Toșa Raluca-Georgiana

DDF, anul 2, sem. I

Examen Didactica CO

Materialul audio-video reprezintă unul dintre episoadele emisiunii D’ale lui Mitică,
difuzată pe TVR din anul 1999 și până în prezent. Emisiunea are ca scop prezentarea, sub forma
unor reportaje pamflet, situații și întâmplări din viața de zi cu zi, care însă pot părea absurde și
neobișnuite. Practic, emisiunea dorește să scoată la suprafață aceste evenimente, ba chiar să
tragă la răspundere autoritățile și persoanele care încalcă legea sau care nu sunt pedepsite pentru
acțiunile lor. Formatul îi are în centru pe Mitică Popescu, persoana din platou, care are
intervenții scurte de-a lungul episodului, asemenea unui narator care își critică subtil
personajele, și pe Marian Marin, intervievatorul de pe teren.

În descrierea materialului audio-video („Un vecin de coșmar”, D'ale lui Mitică)

observăm că videoclipul a fost publicat în data de 31 octombrie 2021. Asemenea tuturor
episoadelor postate pe YouTube, și acesta este însoțit de un motto, menit să îl introducă pe
privitor în tema materialului și să-i ofere un indiciu cu privire la întâmplarea prezentată: „E
drept ca funia-n traistă!”. În următorul paragraf al descrierii se vorbește despre lipsa aplicării
unor reglementări menite să echilibreze și să gestioneze problemele societății. Ultimul paragraf
conturează premisele de la care va porni interviul, anume conflictul dintre soții Leonida și
locatarii blocului de pe strada Ceaikovski nr. 1, din cartierul Floreasca.

Intervievatorul este Marian Marin. Înfățișarea sa, deși neobișnuită pentru un

reporter/intervievator, îl face să pară un om „din popor”, caracteristică care-i poate facilita
interacțiunea cu oameni din diferite medii și clase sociale. În același timp, pe tot parcursul
videoclipului, acesta are o atitudine foarte degajată, însă potrivită „investigației” pe care o
realizează. Mai precis, există momente în care este serios, lucru ce oferă încredere
interlocutorilor că el este cu adevărat interesat de problema lor, însă există secvențe în care
apare zâmbitor și face glume cu cei din fața sa, păstrând formatul clasic al emisiunii –
conturarea unei situații din viața reală într-un mod umoristic, parcă asemănător pieselor lui
Caragiale.

Strategia de ascultare activă (skillul) care a ieșit în evidență pe durata întregului material
și pe care o consider a fi cea mai importantă este clarificarea (clarify), cu accent pe folosirea
întrebărilor deschise sau a întrebărilor cu scop investigativ (open-ended questions și probing
questions).
 Primul context pe care îl voi analiza și în care poată fi observată utilizarea clarificării,
mai precis a întrebărilor deschise/întrebări de investigație se regăsește în dialogul dintre
intervievator și Irina, președinta asociației de proprietari, în care se discută despre vecinul
problematic (min. 2:56 – min. 3:39).

Marian: Am înțeles că este un bloc îngrijit, curat, frumos... oamenii sunt civilizați la
dumneavoastră.
Irina: Așa este! În general, oamenii de aici, din zona Floreasca, sunt foarte civilizați. Cu
o excepție.
M: Aveți și excepții?
I: Avem și excepții, nu? Pai altfel n-ar fi n-ar fi regulă, nu? (râde)
M: (râde) Deci e cineva, ca să zic așa, anti-sistem. O persoană mai puţin… (râde)
I: Exact. Exact. Nu neapărat că e necivilizat, Doamne ferește, dar omu’ a mai strâns și
el de-a lungul vremii lucruri de care nu se poate despărți.
M: Aha... E-un simptom ăsta...
I: Așa cred.
M: ...mai morbid.

Intervievatorul
zâmbește și râde la
explicația femeii cu
privire la vecinul
„excepție”.

Putem observa și
apropierea dintre el
și interlocutor,
primul ținându-și
mana pe scaun,
aproape de femeie.

Tonul folosit este

unul prietenos.
 Aici, putem observa
că intervievatorul
face contact vizual
cu interlocutorul, iar
expresia sa facială
exprimă un interes
deosebit pentru
explicațiile primite
de la Irina.

Asemenea unui detectiv care vrea să așeze piesele unui puzzle, intervievatorul, Marian,
discută cu președinta asociației de locatari, pentru a afla mai multe informații despre vecinul
acuzat. În interacțiunea dintre cei doi, acesta folosește diverse tipuri de întrebări, cu scopul de
a obține mai multe detalii de la femeie: „Aveți și excepții?”. Prin tonul său prietenos, acesta
oferă încredere interlocutorului.

Există, firește, și alte câteva tehnici de care el se folosește, pe lângă întrebările de

clarificare, printre care parafrazarea (paraphrase). Aici, parafrazarea se îmbină cu utilizarea
întrebărilor deschise sau cu rol investigativ (probe questions), întrucât Marian repetă sub o altă
formă întrebarea pe care dorește să o pună, lăsând finalul ei liber, tocmai pentru ca
interlocutorul său să poată completa partea lipsă: „Deci e cineva, ca să zic așa, anti-sistem. O
persoană mai puţin…”.

Cel de-al doilea context vizat în analiza mea se regăsește în dialogul dintre Marian și
Ion Georgescu, administratorul blocului în care locuiește și familia Leonida. Din această
interacțiune, intervievatorul află detalii importante despre „acuzați”, anume că, acum mai mulți
ani, cei doi au ocupat funcțiile de conducere în bloc. (min. 8:21 – min. 9:01)

Marian: Pe partea dumneavoastră, luați și dumneavoastră legătura cu... domnul.

 Ion: Da, eu sunt cel mai, nu cel mai apropiat, dar din totul blocul, cred ca eu vorbesc
cel mai mult cu el. Ne cunoaștem de mult și... dar nu întotdeauna (face un gest cu mâinile) ne
potrivim la idei, la...

M: Deci ați depus cea mai mare muncă de convingere cu el?

I: Da, da, da.

M: Mhm.

I: Da, am încercat să-l conving, dar ei au ideile lor fixe, nu renunță la ele... aici e un
conflict vechi.

M: Adica?

I: Adică ei au condus blocul... ei spun că 10 ani. Eu nu știu dacă chiar 10 ani, da’ vreo
5 ani tot l-au condus, dumneaei în calitate de președinte, el ca administrator.

Intervievatorul menține
contactul vizual cu
interlocutorul său, dă
aprobator din cap și, în
unele momente,
gesticulează cu mâinile,
dorind să scoată în
evidență întrebarea pe
care o adresează
administratorului: „Deci
ați depus cea mai mare
muncă de convingere cu
el?”

Pentru a afla care este relația dintre administrator și Mihai Leonida, intervievatorul
folosește o întrebare deschisă: „Pe partea dumneavoastră, luați și dumneavoastră legătura cu...
domnul”. Observând atitudinea lui Ion, intervievatorul revine cu o întrebare, vrând să afle ce
înseamnă „conflict vechi”: „Adica?”. Pentru a facilita interacțiunea, Marin gesticulează de mai
multe ori, încurajându-l pe administrator să-și exprime ideile și accentuând importanța
întrebărilor lui. Dă din cap aprobator atunci când primește răspunsurile dorite, menține
contactul și, în același timp, îi sugerează interlocutorului că este atent și că-și poate continua
propoziția prin folosirea lui „mhm”.

Ultima interacțiune analizată, în care putem observa strategia intervievatorului de a cere

clarificări prin folosirea întrebărilor este reprezentată de dialogul dintre acesta si vecina
Daniela, un alt martor important al „cazului”, căci aceasta locuiește în bloc de multă vreme, ba
chiar se află într-un conflict de ani buni cu cei doi soți. (min. 23:25 – min. 24:35/ min. 24:41
– min. 24:48 – cele două părți ale dialogului sunt întrerupe pentru câteva secunde)

Daniela: Aici este curat, pentru că lumea este civilizată. Nu pot să spun că nici acolo nu
este civilizată lumea, dar există acea... familie, care fac mizerie în urma curățeniei femeii de
servici.

Marian: (intervine peste femeie) Cei de la demisol… (arată cu degetul în jos) Domnul
Mihai… (nu se înțelege exact ce spune, se suprapune cu femeia)

D: Exact. Familia Mihai.

M: Foștii administratori.

D: Foștii administratori. El a fost administrator și ea…

M: (intervine peste femeie și spun amândoi) președinte.

D: Da. Da. Și d-aia eu nu prea intru, mă duc foarte foarte rar pe scara lor. Nu știu. Știu
din spusele femeii de servici că e mizerie, din spusele vecinilor de pe scara cealaltă […]

M: Așa.

D: Ăăăă…

M: Dumneavostră nu vorbiți cu ei?

D: Eu nu vorbesc cu ei de vreo 15 ani, dacă nu mai mult.

M: Pai de ce?
 D: Pentru că a fost un incident, când era el administrator…

M: Așa.

D: … umbla pe scări, controla pe toată lumea...

M: Așa.

D: … atunci nu era blocul renovat, nu se încuiau ușile, nu aveam termopane la intrare,

nici în spate și aveau acces în bloc… și controlau pe toată lumea. […] Am fost jignită de
nenumărate ori...

M: De cine?

D: De… doamna Mihai.

M: Aaa…

În interacțiunea dintre
Marian și vecina
Daniela, putem
observa contactul
vizual, pe care bărbatul
îl întrerupe uneori
pentru a se uita pe
scara blocului.
 Intervievatorul
gesticulează în timp ce
cere o clarificare: „Cei
de la demisol... (arată
cu degetul în jos)”.

În interacțiunea dintre Marian și Daniela sunt folosite mai multe întrebări cu rol de
investigație (probing questions), prin care intervievatorul vrea să afle care este motivul pentru
care Daniela și soții Leonida nu vorbesc: „Dumneavostră nu vorbiți cu ei? […] Păi de ce?”.
Păstrând o atitudine serioasă și ascultând cu atenție explicațiile doamnei, el oferă persoanei din
fața sa asigurarea că problema ei este înțeleasă pe deplin, tocmai de aceea și doamna îi
povestește în detaliu situația.

Intervievatorul află mai multe detalii legate de problemele pe care soții Leonida le
făceau încă de acum câțiva ani și despre cum doamna Leonida vorbea cu vecina ei. Tot pentru
a o încuraja pe doamnă să vorbească, Marian folosește structura „Așa” de mai multe ori, semn
că femeia nu trebuie să se oprească din a vorbi.

Așadar, clarificarea (clarifying), ca abilitate generală (general skill) și folosirea

întrebărilor deschise sau întrebărilor de investigație (open-ended questions & probing
questions) ca mijloace de aplicare a strategiei aminite anterior facilitează traseul
intervievatorului prin cazul soților Leonida. El folosește toate aceste „unelte” pentru a afla cât
mai multe informații, pentru a încuraja interlocutorii să fie sinceri și să prezinte atât din
perspectiva lor, cât și din perspectiva acțiunilor pe care cuplul le face în bloc, situația în care
aceștia se află. Pe lângă utilizarea acestor mecanisme, intervievatorul, Marian, are o atitudine
prietenoasă și implicată în toate dialogurile, menținând contactul vizual, gesticulând și folosind
diverse structuri, cum ar fi „mhm”, „așa” sau „aha”.
*Strategiile au fost preluate din documentul: