Universitatea din București, Facultatea de Litere

Master: Didactici ale disciplinelor filologice

Studentă: Buleteanu Amalia-Teodora
An II

EXAMEN – Didactica comunicării orale

Clipul selectat, intitulat Un vecin de coșmar, face parte din emisiunea "D'ale lui Mitică",
care a fost difuzată încă din anul 1999 pe TVR2. Prezentatorul acestei emisiuni îi poartă chiar
numele, tocmai pentru faptul că acesta este cel care analizează subiectele propuse, și anume
Mitică Popescu. Structura emisiunii este reprezentată de difuzarea unor situații conflictuale din
București, care reflectă problemele societății în ziua de astăzi. Această emisiune ne prezintă în
mod ironic, satiric și moralizator diversele situații socio-politice din vremurile noastre, însă
tematica acesteia poate fi asemănată cu ușurință cu piesele de teatru ale lui I. L. Caragiale, mai
ales că titlul folosit pentru această emisiune poate fi corelată cu ,,D`ale carnavalului”, iar clipul
suport cu opera ,,Conul Leonida față cu reacțiunea”.
Mesajul principal al acestui interviu este acela de a atrage atenția telespectatorilor asupra
problemelor sociale care pot fi combătute de aceștia într-un mod pacifist sau prin apelarea la
forțele de ordine publică. Obiectivul, în schimb, este acela de a descoperi adevăratul motiv
pentru care locatarii sunt indignați pe domnul Leonida și doamna Jana Mihai și povestea din
spatele deranjului creat de aceștia.
Conform descrierii acestui clip audio-video (textul selectat), acest interviu evidențiază o
situație din cartierul Floreasca din București, concentrându-se pe un bloc vechi de pe strada
Ceaikovsky nr. 1, unde locatarii încearcă să ducă o viață organizată și curată. Totuși, există o
problemă în comunitate generată de domnul Leonida și
soția sa, Jana. Aceștia au ocupat o parcelă din spațiul
verde în apropierea blocului și au blocat parțial un
culoar tehnic de la demisol.
De asemenea, Motto-ul "E drept ca funia-n
traistă!"1 poate fi interpretat ca o expresie care
sugerează că situația sau problema în discuție este

1
https://www.youtube.com/watch?v=s5DzmRYQGK0 , min. 7:43
Universitatea din București, Facultatea de Litere
Master: Didactici ale disciplinelor filologice
Studentă: Buleteanu Amalia-Teodora
An II

destul de încurcată, strâmbă, răsucită. Termenul "funie-n traistă" poate face referire la o situație
tensionată sau problemă dificilă care necesită atenție și rezolvare, ca de exemplu: elucidarea
misterului cu privire la atitudinea locatarilor față de ,,sufrageria exterioară” a familiei Mihai.
Textul extras subliniază frustrarea față de incapacitatea statului român de a gestiona
"mărunta disciplină socială," subliniind că nu este vorba doar despre abilitatea de a gestiona crize
majore, ci și despre capacitatea de a menține ordinea și disciplina socială la nivel mic, în
comunități locale. Astfel, se sugerează că problemele legate de disciplina socială pot contribui la
o imagine negativă a societății românești și pot influența diferența dintre Romînia și oricare alt
stat european civilizat care urmărește și contribuie la îmbunătățirea liniștii publice, cu referire la
standardele de trai și ordine socială.
Interviul începe prin simpla prezentare a problemei inițiale pe care cei doi locatari au
produs-o, și anume colectarea de diverse obiecte în grădina exterioară, improvizată și alocată de
aceștia fără acte doveditoare. Acest
lucru nu ar fi fost deranjant pentru
ceilalți, dacă această porțiune ,,privată”
a familiei Mihai nu ar fi blocat
culoarul tehnic de la demisol. Deși cei
doi soți susțin că toți locatarii pot să
folosească această parcelă, faptele nu
prea dovedesc acest lucru, tocmai
pentru faptul că era împrejmuit cu gard
și inchis printr-un lacăt. Avansând în problemă, prin interviul cu doamnei Jana ne putem da
seama de faptul că aceștia nu pot aduce motive concludente, nu își pot susține ideea de alocare a
parcelei decât prin acuzarea celorlalți locatari de anumite ,,ilegalități”. Aceasta, însă, nu a realizat
faptul că aducerea acestor acuzații în prim plan, l-au făcut pe intervievator să urmărească în
detaliu întreaga operațiune, astfel ajungând la ideea că acești locatari nu aveau nicio problemă cu
cei doi soți, ci dimpotrivă, ei sunt cei care produceau cele mai mari probleme.
De-a lungul acestei emisiuni, intervievatorul a continuat să deslușească aceste nelămuriri
și frustrări ale locatarilor, prin interogarea celor implicați în directă răscoală cu cei doi soți.
Astfel, după lungi discuții, se ajunge la ideea că domnul Leonida și doamna Jana fuseseră și ei în
Universitatea din București, Facultatea de Litere
Master: Didactici ale disciplinelor filologice
Studentă: Buleteanu Amalia-Teodora
An II

conducerea asociației de proprietari cu mulți ani în urmă, iar acum erau frustrați din cauza
plângerilor locatarilor la adresa lor în ceea ce privea delapidările și infracțiunile pe care aceștia
le-au făcut în acea perioadă. O perioadă de mult apusă, iar singurii afectați în ziua de azi fiind
doar cei doi.
Într-un final se ajunge și la interviul domnului ,,cu pasărea la cap”, cel pe care cei doi în
acuzaseră în incipitul emisiunii, și se ajunge la concluzia că Conul Leonida și soția lui Jana
tulbură liniștea publică a acelui bloc și, mai mult, ajung la amenințări, jigniri, etc.

Într-o altă ordine de idei,

intervievatorul este genul de persoană
calmă, implicată, care își respectă poziția
de ascultător activ al persoanelor pe care
le intervievează. În prima parte a clipului
suport, intervievatorul apare sigur pe
sine, deține cunoștiințe din toate
domeniile și știe când să facă apel la acestea. Secvență care apare de aprox. 3 ori

De asemenea, se poate observa din replicile sale că s-a documentat în ceea ce privește
cazul cu domnul Leonida și soția lui Jana. Abilitățile lui principale și pe care le putem observa
de-a lungul materialului sunt: răbdare, gândire critică, motivație, comunicare clară și eficientă,
înțelegerea eficientă a mesajului și extragerea informației esențiale, abilități de ascultare, atenție
la detalii și simț estetic, și multe altele. Personalitatea acestuia este foarte prietenoasă,
înțelegătoare, se adaptează în orice situație și oricărei conversații, fiind imparțial și transparent
față de opiniile acestora.
În opinia mea, cele mai importante strategii de ascultare activă pe care le utilizează
intervievatorul sunt: ask probing questions, request clarification/ paraphrse/ summarize, be
attentive. Pe lângă faptul că acesta oferă 100% attention, îndeplinește și alte strategii
precum:neutral technique, stay focused, share your experience as example, dar și make eye
contact pe tot parcursul interviurilor.
Universitatea din București, Facultatea de Litere
Master: Didactici ale disciplinelor filologice
Studentă: Buleteanu Amalia-Teodora
An II

Dintre toate strategiile de mai sus, am

observat că strategia de ascultare activă: request
clarification corelat cu ask probing questions, este
una dintre cele mai importante în ceea ce privește
deslușirea misterului care a generat conflictul dintre
locatarii blocului de pe strada Ceaikovsky, nr. 1.
Cele trei secvențe din materialul selectat, prin care
aș putea susține această opinie, sunt: interviul
acordat președintei asociației de locatari și a administratorului de bloc (min. 8:23), interviul cu
doamna Jana Mihai și domnul Leonida (min. 11:07), dar și cel cu ,,domnul cu pasăre la cap”,
tânărul de 30 de ani cu care aceștia nu se
înțeleg (min. 39:18).
În primul rând, strategia
de request clarification corelat cu
paraphrase pentru secvența interviului cu
administratorul de bloc despre problemele
cauzate de cei doi soți, - dar mai ales cu
privire la trecutul acestora asupra perioadei în
care au fost la conducerea acelui bloc – este
ilustrată prin răspunsurile domnului Ion
Georgescu (și a completărilor intervievatorului), care susține că este cel mai apropiat de familia
Mihai, față de ceilalți locatari. ,,Pe partea dumneavoastră, luați și dumneavoastră legătura
cu...?” , ,,Da, eu sunt cel mai apropiat, dar din tot blocul, cred că eu vorbesc cel mai mult cu
el.” ,,Deci ați depus cea mai mare muncă de convingere cu el?” (min. 8:22). Intervievatorul
încearcă să se apropie de acesta prin întrebări prietenoase, succinte, și îi cere în mod indirect să
spună mai multe, cu scopul de a nu lăsa loc de nelămuriri sau informații eronate. În continuare,
discuția dintre cei doi devine mai interesantă cu privire la trecutul soților Mihai, din perioada în
care aceștia erau președintele asociației de locatari - doamna Jana și administrator de bloc –
domnul Leonida, și în perioada în care au reușit să facă diverse infracțiuni, în urma cărora au fost
pedepsiți. Intervievatorul încearcă să adreseze întrebări, în continuare, tocmai pentru ca domnul
Universitatea din București, Facultatea de Litere
Master: Didactici ale disciplinelor filologice
Studentă: Buleteanu Amalia-Teodora
An II

Georgescu să elaboreze ideile și să afle mai multe despre ilegalitățile făcute de cei doi: ,,.. au
rămas foarte supărați din cauza asta, ei
credeau că sunt nevinovați, că n-au
făcut nimic, că n-au avut nicio vină....” ,
iar intervievatorul întreabă pentru a
clarifica (request clarification) ,,Deci o
parte din motivația acestui
comportament se explică prin faptul că
el, acest domn Mihai, a fost cândva, a
făcut parte din conducerea
administrației, care au grijă.”, de asemenea: (min. 9:49) ,,Deci administrația care a luat
conducerea după ce el a fost (...) ce era el? (...) Și a pierdut această calitate și a fost dat în
judecată de noua administrație și a trebuit să plătească.” – unde dorește să puncteze informațiile
pe care le-a dedus și extras din dialogul cu administratorul, tocmai pentru a demnstra cele spuse
și de căuta confirmarea acestuia. De asemenea, prin utilizarea conjuncției ,,deci” se poate
remarca apariția dorinței de parafrazare, de elaborare mult mai succintă a ideii pe care
intervievatorul a receptat-o din spusele celuilalt. Dorește să recapituleze cele spuse, prin a le da
un înțeles concret, concis și elaborat.
În al doilea rând, strategia de request clarification corelat cu ask probing questions
pentru secvența interviului cu doamna Jana și a domnului Leonida în fața ,,grădinuței amenajate”
de către ei (min. 11:06). Intervievatorul utilizează această strategie prin intermediul întrebărilor
clare pentru a ajunge la un consens cu președinta asociației și cu administratorul de bloc, în ceea
ce privește spațiul privat alocat de către cei doi: ,, Dacă am venit aici la grădinița asta, sunteți de
acord ca ea să rămână așa cum e sau dimpotrivă să fie spațiu comun?”, situație în care doamna
Jana susține faptul că: ,,Păi este spațiu comun, că doar eu nu ....” (min. 11:08), iar reacția
intervievatorului este una contrar așteptărilor și le arată faptul că acest spațiu este privat deoarece
au pus un lanț (min.11:17). Doamna Jana începe să argumenteze de ce este lacăt pus
acolo ,,Pentru că acolo sus locuiește un individ, unde e ghiveciul de flori, și a mai fost și o
colivie (...), această persoană care nu are forme legale, a stricat mai de curând și broasca acestei
uși , pe care eu trebuie să ies ca persoană infirmă, cu gradul 1 de handicap, grav....”, astfel, prin
Universitatea din București, Facultatea de Litere
Master: Didactici ale disciplinelor filologice
Studentă: Buleteanu Amalia-Teodora
An II

intenția intervievatorului de a pune întrebări de probă, care să necesite mai multe explicații,
acesta reușește să afle pas cu pas mai multe detalii despre motivul pentru care cei doi soți au
decis să își izoleze acea bucată de parcelă, fără a acorda acces la culoarul tehnic.
De asemenea, intervievatorul adresează
întrebări care să îi apropie pe cei
doi, mai ales pe doamna Jana care
pare mai revoltată decât oricine și
pare să nu aibă încredere în
nimeni, acesta îi oferă un spațiu
sigur, în care să se elibereze și să
argumenteze toate dificultățile pe
care ei le întâmpină – referitor la
vecinul de sus ,,cu pasărea” care
depozita diverse lucruri într-un din
boxe, după spusele doamnei: ,,Este posibil să locuiască fără forme legale?”, ,,...Nu știu ce
transportă, i-a oferit administrația, anumite persoane amabile, posibilitatea să aibă mai multe
boxe (...)”, etc (min. 13:20). Interveivatorul continuă să îi adreseze întrebări, într-un mod mai
interesat, dar cu o tentă ,,de a ațâța spiritele”, tocmai în momentul în care vine vorba despre ce
anume se află în cutiile bărbatului de la etaj: ,,Droguri? droguri? Ce fel de cutii mari? Mici?”, iar
domnul Leonida aduce o cutie, iar intervievatorul continuă: ,,Ia zi, cutiuța. Uite, cutiuța” Și ce
scrie pe ea?”, unde Leonida răspunde: ,,Potenta”. În acest moment, intervievatorul vine cu o
avalanșă de întrebări pentru a cere mai multe detalii și de a clarifica situația: ,,Ahhh, sunt buline
d-alea ca să (.....)?” (min. 31:57), ,, deci dânsul primește vizite de la niște domnișoare, iar ca să
poată să facă față acestor situații?”, iar acesta reușește să primescă mai multe informații, devine
mult mai interesat, de poveștile pe care cei doi le susțin cu argumente.
În ceea ce privește acel medicament, cu toate că doamna susține că bărbatul le deține
ilegal, putem deduce faptul că dumneaei nu cunoaște utilitatea acestora, iar intervievatorul îi
intră în joc, adresându-i și mai multe întrebări ask probing questions: ,,Păi dar e ceva ilegal să
folosești ...?”, iar aceasta răspunde indignată ,,Absolut”, iar ca reacție el îi răspunde ,,Nu am
știut.” Prin strategia aceasta de ascultare activă, intervievatorul nu doar că înțelege mesajul
Universitatea din București, Facultatea de Litere
Master: Didactici ale disciplinelor filologice
Studentă: Buleteanu Amalia-Teodora
An II

transmis de aceștia, cu toate că este greșit,

ci din contră, îi susține, le intră în joc și le
dă de înțeles că el este transparent,
imparțial, nu ține partea nimănui – însă le
oferă încredere prin propria persoană,
prin faptul că este attentive, le oferă
100% attention, show interest, reflect
feelings.
În al treilea rând, această strategie
de ascultare activă a intervievatorului
request clarification poate fi corelată cu
avoid prejudice și paraphrase/
summarize pentru telespectatori. Această
secvență este reprezentată de intervievator, care
ajunge, într-un final, și la persoana cea mai
recent deranjată de către cei doi soți, și anume
la domnul de deasupra acestora, care deține o
colivie cu păsări și de care domnul și doamna
Mihai erau foarte indignați și supărați, din cauză că acesta și-a permis să le arunce lucrurile
strânse într-unul din boxele blocului. Poveștile redate de cei doi față de acest bărbat, din interviul
anterior, nu sunt decât lucruri inventate pe care aceștia doar le-au dedus, din lipsa de ocupație și
din lipsa de bun simț. Intervievatorul începe prin a aduce la bun sfârșit povestea cu deranjul pe
care familia Mihai a creat-o prin colectarea și păstrarea acestor lucruri fără nicio valoare. Astfel,
acesta îl întreabă pe acest bărbat ,,Neînțelegerea a apărut de pe urma faptului că dumneavoastră,
ca un bun gospodar, și noua administrație, ați curățit un pic (...) erau obiecte care blocau traseul.”
(summarize pentru telespectatori). De asemenea, bărbatul îi oferă intervievatorului o informație
despre domnul Leonida, despre care nu știa și dorea să știe mai multe. Astfel, prin strategia de
ascultare activă, adresează întrebări cu scopul de request clarification, pentru a afla mai
multe: ,,Cine o urmărește?”, ,,Domnul Mihai, urmărește o vecină (...) nu, nu mi-a spus.... O
vecină? Mai tânără?”.
Universitatea din București, Facultatea de Litere
Master: Didactici ale disciplinelor filologice
Studentă: Buleteanu Amalia-Teodora
An II

Astfel, această strategie de ascultare activă request clarification contribuie la înțelegerea

clară a informațiilor transmise. Cuvintele pot avea înțelesuri diferite pentru diferite persoane, iar
contextul poate varia în funcție de experiențele individuale. Prin urmare, întrebările și solicitările
de lămuriri permit clarificarea termenilor sau instrucțiunilor, reducând astfel riscul de
interpretare greșită. Aceasta este esențială în situații în care precizia și corectitudinea
informațiilor sunt vitale, cum ar fi în domeniul medical sau în cadrul proiectelor complexe.