SIMULARE EVALUAREA NAȚIONALĂ

Textul 1
Să rătăceşti un creion, o gumă, să nu dai de urma unui timbru, să piară ca înghiţit de pămînt un nasture, să nu
găseşti în graba mare peria de haine, crema de ghete sau ochelarii, asta se poate întâmpla oricui. Şi dacă asemenea
neplăceri ţi se întâmplă doar din când în când, nu e nici o nenorocire. Cel mult, bombănind şi troscotind, iei hotărârea
ca pe viitor... etc, etc. ?
Când însă asemenea accidente reprezintă regula, când se repetă zi cu zi şi încă — tocmai pentru că atât de des — în
momentele cele mai nepotrivite, de exemplu exact când trebuie să pleci la școală, când — în plus — acest soi de
necazuri devine nenorocirea şi spaima întregii case, atunci, o, atunci e altceva... Atunci, ca să-ţi tragi doi ciorapi de
aceeaşi culoare, ca să-ţi aduni laolaltă cei doi bocanci, să îţi pregăteşti ghiozdanul — mai ales ghiozdanul! — toată
casa se preface într-un vârtej, se mută canapelele, garderobul, se string covoarele, se răscolesc saltelele, se răstoarnă
coşul de rufe, se cercetează lada de gunoi... Unde mai pui nervii, reproşurile, cearta cu ochii la ceasul care-şi vede
implacabil de treaba lui şi, parcă în bătaie de joc, saltă dintr-o dată câte zece minute... Şi pînă la urmă, se trage o
concluzie:
— Aşa nu mai merge! De mâine fac ordine. Îmi notez totul, orice mişcare, într-un carnet, ca într-un borderou. Unde
pun: şapca, haina, cărţile, peria, totul în carnet! Duminica, în care Gigel a făcut treaba descrisă mai sus, n-a fost o
sărbătoare. Sărbătoarea urma să înceapă de a doua zi, de luni, şi să dureze cel puţin tot anul şcolar. Adio nervi şi
lacrimi, adio dezordine şi căutări în coşul de rufe, adio uitare... Şi, într-adevăr, a doua zi, trezit la ora şapte fix de către
ceasul deşteptător, timp de 15 minute, Gigel n-a scos o vorbă. Stătea în mijlocul sufrageriei, în pijama, nemişcat pe un
scăunel, cu degetul arătător la tâmplă, cu cel mic în gură, adâncit în sine ca „Gânditorul” lui Rodin. Cei din jur
simţeau că nu e ceva în ordine, îi dădeau târcoale privindu-se întrebător, dar nu îndrăzneau să întrerupă meditaţia
băiatului. De-abia când ceasul arăta 7 şi 20 cineva întrebă sfios: — Cauţi ceva, dragă?
— Carnetul. — Care carnet? — În care mi-am notat ieri totul: unde sunt ciorapii, cămaşa, cărţile, totul. — Unde ai
hotărât să-1 ţii?
— Nu ştiu, scânci băiatul. Am notat în el unde o să-1 ţin, pe prima pagină, îmi amintesc precis, sus în dreapta. Nu vă
alarmaţi, carnetul să-1 găsesc, şi gata! Unde poate să fie? Pe noptieră? Pe dulap? Pe frigider? În sertarul de la
bibliotecă? Sub cristalul de la măsuţă? Sub covor? Pe televizor?
— E aproape 8, întârzii! Exclamă exasperată mama. Tu nu te uiţi la ceas? Gigel se uită. Ura! Acolo e carnetul: sub
ceasul deşteptător. Băiatul se repede la carnet. Da, totul e scris acolo! Acum totul e simplu: ciorapii pe calorifer,
pantofii în cămară, cămaşa pe spatele fotoliului albastru, ghiozdanul în cuier... Gigel e fericit. Metoda e bună!
Experienţa a reuşit. În 5 minute e gata de plecare. O singură problemă e încă nerezolvată, dar omul învaţă mereu, cât
trăieşte:
— Mamă, dă-mi, te rog, 5 lei! Trebuie să-mi mai cumpăr un carnet în care să scriu zilnic unde ţin carnetul nr. 1...
Gigel pleacă fericit la şcoală. A întârziat, e drept, dar cu folos, pentru ultima dată. Şi totuşi, parcă îl încearcă o umbră
de îndoială: „Dar dacă rătăcesc şi carnetul nr. 2? Mai bine îmi cumpăr două carneţele.” În carnetul nr. 2 va scrie unde
ţine carnetul nr. 1, iar în numărul 3 unde e locul carnetului 2. Şi carnetului nr. 3 cum o să-i ţină evidenţa? Să facă un
nod la batistă? Un bileţel înfipt cu un bold în covoraşul de la capul patului? Să roage pe careva din casă să ţină el
minte acest lucru? Băiatul a încetinit pasul, se gândeşte concentrat, profund, cu arătătorul la tâmplă şi degetul mic în
gură, ca „Gânditorul” lui Rodin. E o problemă, desigur. Dar o rezolvă, ca într-o străfulgerare: „Ura! Am găsit! Nimic
mai simplu... Asta rezolvă totul. Totul! Şi cu cei 5 lei cumpăr covrigi.” Gigel ronţăie fericit covrigi cu susan, dar
deodată, exact în poarta şcolii, rămâne interzis: „Ce naiba am găsit? Am uitat! Am uitat cu desăvârşire... Şi era o
soluţie perfectă... Extraordinar! Am uitat... Of, of, of”, se căinează Gigel şi, acum, că a cheltuit şi banii de carneţele, îi
vine să plângă. „Şi ce soluţie fantastică găsisem! Dar ce? Care? Of!” Într-adevăr, o clipă, o singură clipă, îi trecuse
prin minte să îşi pună toate lucrurile în ordine, într-un singur loc, şi că nu e nevoie, în acest caz, de carnetul carnetului
carnetului...

Textul 2
Ordinea în lucruri este foarte importantă pentru oricine, nu doar pentru Gigel, care avea nevoie chiar și de trei
carnețele, unde să-și noteze locul în care era așezat fiecare obiect al său. Dar, oare avem nevoie de atâtea și-atâtea
carnețele, sau este de ajuns, de la bun început să faci o curățenie zdravănă în camera ta, în casa ta și rezultatele vor fi
pe măsură.
Care sunt aceste rezultate? Hmm, în niciun caz note bune la școală, ci mai degrabă note bune în familie. Până la urmă,
notele din familie contează, adică să tot aștepți aprecieri ca să poți ieși mai repede afară cu prietenii și să nu te certe
nimeni că vii așa de târziu, sau contează mai degrabă propria impresie despre tine, despre cum îți așezi lucrurile, în
concluzie, despre cum îți pui în ordine viața!? Lucrurile sunt mai complicate decât par, deoarece, odată cu trecerea
timpului, o singură cameră poate deveni și va deveni cu siguranță o casă mare cu multe camere, și-atunci, de câte
carnețele aș mai avea nevoie...?
Dacă mintea mea reușește să stocheze atâtea și-atâtea informații, (coduri și strategii, parole ale multor jocuri etc. etc.)
este evident că are loc și pentru 2-3 păginuțe de punere în ordine a lucrurilor, nu-i așa? Vorba multă, sărăcia omului,
cum zicea Creangă. Ordinea casei tale este și liniștea din jurul tău, de care, hai recunoaște, ai mare nevoie...!

1. Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al decorului casei.
2. Momentele în care Gigel nu-și găsește lucrurile se repetă:
a) la începutul fiecărei luni. b) în fiecare zi. c) doar luni dimineața. d) în fiecare seară.
3. Curățenia din camera ta aduce:
a) note bune la școală. b) aprecierea vizitatorilor. c) note bune în familie. d) mult noroc.
4. Gigel găsește carnetul:
a) sub ceasul deșteptător. b) în ghiozdanul de la școală. c) pe televizor. d) între frigider și dulap.
5. CORECT/INCORECT

 Din 5 lei, Gigel își mai cumpără două carnețele.

 Este trecut de ora opt și Gigel nu a ieșit din casă.
 Soluția este rezolvată. Lucrurile trebuie adunate toate la un loc.
 Odată cu trecerea timpului, o cameră se poate transforma într-o casă mare.
 În minte, reușești să păstrezi doar coduri, parole și strategii.
 Narațiunea este modul predominant de expunere în textul 1.

6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a personajului principal, identificată în textul 1, valorificând-o cu o

secvență.
7. Prezintă, în 30-70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență din
fiecare text.
8. Crezi că este importantă ordinea în locul în care stai? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând
textul 1.
9. Asociază textul 1 cu o un alt text citit de tine, precizând o valoarea comună între acestea.

B.
1. Alege 2 verbe din textul 2 si exprimă-ți starea din acest moment folosindu-le la un timp diferit de cel din text.
2. Analizează 3 forme verbale din textul 1, precizând: modul, timpul, numărul, persoana, conjugarea si funcția
sintactică.
3. Pornind de la verbul a fi, alcătuiește enunțuri în care să demonstrezi ca poate avea mai multe valori.
4. Notează, din textul 1, 3 substantive aflate în cazuri diferite.
5. Precizează cazul și funcția sintactică pentru cuvintele subliniate în textul 2.
6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul ordine să aibă f.s. de complement prepozițional (1) și unul
interogativ în care verbul a nota să fie la modul indicativ, timpul viitor anterior (2).
7. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul Creangă să aibă f.s. de atribut substantival apozițional (1) și unul
imperativ în care substantivul loc să fie în cazul dativ (2).
8. Precizează modul, timpul și conjugarea pentru formele verbale subliniate din textul 1.
9. Notează 2 predicate verbale și 2 nominale din textul 2.
10. Precizează, din textul 2, un adjectiv la gradul de comparație superlativ absolut de superioritate și unul la
comparativ relativ de superioritate.
II. Scrie-i personajului din primul text o scrisoare în care să-i dai câteva sfaturi care crezi că l-ar putea ajuta să fie mai
ordonat și să își găsească mai ușor lucrurile. Te afli în Brașov și este aprilie.
Textul tău trebuie să aibă 120-150 de cuvinte rânduri.