr dock ar eb! reteu E.R Scuia, on devo’ fmedia.. iat face allie afl, contundindu-m’ ci u N -Sctin cease, eu caput limpede si in deplind sinceriae din mors nevoe de’a Iisa cel pulin aceasta marturie, decd mow flee “tefl sd vle, inate ‘ea cu s8 fh aval Tmpul sd ml. deck in bine’. (,Cuotatul") $I inca atitia al cari au putut vizita republica pro- letara’ si cari au adus, chiar atunc! cind am priv ionar, suflal unei lumi formidabile in constructie. Grapul suprarealist deasemeni trecut pe planul unei sociale, lupta nevrind si se scape delinitiv de ain- le lui vechi, dominat inci de efuzluni metafizice, de Subconstientul care n'a reusit sti solufloneze criza’ de constinfa, de indivizi fata de ei {asisi, cercetind o nirvana numita rind pe rind sinucidere, sadism literar, automatism psihic, etc., trebuie semnalat ih marginea acestel culturi nol. Toate’ poemele Iui Eluard, Breton, Tzara, Desnos, proza lui Cendrars, Dessaignes, André Breton, Aragon ra. min in domeniul pur al burghezismului artistic, ramin ca Norite glorioase pe catafalcul acestel cultur, ‘ca agonia deliranta cu reveriile ei paradiziace, Acel ce-si dau seama gi vin numai pe jumatate cu tit mai raw pentru ei, curajul trebuieste avut in intregime. De nu: O generatie alta e in spate, nou’, virgina, gata sa renunte la ei Adevaratul avangardism inseamni nici o concesie chiar tie. chiar teecutului prezent. Ultima carte a lui Bre~ fon, aduna toate poemele sale dadaiste, suprarealiste Breton militeaza acum un princi al gi care nu ba dat {a el, raminind un conservator, un las, politic prent d un arierat, priacipiul revolutiel e renunjarea, cind’ efectul acestel te- huntari e ia compensitia unui plus considerabil, cistigat, Louis Aragon, exclus din mijlocal Jor, pizatuiejte ‘cu a: ceiasi greseala, raminind ancorat in irecut, in el, public cind eu Le front rouge si toate poemele sale ‘automa. te, incompatibile cu spirital acesttla, ‘venite din cadrul metalizic al spiritualitajidlaleetice si neplasindu-se deloc {in discernamintul materialist siistoric al vremii noastre, al principiului abordat. Trecerea lor Ii revolutia sociala at fi fost autentici daca s‘ar fi facut cu toata abnegatia $i nu ‘mai atunci s‘ar fi incadrat in adevaratul avangdedism, in avangardismal permanent care cere oameni Intregi, nitivi, cu © personalitate reflexa, universala si na dualismul monist care duce iatal Ia fi iasturb it. Deacela ei vor rimine, ca multi alti, constipati de avantgardism, de falsul avantgardism cel cer. cetat cu elucubratil mistice, cu efervescente verbales tn formulele diagnostice ale lui Freud, in epuratia eliptipa st imagista a poemului, in dogmele ‘de forma’ ale crest Suprapuse fondului Vetust, perimat si deconfit. Ei sunt ace! cari au ramas la un moment dat fixafi, vidati de ef In, Sasi. Sponteneitatea lor zburaticea negisindu-si_ punctul viabil, S'au cautat retrospectivi in alti poefi, stau easvratit, i t turtif. Fi sunt acei n’au infeles ‘ci nu vor putea niciodati via, esind din in instinctal lor biologic de viagi, care e' colectivis- ‘mul, evaculndu-se din fenomenele sociale care Tiincadreaza fotus! si n’au infeles 4 nu pofi fi niciodatt un. refulat ie- toric, un ins traind tnapoia ta, sau aplecat cu un. secol Iinainte, dinte'un comod si v sm. 200 de kilometri be ora vel realiza numai in carlinga avionului si nu in aleagca si viceversa, dupa cum un now optimism, o nous fazd a evoluiel, adeviratal avanigardism nul vei lace decit cu intuitia rincipiutui de vi ata in materialismul stiintfic de azi ca alhimia ‘injificé, Im condifile de viaf’ ultima, in nevoile drepturilé imperative ale omul bila pust in primul plan al naturi $ precisi a unei rafiuni de fapt, atasate laf. Metafizica de altidata trebuie schim n_chimia ‘cu morala tui rimasi spre rusinea celorlalte regnuri animale, inferioar’, ego- Centrica, camuflata in mituri, in sisteme si in amanuntul le peste citeva zile intentat sheorghe din S. PERAMIM™ RESPIRATIE Oval iubit ca 0 melodie Obsesie incuiata cu lacat secret odata cu fumina $i cifrul uitat in singele mistuit Visteria vietii macinata in grezia tictacului Ferestrele ofilite par pleoape obosite Incolo fiecare pas demonstreaza lestul departarit Soselele timpului se asteapta la raspintia Leneveala de plumb Poveste fara stele Mingii noaptea cu palmele pline Cu ochii inchisi Cu ochii revarsati in mine ca un reflux PEISAJ ANTICIPAT Arc alb trecut dincolo de fulger Corabit dimineata pentru citirea hartilor i 0 geografie volanta catargurile deseneaza chit trimit apusul mai la dreapta Printre insulele cazute din continent ca o pleava Unde bratele tari ale exilatului scormonesc minereul pretios. $i umbra cocotierului ji piaptana sudoarea Din piept un pumnal se incheaga Dumnezeu Irbegte din mila mee Averul ¢ liber sa se joace cu mugurit Azima refinuta in muguri Lampioane vor aburi mine stya pana U POEM PETROLIFER ‘Va voi vorbi despre oamenii petrolului | =" si despre sufletul lor mat negru i mai inflamabil decit petrol Va voi.vorbi despre mine finde nimeni mai mult decit mine nu poate fi un om al petrolului si sulletul meu negru i inflamabil ‘ma face si va vorbese voua celorlalfi oameni, cu toatt Drutalitatea. Aga trebuie vorbit despre petrol : eu brutalitate, ‘Va vol vorbi despre crimele lui st ale oamenilor lui va voi vorbi agadar despre crimele mele si fi siguri a niment n’ar putea cunoaste mai bine sufletul, petrolul si crimele si niment nu var putea vorbi cu mal multa brutalitate Eu care sint negra si urit si care asemeni dealurilor petrolifere am mocnit intodeauna ceva groaznic in maruntaiele mele, eu care murdaresc si distrug tot cetace ating si care asemeni petrolului sint ticalos, patimag si ignorant si isbucnesc din mine si mucmi pas de prapfidul pe care/vorbele mele i dduce pe fume Eu acesta vit voi vorbi despre petrol si crimele tui Ascultati voi inc nu cunoastefi cit de murdar si de negru e petrolut i cit de murdati si de negri siat oamenii lu Ascultat voi nu cunoaste{i petrolul decit ca esenta pura in eprubete ‘voi nu cunoagteti ca mine cele o mie de mirsavil $i asa sinate cele o mie de femei care au fost ademenite si-gi vinda ultima bucaté de pamint pe 0 noapte de dra- goste nu cunoastett jurdimintele falge si sufletul sordid al petrolistilor incepatori, voi nu cunoastefi sondorii care au ars de vii in tlacari In marile ivicendil provocate de insist stipiall sondelor pentru a stoarce ultimii bani dela societatile de asigurare; voi nu cunoasteti toate acestea si nu cunoasteti nimic din petrol si din crimele lui. Dar voi nu ma cunoaste{i nici pe mine Tiindca tot ceiace v'am spus pha’ acum nue deloc un fipat de revolt pentrh soarta femeilor gi ‘a sondorilor ingelati ¢ian Inceput de imn pentru petro! si pentru mirgavitle ‘i oamenilor lui un Inceput de imn pentru acei care sint capabili sa minta, si Ingele si s& fure lun inceput de imn pentru mine si tof frafi mei intru infamie eu nu iubesc petrolul cind ajunge esenfa puri tn eprubete

    S-ar putea să vă placă și