RAPEDUC0523 Raport

RAPORT SPECIAL
Pregătire pentru
Nota 10
Teste rezolvate
la Matematică
și Limba Română
– clasele I – XII
Portal
www.port
alinvatam
ant.ro
Acesta nu este un Raport Special GRATUIT! Dvs. beneficiați GRATUIT de acest
raport deoarece faceți parte din comunitatea RENTROP & STRATON.
Pregătire pentru Nota 10 - Teste rezolvate la Matematică și Limba Română -

clasele I-XII
© RENTROP & STRATON
Senior Editor: George Straton
Director General: Octavian Breban
Manager Departament Editorial: Raluca Enescu
Manager produs: Roxana Dohatcu
Foto copertă: freepik
Puteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la: www.rs.ro
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi
prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea
editorului.
Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează
sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.
Informaţii specializate
Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul

1, sector 5, București
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45
Cuprins
Teste
 Teste distractive de Limba română și Exerciții Matematică clasa I
 Teste de Evaluare Națională clasa a II-a - Comunicare în limba română - scris și citit
 Teste de Evaluare Națională clasa a II-a – Matematică
 Gramatică distractivă. Teste rezolvate pentru clasa a III-a
 Matematică distractivă. Teste rezolvate pentru clasa a III-a
 Teste rezolvate la limba română pentru clasa a IV-a
 Teste rezolvate la matematică pentru clasa a IV-a
 Teste practice de limba și literatura română pentru clasa a V-a
 Teste rezolvate de matematică pentru clasa a V-a
 Teste rezolvate la limbă și comunicare - limba engleză clasa a VI-a
 Teste rezolvate la matematică și științele naturii clasa a VI-a
 Teste rezolvate de limba și literatura română clasa a VII-a. Pregătire pentru Evaluarea
Națională
 Teste rezolvate de matematică clasa a VII-a. Pregătire pentru Evaluarea Națională
 Teste rezolvate la limba și literatura română clasa a VIII-a
 Evaluarea Națională - Teste rezolvate de matematică pentru clasa a VIII-a
 Teste REZOLVATE de Limba și literatura română clasa a XI-a. Pregătire pentru
Bacalaureat – Profil real; Profil umanist
 Teste rezolvate de matematică clasa a XI-a. Pregătire pentru Bacalaureat (M1)
 Bacalaureat. Teste rezolvate la limba și literatura română - profil real
 Teste rezolvate la matematică pentru reușita la Bacalaureat
Clasa a I-
a
www.rs.ro
Teste comunicare în
Limba română
Teste distractive pentru Limba
TEST DE EVALUARE NR. 1
1. Citește următorul text pentru a rezolva exercițiile de mai jos:
LEGENDA BABEI DOCHIA

Adaptare după o legendă populară românească
Cică traia odată o babă, care avea oi și capre multe. Ele îi erau singurii prieteni deoarece
era foarte rea.
Iată că trecu luna februarie și veni și luna martie. Dochia nu își afla loc, îi ardeau călcâiele
de dorință să plece cu oile la munte. A luat oile și a început a le striga:
— Bâr, oiță, ța, căpriță!
La poalele unui munte îi ieși în cale Vântul de primăvară și îi spuse:
— Devreme, Dochio, devreme! Are să te înghețe Mărțișor!
— Să-ți tacă gura! Nu mă tem de Mărțișor, că-l fac un ghemușor.
Bine. Merge baba cu turma și ajunge pe vârful muntelui. Dar Mărțișor o urmărea mereu.
Și când dă o ploiță bunicică, i se udă cojocul deasupra și Dochia ce să facă? Hai să îl arunce,
că mai avea vreo opt. Și ploicica cea călduță ținu mult. Baba a aruncat, pe rând, toate
cojoacele. Acum Mărțișor slobozi un îngheț, de a înțepenit apa în iazuri și seva în copaci.
Baba, udă până la piele, a înghețat cu turmă cu tot.
Și de atunci primele nouă zile ale lui martie se numesc în popor „zilele Dochiei“.
Vocabular:
legendă = poveste care conține elemente imaginare cu ajutorul cărora sunt explicate ele-
mente din realitate
a îi arde călcâiele = a nu avea răbdare
a slobozi = a elibera
iaz = lac mic
sevă = lichid, încărcat cu substanțe hrănitoare, care circulă prin interiorul plantelor
2. Recunoaște personajele:
a. A învățat-o pe baba Dochia să nu plece pe munte ..........................................................
b. A dat un îngheț puternic ................................................
c. A înghețat cu turmă cu tot .............................................
3. Cu cine a plecat baba Dochia pe vârful muntelui?
www.rs.
Limba Teste distractive pentru
4. De ce a început Dochia să își dea jos cojoacele?
5. Ce au pățit Dochia și oile ei când au ajuns în vârful muntelui?
6. Dacă ar fi fost înțeleaptă, Dochia ar fi ascultat de sfatul Vântului de primăvară. În unele

țări bufnița este considerată simbolul înțelepciunii. Formează cuvinte din două, trei sau patru
litere folosind o singură dată literele care au fost scrise de bufniță pe tablă:
DOUĂ LITERE: .........................................................................................................................

TREI LITERE: ............................................................................................................................
PATRU LITERE: .......................................................................................................................
7. Identifică în textul de la exercițiul 1 cuvinte scrise cu grupurile de litere cunoscute (ce,

ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi). Notează-le mai jos.
Câte cuvinte ai găsit?................cuvinte
www.rs.ro
Teste distractive pentru Limba
8. Grupează în coloana din stânga animalele sălbatice și în coloana din dreapta animalele
domestice din șirul următor:
OAIE, LUP, VULPE, VACĂ, URS, CAPRĂ
ANIMALE SĂLBATICE ANIMALE DOMESTICE

........................................................ .........................................................
........................................................ .........................................................
........................................................ .........................................................
9. Desparte în silabe următoarele cuvinte întâlnite în text:

baba = .........................
oi = ...............
martie = ................................
primele = ................................
munte = ............................
cojoacele = ....................................
10. Desenează turmă de oi, însoțită de baba Dochia, în chenarul de mai jos:
www.rs.
Rezolvări
Teste comunicare în
Limba română
Limba română Teste distractive pentru clasa I
2. a. Vântul de primăvară;
b. Mărțișor;
c. baba Dochia.
3. Baba Dochia a plecat pe munte cu oile.
4. Dochia a început să își dea jos cojoacele deoarece erau ude.
5. Dochia și oile ei au înghețat de frig.
6. Exemple de cuvinte:
DOUĂ LITERE: DA, NU, AI, AU, OU, OI

TREI LITERE: RAI, CAI, FOC, COR, VOI, BON
PATRU LITERE: CARD, BONĂ, FOCĂ, DOUĂ, NOUĂ, DURĂ
7. Cică, deoarece, Dochia, plece, început, Dochio, înghețe, ghemușor, ajunge, bunicică,
ce, arunce, ploicica, cea, cojoacele, îngheț, copaci, înghețat, atunci, Dochiei.
20 cuvinte
8. ANIMALE SĂLBATICE ANIMALE DOMESTICE

LUP OAIE
VULPE VACĂ
URS CAPRĂ
9. baba = ba-ba
oi = oi
martie = mar-ti-e
primele = pri-me-le
munte = mun-te
cojoacele = co-joa-ce-le
www.rs.ro
Teste
Matematică
Teste distractive pentru clasa I Matematică
1. Calculează suma numerelor 12 și 28, apoi efectuează proba.
2. Află numărul cu 7 mai mare decât 18.
3. Calculează, scrie semnul potrivit: >, <, =.
26 + 4 11 + 9
25 – 6 10 + 8
14 + 8 45 – 9
4. Calculează:
14 + 26 = 16 + 8 =
24 – 8 = 45 – 16 =
26 + 15 = 25 + 27 =
39 – 18 = 35 – 9 =
5. Efectuează, apoi fă proba după model:
25 + 16 = 41 28 + 13 = 29 + 15 =
16 + 25 = 41
41 – 16 = 25
41 – 25 = 16
www.rs.ro
Matematică Teste distractive pentru clasa I
6. Adună, apoi scade:
21 + 3 – 10 = 13 + 14 – 19 =
23 + 5 – 8 = 18 + 10 – 9 =
7. Efectuează:
22 + 6 – 13 = 26 – 15 + 18 =
23 + 5 – 9 = 29 – 13 + 19 =
8. Află termenul necunoscut:
x + 22 = 41 11 + x = 80 x + 16 = 81
-
-
-
9. Completează:
14 + 14 – = 23 25 – 13 + = 28
10. Maria are 15 lei. Mihai are cu 28 lei mai mult. Câți lei are Mihai?
Rezolvare:
.....................................
11. Denumește figurile geometrice de mai jos:
www.rs.ro
Rezolvări
Teste
Matematică
Teste distractive pentru clasa I Matematică
1. 12 + 28 = 40
40 – 28 = 12
40 – 12 = 28
2. 18 +7 = 25
3. 26 + 4 > 11 + 9
25 – 6 > 10 + 8
14 + 8 < 45 – 9
4. 14 + 26 = 40 16 + 8 = 24
24 – 8 = 16 45 – 16 = 29
26 + 15 = 41 25 + 27 = 52
39 – 18 = 21 35 – 9 = 26
5. 28 + 13 = 41 29 + 15 = 44
13 + 28 = 41 15 + 29 = 44
41 – 13 = 28 44 – 15 = 29
41 – 28 = 13 44 – 29 = 15
6. 21 + 3 – 10 = 24 – 10 = 14; 13 + 14 – 19 = 27 – 19 = 8
23 + 5 – 8 = 28 – 8 = 20; 18 + 10 – 9 = 28 – 9 = 19
7. 22 + 6 – 13 = 28 – 13 = 15; 26 – 15 + 18 = 11 + 18 = 29
23 + 5 – 9 = 28 – 9 = 19; 29 – 13 + 19 = 16 + 19 = 35
8. x + 22 = 41 11 + x = 80 x + 16 = 81
x = 41 – 22 x = 80 – 11 x = 81 – 16
x = 19 x = 69 x = 65
19 + 22 = 41 11 + 69 = 80 65 + 16 = 81
9. 14 + 14 – 5 = 23 25 – 13 + 16 = 28
28 12
www.rs.ro
Matematică Teste distractive pentru clasa I
10. 15 + 28 = 43 (lei)
11.
triunghi dreptunghi cerc pătrat
www.rs.ro
Clasa a II-a
www.rs.ro
,,Fă-te, suflete, copil Çi coboară-te tiptil
Prin porumb cu moț și ciucuri Ca să poți să te mai b
(T. Arghezi, Creion)
Evaluarea compentențelor
fundamentale la finalul clasei
a II-a
PROBA 1 – SCRIS
www.rs.
Testul 1 Comunicare în limba română. Scris și citit
1. Mama ți-a pus astăzi în ghiozdan un pachet delicios.

Scrie, pe spațiul de mai jos, un bilet prin care să îi mulțumești pentru ce ți-
a pregătit.
Verifică dacă:
✓ai scris data;
✓ai scris formula
de început;
✓ai semnat biletul.
www.rs.
Teste de Evaluare Națională clasa a II-a
2. Ai fost, împreună cu familia ta, într-o mică excursie.

Scrie, pe spațiul de mai jos, un text format din șase propoziții în care să
prezinți cum a fost excursia voastră, răspunzând la următoarele întrebări:
1. Când ați fost în excursie?

2. Unde ați fost în excursie?
3. De ce ați ales acel loc?
4. Ce ați văzut acolo?
5. Ce activități ați desfășurat în timpul excursiei?
6. Cum te-ai simțit în timpul excursiei împreună cu familia ta?
Scrie un titlu potrivit pentru textul tău!
www.rs.
Teste de Evaluare Națională clasa a II-a
Verifică dacă:
✓ai scris corect cuvintele;
✓ai ordonat propozițiile;
✓ai folosit semnele de punctuație potrivite;
✓ai formulat propoziții clare și complete;
✓ai așezat corect textul în pagină.
www.rs.
Modele de
rezolvare PROBA
1 – SCRIS
www.rs.
Comunicare în limba română. Scris și
Testul
1. Model – bilet de mulțumire
12.10.2019
Mami,
Îți mulțumesc pentru pachetul cu mânca

A fost foarte bun!
Am mâncat tot.
Andreea
www.rs.
Evaluarea competențelor
fundamentale la finalul clasei a II-a
PROBA 2 – CITIT
www.rs.
Testul
Citește textul de mai jos cu atenție, pentru a răspunde la întrebări.
Cioc! Cioc! Cioc!
după Emil Gârleanu
Am auzit odată o convorbire între două păsări, un măcăleandru și un scatiu.

Cioc!cioc!cioc! se aude de departe. Măcăleandru zice:
– E ciocănitoarea!
– De ce-o fi ciocănind? întreabă scatiul.
– Caută veverița.
– De ce?
– Nu-i cunoști povestea? Să ți-o spun.
Demult, veverița a descoperit un pom cu rodul rotund și gustos. Era alunul.
I-au plăcut alunele și și-a făcut provizii pentru iarnă.
Într-o dimineață se zgârie la picior într-o coajă. Știa că nu mâncase nicio
alună și pândi hoțul. Ciocănitoarea veni să mănânce alune. Veverița o prinse
de coadă. Ciocănitoarea zbură, dar coada rămase în laba veveriței. Mai
târziu, veni smerită să își ceară coada, dar veverița își mutase cuibul.
De atunci ciocăne la fiecare copac, sperând să găsească veverița pentru a-
și recupera coada.
www.rs.
Teste de Evaluare Națională clasa a
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Cine este autorul textului citit?
a) Emil Gârleanu
b) George Topârceanu
c) Ion Creangă
d) I.L. Caragiale Nu se completează de către elev
COD
1.

Ce convorbire a auzit autorul?
a) convorbirea dintre un măcăleandru și o vrabie

b) convorbirea dintre un scatiu și o privighetoare
c) convorbirea dintre ciocănitoare și veveriță
d) convorbirea dintre un măcăleandru și un
scatiu
Nu se completează de către elev
COD
2.

Ce însemna sunetul Cioc!cioc!cioc! ?
a) un ciocănit politicos în ușă

b) o bătaie ușoară din aripi
c) cântecul ciocănitoarei
d) plânsul veveriței
www.rs.
www.rs.ro
Testul
www.rs.

De ce ciocănea ciocănitoarea?
a) căuta de mâncare
b) cânta de bucurie
c) era în vizită la cineva
d) căuta veverița
COD
4.

Cum era rodul pomului pe care îl descoperise veverița?
a) bun
b) dulce
c) gustos
d) delicios
COD
5.
www.rs.
Nu se completează de către
elev
În ce s-a zgâriat veverița la picior?
CO
a) într-o coajă de alună D
b) în scoarța copacului
c) într-o coajă de ghindă
d) într-o coajă de nucă
COD
6.
7. Scrie, pe spațiul de mai jos, două acțiuni petrecute în timp ce veverița a prins
coada ciocănitorii.
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
COD
7.
8. Scrie răspunsul tău pe spațiul dat.

De ce ciocăne ciocănitoarea la fiecare copac?
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
www.rs.

COD
8.

Cum era ciocănitoarea când a venit să-și ceară coada?
a) timidă
b) smerită
c) mândră
d) rușinoasă
COD
9.
10. Completează spațiile libere cu informațiile care lipsesc.
Știa că nu ............................................. nicio alună și pândi .................................... .

COD
10.
www.rs.
11. Crezi că a procedat corect veverița, pedepsind-o atât de rău pe ciocănitoare? De ce?
Scrie, pe spațiul dat, răspunsul tău. Explică alegerea ta.
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................

COD
11.
Felicitări, ai ajuns la sfârșitul testului!
www.rs.
Testul 1
Cioc!Cioc!Cioc!
1. a
2. d
3. c
4. d
5. c
6. a
7. Ciocănitoarea a zburat și coada ei a rămas în laba veveriței.
9. b
www.rs.
Evaluarea compentențelor
fundamentale la finalul clasei
a II-a
Matematică și
Explorarea mediului
www.rs.
Testul 1
Animale de la fermă
Câțiva elevi au petrecut 2 zile la o fermă de animale. Ei au văzut cum se îngrijesc

animalele.
1. Gabi a văzut că jgheaburile erau alimentate cu apă dimineața, la prânz și

seara. De câte ori au fost alimentate jgheaburile în cele două zile?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
a) o dată
b) de 3 ori
c) de 6 ori
d) niciodată
2. Numărul animalelor de la fermă este trecut în tabelul de mai jos.

Scrie, în ordine crescătoare, numărul animalelor.
Oi Capre Miei Iezi

305 289 43 118
www.rs.
Matemati
3. Mirel a comparat numărul caprelor cu numărul oilor. Compară-l și tu!

Scrie, în caseta de mai jos, unul din semnele <, >, = pentru ca relația să fie
corectă.
289 305
4. Fermierul îl provoacă pe Matei să afle care este diferența dintre cele mai
multe și cele mai puține animale. Calculează și tu!
Scrie, pe spațiul dat, rezolvarea problemei.
5. Mirela a văzut acești iezi jucându-se împreună și le-a făcut o poză.

Privește poza cu atenție și scrie, prin adunare repetată de termeni egali, câte
picioare au iezii.
www.rs.
Sursa https://www.zoovienna.at/tiere/saeugetiere/tauern-scheckenziege/
6. O oaie consumă în jur de 6 kg de iarbă pe zi. Câte kg de iarbă sunt necesare

pentru 10 oi?
a) 6 kg
b) 16 kg
www.rs.
Matemati
c) 30 kg
d) 60 kg
7. Fermierul le-a spus copiilor că oile și caprele au același număr de dinți. Ca să

afle câți dinți au aceste animale, el le-a cerut copiilor să adauge la produsul
numerelor 5 și 4 numărul 12. Ce rezultat au obținut?
a) 32
b) 21
c) 20
d) 9
8. De câte oi mai are nevoie fermierul pentru a avea 500 de oi, știind că el are
acum 305 oi?
9. Spre seară, fermierul s-a pregătit să mulgă oile. Copiii l-au ajutat să aleagă vasul
potrivit pentru păstrarea laptelui. Ce vas au ales ei?
www.rs.
a) oala
b) bidonul
c) lădița
d) sticla de lapte
10. Când se vor întoarce la școală, elevii au plănuit să prezinte colegilor lor 40 de
fotografii făcute la fermă, câte 10 în fiecare zi. În câte zile vor reuși ei să le prezinte
toate fotografiile?
a) 10 zile
b) 2 zile
c) 4 zile
d) 5 zile
11. Cu ce figură geometrică seamănă țarcul în care stau oile din imaginea de mai jos?
Scrie, în spațiul dat, numele formei geometrice cu care seamănă țarcul.
www.rs.
Matemati
12. Fermierul a strâns 140 l de lapte la mulsoarea de seară. Pentru depozitarea lui,
el a pregătit 3 bidoane de câte 50 l.
A fost suficient loc în bidoane pentru tot laptele?
www.rs.
Explică, în spațiul dat, răspunsul tău.
Da, pentru că
Nu, pentru că
Felicitări, ai ajuns la sfârșitul testului!
www.rs.
Matematică
Matemati
Testul 1
Animale de la fermă
1. c
2. 43, 118, 289, 305
3. <
4. 262
5. 12
6. d
7. a
8. 195
9. b
10. c
11. pătrat
12. Da
www.rs.
Clasa a III-a
www.rs.
www.rs.ro
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
1. Citiți cu atenție următorul fragment:

„E cincisprezece septembrie. Clopoțelul a sunat deschiderea școlii și în satul Ponoare.
Tâ nă rul învă ță tor Nicolae Apostol intră în clasă emoționat. Patruzeci de suflete, elevi din toate clasele
primare, îl întâ mpină în liniște desă vâ rșită , încremeniți în bă ncile lor de lemn.
— Bună dimineața, copii!
Nimeni nu scoate niciun sunet. «De ce nu ră spund? Nu știu? Le e frică ?» se întreabă învă ță torul în
gâ nd.“
(Cezar Petrescu – „Prima zi de școală“)
2. Răspundeți la următoarele întrebări:

a) Titlul fragmentului este .
b) Autorul fragmentului este .
c) Acțiunea se petrece în anotimpul .
d) Numele tâ nă rului învă ță tor este .
3. Enumerați lunile de toamnă și alcătuiți enunțuri cu acestea:
4. Despărțiți în silabe cuvintele date și completați tabelul:

satul, suflete, lemn, liniște, clopoțelul, gând, sunet, învățător.
O silabă Două silabe Trei silabe Patru silabe
5. Selectați, din text, cuvintele care conțin grupurile de litere învățate:
6. Transcrieți, din text, câte un enunț care să exprime:
a) O constatare:
www.rs.ro
b) Un salut:
c) O întrebare:
7. Găsiți câte un cuvânt cu sens opus pentru:

a) liniște ≠ c) tâ nă rul ≠
b) ră spunde ≠ d) deschidere ≠
8. Găsiți cuvinte cu sens asemănător pentru:

a) elev = b) încremeniți =
c) frică =
9. Alcătuiți un text cu titlul „Prima zi de școală“ ghidânduvă după următorul plan:

Ce anotimp a sosit?
Cum este vremea? Care sunt schimbările din natură observate de tine?
Ce se întâmplă în septembrie?
Ce simți tu în prima zi de școală?
www.rs.ro
REOLVARE TEST
Rezolvare – TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
1. Se utilizează , pentru citirea și înțelegerea textului, diferite tipuri de citire a acestuia (citirea în
gâ nd/in- dependentă ; citirea selectivă ; citirea în lanț etc.), punâ ndu-se accent pe utilizarea unei intonații
corecte, sugerate de semnele de punctuație folosite.
2. Se ia în considerare completarea enunțurilor cu informații desprinse din textul citit: a) „Prima zi de

școală “; b) Cezar Petrescu; c) Toamna; d) Nicolae Apostol.
3. Se ia în considerare alcă tuirea enunțurilor cu ajutorul denumirii lunilor de toamnă : septembrie,

octombrie, noiembrie.
Ex. Porțile școlilor se deschid în luna
septembrie. Ziua mea de naștere este în luna
octombrie.
Primele ză pezi vor că dea în luna noiembrie.
4. Se ia în considerare selectarea corectă a substantivelor date în funcție de numărul silabelor care le

alcătuiesc:
O silabă Două silabe Trei silabe Patru silabe

lemn satul suflete învă ță tor
gâ nd sunet liniște clopoțelul
5. Se ia în considerare selectarea corectă a cuvintelor în funcție de cerință : cincisprezece, deschiderea,

patruzeci, bă ncile, nici un, ce.
6. Se ia în considerare selectarea corectă a enunțurilor în funcție de cerință :

a) „Nimeni nu scoate nici un sunet.“; b) „— Bună dimineața, copii!“; c) „De ce nu ră spund?“
7. Se ia în considerare notarea corectă a cuvintelor cu sens opus:

a) gă lă gie; b) întreabă ; c) bă trâ nul; d) închidere.
8. Se ia în considerare notarea corectă a cuvintelor cu sens asemă nă tor:

a) școlar; b) nemișcați; c) teamă .
9.
Prima zi de școală
(model)
A sosit mâ ndra și bogata toamnă . Vremea este blâ ndă , dar diminețile și serile devin tot mai ră coroase.
Copacii îmbracă straie galbene și arămii. În aer se simte miros de nuci coapte și struguri brumă rii.
Acum și școlile își deschid larg porțile. Ș colarii, cu chipuri bronzate, se bucură de prima zi de școală .
Ală turi de colegi își povestesc minunatele aventuri petrecute în timpul vacanței. Toți sunt neră bdă tori să
povestească. Glasurile lor cristaline sunt întrerupte de sunetul limpede al clopoțelului. E timpul să între
în clasele spa- țioase. Pe bă nci îi așteaptă manualele frumos râ nduite. Emoția îi cuprinde pe toți. În clase
se lasă liniștea. Glasul doamnei învă ță toare se face auzit:
— Bine ați revenit la școală, dragi școlari! Vă doresc un an bun și plin de realiză ri. Ce emoționați
suntem cu toții! Ală turi de colegii mei și eu simt bucuria unui nou început de an școlar.
www.rs.
Test nr. 1
Numere naturale 0 – 10 000
1. Scrieți cu ajutorul cifrelor lungimile râurilor prezentate mai jos:
OLT DUNĂREA MUREȘ PRUT

șase sute două mii opt sute șapte sute optzeci și nouă sute cincizeci
cincisprezece km cincizeci km nouă km și trei km
2. Scrieți lungimile râurilor prezentate mai sus, în ordine descrescătoare, precizând denumirea
și lungimea acestora.
3. Notați, în tabelul următor, predecesorul și succesorul fiecărui număr dat:
PREDECESORUL NUMĂRUL SUCCESORUL

615
789
953
2 850
4. Marcați cu X în tabel lungimea râurilor specificate mai jos:
RÂ UL 615 km 789 km 953 km 2 850 km

OLT
MUREȘ
PRUT
DUNĂ REA
www.rs.
5. Aproximați la ordinul sutelor lungimea râurilor specificate în tabelul de mai jos:
RÂ UL Lungime Aproximare la ordinul sutelor

OLT 615 km
MUREȘ 789 km
PRUT 953 km
DUNĂ REA 2 850 km
6. Descoperiți picătura de apă pe care este scris numărul nepotrivit șirului dat. Colorați
picăturile de apă ce aparțin șirului corect:
a)
b)
c)
7. Găsiți picătura de apă potrivită fiecărui norișor:
www.rs.ro
8. Scrieți în ordine crescătoare numerele descoperite la exercițiul anterior:
9. Ajutați vaporul să ancoreze în port colorând doar numerele ce se pot aproxima la 7 000:
6 998 3 213 9 888 2 132 4 334 6 002 5 633 7 866

5 444 7 001 6 999 7 002 2 763 3 298 1 675 2 765
3 656 9 100 5 009 8 109 6 997 7 003 4 098 4 767
8 162 4 003 7 932 5 899 3 165 4 254 7 004 3 231
4 643 2 177 6 354 3 476 6 176 6 002 3 987 6 996
www.rs.
REZOLVĂRI
Rezolvare test nr. 1
Numere naturale 0 – 10 000
1. Olt = 615 km; Dună rea = 2 850 km; Mureș = 789 km; Prut = 953 km
2. 2 850 km (Dună rea); 953 km (Prut); 789 km (Mureș); 615 km (Olt)
3.
PREDECESORUL NUMĂ RUL SUCCESORUL
614 615 616
788 789 790
952 953 954
2 849 2 850 2 851
4.
RÂ UL 615 km 789 km 953 km 2 850 km

OLT X
MUREȘ X
PRUT X
DUNĂ REA X
5.
RÂ UL Lungime Aproximare la ordinul sutelor
OLT 615 km 600 km
MUREȘ 789 km 800 km
PRUT 953 km 1 000 km
DUNĂ REA 2 850 km 2 900 km
6.
a)
b)
www.rs.
Clasa a IV-a
www.rs.ro
Limba română
www.rs.ro
Testul 1
S-a dus ză pada albă de pe întinsul ţă rii,

S-au dus zilele Babei şi nopţile vegherii.
Câ mpia scoate aburi; pe umedul
pă mâ nt
Se-ntind că ră ri uscate de-al primă verii vâ nt.
Lumina e mai caldă şi-n inimă pă trunde;
Prin râ pi adâ nci ză pada de soare se
ascunde. Pâ raiele umflate curg iute
şopotind,
Ş i mugurii pe creangă se vă d îmbobocind.
O, Doamne! iată -un flutur ce prin vă zduh se
perde! În câ mpul veşted iată un fir de iarbă verde
Pe care-ncet se urcă un galbin
gâ ndă cel, Ş i sub a lui povară îl pleacă -
ncetinel.
Un fir de iarbă verde, o rază -ncă lzitoare,
Un gâ ndă cel, un flutur, un clopoţel în (Sfârşitul iernii – Vasile Alecsandri)
floare, După o iarnă lungă ş-un dor
nemă rginit, Aprind un soare dulce în
sufletul uimit!
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului

corect:
● Vasile Alecsandri este:

a) Prozator c) Poet
b) Scriitor d) Compozitor
● Poezia sfârşitul iernii descrie:

a) un peisaj de iarnă c) momente din viaţa unor insecte
b) un tablou de primă vară d) florile preferate ale poetului
● Sentimentul desprins din poezie este:

a) tristeţe c) bucurie
b) nostalgie d) regret
● Versul: „Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind” prezintă:

a) o imagine motrice c) o imagine auditivă
b) o imagine vizuală d) o imagine olfactivă
● Cuvântul care se repetă în primele două strofe este:

a) primă vara c) gâ ndă cel
b) ză padă d) soarele
● Cuvintele care se repetă în ultimele două strofe sunt:

www.rs.
a) fir de iarba, iarna, soarele c) fir de iarbă , clopoţel, gâ ndă cel
b) fir de iarba verde, un gâ ndă cel, un flutur d) fir de iarba verde, soare, flutur
www.portalinvatamant.ro
www.rs.
2. Găseşte în text perechile de antonime:
umed …………………..
iarna …………………..
veşted …………………..
încetinel …………………..
se ascunde …………………..
3. Găsiţi în text cuvinte cu înţeles asemănător pentru:

Ram …………………..
A intra …………………..
Mirat …………………..
Cer …………………..
Uscat …………………..
4. Încercuieşte grupurile de vocale rostite în aceeaşi silabă din cuvintele:
scoate, soare, Doamne, iată , iarbă , floare, iarnă
5. Încercuieşte litera corespunzătoare seriei în care toate cuvintele sunt substantive comune:
a) ză padă , albă , zilele Babei, aprind
b) ză padă , gâ ndă cel, galben, un flutur
c) povară , veşted, vă zduh, uimit
d) povară , vă zduh, rază , dor
6. Corectează greşelile din următoarele propoziţii:

a) Sa dus ză pada albă de pe întinsul ţă rii. (......)
b) Sau dus zilele Babei şi nopţile vegherii. (......)
c) Va veni pă să rile că lă toare. (......)
d) Primă vară , m-ă bucur cai venit! (…….), (.......)
e) Cred că var plă cea să culegem ghiocei întro zi! (…….), (..........)
7. Completează următoarele propoziţii cu ortogramele potrivite:

a) Andrei a întâ rziat...........................şcoală .
b) Elevii clasei a IV-a...........................dus la teatru.
c) Paul...........................ră nit la fotbal.
d) Lui Costel...........................plă cut la parcul de distracţii.
e) Mâ ine............................veni și bunica pe la noi.
8. Alcătuieşte propoziţii în care:

a) să existe 2 substantive proprii:
………………………...................…………………………………………………………………………………………………………………
b) un verb la timpul viitor:
………………………...................…………………………………………………………………………………………………………………
c) subiectul să fie exprimat printr-un substantiv comun:
………………………...................…………………………………………………………………………………………………………………
d) să existe două adjective:
………………………...................…………………………………………………………………………………………………………………
www.rs.
e) să existe un pronume personal, persoana I, plural:
………………………...................…………………………………………………………………………………………………………………
9. Alcătuieşte o strofă care să se termine cu următoarele cuvinte:

………………………………………………………… soare
………………………………………………………… floare
………………………………………………………… ascunde
………………………………………………………… pă trunde
10. Descrie în cel puţin 10 rânduri cea mai frumoasă amintire a ta legată de anotimpul primă-
vara. Vei avea în vedere:
– gă sirea unui titlu potrivit
– folosirea corectă a semnelor de punctuaţie
– folosirea unui limbaj potrivit descrierii tale
……………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….……
www.rs.
REZOLVĂRI
limba română
clasa a IV-a
www.rs.
Testul 1
1. C, B, C, B, B, B
2.
umed USCAT
iarnă PRIMĂ VARĂ
veşted VERDE
încetinel IUTE
se ascunde SE VEDE
3.
Ram CREANGĂ
A intra A PĂ TRUNDE
Mirat UIMIT
Cer VĂ ZDUH
Uscat VEȘ TED
4.
scOAte, sOAre, DOAmne, IAtă , IArbă , flOAre, IArnă
5. D
6.
a) S-A dus ză pada albă de pe întinsul ţă rii.
b) S-AU dus zilele Babei şi nopţile vegherii.
c) VOR veni pă să rile că lă toare.
d) Primă vară , MĂ bucur C-AI venit!
e) Cred că V-AR plă cea să culegem ghiocei ÎNTR-O zi!
7.
a) Andrei a întâ rziat LA şcoală .
b) Elevii clasei a IV-a S-AU dus la teatru.
c) Paul S-A ră nit la fotbal.
d) Lui Costel I-A plă cut la parcul de distracţii.
e) Mâ ine VA veni şi bunica pe la noi.
8.
a) Maria și Ioana sunt colege.
b) Va veni vara.
c) Soarele stră lucește puternic.
d) Iarba verde și crudă este un semn al primă verii.
e) Noi citim că rți interesante.
www.rs.
TESTE
matematică
clasa a IV-a
www.portalinvatamant.
www.rs.
Testul 1
1. Scrie succesorul şi predecesorul fiecăruia dintre numerele:
325469
962430
100001
65999
276808
2. Uneşte numerele scrise cu litere cu corespondentul lor în cifre:

Opt mii şase sute două zeci 100013
Cinci sute cinci mii zece 19002
Nouă sprezece mii doi 999004
O sută de mii treisprezece 8620
Nouă sute nouă zeci şi nouă de mii patru 505010
3. Încercuieşte răspunsul corect:

Suma numerelor: 9657 și 9325 este:
a) 18982
b) 18983
c) 18992
Diferenţa numerelor: 30006 și 15798 este:
a) 14209
b) 15208
c) 14208
Dacă la diferenţa numerelor 13004 şi 2006 adaug suma numerelor 6978 și 2876, rezultatul va fi:
a) 20800
b) 20852
c) 20952
4. Rezultatele următoarelor operaţii în ordinea în care sunt scrise sunt:

35 x 7 = 675 x 9 = 43 x 57 = 435 x 76 =
a) 245, 33060, 2451, 6075

b) 2451, 33060, 245, 6075
c) 245, 2451, 6075, 33060
d) 245, 6075, 2451, 33060
5. Aflaţi:
● sfertul urmă toarelor numere:
828, 576, 144
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
● a cincea parte din urmă toarele numere:
990, 425, 750
.............................................................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................................................
www.rs.
● jumă tatea numerelor:
836, 798, 996
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
6. În anul 101, are loc primul război dacoroman. Unul dintre următoarele exerciţii indică acest
număr. Găseştel!
a) [(5262 - 308 + 204) : 2 - 2562] : 5 =
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
b) 6 x (45 x 16 : 3 + 34) + [4 x (164 - 130) - 88] - 1649 =

.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
c) (256 + 321 : 3) - 4 x (325 : 5 + 18) + 70 =

.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
7. Un grup de femei dace a confecţionat 512 bijuterii: brăţări, inele, medalioane. Numărul
brăţări lor este de 5 ori mai mare decât cel al inelelor şi de două ori mai mic decât al
medalioanelor. Câte bijuterii de fiecare fel au confecţionat?
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
8. Trenul numerelor are 150 de vagoane. Dintre acestea 3/5 sunt pline cu numere pare, iar
restul cu numere impare. Câte numere impare sunt în tren?
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
9. O cantitate de fructe a fost pusă în 300 de lăzi pentru a fi trimisă spre vânzare. Ştiind că o
ladă plină cântăreşte 25 kg, iar goală 200 dag, află ce cantitate de fructe a primit magazinul.
.............................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
10. Uneşte punctele pentru a obţine în fiecare casetă o figură geometrică diferită. Numeşteo.
..................... ..................... .....................

..................... ..................... .....................
..................... ..................... .....................
..................... ..................... .....................
www.portalinvatamant.
www.rs.
REZOLVĂRI
teste matematică
clasa a IV-a
www.rs.
TEST 1
1.
325468 325469 325470
962429 962430 962431
100000 100001 100002
65998 65999 66000
276807 276808 276809
2.
Opt mii şase sute două zeci 8620
Cinci sute cinci mii zece 505010
Nouă sprezece mii doi 19002
O sută de mii treisprezece 100013
Nouă sute nouă zeci şi nouă de mii patru 999004
3.
a) 18982
c) 14208
b) 20852
4.
d) 245, 6075, 2451, 33060
5.
● sfertul urmă toarelor numere:
828, 576, 144 : 4 207, 144, 36
● a cincea parte din urmă toarele numere:
990, 425, 750 : 5 198, 85, 150
● jumă tatea numerelor:
836, 798, 996 : 2 418, 399, 498
6.
(256 + 321 : 3) – 4 · (325 : 5 + 18) + 70 = 101
7.
Se consideră grafic un segment = nr. inele
}
inele
bră ță ri ⟹
➜ medalioane
⟹ 26 de segmente = 512 ➜ 1 segment = 512 : 16 = 32
⟹ BRĂ Ț Ă RI = 160, INELE = 32, MEDALIOANE = 320
www.portalinvatamant.ro
www.rs.
c) 1005 + 3008 > 995 + 2009 A
d) 30109 – 209 > 30000 + 209 F
5.
a) 25 + 18 x 50 = 925
b) 35 x 15 + 28 x 19= 1057
c) 893 x 0 + 825 x1 = 825
d) 453 + 216 x 4 = 1317
6.
11 : 5 = 2 REST 1
7.
a) B (25 + 3 x 4) + (426 : 3 + 12) = 191
b) U [(26 + 15 x 3) – 25: (81 : 9 - 4)] =
66
c) N 325 : 5 - (46 + 2 : 2) + 12 = 30
BUN
8.
102, 104, 106, 108
9.
( )
2 3 4 19 8 4
― + ― = 5/7 ― + ― + ― = 31/32 ― + ―8 + ―3 = 9/15
7 7 32 32 32 15 15 15
11 9
— - ― = 2/20
20 20
40 27 8
— - ― - ― = 5/99
99 99 99
2
(35 17 4
)
― + ― - ― + ― = 24/39
39 39 39 39
10.
a) 56 m = 50 m + 6 m
b) 5232 m = 5200 m +32 m
c) 170 m = 850 m : 5 m
d) 9600 m = 3200 m x 3 m
www.rs.
Clasa a V-a
www.rs.
www.rs.ro
Limba română
Caiet de lucru — Teste practice Limba și Literatura română clasele V-
1. Textul literar
Definiție
Textul literar reprezintă o scriere care este rezultatul imaginației autorului, cu caracter
ficțional, bazat pe un raport specific cu realitatea. Acest raport presupune recrearea realității
din perspectiva proprie a scriitorului care folosește cu precădere un limbaj figurat, bazat pe
imagini artistice și figuri de stil. Textul literar transmite sentimente și emoții atât în mod
direct (în texte lirice) cât și în mod indirect (în texte narative și dramatice) și impresionează
sensibilitatea cititorului.
Trăsături ale textului literar:

– textul literar se remarcă prin transmiterea de emoții și sentimente, de gânduri și trăiri
complexe
– are caracter ficțional, fiind bazat pe recrearea realității din perspectiva subiectivă a
scriitorului
– folosește un limbaj figurat, bazat pe imagini artistice și figuri de stil
– expresivitatea limbajului, rezultată din utilizarea limbajului figurat, conturează originalitatea
fiecărui scriitor în parte
– are caracter subiectiv, deoarece reprezintă rodul sensibilității artistice a scriitorului
– are rolul de a impresiona cititorul și de a înfățișa viziunea proprie a scriitorului despre lume,
modul lui de a înțelege și concepe universul înconjurător
– textul literar are un autor cunoscut și o structură specifică, iar elementele importante de
conținut sunt reflectate prin titlu.
Să exersăm
1. Redactează o compunere de 150-300 cuvinte în care să demonstrezi că un text la
alegere este literar.
2. Redactează o compunere de 150-300 de cuvinte în care să demonstrezi că textul la

prima vedere, Gândăcelul de Emil Gârleanu este literar.
În compunerea ta, vei avea în vedere:
– să precizezi două trăsături ale textului literar;
– să dezvolţi corespunzător trăsăturile menționate, prin referire la text;
– să respecți structura specifică tipului de text indicat;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte cerut.
„Cum venise pe lume, nici el nu-și dădea seama. S-a trezit ca dintr-un somn și parcă era
de când pământul. Nu simțise nici durere, nici bucurie. Çi mult își muncise gândul cum
răsărise, și-al cui era? Mic cât un fir de linte, mișca piciorușele fragede și ocolea, de pe
margini, frunzișoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub
umbra răcoroasă și dădu buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de
atâta strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc și îndrăzni: deschise ochișorii mai mult,
mai tare, mai mari, îi deschise în sfârșit bine-bine și privi în sus. Se făcuse parcă mai mititel
www.rs.
decât fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc și albastru se dezvelea cerul! Çi ce minune! cu
ochișorii lui mărunți, cât niște fire de colb, îl cuprindea întreg. Çi ce întunecime, câtă
umezeală sub frunzișoara lui. Ce căutase dânsul acolo? Iar din mijlocul tăriei albastre, un
bulgăre de aur aprins arunca văpăi.
Tresări. Era el altul? Piciorușele nu mai erau ale lui de scânteiau așa? Çi mai era
îmbrăcat în aur! Căci și trupușorul lui, pe care și-l vedea pentru întâia oară, scânteia. Nu
cumva era o fărâmiță căzută de acolo, de sus, o fărâmiță de lumină închegată, rătăcită pe
pământ? Çi, ca o adeverire, pe țărâna neagră trupul aruncă o lumină dulce. Ce se mai
întreba! Fără îndoială, de acolo căzuse, acolo trebuia să se întoarcă. Dar ce depărtare. Çi
cum să ajungă? Privi în sus; și atunci, deasupra căpușorului, zări lujerul unui crin ce se
ridica așa de înalt, că parcă floarea din vârf își deschidea paharul chiar dedesubtul
bulgărului de aur, să-i culeagă razele.
În mintea lui își înjghebă planul. Să se suie pe lujer în sus, să meargă, să meargă și să meargă
până în vârf; și de acolo, la bulgărul de aur, din care credea că se desfăcuse: o săritură, – sau o
vedea el ce-o face. Atunci se mișcă din nou, și după ce trecu peste un grăunte de piatră cât un
munte și coborî dincolo,se trezi la rădăcina crinului. Se odihni o clipă, apoi la drum, băiete!
Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică pe
piciorușele dinapoi și, fără să știe pentru ce, cu cele dinainte își făcu, moșnegește, cruce. Pe
urmă încercă din nou și văzu că poate. Luciu i se păruse lujerul crinului, și când colo avea
atâtea adâncituri, atâtea ridicături: văi, dealuri. Dar ce mireasmă se revărsa de sus!...
Çi-a mers voinicul, a mers. Mult să fi mers. Se uită în jos și-l prinse amețeala. Privi în sus
și se cutremură. Ce, nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului! Puterile îi cam slăbiseră, dar
nu se lăsa. Încă vreo câțiva pași, și ici, deasupra, parcă se întruchipa o frunzișoară lătăreață,
ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Çi iar purcese la drum; și umblă, și umblă, băiete; de-
abia ajunse. Iar când a poposit, ud de sudoare, că părea o picătură de rouă, bulgărele de aur
scăpătase de amiază. Çi voinicul privi iar în sus. Privea în sus și nu-și credea ochilor: zile,
săptămâni, luni avea de umblat. Çi cât era de hotărât și de vânjos drumețul, nu-și putu opri
un oftat:
– Uf! că mult mai am de suit, Doamne!”
(Emil Gârleanu, Gândăcelul)
www.rs.
2. Textul nonliterar
 Articolul
 Reportajul
 Interviul
 Știrea
 Cronica (de film, de spectacol, de carte)
 Textul de opinie/argumentativ
Trăsături ale textului nonliterar

Spre deosebire de textul literar sau artistic, textul nonliterar transmite o informație cu
caracter obiectiv şi se raportează la aspecte concrete ale realităţii. De asemenea, textul
nonliterar nu sugerează emoţii şi sentimente, ci date precise, concrete şi se bazează pe sensul
propriu, denotativ al cuvintelor. Limbajul este clar şi precis, adesea sunt prezenţi termeni din
limbajul tehnic sau ştiinţific, nu apar imagini artistice şi figuri de stil. În plus, textul nonliterar
conţine informaţii obiective şi nu opiniile subiective ale autorului.
Textele nonliterare pot cunoaşte diferite forme, cum ar fi: articol de ziar, reportaj, anunţ,
ştire, cerere, interviu, proces-verbal, CV, ghid turistic, text ştiinţific (din manuale şcolare,
lucrări de specialitate etc.), cronica (de film, de spectacol, de carte).
Textele nonliterare pot fi continue (informația este structurată în paragrafe, înlănțuite logic)
sau discontinue (informația este prezentată preponderent vizual, cu ajutorul reprezentărilor
grafice: scheme, diagrame, tabele, liste etc.)
Să exersăm
1. Redactează o compunere de 150-300 cuvinte în care să demonstrezi că un text la
alegere este nonliterar.
2. Redactează o compunere de 150-300 de cuvinte în care să demonstrezi că textul citat,

O tehnică revoluţionară a scos la suprafaţă noi detalii impresionante despre primul
dinozaur descris acum 200 de ani de Alexandru Voiculescu, sursa: www.descopera.ro,
este nonliterar.
– să precizezi două trăsături ale textului nonliterar;
– să dezvolţi corespunzător trăsăturile menționate, prin referire la text;
– să respecți structura specifică tipului de text indicat;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte cerut.
„Tehnologia de ultimă generaţie a pus într-o nouă lumină primele fosile de dinozaur
descrise, acum mai bine de 200 de ani, cu ajutorul cercetătorilor de la Universitatea din
Warwick şi Universitatea Oxford.
www.rs.
Profesorul Mark Williams a analizat cinci dinţi nedescrişi dintr-o mandibulă de
Megalosaurus, dezvăluind că restaurarea fosilei a fost mai puţin amplă decât s-a crezut, scrie
Geology Page.
Cu ajutorul acestor analize s-a putut vedea în interiorul maxilarului, observând astfel
rădăcinile dinţilor şi amploarea reparaţiilor fosilei. O miză a studiului este înţelegerea mai
bună a conservării fosi - lelor, care poate ajuta la o restaurare mai eficientă a acestora.
Williams a precizat că „fiind capabili să folosim tehnologie standard folosită de obicei în
ingineria aerospaţială şi automobilă pentru a scana un astfel de specimen rar în istoria
naturală, este de o oportu-nitate fantastică”.
Mandibula de Megalosaurus este expusă la Muzeul Universităţii Oxford al Istoriei
Naturale alături de alte oase ale scheletului.
Megalozaurus - care se traduce prin „marea şopârlă” - era un dinozaur carnivor care
trăia în Jurasicul mediu, acum aproximativ 167 de milioane de ani. Avea o lungime de circa
nouă metri şi cântărea apro-ximativ 1,4 tone.”
(Alexandru Voiculescu, O tehnică revoluţionară a scos la suprafaţă noi
detalii impresionante despre primul dinozaur descris
acum 200 de ani, www.descopera.ro)
 Articolul
Definiție
Articolul reprezintă un text nonliterar cu valoare informativă. Este un text de
dimensiuni mai reduse, cu caracter publicistic şi informativ, cu subiect bine documentat, pe
teme diverse, politice, sociale, ştiinţifice, culturale, economice, de obicei tipărit pe foaie de
ziar, o hârtie de calitate inferioară şi la un cost mai mic.
Trăsăturile distinctive ale unui articol sunt:

- volumul mic sau mediu
- un stil neutru de prezentare
- obiectivitate și raționament
Autorul își transmite gândurile despre eveniment, căutând cauze și consecințe, înțelege
semnificația evenimentului. Jurnalistul își poate exprima punctul de vedere, dar în paralel cu
alte opinii, pentru a respecta cerința de obiectivitate.
În jurnalism există diferite tipuri de articole:
- problematice
- informative
- analitice
- publicitare
- de revizuire
- artistice
Să exersăm
www.rs.
3. Redactează un articol de ziar de 120 – 150 de cuvinte despre un eveniment meteo
extrem.
4. Redactează un articol pentru revista școlii, de 150-250 de cuvinte, în care să prezinți o

acțiune de voluntariat organizată de clasa/școala ta, la care ai participat
tu sau persoane cunoscute ție. Dacă nu ai participat, prezintă o acțiune de
voluntariat la care ti-ar plăcea să participi. Pentru aceasta, vei avea în vedere
următoarele:
- stabilește un titlu care să inspire;
- prezintă, pe scurt, acțiunea de voluntariat;
- menționează două argumente in favoarea implicării elevilor în acțiuni
de voluntariat;
- convinge opinia publică cu privire la implicarea în acțiuni de voluntariat
printr-un mesaj motivațional.
 Reportajul
Definiție
Reportajul este un tip de scriere aparținând domeniului publicistic care, în baza unor
date culese la fața locului, informează opinia publică, cât mai real și nepărtinitor, asupra
problemelor de interes general sau constatate ocazional. Într-un reportaj, se relatează
evenimente autentice care au ecou în realitatea imediată.
Ca specie jurnalistică, reportajul trebuie să respecte câteva reguli menite să păstreze
nota informativă: prin claritatea relatării și expunerea faptelor esențiale, dar și pe cea de
reconstituire veridică a unei întâmplări, unde reporterul poate folosi și tehnici de compoziție
literară.
Trăsăturile distinctive ale unui reportaj sunt:
- actualitatea – totul pornește de la actualitate, care dă interesul general
- autenticitatea – este o trăsătură ce se cere garantată
- atitudinea – valorile morale sunt deosebit de importante în acest caz, unde contează în mod
deosebit participarea afectivă a reporterului, poziția sa față de faptele prezentate.
- plasticitatea (puterea de sugestie) – reporterul face apel la mijloace și procedee literare ce țin
de compoziție (narațiune, dialog, portretizare), de imagine artistică (metaforă, comparație) sau
de manieră (lirism, ironie, dinamism).
Tipuri de reportaj:
După tema abordată, reportajele pot fi:
- reportaj de specialitate
- social
- cultural
- politic
- economic
- sportiv
- reportaj de informare generală
www.rs.
- reportaj de fapt divers

- reportaj de călătorie
- reportaj monografic
După realitatea pe care o înfățișează, reportajele pot fi:

- reportaj de actualitate – bazat pe realitatea punctuală
- reportaj features (pe un fenomen) – bazat pe realitatea latentă
Să exersăm
5. Redactează un reportaj de 150-300 de cuvinte în care să prezinți un eveniment de
actualitate.
În redactarea textului, vei avea în vedere:
- respectarea trăsăturilor unui reportaj
- respectarea normelor de exprimare corectă
- respectarea obligatorie a numărului de cuvinte precizat.
 Interviul
Definiție
În domeniul jurnalistic, cuvântul interviu are două sensuri, care se suprapun: metodă
de obținere a unor informații și gen ziaristic.
Trăsăturile interviului
Interviul este strâns legat de aproape toate genurile ziaristice, fiind un mijloc de
culegere al informațiilor, o modalitate de realizare a documentării. În acest caz, întrevederea
nu este făcută decât în vederea obținerii de la o persoană chestionată informații, relații despre
problematica studiată. Spre deosebire de interviul propriu-zis, rolurile participanților sunt
complet diferite: „intervievatul reprezintă obiectul investigației, iar ziaristul subiectul
cercetării.”
Interviul ca gen ziaristic propriu-zis se constituie dintr-o serie de întrebări și
răspunsuri. El este o întrevedere solicitată, provocată de ziarist. Rezultatul acestei întrevederi,
convorbirea, este publicat în presă, difuzat la radio sau televiziune.
Interviul trebuie să cuprindă următoarele etape:
- alegerea temei și a interlocutorului
- documentare
- pregătirea întrebărilor
- realizarea și redactarea interviului
Condiții ale întrebărilor dintr-un interviu:

- să nu se refere la domenii cunoscute ziaristului
- să nu aibă caracter general
- să nu fie puse mai multe întrebări deodată
www.rs.
- să nu fie lungi
- să nu fie de tipul la care să se răspundă prin da sau nu
- să nu sugereze răspunsul
- să nu fie ipotetice
Să exersăm
6. Redactează un interviu de maximum 1000 de cuvinte, în care să folosești succesiunea
întrebare-răspuns. (5-7 întrebări)
 Știrea
Definiție
Știrea este un gen jurnalistic care prezintă realitatea actuală, pe care o pune într-o
formă comunicabilă, transmisă apoi, prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în
masă.
Clasificări ale știrilor:
- în funcție de tematica abordată, știrile pot fi:
- știri economice
- știri sportive
- știri culturale
- știri externe
- în raport cu structura lor, știrile sunt:
- simple enunțuri (flash-uri)
- multiple sau complexe
Știrea simplă este tipul de știre care are o singură idee de bază prezentată în
introducere. Într-o știre simplă, faptele se organizează conform importanței lor în concordanță
cu ideea de bază.
Știrile multiple sau complexe sunt știri care cuprind mai multe idei principale în
introducere. Structura lor este asemănătoare cu cea a știrii cu un singur element.
Complexitatea se datorează relației care există între diferitele paragrafe ale corpului știrii.
Ziarele, ca și studiourile de radio și televiziune, nu au posibilitatea materială de a
asigura culegerea știrilor din întreaga lume. O mare cantitate din informația externă este
furnizată ziarelor, radioului și televiziunii de agențiile de presă.
Agențiile naționale și particulare de presă furnizează întregii prese, pe baza unui
contract, o însemnată cantitate de informație internă dar și externă. Știrea de agenție are o
calitate esențială, care se distinge de știrea de ziar și se apropie de cea radiofonică și cea de
televiziune. Pe măsura acumulării de noi elemente, pe parcursul unei zile se poate reveni
aceluiași subiect, astfel încât, de la știrea „flash” de câteva rânduri să se ajungă la o știre
amplă.
Să exersăm
7. Redactează, în 50 – 100 de cuvinte, o știre despre un eveniment recent din școala ta.
www.rs.
 Cronica (de carte, de film, de teatru)

Definiție
Cronica (de carte, de film, de teatru) reprezintă o scriere în care se prezintă
cartea/filmul/piesa de teatru, cu evidențierea elementelor importante, cum ar fi: titlul,
conținutul (pe scurt), propriul punct de vedere asupra producției avute în vedere.
Cronica este un text scris imediat după lectura textului/vizionarea filmului sau a piesei
de teatru și care examinează diverse aspecte. În cazul cronicii de film, spre exemplu, se au în
vedere: regia, scenariul, jocul actorilor, coloana sonoră, efectele speciale etc.
Trăsăturile cronicii
O cronică nu oferă toate detaliile privitoare la acțiune, tocmai pentru a încuraja
vizionarea filmului sau lectura cărții. Înainte de a redacta o cronică (de film de carte), trebuie
să vizionezi filmul/să citești cartea cu atenție și să-ți iei notițe. De asemenea, în redactarea
unei cronici, trebuie să se aibă în vedere următoarele întrebări:
CE? – Ce film ai văzut?/Ce carte ai citit? Care este titlul original? (dacă e cazul)
– În ce gen se încadrează?
– Ce semnificație are? Ce premii a obținut?
– Ce detalii nu ar trebui dezvăluite?
CINE? – Cine este regizorul filmului? Cine este scenaristul? Cine este actorul
principal? Dar actorii din rolurile secundare? Cui aparțin vocile (în filmele de
animație)? Cine crezi că va fi interesat să vadă filmul?
CÂND – Când a fost produs filmul și de către cine?
și – Când și unde a avut premiera? Când are loc acțiunea și care este durata
UNDE? evenimentelor?
– Unde se petrece acțiunea?
CUM? – Cum ți s-a părut filmul? Cum ți s-a părut jocul actorilor? Cum ți s-a părut
coloana sonoră? Cum ți s-a părut lungimea filmului?
– Cum te-ai simțit în timpul vizionării? De ce? Cum crezi că ar reacționa alți
spectatori?
Să exersăm
8. Redactează un text de cel puțin 200 de cuvinte, care să reprezinte o cronică succintă a
filmului tău preferat sau a ultimului film pe care l-ai văzut.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
- să formulezi titlul cronicii;
- să prezinți, pe scurt, conținutul filmului;
- să-ți exprimi punctul de vedere despre film;
- să ai o organizare logică a ideilor;
- să respecți normele ortografice și de punctuație.
www.rs.
Definiție
Textul argumentativ sau de opinie reprezintă un eseu de tip structurat, care trebuie
să respecte o formă fixă, prestabilită.
Fiind o compunere de tip argumentativ, acest tip de text evidenţiază părerea personală
a autorului, fiind, aşadar, un discurs de tip subiectiv, centrat pe respectarea unor caracteristici
formale şi de conţinut.
Structura textului argumentativ trebuie să aibă în vedere:
a) formularea unei ipoteze, în care se precizează ideea principală (teza) ce urmează a fi
demonstrată şi propria opinie faţă de aceasta.
Ipoteza reprezintă primul paragraf al textului argumentativ şi are ca scop captarea
atenţiei cititorilor şi introducerea în subiect.
Concret, ipoteza conţine:
- o afirmaţie cu caracter general despre tema propusă, care poate fi formulată fie ca un
enunţ afirmativ propriu-zis, fie cu ajutorul unor structuri cu grad mare de generalitate, bazate,
din punct de vedere gramatical, pe construcţii reflexiv-pasive, cum ar fi: „se ştie”, „se spune”,
„s-a afirmat deseori că...”
- exprimarea propriei păreri despre tema respectivă, în cadrul căreia trebuie folosiţi
conectori specifici exprimării opiniei, cum ar fi: „eu cred că”, „sunt de părere că”, „consider
că”, „din punctul meu de vedere”, „în opinia mea”, „părerea mea este că...”.
Atenţie!
Nu se recomandă folosirea structurii „după părerea mea”, deoarece, fonetic, aceasta
reprezintă o abatere de la normele limbii române contemporane.
b) dezvoltarea argumentării, partea cea mai extinsă a eseului

Argumentarea propriu-zisă se bazează pe două sau mai multe paragrafe ce conţin
argumentele prin care se susţine ideea principală a eseului şi dovezile (exemplele) care le
ilustrează.
Argumentarea trebuie să conţină:
- două argumente care să susţină opinia formulată anterior în ipoteză
- argumentele pot fi pro şi/sau contra ipotezei, dar, în mod logic, având în vedere că ipoteza
conţine părerea personală a celui care scrie, argumentele trebuie să fie pro, altfel, autorul se
contrazice singur, iar discursul său nu mai are logică şi coerenţă. Fac excepţie temele care
sunt formulate astfel: „...avantajele şi dezavantajele..” – în acest caz, argumentele pot fi, chiar
trebuie să fie pro şi contra, pentru că evidenţiază cele două aspecte diferite surprinse de temă.
- în mod obligatoriu, argumentele trebuie să fie dezvoltate corespunzător (minim 2-3
fraze) şi să fie însoţite de dovezi, adică: exemple, fapte, explicaţii, citate, prezentarea unor
întâmplări, opini de autoritate, comparaţii care să scoată în evidenţă ideea susţinută, folosirea
unor contraexemple, apelul la experienţa personală, ordonate logic.
- exemplele pot fi luate din domenii diverse, începând cu literatura (operele literare citite sau
studiate), istoria, filosofia, domeniul artistic, dar şi din propria experienţă de viaţă. În acest
ultim caz, însă, se recomandă ca exemplele să aibă un grad ridicat de generalitate, cum ar fi:
„Sunt oameni, spre exemplu, care pun mai mare preţ pe bunurile materiale decât pe împlinirea
sufletească” – o posibilă formulare a unui exemplu într-un text argumentativ despre valorile
www.rs.
materiale; „un gest mărunt, cum ar fi un zâmbet, o privire, un mesaj trimis pe telefon pot fi
modalităţi în care...” – un posibil exemplu într-un text argumentiv despre iubire.
- în mod obligatoriu, argumentele şi exemplele trebuie introduse prin conectori specifici,
cum ar fi:
- în primul rând, în al doilea rând
- pe de o parte, pe de altă parte
- într-o ordine de idei, în altă ordine de idei
- un prim argument care poate susţine ipoteza este că...; un alt argument care poate
susţine ipoteza este că…
- de exemplu, spre exemplu, cum ar fi, de pildă, precum astfel etc.
- concluzia – reluarea ipotezei, cu alte cuvinte, cu scopul de a întări valabilitatea acesteia
- poate să reia, sintetic, una din ideile susţinute prin argumente, dar într-o formă
concisă şi folosind sinonime, pentru a evita repetiţiile
- conectori specifici: deci, aşadar, în concluzie, prin urmare, în consecinţă etc.
Din punctul de vedere al aşezării în pagină şi al numărului de alineate (paragrafe), se

recomandă:
- un paragraf care să conţină ipoteza (afirmaţia cu caracter general şi părerea personală);
- al doilea paragraf care să evidenţieze primul argument, cu dezovoltarea corespunzătoare şi
exemplul adecvat;
- al treilea paragraf, bazat pe al doilea argument, dezvoltat corespunzător şi însoţit de
exemplu;
- ultimul paragraf, care să prezinte concluzia.
Să exersăm
9. Redactează un text de 150-250 de cuvinte în care să-ţi exprimi opinia despre
însemnătatea culturală a Mănăstirii Putna.
– să formulezi o părere/opinie despre însemnătatea culturală a Mănăstirii Putna;
– să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
importanţa activităţilor recreative pentru un adolescent sănătos.
– să formulezi o părere/opinie despre importanţa activităţilor recreative pentru un
adolescent sănătos;
11. Redactează un text de 150-250 de cuvinte în care să-ţi exprimi opinia despre oamenii
întreprinzători.
www.rs.
– să formulezi o părere/opinie despre oamenii întreprinzători;
importanţa protejării mediului.
– să formulezi o părere/opinie despre importanţa protejării mediului;
necesitatea protejării animalelor în țara noastră.
– să formulezi o părere/opinie despre necesitatea protejării animalelor în țara noastră;
importanța schimbărilor climaterice.
– să formulezi o părere/opinie despre importanța schimbărilor climaterice;
15. Redactează o compuneri de 150-300 de cuvinte, în care să-ţi prezinţi opinia despre
semnificaţia titlului din opera Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu.
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi o opinie despre titlul textului dat;
– să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
– să respecţi limitele de spaţiu indicate.
„În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată
de caș-caval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Çi
din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de
mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar
cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii
miroase? Çi brânza-i proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l
momise într-atâta ca aceasta de acuma. Să încerce. Face câțiva pași mărunți până-n marginea
ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De unde-l vră-jește, din ce colț îl poftește cu atâta
www.rs.
stăruință la dânsa? A! uite-o colo, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi
pe lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă... Pe urmă pe unde s-o ia? Pe lângă dulap? Nu.
Pe după jilțul cela? Nici așa. Atunci? Păi lucrul cel mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea,
și de-acolo să treacă pe marginea lăvicerului din perete până la poliță. Çi-odată la cașcaval,
lasă, n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul. Dar motanul? E-hei! la dânsul nu
se prea gândise. Çi, Doamne, mulți fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era
în odaie. Ha? nu era. Nu. Orișicum, să mai aștepte puțin, să vadă, nu se mișcă nimeni, nu-l
pândește cineva?
Cum să nu-l pândească! Dar de când așteaptă motanul prilejul să puie laba pe bietul
șoricuț. Dacă nu mâncase el cașcavalul, căci mirosul cela îi zbârlise și lui mustățile, păi nu-l
mâncase tocmai pentru asta: să-l momească pe lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu
ochii galbeni și lucioși ca sticla, cu mustățile întoarse, subțiri și ascuțite ca oasele de pește,
stă neclintit după perna de pe divan și-așteaptă. L-a zărit. Uite-l, îi vede mărgelele ochilor.
Iese? Iese oare? Da, da; așa, încă un pas, încă unul, doi, așaa!
Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui.
Bietul șoricuț n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. Îl apasă puțin cu ghearele,
apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl răsucește în aer și-l lasă
amețit pe podele. Çi-l privește, gândind: „Cașcaval ți-a trebuit? Poftim cașcaval! Doamne!
ce bun o să-mi pară mie după ce te-oi crănțăni!” Dar mai întâi să se mai joace puțin cu
dânsul.
Îl pune pe picioare, îl lasă să se dezmeticească, să-ncerce să fugă, și iar vrea să-l prindă
în cleștele labelor. Dar ce s-aude? Un dupăit grăbit pe sală. Vai, e Corbici, câinele! Nu-i
vreme de pierdut! Din două sărituri, motanul e în ocnița sobei, iar șoarecele, mirat că scapă,
zăpăcit, cum poate, o șterge în gaura lui. Corbici vine, nebun ca-ntotdeauna; în mijlocul
odăii se oprește, adulmecă, lacom, mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și
latră cu înverșunare. Ar sări în ocniță, dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte,
tremură, cască, de neliniștit ce-i, mârâie și latră. Apoi tace și, cu ochii țintiți la motan,
așteaptă să se coboare. Numai uneori întoarce capul spre polița de unde brânza parcă-l
ademenește. Çi astfel, câteșitrei dușmanii – șoarecele în gaură, motanul în ocniță și câinele în
mijlocul odăii – se pândesc, munciți de același gând.
Dar pași apăsați cutremură sala. Ce! Stăpânul! Repede atunci: motanul se-nghesuiește și
mai în fund, iar câinele o șterge sub divan; numai șoarecele, mic cum era, rămâne la locul
lui. Stăpânul intră; obosit de muncă, își aruncă pălăria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face
foame; se-ndreaptă spre poliță, ia felia de cașcaval, taie o bucată de pâine și, mușcând când
dintr-una când dintr-alta, mănâncă din plin, cu poftă.
Çi din trei părți, trei perechi de ochi îl urmăresc cu pizmă.”
(Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă!)
www.rs.
SUGESTII DE
REZOLVĂRI
www.rs.
1. Textul literar
1. Demonstrație că un text la alegere este literar – schemă

Textul citat ……………………………………………….......……….. (titlul textului) este

literar deoarece întrunește toate trăsăturile acesteia. Astfel, textul este redactat în proză/versuri
și aparține unui autor cunoscut...................................................................(numele autorului)
care imaginează un univers propriu, dominat de fantezie și sensibilitate. De asemenea,
specific creaţiei literare este titlul, „...................................................................................”, care
este în strânsă legătură cu conţinutul acesteia.
Textul are un conţinut care impresionează sensibilitatea cititorului, căci îmbină realitatea
cu ficţiunea. Din realitate sunt următoarele aspecte: ………………………….………………
……………………...…………… Alte aspecte sunt închipuite, adică au caracter fictiv.
Astfel, scriitorul ……………………...…………… (numele autorului) îşi închipuie că
……………….……………………………………….............................................................…
……………….……………………………………….............................................................…
……………….……………………………………….............................................................…
(prezentăm în 2-3 rânduri ce considerăm că reprezintă elemente de realitate și apoi cele de
ficţiune ale operei).
Specific operei literare este limbajul artistic expresiv, bazat pe imagini artistice și figuri
de stil. Dintre imaginile artistice, putem remarca: imagini vizuale
………………………………………. (citat), auditive ……………………………………….
(citat), olfactive ………………………………… (citat) etc. (vom scrie doar acele tipuri de
imagini pe care le recunoaştem în text). Imaginile artistice susțin figurile de stil, cum ar fi:
epitete …………………………………………. (citat), comparaţii ………………………
(citat), personificări ………………………………………………..…… (citat), enumeraţii
…………………………………………. (citat) etc. (vom scrie doar acele figuri de stil pe
care le recunoaştem). Limbajul figurat subliniază sentimentele complexe ale scriitorului, care
transmite, astfel, cititorilor, viziunea proprie despre lume, modul lui de a înțelege și concepe
universul înconjurător.
Pe baza tuturor acestor trăsături deosebite, este evident că textul este literar, iar valoarea lui
este confirmată de ecoul avut în mintea și sufletul cititorilor, singurii în măsură să judece și să
hotărască adevărata importanță a unei scrieri.
www.rs.
2. Demonstrație că textul la prima vedere Gândăcelul de Emil Gârleanu este literar
Textul citat, Gândăcelul este literar deoarece întrunește toate trăsăturile acestuia. Astfel,
textul este redactat în proză și aparține unui autor cunoscut, Emil Gârleanu, care
imaginează un univers propriu, dominat de fantezie și sensibilitate. De asemenea, specific
creației literare este titlul, „Gândăcelul”, care este în strânsă legătură cu conținutul acesteia și
desemnează personajul principal al textului.
Textul are un conținut care impresionează sensibilitatea cititorului, căci îmbină realitatea
cu ficțiunea. Din realitate sunt următoarele aspecte: existența gândăcelului care vrea să urce
pe tulpina unei plante, lumina caldă a soarelui, mirosul îmbietor al florilor. Alte aspecte
sunt închipuite, adică au caracter fictiv. Astfel, Emil Gârleanu îşi închipuie că gândăcelul
are suflet, vorbește cu el însuși, gândește și simte asemenea oricărei ființe umane.
Specific textului literar este limbajul artistic expresiv, bazat pe imagini artistice și figuri
de stil. Dintre imaginile artistice, putem remarca: imagini vizuale – ploaia de lumină, o
fărâmiță de lumină, olfactive – ce mireasmă se revărsa de sus. Imaginile artistice susțin
figurile de stil, cum ar fi: epitete – tulpina lucie, comparații – un grăunte de piatră cât un
munte, personificări – mult își muncise gândul cum răsărise, repetiții – și umblă, și umblă,
băiete. Limbajul figurat subliniază sentimentele complexe ale scriitorului, care transmite,
astfel, cititorilor, viziunea proprie despre lume, modul lui de a înțelege și concepe universul
înconjurător.
Pe baza tuturor acestor trăsături deosebite, este evident că textul este de tip literar, iar
valoarea lui este confirmată de ecoul avut în mintea și sufletul cititorilor, singurii în măsură să
judece și să hotărască adevărata importanță a unei scrieri.
www.rs.
2. Textul nonliterar
1. Demonstrație că un text la alegere este nonliterar – schemă

Textul nonliterar, spre deosebire de cel literar, transmite o informaţie cu caracter obiectiv
şi se raportează la aspecte concrete ale realităţii. De asemenea, textul nonliterar nu sugerează
emoţii şi sen-timente, ci date precise, concrete şi se bazează pe sensul propriu, denotativ al
cuvintelor. Limbajul este clar şi precis, adesea sunt prezenţi termeni din limbajul tehnic sau
ştiinţific. În plus, textul nonliterar conţine informaţii obiective şi nu opiniile subiective ale
autorului.
Textul citat ………………………………………. (titlul textului) este nonliterar
deoarece întrunește toate trăsăturile acestei categorii. Astfel, textul este
………………………………………. un articol/un text ştiinţific/un text informativ
(precizăm ce tip de text este) şi are scopul precis de a transmite date, informaţii clare şi
obiective cititorilor. Astfel, textul ………………………………………. (titlul textului)
evidenţiază ………………………………………. (precizăm aspectele importante de
conţinut pe care le conţine textul). Intenţia autorului este, în mod clar, aceea de a transmite
un mesaj obiectiv, bazat pe date şi fapte evidente, verificabile, puternic ancorate în realitate.
Mesajul este destinat unei categorii anume de cititori, interesaţi de domeniul precizat, cu un
gust precis pentru .........................................................................................................................
artă/sport/cultură/ştiinţă (precizăm domeniul în care se încadrează textul citat).
Limbajul folosit este bazat pe sensurile proprii ale cuvintelor, fără imagini artistice sau
figuri de stil………………………………………. (exemple de cuvinte folosite în text,
evident cu sens propriu, elocvente pentru tema textului). Modul de expreimare este clar,
concis şi neutru, fără încărcătură afectivă, iar scopul textului este informativ/persuasiv (în
funcţie de tipul de text) deoarece încearcă...................................................................să
convingă/să informeze cititorii.
Așadar, pe baza tuturor argumentelor prezentate, putem afirma că textul
.......................................................................................................................................................
(titlul textului) este nonliterar.
2. Demonstrație că textul citat, O tehnică revoluţionară a scos la suprafaţă noi detalii

impresionante despre primul dinozaur descris acum 200 de ani de Alexandru Voiculescu,
sursa: www.descopera.ro, este nonliterar.
Textul nonliterar, spre deosebire de cel literar, transmite o informaţie cu caracter obiectiv
şi se raportează la aspecte concrete ale realităţii. De asemenea, textul nonliterar nu sugerează
emoţii şi sen-timente, ci date precise, concrete şi se bazează pe sensul propriu, denotativ al
cuvintelor. Limbajul este clar şi precis, adesea sunt prezenţi termeni din limbajul tehnic sau
ştiinţific. În plus, textul nonliterar conţine informaţii obiective şi nu opiniile subiective ale
autorului.
Textul citat, O tehnică revoluţionară a scos la suprafaţă noi detalii impresionante

despre primul di-nozaur descris acum 200 de ani, de Alexandru Voiculescu, preluat de pe
www.descopera.ro, este non-literar deoarece întrunește toate trăsăturile acestei categorii.
www.rs.
Astfel, textul este un articol cu caracter ştiinţific şi are scopul precis de a transmite date,
informaţii clare şi obiective cititorilor. Astfel, textul O tehnică revoluţionară a scos la
suprafaţă noi detalii impresionante despre primul dinozaur descris acum 200 de ani
evidenţiază informaţii inedite despre primele fosile de dinozauri. Intenţia autorului este, în
mod clar, aceea de a transmite un mesaj obiectiv, bazat pe date şi fapte evidente, verificabile,
puternic ancorate în realitate. Mesajul este destinat unei categorii anume de cititori, interesaţi
de domeniul pre-cizat, cu un gust precis pentru ştiinţă şi dornici să afle cât mai multe
informaţii despre dinozauri şi despre modalităţile de analiză şi conservare a fosilelor.
Limbajul folosit este bazat pe sensurile proprii ale cuvintelor, fără imagini artistice sau
figuri de stil: tehnologie, mandibulă, analiză, restaurare, schelet etc. Modul de exprimare
este clar, concis şi neutru, fără încărcătură afectivă, iar scopul textului este informativ
deoarece informează cititorii în privinţa ultimelor descoperiri în domeniul studiilor despre
dinozauri.
Aşadar, pe baza tuturor argumentelor prezentate, putem afirma că textul O tehnică

revoluţionară a scos la suprafaţă noi detalii impresionante despre primul dinozaur
descris acum 200 de ani de Alexandru Voiculescu este nonliterar.
 Articolul
3. Articol despre un eveniment meteo extrem.
Mai multe orașe din sudul Germaniei au fost devastate de o furtună puternică. Nouă
oameni au fost răniți și sute de clădiri avariate. Martorii îngroziți vorbesc despre o tornadă
care a luat pe sus mai multe acoperișuri.
Rafalele de vânt care au atins viteze de peste 120 de kilometri pe oră au smuls cu
ușurință acoperișurile clădirilor şi au pus la pământ zeci de copaci, care au blocat mai multe
șosele. Unii localnici spun că s-ar fi format o tornadă.
Iar vântul n-a fost singura armă a naturii. Bucăți de gheață de mărimea unei mingi de
golf au avariat mașinile localnicilor. Cel puțin nouă persoane au fost rănite. Doi localnici au
scăpat ca prin minune după ce au fost loviți de fulger. Acum, ajutați de echipele de
intervenție, oamenii s-au apucat să-și repare casele și să curețe străzile de copacii rupți de
vânt.
4. Articol pentru revista școlii despre o acțiune de voluntariat organizată de

clasa/școala ta, la care ai participat tu sau persoane cunoscute ție. Dacă nu ai participat,
prezintă o acțiune de voluntariat la care ti-ar plăcea să participi.
Ajutând pe alții, devii fericit
Activitățile de voluntariat sunt cele mai eficiente metode pentru tineri să pornească pe
calea potrivită în ceea ce privește cariera, precum și o opțiune la îndemână pentru adolescenții
care încă nu au vârsta necesară pentru a fi angajați legal.
Există de asemenea și beneficii psihologice pentru tinerii care se implică în activități
de voluntariat. Un simț al apartenenței la grupurile de voluntari, creșterea încrederii de sine și
www.rs.
a părerii despre sine, pot fi câteva din beneficiile sănătății mintale pe care tinerii le pot obține
din activitatea de voluntariat.
În dimineața de Crăciun din vacanța de iarna trecută, împreună cu câțiva prieteni am
hotărât să mergem la orfelinat să donăm toate hainele noastre care ne-au rămas mici, jucăriile
și câteva cărți copiilor orfani. Înainte să mergem, ne-am oprit sa cumpărăm și câteva dulciuri.
Ajungând la orfelinat, ne-am dus la copii și le-am oferit tot ce aveam pregătit. Toți s-
au bucurat atât de mult... Ne-au îmbrățișat si ne-au strâns foarte tare... Au fost foarte bucuroși
și le-am promis că voi mai veni în vizită să vorbim și să le mai aducem câte ceva.
De atunci, în fiecare săptămână mergem la ei și mereu se bucură să ne vadă, și ne
povestesc tot ce au făcut... Să faci o viață fericită în schimbul unui mic sacrificiu nu este
foarte greu, și toți putem face acest lucru. Haideți să schimbăm ceva și ajutam persoanele care
nu au avut atât de mult noroc ca noi!
 Reportajul
5. Reportaj despre un eveniment de actualitate.
Gratitudinea primită din partea localnicilor a fost „cea mai mare mulțumire” a
pompierilor militari din Alba care au participat la misiunile de stingere a incendiilor din
Grecia, impresionați că, atunci când se întorceau la bază, oamenii îi așteptau la porți, își
puneau mâinile la inimă şi îi salutau.
Maior Radu Botezan, care a participat la ambele misiuni din Grecia, şi plutonierii
adjutanți Marius Oancea şi Cătălin Ciuta au relatat, joi, în cadrul unei întâlniri cu presa,
modul în care au acţionat pentru stingerea incendiilor, dar şi ce anume i-a impresionat cel mai
mult acolo.
„Zilnic, veneau oameni simpli cu apă rece, cu fursecuri, ca să îşi arate mulţumirea.
(...). Gratitudinea pe care am primit-o din partea oamenilor, cred că asta a fost cea mai mare
mulţumire a noastră. Rar mi-a fost dat să primesc atât de multă recunoştinţă din partea
oamenilor pe care îi deservim. La întoarcerea în bază, seara, veneam într-o coloană restrânsă.
Ieşeau oamenii la porţi, îşi puneau mâinile la inimă, ne salutau, simţeam în ochii şi în gesturile
lor mici o deosebită mulţumire şi apreciere, fapt care ne-a dat şi putere să stăm pe
temperaturile astea grele, să urcăm pe munţi şi să luptăm cu flăcări”, a afirmat maior Radu
Botezan.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Alba, Radu Botezan,
avansat la gradul de maior după prima misiune, a coordonat, în cea de-a doua deplasare în
Grecia, un echipaj în zona Mănăstirii Profitis Ilias din zona Vilia, care, în mod surprinzător, în
total contrast cu pădurea din jurul său, nu a fost mistuită de incendii.
(https://www.agerpres.ro/social/2021/09/02/reportaj-alba-recunostinta-localnicilor-
cea-mai-mare-multumire-a-pompierilor-care-au-fost-in-misiune-in-grecia)
 Interviul
6. Interviu în care să folosești succesiunea întrebare-răspuns. (5-7 întrebări)
www.rs.
Mai mult decât o doamnă profesoară
Doamna M. V. și-a dedicat toată viața meseriei de profesor de limba și literatura română.
Dumneaei s-a remarcat prin această profesie atât în cadrul școlilor în care a predat cât și în
afara lor, devenind un dascăl spiritual pentru toți elevii cu care a lucrat.
Reporter: Aș vrea să începem cu o mică „istorisire”. Ce ne puteți spune despre viața
dumneavoastră? Ce amintiri aveți din copilărie?
M.V.: M-am născut în localitatea Blejoi în luna decembrie a anului 1944. De mică am fost o
fire sociabilă. Mă jucam toata ziua șotronul sau fotbal. Îmi aduc aminte că după ce am dat
admiterea la Școala Pedagogică, nu am stat să aștept niciun rezultat, întrucât nu mă preocupa
așa de tare gândul că nu voi intra. Eram convinsă că urma să intru acolo unde îmi doream! O
altă amintire plăcută este legată de profesoara mea de română din Blejoi. În primele două
trimestre ne pusese nouă, fetelor, media 9 pentru că ne prindea că nu scriam tot de la tablă. De
asemenea, îmi amintesc și de prima mea notă de 7 la biologie, și de orele de gimnastică, ore
care îmi plăceau mult.
R: Ce v-a determinat să alegeți cariera de profesor?
M.V.: Cred ca am avut în sânge de mică această carieră de profesor. Aici, în cartier,
obișnuiam să îi așez pe toți pe marginea drumului și îi puneam să recite poezii sau să spună
povești. Eu eram învățătoarea. La fel mă jucam și cu sora mea. Pe lângă faptul că mi-a plăcut
de mică această carieră, am fost sprijinită foarte mult de mama mea, întrucât și ea și-a dorit să
urmez această profesie. Și așa am intrat la Școala Pedagogică din Buzău.
R: Ați avut persoane pe care le-ați considerat modele?
M.V.: Adevărate modele mi-au fost profesoarele mele de română și de matematică, pe care
nu o să le uit niciodată. Față de doamna profesoară de română m-am simțit întotdeauna eleva
dumneaei, chiar și după ce ajunsesem la rândul meu învățătoare. Iar doamna profesoară de
matematică era o femeie foarte conștiincioasă și foarte apropiată de elevii ei, lucru pe care am
încercat să îl adopt față de elevii mei. Consider că am avut niște profesori model, de la care m-
am inspirat mult în cariera mea.
R: În ce școli ați profesat?
M.V.: Am predat în două școli: Slănic-Prahova, timp de 10 ani și la Blejoi am profesat timp
de 35 de ani. Și pot spune că sunt foarte mândră de toți elevii mei cu care am lucrat în acești
45 de ani de învățământ. Mă bucur când mă mai întâlnesc cu foști elevi și descopăr cât de bine
au ajuns în viață. De asemenea, pot spune că am făcut această meserie de plăcere. De fiecare
dată mă luptam cu elevii să înțeleagă și lucram cu ei până pricepeau.
R: Aveți vreo pasiune? Cu ce vă ocupați timpul liber?
M.V.: Pasiune mea cea mai mare este profesia de profesor...și cititul, care face parte tot din
meseria mea. Alte pasiuni nu am. Dar îmi place să lucrez prin gospodărie, sunt o fire tipicară,
care respectă ordinea. În restul timpului mă ocup de treburile casnice, dar imediat ce termin
îmi place să ies afară și să îmi petrec timp în aer liber alături de florile din grădină.
R: Cum v-ați descrie ca persoană, în câteva cuvinte?
M.V.: Sunt o persoană destul de iute si energică. Aș spune că termenul „activă” mă definește
foarte bine, întrucât nu îmi place să stau într-un loc și îmi găsesc imediat ceva de făcut. Am
devenit și mai degajată. Înainte obișnuiam să mă supăr din orice, dar acum am învățat să iau
lucrurile încet, pentru că știu că voi ajunge la rezultatul dorit.
R: Ca ultimă întrebare, ce relație ați avut cu elevii dumneavoastră?
www.rs.
M.V.: Întotdeauna le-am dat sfaturi tinerilor. Lucrul acesta mă caracterizează. Mă înțelegeam
foarte bine cu copiii mei, atât ca profesor cât și ca diriginte. Ei nu mă mințeau, ci îmi spuneau
numai adevărul, pentru că le explicam ce au greșit și nu îi pedepseam aspru niciodată. Atunci
când ții un copil aproape și îi explici ce a făcut rău și ce trebuie să facă să se îndrepte, acesta
te ascultă și îți devine mai apropiat. Am aplicat această metodă față de elevii mei, pentru că
mereu mi-a plăcut să le dau sfaturi și să îi îndrum, iar acest lucru mi-a dat oportunitatea să am
o relație foarte strânsă cu ei. Am fost foarte apropiată de ei și am învățat să îmi las necazurile
la poarta școlii. Iar un lucru pe care l-am observat, este acela că elevii m-au ajutat să trec peste
toate greutățile, întrucât mă încărcau zilnic cu câte o doză de energie și uneori mă distrau cu
vorbele lor și cu spiritul lor pueril.
Privind pasiunea cu care Doamna M. V. mi-a vorbit despre viața și profesia dumneaei,
am învățat că poți face multe lucruri în această lume, numai urmându-ți visul și făcând totul
cu plăcere și bucurie.
 Știrea
7. Știre despre un eveniment recent din școală.
Mâine, 18 septembrie 2021, se redeschide biblioteca Școlii Generale nr. 112 din
Timișoara. Proaspăt zugrăvită, dotată cu rafturi noi și înțesată cu cărți și multe reviste noi din
țară și din străinătate, biblioteca își așteaptă, din nou, cititorii.
Biblioteca dispune de un catalog online, care permite căutarea cu ușurință a titlurilor
necesare. De asemenea, a fost modernizată și sala de lectură a bibliotecii, unde pot fi
consultate cărți și publicații care nu se împrumută acasă.
Biblioteca va avea program zilnic, între orele 8 și 18 și stă la dispoziția tuturor
elevilor și cadrelor didactice.
 Cronica (de carte, de film, de teatru)

8. Cronică succintă a filmului preferat sau a ultimului film văzut.
„Jungle Cruise” este un film american regizat de Jaume Collet-Serra după un scenariu
scris de Glenn Ficarra, John Requa și Michael Green, produs de Walt Disney Pictures. Filmul
are la bază una dintre atracțiile principale ale parcului tematic Disneyland, și anume, croaziera
în junglă, lansată prima dată în anii 1950.
Din distribuție fac parte: Dwayne Johnson, Emily Blunt, Édgar Ramírez, Jack
Whitehall, Jesse Plemons și Paul Giamatti.
După o întârziere de un an din cauza pandemiei COVID-19, „Jungle Cruise” a fost
lansat în Statele Unite la 30 iulie 2021, simultan în cinematografe și digital prin Disney + cu
Premier Access. Filmul a încasat peste 13,5 milioane de dolari în întreaga lume și a primit
recenzii mixte de la critici.
Am văzut „Jungle Cruise” la IMAX (Cinema City, AFI COTROCENI) și pot spune că
a fost o surpriză minunată, fiind exact filmul de care aveam nevoie după zile lungi la locul de
muncă.
Acțiunea are loc în 1916 la Londra în timpul primului război mondial. Dr. Lily
Houghton (Emily Blunt) refuză să accepte standardele restrictive ale societății în ce privește
statutul femeii. Cu ajutorul fratelui mai mic, McGregor (Jack Whitehall), ea pune la cale un
www.rs.
furt arheologic. Lily este convinsă că va reuși să rezolve misterul din spatele unui artefact
tribal, o relicvă legendară care ar avea puterea de a schimba soarta omenirii. Însă, lucrurile nu
sunt deloc simple, iar curajoasa Lily îl duce pe McGregor în America de Sud, neștiind că
nemilosul prinț german Joachim (Jesse Plemons) se află pe urmele lor.
În Brazilia, Frank Wolff (Dwayne Johnson) își câștigă existența oferind plimbări
turiștilor bogați pe nava lui dărăpănată. El se întâlnește întâmplător cu Lily și McGregor și îi
păcălește să-l angajeze pentru expediția lor. Dar, în timp ce pornesc în necunoscutul periculos,
forțele supranaturale conspiră și ele împotriva lor. Un conquistador blestemat (Édgar
Ramírez) și adepții săi sunt hotărâți să scape de blestemul ce s-a abătut asupra lor.
Recomand filmul, a fost captivant și a reușit să mă țină cu sufletul la gură, fiind exact
genul de deconectare de care aveam nevoie.
9. Opinia despre însemnătatea culturală a Mănăstirii Putna.
În opinia mea, Mănăstirea Putna este un important centru cultural și una dintre cele mai
cunoscute ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, un loc pe care fiecare dintre noi trebuie să-l viziteze
pentru că reprezintă unul dintre simbolurile poporului român.
În primul rând, la Putna se află un muzeu monastic foarte bogat, unde vizitatorii pot
admira multe obiecte rămase de la domnitor, cum ar fi broderii, manuscrise, picturi,
sculpturi.În felul acesta, o parte din istoria Moldovei se înfățișează, trecând peste timp şi oferă
lecţii valoroase tuturor urmaşilor.
În al doilea rând, Putna a fost una dintre marile mânăstiri, unde se copiau manuscrise și se
îm-podobeau cu miniaturi textele bisericești, fiind astfel, un important centru de cultură al
Evului Mediu românesc. De asemenea, mormântul lui Ștefan cel Mare se află în interiorul
Bisericii, pentru că acolo a fost una dintre cele mai dragi ctitorii ale sale.
În concluzie, Mânăstirea Putna a fost și rămâne un loc unde cultura și spiritualitatea se
întâlnesc, un loc pe care, dacă ajungem în nordul Moldovei, trebuie neapărat să-l vedem.
10. Opinia despre importanţa activităţilor recreative pentru un adolescent sănătos.

În opinia mea, activitățile recreative sunt esențiale în educarea adolescenților, astfel încât ei
să adopte un stil de viață sănătos, având în vedere că cei mai mulţi dintre ei preferă să
petreacă timpul în faţa cal-culatorului sau butonând telefonul mobil, în loc să socializeze cu
ceilalţi şi să petreacă timp de calitate afară, prin mişcare.
În primul rând, pentru un adolescent este foarte important să afle că există alternative la
mâncarea fast-food, cum ar fi alimentația bio, mâncarea gătită în casă sau pentru la orele
petrecute la calculator, cum ar fi activitățile montane, jocurile şi sporturile practicate în aer
liber şi în mijlocul prietenilor. În felul acesta, adolescenții vor putea să își dezvolte
capacitățile fizice și intelectuale, mult mai repede și într-un mod mai armonios, deoarece
mişcarea şi socializarea sunt esenţiale pentru o evoluţie bună a tinerilor.
În al doilea rând, hrana sănătoasă și mâncarea în aer liber cu prietenii determină creșterea
încrederii tânărului în forțele proprii și a capacităților de relaționare cu ceilalți. Spre exemplu,
activităţile recreative de tipul taberelor arată tinerilor că pot învăța multe lucruri într-un mod
neconvențional și că distracție există și în afara calculatorului sau a telefonului mobil.
www.rs.
În concluzie, un stil de viață sănătos înseamnă mișcare, hrană adecvată și timp petrecut
alături de prieteni.
11. Opinia despre oamenii întreprinzători.

În opinia mea, întreprinzătorii sunt persoane foarte curajoase, care sunt gata să își asume
riscuri, în vederea obținerii unui profit sau pentru obţinerea succesului într-un anumit
domeniu de activitate.
În primul rând, un întreprinzător trebuie să aibă în vedere aspecte complexe ale afacerii pe
care o inițiază, înainte de a o demara efectiv. De asemenea, el trebuie să deţină cunoştinţe
ample în domeniul respectiv, ca să se poată descurca în orice situaţie neprevăzută. Astfel, spre
exemplu, cei care vor să cultive afine trebuie să țină cont de sol și climă, pentru că numai un
sol acid este favorabil unei asemenea culturi.
În al doilea rând, orice investiție în agricultură este mai întâi păguboasă și abia în timp aduce
profit. Brașoveanul Mihai Ciubotaru, spre exemplu, a investit 10.000 de euro în cultura de afine și
după prima recoltă încă mai are pierderi, pe care speră să le recupereze în timp. Pentru el, ca şi
pentru alţi întreprinzători este important să persevereze, să continue munca şi, în timp, se vor arăta
şi rezultatele dorite.
În concluzie, un întreprinzător trebuie să se dovedească nu numai curajos, dar mai ales
răbdător, pre-văzător și calculat, pentru a reuși cu adevărat.
12. Opinia despre importanţa protejării mediului.

Protejarea naturii este un lucru esențial pentru noi toți, pentru că avem nevoie de planeta
noastră ca să putem trăi. Eu cred că fiecare dintre noi poate face un lucru cât de mic pentru
salvarea planetei, în-cepând cu simplul gest de a arunca la gunoi un ambalaj gol până la
folosirea bicicletei ca mijloc de transport.
În primul rând, mediul înconjurător suferă atât din cauza poluării produse de marile fabrici
și uzine, cât și de milioanele de mașini care circulă. Atât coloşii industriali cât şi simplii
oameni afectează calitatea mediului prin tot ceea ce fac zilnic. Am putea, spre exemplu, să
recurgem din când în când la bicicletă sau la mersul pe jos, în loc să folosim mereu mașina.
În al doilea rând, ar trebui să reducem consumul de energie electrică, așa cum procedează,
de exemplu, locuitorii Danemarcei, care vor obține curentul necesar pentru bradul de Crăciun
dintr-o instalație acționată prin pedalare. O altă soluţie bună, în acest sens, ar fi folosirea
energiilor alternative, de tip eolian sau altele asemănătoare, care ar determina scăderea
poluării şi îmbunătățirea calităţii aerului şi mediului înconjurător.
Așadar, depinde de fiecare dintre noi dacă vom avea și în viitor o planetă sănătoasă și o
natură primitoare.
13. Opinia despre necesitatea protejării animalelor în țara noastră.

În opinia mea, natura reprezintă bunul cel mai de preț din viața noastră și trebuie să învățăm să
o pro-tejăm, pentru a ne putea bucura de ea. Eu cred că cele mai importante în natură sunt
animalele, a căror viață mereu a fost pusă în pericol şi că e datoria oamenilor să aibă grijă de cei
care nu se pot apăra singuri.
www.rs.
În primul rând, de-a lungul timpului, vânătorii nu au ținut cont de blândețea și gingășia
căprioarelor și le-au ucis, ajungându-se astăzi ca această specie să fie aproape pe cale de
dispariție. De exemplu, cel care vrea să își arate îndemânarea poate să-și îndrepte atenția
asupra altor animale, nu neapărat caprele negre sau cerbii.
În al doilea rând, fiecare specie în parte are rolul său bine stabilit în echilibrul naturii.
Exterminarea unei specii ar putea avea astfel consecințe negative asupra întregului mediu.
Broaștele țestoase de baltă, spre exemplu, au un rol important în eliminarea unor dăunători,
dar și a plantelor excesive. Dispariția lor ar provoca de bună seamă un dezechilibru.
Așadar, trebuie să protejăm natura sub toate formele ei, pentru că fiecare element în parte
ne influențează viața.
14. Opinia despre importanța schimbărilor climaterice.

În opinia mea, schimbările climaterice sunt foarte importante pentru viața planetei,
deoarece deter-mină modificări în existenta și înfățisarea Pământului, iar aceste schimbări
influenţează în mod direct şi hotărâtor viaţa şi evoluţia oamenilor şi a tuturor speciilor din jur.
În primul rând, oamenii trebuie să fie conștienți că ei sunt direct responsabili pentru toate
modificările climei, deoarece poluarea este unul dintre cei mai importanți factori care
determină schimbarea climei. Depinde de fiecare dintre noi să schimbăm mediul în care trăim
şi să influenţăm, astfel, calitatea vieţii şi schimbările de climă.
În al doilea rând, încălzirea globală, care este un efect al schimbărilor climaterice,
provoacă topirea ghețarilor, fenomen cu consecințe dezastruoase asupra întregii planete.
Asemenea fenomene îndreaptă planeta spre un drum ireversibil, iar modificările climei sunt în
principal răspunzătoare pentru degradarea accentuată a stilului nostru de existenţă.
În concluzie, oamenii ar trebui să înțeleagă că este de datoria lor să lupte împotriva acestor
schimbări, mai ales reducând poluarea.
15. Opinia despre semnificaţia titlului din opera Când stăpânul nu-i acasă! de
Emil Gârleanu.
În opinia mea, titlul textului citat, Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu are o
structură analitică, fiind alcătuit dintr-o construcţie verbală, formată dintr-un verb la forma
negativă, un adverb şi un substantiv. Titlul se bazează pe un proverb care exprimă un adevăr
general-valabil şi reprezintă un element paratextual care conturează tema creaţiei şi
anticipează întreg conţinutul ideatic şi afectiv al textului epic.
În primul rând, acţiunile prezentate detaliază şi susţin semnificaţia titlului. Astfel, un
şoricel, atras de miros, încearcă să ajungă la o bucată de caşcaval. Însă, motanul care îl
pândeşte de mult îl prinde şi începe să se joace cu el. Salvarea neaşteptată pentru şoricel vine
sub forma câinelui de care motanul se teme. Toţi trei, şoarece, pisică şi câine vor să ajungă la
caşcaval, dar niciunul nu va reuşi, întrucât vine acasă stăpânul care, înfometat, mănâncă el
bucata, sub ochii lacomi ai celor trei. Personajele: şoarecele, motanul câinele, stăpânul sunt
implicate în desfăşurarea faptelor şi realizează o acţiune simplă, menită să transmită o
învăţătură: când aleargă mai mulţi după acelaşi lucru, altul va avea câştig de cauză. În acest
fel, este accentuată şi semnificaţia titlului, bazată pe proverbul: „când stăpânul nu-i acasă,
joacă şoarecii pe masă”.
www.rs.
În al doilea rând, pe parcursul textului se îmbină mai multe tipare textuale, și anume, tipar
textual narativ și tipar descriptiv. Cu ajutorul acestora, naratorul obiectiv, care relatează la
persoana a III-a singular, detaşat şi neimplicat în acţiune îşi exprimă în mod indirect
ideile, gândurile, sentimentele şi transmite un mesaj profund: în lipsa autorităţii, cei slabi îşi
fac întotdeauna de cap. În plus, acţiunile relatate în text evidenţiază trei tipuri diferite de
comportament care, deşi atribuite unor animale, pot fi considerate reprezentative şi pentru
oameni.
În concluzie, titlul textului citat, Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu, sugerează
o lecţie cu un conţinut moral profund şi, totodată, reprezintă o fereastră deschisă către
complexul de sensuri şi semnificaţii ale textului epic.
www.rs.
Matematică
www.rs.
Teste rezolvate de matematică pentru clasele V-VIII
TESTUL 1 – EVALUARE INIŢIALĂ
 Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din Partea I și Partea a II-a se acordă 90 de puncte.
 Din oficiu se acordă 10 puncte.
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Timpul de lucru efectiv este de 50 minute.
PARTEA I
La exerciţiile 1. şi 2. scrieţi numai rezultatele. La exerciţiul 3. scrieţi (A) dacă propoziţia este
adevărată şi (F) dacă propoziţia este falsă. (45 de puncte)
1. Efectuați: a) 5347 + 854 =

20p
b) 3739 – 719 =
c) 103 x 17 =
d) 71407 : 7 =
5p 2. Găsiţi toate numerele naturale care împărţite la 4 dau câtul 19?
3. Precizați pentru fiecare propoziție dacă este adevărată sau falsă.
5p a) Cel mai mic număr de trei cifre, format din cifrele 8, 9 și 4 este 984.
5p b) Numerele mai mari decât 5 și mai mici decât 9 sunt: 6, 7, 8.
5p c) Numărul de 4 ori mai mic decât 132 este 528.
5p d) Numărul cu 12 mai mic decât 13 x 2 este 14.
PARTEA A II-A
La următoarele probleme se cer rezolvările complete . (45 de puncte)
15p 4. Efectuați: 3+10 x [703+11 x (15+15:3)].
5. Determinați:
7p a) numărul a știind că este o treime din 276.
6p b) fracția din dreptunghi care reprezintă partea hașurată.
-9-
7p c) ce fracție din pătrat reprezintă partea hașurată.
10p 6. Suma a două numere este 245. Care sunt cele două numere dacă primul este de patru ori mai
mare decât al doilea?
SUCCES!
Teste rezolvate de matematică pentru clasele V-
REZOLVĂRI
TESTUL 1 – EVALUARE INIŢIALĂ
PARTEA I (45 de puncte)

 Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul maxim prevăzut
în dreptul fiecărei cerinţe, fie 0 puncte.
 Nu se acordă punctaje intermediare.
Nr. item 1. a) 1. b) 1. c) 1. d) 2. 3. a) 3. b) 3. c) 3. d)
Rezultate 6201 3020 1751 10201 76,77,78,79 F A F A
Punctaj 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p
PARTEA a II-a (45 de puncte)

 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul maxim
corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
4. 3 + 10 x [703 + 11 x (15 + 15 : 3)] = 3 + 10 x [703 + 11 x (15 + 5)] = 5p

= 3 + 10 x (703 + 11 x 20) = 3 + 10 x (703 + 11 x 20) = 3 + 10 x (703 + 220) = 5p
= 3 + 10 x 923 = 3 + 9230 = 9233 5p
5. a) a = 276 : 3= 3p
= 92 4p
5. b) 2 6p
6
5. c) 3 7p
4
6. a + b = 245 1p
a = 4b 2p
4b + b = 245 2p
5b = 245 1p
b= 245 : 5 1p
b= 49 1p
a = 4 x 49 1p
a= 196 sau a = 245 – 49= 196 1p
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
Teste rezolvate de matematică pentru clasele V-
Clasa a VI-a
www.rs.ro
Limba română
www.rs.ro
TEST 1
Textul A
„Practicarea sportului de că tre copii aduce mari beneficii. Sportul face parte dintr-o viaţă să -
nă toasă indiferent de vâ rsta pe care o ai – pentru copii, însă , este cu mult mai important.
Dacă atunci câ nd erai mică ieşeai cu bicicleta în parc, jucai leapşa sau badminton cu vecinii şi
te că ţă rai prin copaci, vremurile s-au schimbat. În ziua de azi, cei mici au renunţat la sport (şi,
de fapt, la ieşirile cu prietenii la modul general), preferâ nd să stea în casă în faţa calculatorului.
Mulţi pă rinţi nu realizează câ t de mult greşesc lă sâ nd copiii să facă acest lucru. Cei mai mulţi
consideră că pur şi simplu vremurile se schimbă şi este mai sigur pentru cei mici să stea pe
internet sau la televizor toată ziua decâ t să existe pericolul să fie accidentaţi jucâ ndu-se pe
stradă .
Din pă cate, această gâ ndire nu este deloc să nă toasă pentru copil, motiv pentru care
introducerea sportului în viaţa copilului tă u este imperativă . Iată numai câ teva dintre
beneficiile practică rii sportului de că tre copii:
– Dacă un copil face sport de mic, riscul de a se îmbolnă vi la maturitate de boli grave de
inimă sau de diabet este mai scă zut.
– În timpul sportului, creierul se oxigenează mai bine, astfel încâ t capacitatea de înţelegere şi
memorare va creşte. Din acest motiv, cel mic va avea rezultate mai bune la învă ţă tură .
– Copilul învaţă să fie responsabil, să îndeplinească diferite sarcini.
– Un sport de echipă arată celui mic că fiecare om contează , fiecare are rolul lui în echipă , iar
respectul este important.
– Îşi face prieteni de vâ rsta lui, cu pasiuni asemă nă toare.
– Învaţă să se descurce în situaţii neprevă zute.”
(adaptare după Alina Neamţu, „Importanţa sportului pentru copii”,
www.parinti.com)
Textul B
„The increasing popularity of computer, video games and television makes the children to be
very inactive in their lifestyles. The time spent in these things may be spent in some physical ac-
tivities. Parents should be a role model for their children. If the parents are looking very active,
the children are more likely to be more active and will stay active for the rest of their life.
Partici- pation in sports and other physical activities can have many benefits for children. The
participation in organized sports offers the chance for youth people to enhance their physical
and social skills. Sports and games are the ways of enhancing the children’s mental and physical
growth. Sports help them in character building and provides them energy and strength. A healthy
diet and an active lifestyle will bring good results in the children’s lifestyle, minds and bodies. The
recreational activities eliminate the unhealthy habits of the children that may lead them to
diabetes, high cholesterol, high blood pres-
sure, heart disease and other serious diseases.
Sports develop a sense of friendliness among the children and develop their team spirit. They
help the children to develop the mental and physical toughness. Sports shape their body and
www.rs.
make
www.rs.
it strong and active. Children should actively participate in the sports to avoid of being tired and
lethargy. This is because sports improve their blood circulation and their physical well-being.”
(adapted from Importance of Sports and Physical Activities for Children,
www.researchineurope.org)
I. Bifează , în tabelul de mai jos, că suţa potrivită pentru a ară ta că rui text îi corespunde fiecare
dintre afirmaţiile din stâ nga:
A B C D
Text A Text B Ambele Niciun text
texte
1. Textul descrie
un sport anume
2. Textul
evidenţiază
avantajele
sportului
pentru copii.
3. Textul
menţionează
bolile pe care
le poate preveni
sportul.
4. Textul este
literar.
II. Pentru fiecare text, asociază , prin să geți, cuvintele care să reflecte informațiile prezentate.
Textul A
1. viață a. de echipă
2. riscul b. să nă toasă
3. sport c. de a se îmbolnă vi
4. pasiuni d. neprevă zute
e. asemă nă toare
Textul B
1. physical a. spirit
2. sports b. circulation
3. team c. activities
4. blood d. organized
e. actively
www.rs.
III. Transcrie, din fiecare text, câ te două cuvinte care se referă la sport:
Cuvinte în limba română Cuvinte în limba engleză
IV. Încercuieşte ADEVĂ RAT (A)/FALS (F) sau TRUE (T)/FALSE (F), justificâ nd alegerea cu
sec- venţe din text.
1. Copiii preferă adesea să se joace pe calculator sau să se uite la televizor decâ t să facă
sport. Justificare:
2. Sportul are beneficii multiple pentru să nă tate.

Justificare:
3. Sports eliminate the unhealthy habits of children and prevent a lot of serious diseases.
Justification:
4. If children actively participate in sports, they won’t feel better.

Justification:
V. Subliniază varianta corectă de ră spuns, motivâ nd alegerea pe baza informaţiilor din textul
A. În ultima parte a textului A, autoarea prezintă avantajele/dezavantajele practicării unui
sport,
atâ t din punct de vedere fizic, câ t şi moral.
VI. Continue the sentence using the information given by the text B.
Sports develop a sense of and
VII. Prezintă , într-un enunț, o asemă nare între cele două texte.
VIII. Answer the following question: What benefits can have participation in sports and other
physical activities for children?
IX. Vrei să realizezi un chestionar pe care să -l aplici colegilor tă i, în clasă , pentru a afla
perspectiva lor asupra activită ților fizice.
www.rs.
Completează chestionarul de mai jos cu întrebă rile potrivite, la care colegii tă i trebuie să ră s-
pundă .
ȊNTREBARE DA NU
1.
2.
3.
4.
X. Ce argument i-ar convinge pe colegii tăi să aleagă o ieşire în parc în loc de un joc pe
calculator? Motivează -ți ră spunsul în maximum 5 râ nduri.
www.rs.
Rezolvări teste
www.rs.
TEST 1
I. Bifează , în tabelul de mai jos, că suţa potrivită pentru a ară ta că rui text îi corespunde fiecare
dintre afirmaţiile din stâ nga:
A B C D
Text A Text B Ambele Niciun text
texte
1. Textul descrie
X
un sport anume.
2. Textul
evidențiază
avantajele X
sportului pentru
copii.
3. Textul
menționează
bolile pe care le X
poate preveni
sportul.
4. Textul este
literar. X
II. Pentru fiecare text, asociază , prin să geți, cuvintele care să reflecte informațiile prezentate.
Textul A
1. b – viață să nă toasă
2. c – riscul de a se îmbolnă vi
3. a – sport de echipă
4. e – pasiuni asemă nă toare
Textul B
1. c – physical activities
2. d – organized sports
3. a – team spirit
4. b – blood circulation
III. Transcrie, din fiecare text, câ te două cuvinte care se referă la

sport: Cuvinte în limba română Cuvinte în limba engleză
Beneficii, echipă friendliness, wellbeing
www.rs.
IV. Încercuieşte ADEVĂ RAT (A)/FALS (F) sau TRUE (T)/FALSE (F), justificâ nd alegerea cu
sec- venţe din text.
1. Copiii preferă adesea să se joace pe calculator sau să se uite la televizor decâ t să facă sport.
ADEVĂRAT (A)
Justificare: În ziua de azi, cei mici au renunţat la sport (şi, de fapt, la ieşirile cu prietenii la
modul general), preferând să stea în casă în faţa calculatorului.
2. Sportul are beneficii multiple pentru să nă tate.

ADEVĂRAT (A)
Justificare: Dacă un copil face sport de mic, riscul de a se îmbolnăvi la maturitate de boli grave
de inimă sau de diabet este mai scăzut.
3. Sports eliminate the unhealthy habits of children and prevent a lot of serious diseases.
TRUE (T)
Justification: The recreational activities eliminate the unhealthy habits of the children that
may lead them to diabetes, high cholesterol, high blood pressure, heart disease and other serious
disea ses.
4. If children actively participate in sports, they won’t feel better.

FALSE (F)
Justification: Children should actively participate in the sports to avoid of being tired and let
hargy.
V. Subliniază varianta corectă de ră spuns, motivâ nd alegerea pe baza informaţiilor din textul A.
În textul A, autoarea prezintă avantajele/dezavantajele practică rii unui sport, atâ t din
punct de vedere fizic, câ t şi moral.
Textul evidenţiază câ teva dintre beneficiile practică rii sportului de că tre copii, cum ar fi: scă -
derea riscului de îmbolnă vire la maturitate de boli grave, creşterea capacită ţii de concentrare şi
a gradului de responsabilitate, socializare, asumarea situaţiilor dificile etc.
VI. Continue the sentence using the information given by text B.

Sports develop a sense of friendliness among the children and develop their team spirit.
VII. Prezintă , într-un enunț, o asemă nare între cele două texte.
Sportul are numeroase beneficii în viaţa copiilor şi a adolescenţilor, iar consecinţele acestora
se vă d în timp, mai ales în privinţa să nă tă ţii.
VIII. Answer the following question: What benefits can have participation in sports and other
physical activities for children?
Participation in sports and other physical activities can have many benefits for children, such
as: enhancing the children’s mental and physical growth, helping in character building,
providing them energy and strength, developping a sense of friendliness among the children
and their team spirit.
www.rs.
IX. Vrei să realizezi un chestionar pe care să -l aplici colegilor tă i, în clasă , pentru a afla
perspectiva lor asupra activită ților fizice. Completează chestionarul de mai jos cu
întrebă rile potrivite, la care colegii tă i trebuie să ră spundă .
ȊNTREBARE DA NU
1. Consideri că activită țile fizice sunt benefice pentru dezvoltarea X
fizică a unui copil?
2. Crezi că îți poți face prieteni dacă practici un sport de echipă ? X
3. Ji se pare că programul ți s-ar încă rca foarte mult dacă ai X
practica un sport?
4. Consideri că practicarea unui sport poate dă una activită ților
școlare? X
X. Ce argument i-ar convinge pe colegii tăi să aleagă o ieşire în parc în loc de un joc pe
calculator? Motivează -ți ră spunsul în maximum 5 râ nduri.
În opinia mea, colegii mei ar trebui să aleagă o ieşire în parc în loc de un joc pe calculator de-
oarece mişcarea în aer liber le face bine şi, astfel, vor fi mai să nă toşi, mai atenţi şi mai
concentraţi la lecţii. De asemenea, o ieșire în parc, ală turi de prieteni, oferă posibilitatea de
socializare și ajută la consolidarea relațiilor de prietenie.
www.rs.
Matematică
www.rs.
Test nr. 1
Chipul lui Decebal
Chipul lui Decebal, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, este situată în zona Cazanelor
Mici ale Dună rii. Locul realiză rii sculpturii este în apropiere de orașul Orșova, în zona cataractelor de
la Cazanele Mici, pe malul stâ ng al Dună rii, acolo unde adâ ncimea fluviului este cea mai mare: 120 de
metri.
Pentru a răspunde la cerințele 15, citiți următorul text:
La stația meteorologică a localită ții Orșova s-au înregistrat în luna iulie a ultimilor patru ani
tempe- raturi extreme ale aerului, conform tabelului de mai jos:
Anul 2016 2017 2018 2019

Temperatura minimă (0C) 18 22 15 17
Temperatura maximă (0C) 36 34 29 27
1. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect.

Cea mai mică temperatură a aerului a fost înregistrată în anul:
a) 2016, b) 2017, c) 2018, d) 2019

Media aritmetică a temperaturilor maxime a fost de:
a) 31 0C; b) 31,5 0C; c) 20 0C; d) 32 0C

Temperatura se mă soară cu instrumentul numit:
a) câ ntar; b) termometru; c) ruletă ; d) cilindru gradat
4. Lâ ngă statuie se poate ajunge doar pe apă , cu barca. Dacă se pleacă din localitatea Orșova,
distanța pâ nă la chipul lui Decebal este de 25 kilometri. Ș tiind că viteza de deplasare a bă rcii este de
10 km/h, calculează în câ t timp se parcurge această distanță . Exprimați rezultatul în minute.
5. Elevii care vizitează zona Cazanelor află de la profesorul de biologie că aici au fost identificate
14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile, dintre care specifică zonei este o broască țestoasă
supran- umită Ț estoasa lui Hermann.
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:
a) Broasca țestoasă este un amfibian.
b) Broasca țestoasă respiră prin piele.
c) Broasca țestoasă nu are membre. www.rs.
d) Broasca țestoasă respiră prin plă mâ ni.

Culegere de teste rezolvate la matematică și științele naturii pentru clasa a
În figura alăturată este reprezentată o

bucată din drumul de acces că tre Cazanele
Dună rii. Punctele C și D reprezintă două
indicatoare turistice, iar A și B sunt doi piloni
pe care sunt am- plasate corpuri de iluminat.
Punctul T repre- zintă un copac. Dacă
dreptele CD și AB sunt paralele, dreptele CT și
DT sunt perpendiculare și mă sura unghiului
DTA este 1350.
6. Calculați mă sura unghiului DTB.
7. Calculați mă surile unghiurilor triunghiului CDT.
8. Temperaturile înregistrate în zona Caza-

nelor Mici ale Dună rii în fiecare zi a unei să p-
tă mâ ni, la ora 14, sunt prezentate în diagrama
ală turată .
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului
corect.
Variația temperaturii între ora 14 a zilei de
marți și ora 14 a zilei de joi este egală cu:
a) 3 0C
b) 4 0C
c) -3 0C
d) 2 0C.
9. Pe tot traseul prin defileul Dună rii, elevii au aflat că aici au fost identificate 205 specii de pă să ri,
din care 133 sunt specii strict protejate prin lege. Asociați fiecare exemplu de pasă re din coloana A cu
grupa de pă să ri careia îi aparține, din coloana B. Scrieți litera corespunză toare în spațiul punctat din
dreptul fiecă rei cifre a coloanei A. Una dintre grupele de pă să ri nu permite nicio asociere.
Coloana A Coloana B
.......1. rața roșie a) pă să ri picioroange
.......2. acvila țipă toare b) pă să ri înotă toare
.......3. barza c) pă să ri ră pitoare de zi
d) pă să ri ră pitoare de noapte
10. Peștera Punicova este cea mai mare peșteră din Defileul Dună rii, fiind declarată rezervație
speo- logică . Cu o lungime de peste 1,5 km, Peștera Punicova uimește prin mă rimea sa. Biocenoza din
peșteră este sărăcăcioasă. Precizează o consecință a lipsei luminii asupra plantelor din peșteră.
Motivați ră spunsul dat.
Cazanele sunt un sector din defileul Dună rii la trecerea prin Munții Carpați. Au o lungime de circa
9 km. În unele locuri, Dună rea se îngustează pâ nă la 230 m, îngreunâ nd navigația. Fluviul este
mă rginit
www.rs.
de pereți verticali, stâ ncoși. Adâ ncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor, viteza de scurgere
a apei depă șește 5 m/s. Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, încadrâ ndu-se între
masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia). La baza peretelui de calcar ce
flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavită ți: peșterile Gura Ponicovei și
Veterani.
11. Trei paznici fac prin rotație paza peșterilor Gura Ponicovei și Veterani. Primul paznic vine din
6 în 6 zile, al doilea paznic din 15 în 15 zile, iar ultimul paznic din 18 în 18 zile. De câ te ori pe an se
vor întâ lni cei trei paznici?
12. Chipul lui Decebal este iluminat noaptea. Desenați schema unui circuit format din două becuri
legate în serie, o baterie și un întrerupă tor, astfel încâ t becurile să lumineze.
13. Tot în zona Chipului lui Decebal se află și o lalea unică în lume: laleaua galbenă de cazane,
prinsă de pereții calcaroși, de interes atâ t pentru localnici câ t și pentru turiști, al că rei habitat prielnic
îl constituie versanții abrupți din zonă . Este ocrotită de lege, trebuie să o admirați doar din barcă ,
fă ră a rupe vreo floare.
Precizați un argument în favoarea respectă rii acestei indicații.
14. Pentru modelarea stâ ncii s-a folosit aproximativ o tonă de dinamită . Ș tiind că dinamita are
den- sitatea ρ = 1,5 g/cm3, calculați volumul ocupat de aceasta. Exprimați rezultatul în m3.
15. Printre reptilele întâ lnite în zona Cazanelor Dună rii se numă ră și vipera cu corn. Elevii știu că
vi- perele cu corn sunt periculoase și că trebuie să se ferească de ele.
Precizați o regulă de respectat pentru a vă proteja de agresivitatea acestor reptile, în cazul unor
dru- meții. Motivați ră spunsul dat.
www.rs.
REZOLVĂRI TESTE
www.rs.
Rezolvare test nr.

1 Chipul lui
Decebal
1. c.
2. b.
3. b
4. Δt = 2,5 h = 150 min.
5. d.
6. DTB = 1800 – 1350 = 450
7. CD ‖ AB, DT secantă , rezultă faptul că unghiurile CDT și DTB sunt alterne interne congruente și
au mă sura de 450.
8. d)
9. 1. b, 2. c, 3. a
10. Plantele lipsesc din peșteri, dar la intrare, pe pereții umezi se pot gă si alge, deoarece plantele
au nevoie de lumină pentru a face fotosinteză . În lipsa luminii, plantele verzi nu pot tră i.
11. [6, 15, 18] = 90, paznicii se întâ lnesc de patru ori pe an.
12. Circuit format din două becuri legate în serie, o baterie și un întrerupă tor, astfel încâ t becurile
să lumineze:
www.rs.
13. Laleaua galbenă de cazane fiind unică în lume, gă sindu-se doar în zona Cazanelor Dună rii,
poate dispă rea ca specie, dacă este ruptă de turiști.
14. V = 0,66 m3
15. Pentru a ne proteja de vipera cu corn trebuie să fim atenți pe ce/unde că lcă m, să fim încă lțați
adecvat, pentru că este o specie veninoasă .
www.rs.
Clasa a VII-a
Limba română
Teste rezolvate de limba și literatura româ nă clasa a VII-a. Pregă tire pentru Evaluarea
Testul nr. 1
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerinţelor formulate.
Textul 1
Lumea toată -i
trecă toare. Oamenii se
trec și mor Ca și miile de
unde,
Ce un suflet le pă trunde,
Treierâ nd necontenit
Sâ nul mă rii infinit.
Numai poetul,
Ca pasă ri ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemă rginirea
timpului: În ramurile gâ ndului,
În sfintele lunci,
Unde pă să ri ca el
Se-ntrec în
câ ntă ri. (Mihai Eminescu, Numai poetul)
Textul 2
A te naşte artist este ca şi cum ai încerca să îmblâ nzeşti un blestem. Nu cred că există societate care
să -şi fi acceptat vreodată artiştii. Întotdeauna cei care s-au manifestat altfel decâ t majoritatea au fost
alungaţi din Cetate. De aceea, gloria postumă ră mâ ne o sintagmă pe câ t de tristă , pe atâ t de adevă rată .
Atunci care ar fi rolul artistului în societate? Sau artistul mai are vreo utilitate? Mai găseşte el
înţelegere? Întrebă ri cu ră spunsuri foarte dificile, dacă nu chiar imposibile, mai ales în aceste vremuri,
câ nd pseudo- vedetele şi nonvalorile sunt promovate cu o nebună îndâ rjire. Ş i, totuşi, fă ră aceşti bieţi
lampagii ne-am în- toarce cu paşi repezi spre Evul Mediu... Cine doreşte cu adevă rat să reuşească trebuie
să facă ucenicie pe viaţă , aşa cum spunea Arghezi. Mă gâ ndesc la Perpessicius, care aproape a orbit
scriind despre opera lui Eminescu, la Luchian care, atacat de paralizie, continua să picteze, la Beethoven
care, complet surd, compunea superba Simfonie a IX-a şi exemplele sunt nenumă rate.
Societatea ar trebui să înţeleagă faptul că artistul este o poartă spre alte lumi, că sfâ şierea lui
existenţială este pusă în slujba binelui şi a frumosului. Ne vin în minte versurile lui Ş tefan Augustin
Doinaş: „Pentru zile şi nopţi care-mbată şi dor/pentru-un vis hă ră zit s-o consume/locuiesc într-o inimă
arsă de dor/care bate puternic în lume.“
Teste rezolvate de limba și literatura româ nă clasa a VII-a. Pregă tire pentru Evaluarea Națională
Cred că ceea ce defineşte cel mai bine un popor este apartenenţa la cultură , la artă . Pe pereţii unor
lagăre de concentrare naziste s-au gă sit scrijelite... versuri! Fapt ce demonstrează că şi în cele mai
cumplite momente omul a continuat să spere, să creeze. Un popor care nu este însetat de cultură , uşor-
uşor se va stinge. Poate grija zilei de mâ ine nu lasă loc şi unei griji pentru cultură ...
Vedem uimiţi rezultatele elevilor de la examenul de limbă la bacalaureat, vedem uimiţi cum literatura
româ nă este... ucisă , cum aceşti tineri au alte... priorită ţi decâ t de a citi din operele lui Bacovia, Blaga sau
Nichita Stă nescu. De Cră ciun am primit să mă colinde trei copii de clasa a VIII-a. Înainte de aceasta i-am
în- trebat cum se numesc şcolile la care învaţă . Mihail Sebastian, Anghel Saligny şi Mihu Dragomir. Am
forţat nota şi i-am întrebat dacă ştiu mă car un singur lucru despre aceste personalită ţi. M-au privit uluiţi
şi parcă supă raţi că am tupeul... să -i întreb aşa ceva; şi bineînţeles că nu am primit niciun ră spuns. Mă car
ştiau cum se numesc şcolile la care – să zicem – că învaţă .
Poate niciodată nu este prea tâ rziu să credem că valorile, arta şi cultura îşi vor gă si locul meritat în
ini- mile tuturor. Că va veni timpul ca artiştii chiar să poată tră i din operele lor. În ultima perioadă a
vieţii, Emi- nescu tră ia din chetele strâ nse de prieteni. Astă zi chipul lui a ajuns pe cea mai valoroasă
bancnotă , pe cea de 500 de lei. Printr-o ironie greu de imaginat, astfel a ajuns Eminescu... pe bani.
de Alexandru
HALUPA publicat în revista
Litera 13 nr. 2
A. Scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos cu privire la textele date.
1. Formulează două idei poetice, așa cum se desprind din textul 1. 2 puncte
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
2. Din punct de vedere stilistic, în textul 1 se regă sesc:

a. două comparații și o inversiune
b. trei comparații și trei inversiuni
c. două comparații și două inversiuni
d. trei comparații și două inversiuni
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect 2 puncte
În textul 1 imaginea poetului este:

a. demitizată
www.rs.ro
b. idealizată
c. unicizată
d. denigrată
4. Două dintre temele textului 1 sunt:

a. timpul și lumea
b. marea și timpul
c. timpul și condiția artistului
d. condiția artistului și marea
5. Notează X în dreptul fiecă rui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazâ ndu-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunţ Corect Incorect

Textul 1 stabilește o asemă nare între poet și pă să ri.
Artistul, prin creație, poate sfida trecerea timpului.
Întotdeauna, artiștii au fost recunoscuți de societatea
contemporană ca valori și au fost apreciați.
Printre personalită țile care s-au sacrificat pentru a crea se numă ră :
Beethoven, Ș t. Augustin Doinaș, Perpessicius, Ș t. Luchian.
Cultura unui popor este o posibilitate de salvare a acestuia.
Textul poetic propus se construiește pe baza unei opoziții/antiteze.
6. Ilustrează , în două -trei enunțuri, o particularitate a textului liric, valorificâ nd primul text propus.
6 puncte
.......................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
Teste rezolvate de limba și literatura româ nă clasa a VII-a. Pregă tire pentru Evaluarea Națională www.rs.ro
7. Prezintă , în cel puțin 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte propuse, va-
lorificâ nd câ te o secvență din fiecare text. 6 puncte
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
8. Crezi că artistul are un rol important în societate? Motivează -ți ră spunsul, în 50-100 de cuvinte,
valorificâ nd unul dintre cele două texte propuse.6 puncte
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
9. Asociază textul Numai poetul, de M. Eminescu, cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca
lec- tură suplimentară , prezentâ nd, în 50-100 de cuvinte, o valoare culturală /morală comună ,
prin referire la câ te o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
B. Scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos cu privire la textele date.
1. În enunțul: „Lumea toată -i trecă toare/Oamenii se trec și mor” există :

a. trei diftongi
b. cinci diftongi
c. șase diftongi
d. cinci diftongi
2. Fac parte din același câ mp lexical toate cuvintele din seria:

a. zile, timp, nopți, necontenit
b. societate, oameni, popor, tineri
c. artist, glorie, poet, versuri
d. a compune, a picta, a scrie, poet
3. Sensurile structurilor subliniate din secvența: Un popor care nu este însetat de cultură ușorușor se
va stinge. sunt:
nu este deshidratat, va muri
nu este dornic, va pieri
nu este avid, se va întuneca
nu este lacom, va emigra
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect

2 puncte
Cuvâ ntul subliniat din structura: Artistul este o poartă spre alte lumi. este folosit cu sensul propriu de bază în
Deschideți poarta soarelui, să poată ră să ri!
Porțile cunoașterii nu li se vor închide celor curioși.
Bunicul a vopsit poarta gră dinii ieri.
Dacă îndră znești, porțile visurilor tale se vor nă rui.
www.rs.
5. Selectează din enunțul urmă tor două verbe auxiliare și precizează în componența că rui timp
intră fiecare: A te naște artist este ca și cum ai încerca să îmblânzești un blestem. Nu cred că există
societate care săși fi acceptat vreodată artiștii. Întotdeauna cei care sau manifestat altfel decât
majoritatea au fost alungaţi din Cetate. 6 puncte
Verbul auxiliar Timpul
6. Alcă tuiește un enunț asertiv în care cuvâ ntul poet să fie nume predicativ în cazul genitiv și un
enunț interogativ în care cuvâ ntul ce să aibă valoarea morfologică de adjectiv pronominal
interogativ. 6 puncte
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
7. Transcrie propozițiile din urmă toarea frază : „Mă gâ ndesc la, Perpessicius, care aproape a orbit
scriind despre opera lui Eminescu, la Luchian care, atacat de paralizie, continuă să picteze, la
Beethoven care, complet surd compunea, superba Simfonie a-IX-a și exemplele sunt
nenumă rate.”
6 puncte
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................
8. Alege forma corectă a cuvintelor din urmă torul enunț:

Î-i/îi ră sfoii/răsfoi jurnalul, dar mă sfii/sfiii să i-o spun, lui înseși/însuși/însă și pă râ nd-u-i-se/pă -
râ ndu-i-se nepotrivit și nefiind/nefind de accord/acord cu asta.
6 puncte
www.rs.
SUBIECTUL al IIlea (20 de puncte)
Imaginează -ți că în școala ta a avut loc o întâlnire cu un artist (poet, prozator, pictor, sculptor,
mu- zician etc.). Redactează o pagină de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să descrii
emoțiile/ex- periențele, sentimentele tră ite cu acest prilej. În cadrul textului vei respecta
convențiile jurnalului, vei prezenta o secvență descriptivă și una explicativă .
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

● conținutul compunerii – 12 puncte
● redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului
– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1
punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
www.rs.
SUGESTII DE REZOLVĂRI
Testul nr. 1
A.
1. Poetul se deosebește de oamenii obișnuiți, sfidâ nd nemă rginirea timpului. Poetul/artistul seamă nă ,
prin capacitatea sa creatoare, cu pă să rile care pot zbura deasupra valurilor.
Oamenii obișnuiți au același destin ce stă sub semnul timpului neiertă tor ș.a. 2 x 1 punct = 2 puncte
2. scrierea literei corespunză toare ră spunsului corect: d 2 puncte
3. scrierea literei corespunză toare ră spunsului corect: c 2 puncte
4. scrierea literei corespunză toare ră spunsului corect: c 2 puncte
5. Notează X în dreptul fiecă rui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, ba-
zâ ndu-te pe informațiile din cele două texte. 6 x 1 punct = 6
puncte
Enunţ Corect Incorect

Textul 1 stabilește o asemă nare între poet și pă să ri. x
Artistul, prin creație, poate sfida trecerea timpului. x
Întotdeauna, artiștii au fost recunoscuți de societatea contemporană ca x
valori și au fost apreciați.
Printre personalită țile care s-au sacrificat pentru a crea se numă ră : x
Beethoven, Ș t. Augustin Doinaș, Perpessicius, Ș t. Luchian.
Cultura unui popor este o posibilitate de salvare a acestuia. x
Textul poetic propus se construiește pe baza unei antiteze. x
6. O tră să tură a textului liric o reprezintă prezența eului liric (a vocii lirice) prin intermediul că reia sunt
exprimate sentimente de admirație față de artist, aici în ipostaza poetului, așa cum reiese din versuri
precum: Numai poetul ca păsări ce zboară/Trece peste nemărginirea timpului. Mă rcile gramaticale ale
eului liric obiectiv sunt reprezentate de verbe la persoana a III-a: e (trecătoare), se trec, mor, pătrunde,
treierând, zboară, dar și pronume de persoana a III-a ca: el, se. 6 puncte
7. Exemplu de răspuns:
Consider că un element de conținut comun celor două texte este reprezentat de tema acestora, și
anume: condiția poetului sau a artistului. Dacă textul poetic propus evidențiază modul în care poeții,
artiștii se aseamă nă cu pă să rile, care prin zborul lor sfidează imensitatea mă rii și a timpului, în al doilea
www.rs.
text se vor-
www.rs.
bește despre modul cum societatea, de-a lungul timpului, a primit artiștii și operele acestora, fă ră re-
cunoașterea meritată , așa cum reiese din secvența: A te naşte artist este ca şi cum ai încerca să
îmblânzeşti un blestem. Nu cred că există societate care săşi fi acceptat vreodată artiştii. 6 puncte
Din puctul meu de vedere, artistul, fie el poet, pictor, compozitor, sculptor, indiferent de timp sau de
loc, va reprezenta sensibilitatea, puritatea, fiind acea rază de lumină care îi va lăsă omului obișnuit
posibilitatea de a descoperi frumosul în lucrurile mă runte din jurul lui, relevantă în acest sens fiind
scvența: „Societatea ar trebui să înţeleagă faptul că artistul este o poartă spre alte lumi, că sfâ şierea lui
existenţială este pusă în slujba binelui şi a frumosului.“
Artistul devine astfel creatorul unei alte lumi, o lume sensibilă , o lume a speranței, a visului, o lume
care va exista permanent ală turi de cea concretă , tocmai pentru a-i da stră lucirea pe care fă ră lumina
artei o poate pierde. Prin urmare, rolul artistului în societate este unul foarte important, el devenind,
prin operele sale, architect al frumosului în lume.
Sau: 6 puncte
Cred că artistul are un rol important într-o societate, menirea acestuia fiind de a transfigura realitatea
în operele sale, de a evidenția frumosul din oameni și din lucruri, pă strâ nd viu astfel spiritul unui neam.
Este și pă rerea autorului celui de-al doilea text, exprimată în secvența: „Cred că ceea ce defineşte cel
mai bine un popor este apartenenţa la cultură, la artă .“ Astfel, artistul modelează personalitatea și
sensibilitatea individului, conferindu-i posibilitatea de a descoperi frumusețea din tot ceea ce ne
înconjoară .
Textul poetic „Numai poetul“, de M. Eminescu, îmi amintește de opera „Luchian – ochii, sufletul,
mâ na“, de Veronica Niculescu, ambele aducâ nd în prim-plan, ca valoare culturală , arta/artistul, deoarece
dacă în poezia eminesciană se prezintă un portret general al artistului/poetului, în textul semnat de
Veronica Ni- culescu este ilustrat sacrificiul artistului pentru creație, ceea ce îl deosebește de oamenii
obișnuiți.
Prin urmare, valoarea culturală comună celor două opere o reprezintă artistul/creatorul, reliefat prin
condiția sa în lume, condiție care presupune unicitatea rezultată din talent, dar și din capacitatea de
sacrifiu. De asemenea, ideea că opera îl înnobilează pe artist și îl ajută să sfideze limitele timpului este
reliefată în ambele texte în secvențe ca: „Numai poetul/Ca pă să ri ce zboară “, respectiv prin acțiunile
întreprinse de pictor, insistența de a picta în ciuda durerilor și a suferinței.
6 puncte
B.
1. Scrierea literei corespunză toare ră spunsului corect: c 2 puncte
2. Scrierea literei corespunză toare ră spunsului corect: c 2 puncte
3. Scrierea literei corespunză toare ră spunsului corect: b 2 puncte
www.rs.
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
5. Precizarea a oricăror două verbe auxiliare și a timpurilor în componența cărora intră acestea. 6 puncte
Verbul auxiliar Timpul

A avea (ai încerca) Condițional perfect
A fi (să fi acceptat) Conjunctiv perfect
A avea (s-au manifestat) Perfect compus
A avea și a fi (Au fost alungați) Perfect compus, construcție pasivă
6. Alcă tuirea corectă a celor două enunțuri: 6 puncte
Cartea aceea este a poetului

premiat. Ce carte preferi?
7. Transcrierea propozițiilor: 6 puncte
Mă gândesc la Perpessicius, la Luchian, la Beethoven. – propoziție principală

care aproape a orbit scriind despre opera lui Eminescu – propoziție secundară
Care, atacat de paralizie, continuă – propoziție secundară
Să picteze – propoziție secundară
Care, complet surd compunea, superba Simfonie aIXa – propoziție secundară
Și exemplele sunt nenumărate – propoziție principală
8. Alegerea formelor corecte dintre variantele propuse: 6 puncte
Îi răsfoii jurnalul, dar mă sfiii să i-o spun, lui însuși părândui-se nepotrivit și nefiind de acord cu asta.
SUBIECTUL al IIlea (20 de puncte)
Exemplu de răspuns:
11 mai 202_
Dragă jurnalule,
Sunt foarte obosită , dar și foarte emoționată, deoarece a fost una dintre cele mai frumoase zile
petrecute în școala mea. Nu am crezut vreodată că m-ar putea impresiona atâ t de tare un om pe care
abia l-am cunoscut, doar prin naturalețea lui, prin sinceritate și prin felul de a fi.
Dar să îți spun despre ce este vorba. Doamna profesoară de limba româ nă ne-a fă cut o supriză
extraor- dinară , invitâ nd la ultima oră din acest an pe unul dintre scriitorii contemporani. Imaginează -ți
că după ce i-am citit poeziile, după ce am încercat să descopă r mesajul unora dintre textele acesteia, am
avut prilejul de a o vedea în carne și oase pe poeta Ana Blandiana. Cine ar fi crezut?
www.rs.
Pâ nă să ajungem însă la a avea prilejul de a o asculta, pe mine m-a impresionat prin farmecul ei. În
sala de festivită ți (că ci acolo se desfă șura evenimentul, era vorba despre decernarea premiilor
concursului organizat anual de școala noastră , urmat de ultima noastră oră ) și-a fă cut apariția această
doamnă distinsă , elegant îmbră cată , dar de o finețe ușor de observat, cu gesturi delicate, cu un zâ mbet
natural și o privire care parcă îmbră țișa întreaga sală . De o politețe și o sensibilitate rar întâ lnite, acest
om deosebit a avut plă cerea de a ne împă rtă și din experiența domniei sale, de a ne încuraja să -i adresă m
întrebă ri (ceea ce cu greu am avut curajul să facem). Am descoperit totuși că viața unui scriitor nu este
atâ t de simplă sau de ușoară cum ar putea pă rea, că poeții sunt niște ființe fragile și sensibile, frumoase
spiritual și mult mai atente la ceea ce este in jurul nostru decâ t suntem noi, ceilalți.
Este foarte greu de pus în cuvinte emoția mea, ceea ce știu cu certitudine este că am sufletul plin de o
că ldură pe care n-o pot explica. Îți voi mai povesti și mâ ine.
Louise
www.rs.
Matematică
www.rs.
Teste rezolvate de matematică clasa a
VII-a
Testul nr. 1
Subiectul I – Pentru itemii 1-6 încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect.
(30 de puncte)
5p 1. Rezultatul calculului 2022 : 6 este:
a) 337 b) 122 c) 377 d) 222
5p 2. Prețul unei cărți s-a micșorat cu 5%, adică acum costă cu 5 lei mai puțin.
După reducerea de preț, ea costă:
a) 95 lei b) 100 lei c) 105 lei d) 85 lei
5p 3. Inversul numărului 12 este:

a) −12 b) 1 c) 21 d) 12
12
1
5p 1 2 3
4. Patru elevi calculează media aritmetică a numerelor reale x și y, 𝑥 = ( − 1) +
unde 2 4
√2−1 1 √2
și 𝑦 = + + . Adela a obținut rezultatul 1, Barbu a găsit media 2, Cosmin are media 0,
2 √2 2 4
iar Denisa susține că rezultatul este -1.
Dreptate are:
a) Adela b) Barbu c) Cosmin d) Denisa
5p 5. Dintre următoarele mulțimi, cea care reprezintă enumerarea elementelor mulțimii

A = {𝑥c𝑁 ∕ 𝑥 ⋮ 6, 2 ≤ 𝑥 < 24} este:
a) {6, 12, 18, 24} b) {6, 12, 18} c) {1, 2, 3, 6} d) {2, 3, 6}
5p 6. Elevii claselor a VII-a ai unei școli au participat la Olimpiada de matematică, Etapa pe

școală, obținând rezultatele din tabelul următor:
Nota 0 puncte 1 punct 2 puncte 3 puncte 4 puncte 5 puncte 6 puncte 7 puncte

obținută
Număr de 2 3 8 7 12 10 6 2
elevi
Știind că la Etapa locală a Olimpiadei se califică elevii cu punctaje mai mari sau egale cu 5
puncte, atunci numărul elevilor claselor a VII-a din școala respectivă care au trecut în etapa
următoare este:
a) 8 b) 10 c) 18 d) 16
VII-a
Subiectul al II-lea – Pentru itemii 1-6 încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect.
(30 de puncte)
5p 1. În figura alăturată, punctele A, B, C, D
sunt coliniare, astfel încât, AB = 3 cm, BC = 2 cm,
CD = 3 cm, iar M este mijlocul segmentului AD.
Atunci M este mijloc comun segmentelor:
a) AD și BC b) AD și CD c) AB și CD d) BC și AC
5p 2. În figura următoare, măsura ∠𝐴𝑂𝐵 = 130°. Atunci bisectoarea

OC a unghiului ∠AOB formează cu latura OB, un unghi de
măsură:
a) 130° b) 90° c) 65° d) 40°
5p 3. În triunghiul ABC isoscel de bază BC, AD este înălțime , cu DcBC,

AB = 10 cm, BD = 3 cm. Lungimea perimetrului triunghiului ABC
este:
a) 26 cm b) 16 cm c) 23 cm d) 13 cm
5p 4. În dreptunghiul ABCD cu AB = 3 cm și BC =
2AB. Atunci aria dreptunghiului dat este:
a) 36 cm2 b) 6 cm2 c) 18 cm2 d) 9 cm2
5p 5. Un teren în formă de trapez dreptunghic ABCD, cu

AD⊥ AB și AD ∥ CB, AD > CB are lungimea BC = 120
m, AB = 100 m iar DC = 125 m. Suprafața terenului este
de:
a) 30750m2 b) 10250m2 c) 20500m2 d) 12500m2
5p 6. În cercul din figura alăturată, diametrul are lungimea 20 cm. Gigel

și Ionel au calculat lungimea cercului dat, iar Gigel susține că
valoarea obținută este 10π cm2.
Afirmația lui Gigel este:
a) falsă b) adevărată
VII-a
Subiectul al III-lea – Scrieți rezolvările complete. (30 de puncte)
5p 1. Un turist parcurge o distanță astfel: în prima etapă 40% din distanță, în a doua etapă
25% din rest, iar în etapa a treia restul de 144 km.
2p a) Poate fi distanța parcursă în prima etapa de 144 km? Justificați răspunsul!
3p b) Aflați lungimea întregului traseu și distanțele parcurse în fiecare etapă.
𝑥−𝑦 2𝑥−𝑦
5p
2. Se dă sistemul de 2 ecuații cu 2 necunoscute: { 5 − 2 =3
2𝑥+𝑦 𝑥−3𝑦
2 − 3 =1
2p a) Poate fi valoarea lui y egală cu 3? Justificați!
3p b) Aflați soluția sistemului.
5p 3. Se dau următoarele
2 numere2reale:
√10 2 √5
𝑥 = (3√2 − √5) − (3 − √10) și y= √2 + 14 ∙ −
3 √5 15 √2
a) Arătați că x este întreg pătrat perfect.
2p
b) Calculați valoarea expresiei x-2y.
3p
5p 4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, cu
AB = 6 cm. Punctele E și F sunt pe latura BC
astfel încât BF=EF=EC. DEAF=G.
2p
a) Arătați că AG = 310 cm.
3p
b) Calculați sinusul unghiului ∠AGD.
5p 5. În figura alăturată, trapezul isoscel ABCD

reprezintă o grădină. Sunt cultivate roșii în
patrulaterul AEFD, ardei în ΔEFG și vinete pe
suprafața EBCG. Se știe că AE=DF=20m,
AB=AD=60m și FC=80m.
2p a) Să se afle care este suprafața cultivată cu roșii.
3p b) Să se determine procentul din suprafața de vinete
care este reprezentat de suprafața cultivată cu roșii
din grădină.
VII-a
5p 6. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul

ABCD,
2p 3pAB=4EC, BC=2EC. E(DC).
Demonstrați că BEAC.
Pentru AB = 20 cm, F=ACBE, arătați că
perimetrul AFB este mai mic decât 47 cm.
VII-a
SUGESTII
DE REZOLVĂRI
VII-a
Testul nr. 1
Subiectul I
1. 2022 : 6 = 337⟹ a)
5
2. 5% ∙ 𝑥 = 5 ⟹
100 ∙ 𝑥 = 5 ⟹ 𝑥 = 100 ⟹ Prețul după reducere este: 100 − 5 = 95 lei
⟹a)
3. Inversul lui 12 este 12-1= 1

12 ⟹ b)
4. Obținem 1 2 3 2 1
𝑥 = ( − 1) + = (− 1 3 = + 3=1 și
2 4 2) + 4 4
(√2
4
√2−1 1 √2 √2 1 1 √2 1 √2 1 √2
𝑦= + + = −√2) 2 + + = − + + =1.
2 √2 2 2√2 √2 2 2 4 2 4
4 1+1 4
𝑥+𝑦
De aici, avem m a = = = 1 ⟹ a)
2 2
5. Din A ={𝑥c𝑁 ∕ 𝑥 ⋮ 6, 2 ≤ 𝑥 < 24} ⟹ 𝐴 = {𝑥c𝑁⁄𝑥 = 6 ⋅ 𝑘, 2 ≤ 𝑥 < 24 și 𝑘c𝑁} ⟹ 𝐴 =

{6 ⋅ 1, 6 ⋅ 2, 6 ⋅ 3 }={6, 12, 18} ⟹ b)
6. Numărul elevilor cu punctaj mai mare sau egal cu 5 este 10 + 6 + 2 = 18⟹ c).
Subiectul al II-lea
1. Dacă M este mijloc pentru AD⟹AM=MD= (3+2+3):2=8:2=4 cm. Cum AB=3 cm, avem
BM=AM-AB=3-2=1 cm, iar BC=2cm, deci M mijloc pentru
BC⟹ M mijloc comun segmentelor AD și BC ⟹ a)
2. Cum OC este bisectoare pentru ∠AOB, iar ∠𝐴OB = 130°, atunci ∠AOC = ∠CO𝐵
= 130°: 2 = 65° ⟹ c)
3. În ΔABC isoscel, cu AD înălțime corespunzătoare bazei, atunci AD mediană, de unde

BC=2BD=6 cm ⟹ P ΔABC =AB+BC+CA=2∙ 10 + 6 = 26 cm ⟹ a)
4. BC=2∙AB, iar AB=3cm, deci BC=2∙3=6 cm. Atunci, A ABCD =AB.BC=3.6=18 cm2. ⟹ c)
5. Construim DE⊥ 𝐶𝐵, așadar DE = AB = 100, iar ABED dreptunghi, de unde DE=AB=120
cm. În ΔDEC, cu ∠𝐸 =90o, obținem din teorema lui Pitagora, EC2=DC2-DE2. De aici,
EC=35 cm. ⟹AD=120-35=85 cm. Acum, A ABCD =(𝐴𝐷+𝐵𝐶)∙𝐴𝐵=(120+85)∙100=10250 cm2. ⟹
2 2
b)
VII-a
6. L C(O, OA) =2𝜋𝑅 = 20𝜋 𝑐𝑚2 ≠ 10𝜋 𝑐𝑚2 ⟹ Afirmația lui Gigel este falsă ⟹ a).
Subiectul al III-lea
1. a) Dacă în etapa I, turistul ar parcurge 144 km, atunci 40% din distanță ar fi 144. Rezultă că
tot drumul ar avea 144 . 100 : 40 =360 km. Atunci, pentru etapele următoare ar trebui să
rămână 216km, în etapa a II- a are de parcurs 25%, deci 216 : 4 = 54 km, iar în etapa a III-a
are de parcurs alți 142 km≠ 144 km. Imposibil!
25 40
b) Fie x distanța totală. Atunci 40 ∙ 𝑥 + ∙ (𝑥 − 𝑥) + 144 = 𝑥. Rezolvând ecuația
100 100 2 100
1 2 1
aceasta, obținem, consecutiv: 2 ∙ 𝑥 + ∙ (𝑥 − 𝑥) + 144 = 𝑥, de unde 144 = 𝑥 − ∙ 𝑥 − ∙
5 4 5 5 4
3
∙ 𝑥. Prin urmare, 20𝑥 − 8𝑥 − 3𝑥 = 144 ∙ 20 ⟹ 9𝑥 = 2880 ⟹ 𝑥 = 320 km, iar în etapa
5
I, a parcurs 128 km, iar în a II-a 48 km.
2. a) Dacă y = 3, atunci, în prima relație am avea -8∙ 𝑥 + 3 ∙ 3 = 30 ⟹ −8 ⋅ 𝑥 = 21 (1), iar

relația a doua ar deveni 4 ⋅ 𝑥 + 27 = 6 adică 4𝑥 = −11 ⇔ −8𝑥 = 22 (2), ceea ce e
imposibil, din (1) și (2), căci 21 ≠ 22.
𝑥−𝑦 2𝑥−𝑦
− =3 2𝑥−2𝑦 10𝑥−5𝑦 30 −8𝑥 + 3𝑦 = 30
2 − =
b) { 5 -
10 { 10 10
⇔ { ⇔
2𝑥+𝑦 𝑥−3𝑦 6𝑥+3𝑦 2𝑥−6𝑦 6 4𝑥 + 9𝑦 = 6 /∙ 2
2 − 3 =1 6 − 6 = 6
−8𝑥 + 3𝑦 = 30
{ 8𝑥 + 18𝑦 = 12
- 21 ⋅ 𝑦 = 42 ⇔ 𝑦 = 2, apoi − 8 𝑥 = 24, de unde 𝑥 = −3
𝑥 = −3
Soluția reală a sistemului este {
𝑦=2
2 2
3. a) Rezultatul calculului 𝑥 = (3√2 − √5) − (3 − √10) =
2 2 2
(3√2) − 2 ∙ 3√2 ⋅ √5 +√5 − 32 + 2 ∙ 3 ⋅ √10 − √10 =
18 − 6√10 + 5 − 9 + 6√10 − 10 = 4 = 22 , deci x este pătrat perfect.
√2 √10 2 √5 √10 √10 2√10
b) y= + 14 ∙ − = + 14 ∙ − = 0. Deci, x-2y=x=4.
3 √5 15 √2 15 15 2
4. a) Construim GQ⊥DA. Cu teorema lui Pitagora, în triunghiul CDE avem DE=2√10 cm.
Punctul de intersecție a lui GQ cu CB este notat cu R,𝐸𝑅iar din teorema fundamentală
1
a
asemănării, avem ΔGER ∼ ΔGDQ. Atunci 𝐺𝐸 = 1 = ⇔
⇔
𝐺𝐸 = ⇔
𝐺𝐸
𝐺𝐷 𝐷Q 𝐺𝐸+𝐷𝐸 3 𝐺𝐸+2√10 3
2𝐺𝐸 = 2√10, de unde GE=√10. Așadar, AG=GD=3√10 cm.
b) Calculăm aria triunghiului AGD în două moduri: AAGD =DA∙GQ=DG∙GA∙sin∠ AGD. Cu
2 2
T.P., avem GQ = 9 cm. De aici, sin∠ 𝐴𝐺𝐷 =𝐷𝐴∙𝐺Q=6∙9=3.
𝐷𝐺∙𝐺𝐴 90 5
VII-a
-8-
VII-a
5. a) Se dovedește că AEFD este paralelogram, deci aria sa este AAEFD=DF.AH,

unde AH⊥DF.
Dacă construim și înălțimea trapezului din B, obținem dreptunghiul ABIH, cu AB=IH=60 m.
De aici, IC=HD=(DC-AB):2=20 m. Deci H=F și AF⊥DF, și din teorema lui Pitagora,
AF=20√10 m.
Suprafața cultivată cu roșii este 20. 20√10=400√10 m2.
b) Observăm că GCBE este tot paralelogram, iar GC=2DF. Așadar, aria lui EBCG este de 2
ori mai mare decât aria lui AEFD, adică roșiile sunt cultivate pe 50% din suprafața cultivată
cu vinete.
6. a) Cu criteriul (LUL), obținem ΔABC ∼ ΔBCE, cu raportul de proporționalitate al laturilor 2.

De aici, ∠ACB ≡ ∠CEB, dar în ΔABC, cu ∠ABC=90o, ∠ACB + ∠BAC=90o. Apoi, ∠BAC ≡
∠ACE, iar de aici, ΔEFC dreptunghic în F, adică BEAC .
b) AB=20 𝑐𝑚 ⟹BC=10, apoi, din teorema lui Pitagora, obținem AC=10√5 𝑐𝑚. Din teorema
catetei, AB2=AF.AC, de unde AF=8√5 cm, apoi FB se obține, cu teorema înălțimii, în
ΔABC, FB2=AF.FC⟹ FB=4√5cm. PAFB=20+12√5 cm. Comparăm 20+12√5 cu 47, apoi
(scăzând
20) 12√5 cu 27. Așadar împărțind cu 3, comparăm 4√5 cu 9. De aici, ridicând la pătrat,
avem de comparat 80 cu 81 și obținem 80˂81, adică PAFB ˂47 cm.
-9-
Clasa a VIII-a
www.rs.ro
Limba și literatura română
www.rs.ro
Teste rezolvate la limba și literatura româ nă pentru Evaluarea Națională clasa a
TESTUL NR. 1
Subiectul I
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
Mare lucru era însă câ nd ținea moș Timofte la cineva. Erau elevi, protejații lui, că rora le-ar fi
deschis la orice oră din zi și din noapte să lile de clasă , de laborator, sala de gimnastică , chiar
dacă ar fi trebuit să trudească apoi ore întregi pentru a râ ndui lucrurile ca mai înainte. [...] Dar,
pentru a te bucura de prețuirea și ajutorul lui moș Timofte, trebuia să fii un elev de „prima
mâ nă “, ce mai! un model între modele. Ș i dacă moșul te trecea printre protejații lui și se
întâ mpla să ai vreun conflict cu pedagogii, îți anticipa viitorul în fața lor cu o siguranță
nemaipomenită . Era de ajuns să dea două , trei exemple de oameni mari care fuseseră câ ndva în
situații asemă nă toare, cu acel belșug de amă nunte al sincerită ții și nă dejdii, și profesorii
începeau să privească altfel lucrurile și să -și cam schimbe pă rerile. Pentru că bă trâ nul vorbea
deschis, adevă rat, privea drept în ochi și se pare că nu greșise niciodată câ nd luase apă rarea
cuiva.
În anul în care începe povestirea noastră , moș Timofte își avea, ca întotdeauna, protejați și
nesuferiți. De bună seamă că numai întâ mplarea hotă râ se ca principalii să i favoriți să fie niște
elevi dintr-a opta, care locuiau cu toții în cartierul Cireșului și pe care se obișnuise să -i
numească
„Cireșarii“.[...] N-am putea spune însă adevă rul întreg dacă n-am destă inui, de la bun început, că
elevul pe care moș Timofte îl iubea cel mai mult, primul dintre favoriții lui, era un prichindel
dintr-a cincea, un șmecher fă ră seamă n în toată școala, poate chiar în istoria școlii, dar că ruia
bă trâ nul nu-i ară tase niciodată pe fată dragostea. Mai degrabă îl muștruluia pentru nă zbâ tiile și
șotiile sale; niciodată nu-l alintase, nici mă car în glumă , cum fă cea cu ceilalți elevi la care ținea.
Dacă în cei cincizeci de ani de slujbă moș Timofte n-ar mai fi întâ lnit un caz asemă nă tor, dacă nu
i s-ar mai fi întâ mplat, cu vreo treizeci și cinci de ani în urmă , să -i tică ie inima pentru un puști
nebunatic, care la fiecare pas fă cea o nă zdră vă nie, care în fiecare frază rostită strecura un
ghimpe și care acum era unul dintre oamenii de mare faimă ai ță rii, e mai mult ca sigur că
prichindelul cel șmecher, blond și ciufulit, ar fi intrat în gloata nesuferiților. Dar cum moșneagul
avea o memorie precisă a cazurilor și un simt al comparației și previziunii care nu dă dea greș, s-
a lă sat cu bună știință subjugat de apariția veselă și cuceritoare a lui Tic, trecâ ndu-l în râ ndul
favoriților. Adică i-a acordat în sinea lui un mare viitor.
Tic n-avea însă de unde să știe aceasta și de câ te ori trecea pe lâ ngă moș Timofte, dacă nu-și
ducea mâ na la nas pentru a flutura din degete, atunci tră gea după sine un dulă u imaginar, prins
www.rs.
de un lanț gros, pe care-l întreba chiar în clipa câ nd trecea prin fața gheretei bă trâ nului paznic:
www.rs.
— Cuțu, cuțu, Ţ â ngulică , ia spune-mi din coadă câ t e ceasul?!... Elevii cei mici râ deau de se
pră pă deau, moș Timofte se încrunta și amenința teribil cu degetul, dar Tic, nedumerit, fă cea
sforță ri cumplite (hm!) pentru a afla cauza veseliei din jur. Într-atâ ta se obișnuise Tic cu această
șotie nevinovată , încâ t înscenase o a doua ceremonie de botez, adă ugâ nd numele de Ţ â ngulică
lui Ţ ombi, că țelul lui credincios pe care voia să -l facă celebru.
Se chinuia ca un drac să -l învețe diviziunea timpului și citirea orelor după mersul soarelui.
Dar pentru ca noul nume să nu ră mâ nă o simplă adă ugire, sortită unei uită ri timpurii, și pentru
că se credea persecutat de moș Timofte, prichindelul a hotă râ t să folosească numele de Ţ â ngulică
atunci când cățelul trebuia certat, adică atunci când îl descoperea în roluri negative, și numele de
Ţ ombi când cățelul trebuia alintat sau când merita să fie încurajat, adică atunci când interpreta
roluri pozitive. [...] În ciuda acestor aparențe, Tic ținea la moș Timofte, ba în adâ ncul sufletului îl
iubea chiar foarte mult. Îl strâ mba el, îi imita vocea și stră nutul, îi flutura mereu din degete, dar
cine altul îi strecura în gheretă , pe neobservate, într-o anumită zi a să ptă mâ nii, o portocală
învelită frumos în hâ rtie roșie, mătăsoasă? Printr-o întâmplare foarte norocoasă, aflase puștiul
că nimic nu-i place mai mult bă trâ nului paznic decâ t portocalele și se fă cea luntre și punte
pentru a avea întotdeauna un fruct
portocaliu gata de sacrificiu.
După cum se vede, nici bă trânul, nici puștiul nu aveau curajul să-și dea pe față dragostea pe
care în adâncul sufletului și-o purtau. Ceea ce li se întâmpla amândurora cam pentru prima dată
în viață.
Constantin Chiriță , „Cireșarii“ în volumul I „Cavalerii florii de cireș“
Textul 2
Prietenia
Prietenia este o relație afectivă și de cooperare între ființe umane, care se caracterizează prin
sentimente de simpatie, respect, afinitate reciprocă. Prietenia presupune o atitudine de
bunăvoință reciprocă , suport reciproc la nevoie sau în criză , de loialitate, bună -credință și
altruism.
La scară largă , prietenia este o relație afectivă și de cooperare care leagă două sau mai multe
persoane, însă la nivel personal, fiecare dintre noi are propriul să u mod de a percepe o relație
de prietenie, în funcție de experiențele tră ite de-a lungul vieții sale.
Deși de cele mai multe ori este rezultatul unor conjuncturi în care ajungem să ne cunoaștem
unii pe ceilalți, prietenia reprezintă mai mult decâ t atâ t. Ea se naște din nevoia de afecțiune, de
comunicare, de apartenență , de acceptare necondiționată a fiecă ruia dintre noi.
Prietenia nu este o competiție, ci presupune o relație de egalitate, un parteneriat în care
fiecare dă celuilalt acces la propria sa persoană și se lasă cunoscut în profunzimea și intimitatea
sa.
O prietenie profundă și autentică nu se mă soară în cantitatea de timp petrecută împreună , ci
în calitatea acestuia, în sprijinul și dragostea dă ruită , în grija investită pentru ca această
www.rs.
legă tură să fie unică , să se împlinească și să reziste în timp.
psychologies.ro/dezvoltare-personala-cunoaste-te-2/cunoaste-te/5-principii-pentru-o-
prietenie-adevarata-2155812?v=f5b15f58caba
www.rs.
A.
1. Transcrie doi termeni din câ mpul lexical al școlii, din textul 1.
2. Scrie în casetă litera corespunză toare ră spunsului

corect. Principalii favoriți ai lui moș Timofte din acel an
sunt elevi:
a) în clasa a cincea
b) în clasa a doua
c) în clasa a opta
d) în clasa a opta și a cincea
Ră spunsul corect:
🖵
corect. O prietenie adevă rată se mă soară în:
a) numă rul de mesaje schimbate zilnic
b) timpul petrecut împreună
c) calitatea timpului, în sprijinul și dragostea dă ruită , în grija investită
d) competiția stabilită între cei doi prieteni
Ră spunsul corect:
🖵
4. Scrie în casetă litera corespunză toare ră spunsului corect.
În fragmentul extras din romanul „Cireșarii”, de Constantin Chiriță , se evidențiază :
a) importanța educației
b) valoarea prieteniei
c) dorința elevilor de a fi foarte buni
d) prețuirea adevă ratelor valori
Ră spunsul corect:
🖵
5. Notează X în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazâ ndu-te pe informațiile din cele două texte:
Enunțul Corect Incorect

Moș Timofte are mereu preferați printre elevi.
Elevii preferați din acel an nu locuiau toți în cartierul Cireșului.
Între Tic și moș Timofte, afecțiunea este reciprocă , dar nemă rturisită .
Că țelul lui Tic are un singur nume.
Prietenia presupune o atitudine de bună voință reciprocă , suport
reciproc, de loialitate, bună -credință și altruism.
Prietenia este o competiție între două persoane.
www.rs.
6. Precizează , în două -trei enunțuri, o tră să tură morală a personajului moș Timofte, identificată
în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrâ ndu-l cu o secvență :
„Dar cum moșneagul avea o memorie precisă a cazurilor și un simț al comparației și previziunii
care nu dă dea greș, s-a lă sat cu bună știință subjugat de apariția veselă și cuceritoare a lui Tic,
trecâ ndu-l în râ ndul favoriților. Adică i-a acordat în sinea lui un mare viitor.”
7. Prezintă , în 30-70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificâ nd câ te un
element de conținut.
8. Crezi că dezvă luirea sentimentelor dintre moș Timofte și Tic ar schimba relația dintre cei doi?
Justifică -ți ră spunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificâ nd textul 1.
9. Asociază fragmentul din „Cireșarii”, de Constantin Chiriță , cu un alt text literar studiat sau
citit ca lectură suplimentară , prezentâ nd, în 50-100 de cuvinte, o valoare culturală comună , prin
referire la câ te o secvență relevantă din fiecare text.
B.
1. Subliniază silaba accentuată din cuvintele: nedumerit, timpurii.

corect. Fac parte din același câ mp lexical toate cuvintele
din seria:
a) școală , laborator, conjunctură , egalitate
b) școală , elev, premiant, clasă
c) relație, prietenie, afecțiune, concurență
d) timp, dragoste, scară , afinitate
Ră spunsul corect:
🖵
corect. Cuvâ ntul „tică ie” este corect utilizat în enunțul:
a) Bunica tică ie mâ ncarea în cratiță .
b) Norii tică ie pe cer.
c) Că țelul tică ie din coadă .
d) Ceasul tică ie continuu, mă surâ nd timpul.
Ră spunsul corect:
🖵
4. Scrie în casetă litera corespunză toare ră spunsului corect.
Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „O prietenie profundă și autentică
www.rs.
nu se mă soară în cantitatea de timp petrecută împreună ” sunt:
www.rs.
a) subțire, falsă
b) dușmă nie, amiciție
c) adâ ncă , reală
d) reală , continuă
Ră spunsul corect:
🖵
5. Transcrie din fragmentul de mai jos trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei
preciza.
„De bună seamă că numai întâ mplarea hotă râ se ca principalii să i favoriți să fie niște elevi dintr-a
opta, care locuiau cu toții în cartierul Cireșului și pe care se obișnuise să -i numească «Cireșarii».”
6. Alcă tuiește un enunț asertiv în care substantivul „prietenie” să aibă funcția sintactică de
complement prepozițional și un enunț interogativ în care pronumele interogativ „care” să aibă
funcția de nume predicativ.
7. Scrie opinia ta despre prietenie sub forma unui sfat, care să conțină o construcție pasivă .
8. Enunțul urmă tor reprezintă mesajul primit de la un prieten pe o rețea socială . Rescrie-l,
corectâ nd greșelile de orice natură :
Am citit o carte extraordinară zilele astea și kiar vroiam să ți spun despre ea. Se numește Marile
speranțe, de Charles Dickens, și trebuiește să ți spui că mi s-a pă rut minunată .
Subiectul al IIlea
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe moș Timofte,

personajul din textul 1.
În redactarea compunerii:
– vei menționa două tră să turi ale personajului;
– vei ilustra două modalită ți de caracterizare diferite, prin câ te o secvență comentată ;
– vei corela o valoare transmisă prin acest personaj cu una importantă pentru tine,
justificându-ți ră spunsul.
www.rs.
Rezolvări Teste
Limba și literatura română
www.rs.
www.rs.ro
TESTUL NR. 1
Subiectul I
A.
1. Doi termeni din câ mpul lexical al școlii sunt: clasă , laborator.
2. d)
3. c)
4. d)
5.
Enunțul Corect Incorect

Moș Timofte are mereu preferați printre elevi. X
Elevii preferați din acel an nu locuiau toți în cartierul Cireșului. X
Între Tic și moș Timofte, afecțiunea este reciprocă , dar nemă rturisită . X
Că țelul lui Tic are un singur nume. X
Prietenia presupune o atitudine de bună voință reciprocă , suport
reciproc, de loialitate, bună -credință și altruism. X
Prietenia este o competiție între două persoane. X
6. O tră să tură morală a lui moș Timofte este intuiția, datorită că reia recunoaște în elevii din
școală pe cei care pot deveni oameni de seamă . Tră să tura menționată este evidențiată prin
caracterizare directă , realizată de narator: „moșneagul avea o memorie precisă a cazurilor și un
simț al comparației și previziunii care nu dă dea greș”.
7. Ambele texte descriu prietenia, ca temă comună și ca relație care se poate stabili între două
persoane, fă ră a ține cont de condiții exterioare. Astfel, fragmentul din romanul lui Constantin
Chiriță evidențiază prietenia din perspectiva relației dintre vâ rste diferite, în timp ce al doilea
reprezintă o explicare a noțiunii de prietenie. Așadar, cele două texte au o temă comună , dar
care este realizată diferit.
www.rs. 14
www.rs.
Teste rezolvate la limba și literatura româ nă pentru Evaluarea Națională clasa a VIII-a
8. Eu cred că dezvă luirea sentimentelor dintre moș Timofte și Tic ar schimba relația dintre cei
doi, deoarece lucrurile nu vor mai fi la fel între ei atunci câ nd vor ști ce simte fiecare.
Pe de o parte, dezvă luirea sentimentelor ar putea conduce către o frumoasă relație de
prietenie, în ciuda diferențelor dintre ei.
Pe de altă parte, poate că sinceritatea în privința sentimentelor ar putea avea efecte negative,
întrucâ t ar crea o prea mare familiaritate din partea puștiului neastâ mpă rat.
Așadar, dezvă luirea relațiilor dintre cei doi ar influența în mod clar relația lor.
9. Fragmentul citat din „Cireșarii”, de Constantin Chiriță , poate fi apropiat, în opinia mea, de
„Micul prinț”, de Antoine de Saint-Exupery, deoarece ambele texte vorbesc despre relații
neobișnuite de prietenie între ființe care, la prima vedere, nu au nimic în comun. Valoarea
culturală comună pe care o evidențiază cele două texte este, așadar, prietenia.
Ambele texte descriu relația de prietenie care unește ființe diferite și arată că sentimentele
nu țin cont de nicio diferență . Relația dintre Tic și moș Timofte este ascunsă chiar și pentru ei,
iar vulpea îi explică Micului Prinț ce este prietenia și-l învață s-o prețuiască .
Așadar, textele menționate evidențiază tema prieteniei, vă zută din perspective diferite.
B.
1. nedumerit – ne-du-me-rit
timpurii – tim-pu-rii
2. b)
3. d)
4. c)
5. întâ mplarea –
nominativ în cartierul –
acuzativ Cireșului –
genitiv
6. Vorbim despre prietenie cu mult drag.

Care este colegul tă u dintre cei doi?
7. „Eu cred că o prietenie profundă și autentică nu este mă surată în cantitatea de timp petrecută
împreună , ci în calitatea timpului.”
8. Am citit o carte extraordinară zilele astea și chiar voiam săți spun despre ea. Se numește
„Marile speranțe”, de Charles Dickens, și trebuie săți spun că mi s-a pă rut minunată .
142 www.rs.ro
ww Teste rezolvate la limba și literatura româ nă pentru Evaluarea Națională clasa a
w.rs
.ro
www.rs. 14
www.rs.
Subiectul al IIlea
Personajul literar reprezintă o ființă de hâ rtie, rodul imaginației scriitorului, care-și

transpune viziunea despre lume prin intermediul unei creații care capă tă viață proprie, în
lumea textului.
În opera citată , „Cireșarii”, de Constantin Chiriță , personajul principal al textului este moș
Timofte, bă trâ nul paznic al școlii, cel prin fața că ruia s-au perindat generații și generații de elevi.
Portretul personajului este conturat treptat, mai ales din tră să turi morale, care îl
individualizează . Moș Timofte apare ca un om de încredere al școlii, cu un suflet bun și cu o
mare disponibilitate sufletească față de elevii că rora le veghează destinul. Are o fire deschisă ,
directă și sinceră , iar toate aceste calită ți câ ntă resc greu atunci câ nd ia apă rarea elevilor
preferați în fața profesorilor:
„Pentru că bă trânul vorbea deschis, adevă rat, privea drept în ochi și se pare că nu greșise
niciodată când luase apărarea cuiva.” Elevii lui favoriți beneficiază de multe privilegii, dar trebuie
să fie elevi- model, deoarece bă trâ nul paznic nu are încredere în oricine. În mod surprinză tor,
însă , elevul pe care îl iubea cel mai mult era „un prichindel dintr-a cincea, un șmecher fă ră
seamă n în toată școala, poate chiar în istoria școlii”, dar cu atâ t mai mult îndră git de bă trâ n.
Sentimentele, însă , deși reciproce, nu au fost niciodată dezvă luite între cei doi, deși
nă zdră vă niile lui Tic îi aminteau lui moș Timofte de „un puști nebunatic, care la fiecare pas fă cea
o nă zdră vă nie, care în fiecare frază rostită strecura un ghimpe și care acum era unul dintre
oamenii de mare faimă ai ță rii”.
Bă trâ nul ilustrează pe deplin valoarea prieteniei, ca sentiment care are puterea de a lega
oamenii, chiar dacă , la prima vedere, ei nu au nimic în comun, așa cum sunt Tic și moș Timofte.
Intuiția și buna memorie ale paznicului, ală turi de inteligența, firea sinceră și deschisă sunt
prezentate prin caracterizare directă , realizată de că tre narator. De asemenea, prezentarea
modului în care moș Timofte ia apă rarea elevilor să i favoriți în fața profesorilor reprezintă o
modalitate indirectă de caracterizare.
În ansamblu, fragmentul prezintă portretul unui bă trâ n care ilustrează calită ți umane de
excepție și prin intermediul că ruia scriitorul subliniază valoarea prieteniei, ca tră ire afectivă
puternică ce leagă destine și influențează oamenii.
www.rs. 14
www.rs.
Teste
Matematică
www.rs.ro
Evaluarea Națională – Teste rezolvate de matematică pentru clasa a
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. Numărul natural, care are descompunere în factori primi 25  3  52 , este:

a) 300
b) 240
c) 2400
d) 1200
5p 2. Andreea și Roxana au strâns suma de 360 lei. Pentru a cumpăra un joc de lego Andreea
2
cheltuiește din suma strânsă. Cât costă jocul de lego cumpărat de Andreea?
5
a) 216
b) 144
c) 72
d) 360
5p 3. Diferența dintre cel mai mic număr întreg de o cifră și cel mai mare număr natural de o
cifră este:
a) 9
b) 18
c) 0
d) –18
5p 4. Suma numerelor întregi din mulțimea A   9; 0, 5; 2 ; 1; 3; 4 ; 8  este:

 
 3 2 
a) 0
b) –1
c) 1
d) 2
5p 5. Ionuț și prietenii săi Mihai, Robert și Cătălin rezolvă următorul exercițiu

 72  27  6 23 3  și obțin rezultatele din tabelul următor:
Ionuț 72
Mihai –45
Robert 45
Cătălin 3 3
www.rs.
Dintre cei patru copii cel care a rezolvat corect exercițiu este:
a) Mihai
b) Robert
c) Ionuț
d) Cătălin
5p 6. Într-o școală se studiază limbile străine: Limba Limba

engleză, franceză, germană și italiană. germană engleză
20% 35%
Procentul elevilor care studiază una dintre
limbile străine se regăsește în diagrama
alăturată. Procentul elevilor care studiază Limba
limbile engleză sau germană este: italiană
15%
a) 35%
Limba
b) 55% franceză
c) 20% 30%
d) 60%
SUBIECTUL al II-lea
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. În figura alăturată este reprezentat un triunghi

echilateral ABC . Dacă M este mijlocul laturii
BC, atunci măsura unghiului CAM este:
a) 60
b) 30
c) 45
d) 90
5p 2. În figura alăturată dreptele f și g sunt paralele,

iar dreapta h este secantă. Valoarea lui x este egală
cu:
a) 64
b) 116
c) 58
d) 30
www.rs.
5p 3. În figura alăturată triunghiul ABC este

dreptunghic în A , iar AD este înălțime. Dacă
măsura unghiului ABC este de 30 și
AC  8cm, atunci distanța dintre punctele C și
D este:
a) 6 cm
b) 8 cm
c) 4 cm
d) 30 cm
5p 4. Un grup de elevi din clasa a VIII-a vor să

organizeze o excursie. Obiectivele turistice ce
urmează a fi vizitate sunt reprezentate în schița
alăturată prin punctele A, B și C. Studiind harta,
au descoperit că cele trei obiective turistice sunt
situate pe un cerc cu centrul în punctul O și rază
R.
Dacă măsura unghiului BAO este de 36 și
coardele AB și AC sunt egale, atunci măsura
arcului mic B‸C este:
a) 36
b) 72
c) 108
d) 144
5p 5. În figura alăturată este reprezentată schița unei

grădini, având forma unui pătrat ABCD cu latura
AB  60 m . În gradină sunt cultivate legume cu
excepția suprafeței DEF care este acoperită cu
gazon. Dacă punctele E și F împart aleea AC
în trei părți egale, atunci suprafața acoperită cu
gazon este:
a) 600 m2
b) 3600 m2
c) 60 m 2
d) 1800 m 2
5p 6. Camera lui Radu are o forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile L  8 m,
www.rs.
l  6 m , și h  3 m . De câți metri pătrați de tapet are nevoie Radu pentru a acoperi pereții
camerei sale?
a) 180 m2
b) 2
84 m
c) 2
48 m
d) 2
24 m
SUBIECTUL al III-lea
Scrieți rezolvările complete. (30 de puncte)
5p 1. Mama Mariei are 53 de ani. Maria constată că peste 4 luni mama ei va fi de 4 ori mai în
vârstă decât ea.
(2p) a) Care este vârsta mamei Mariei în luni?
(3p) b) Ce vârstă are Maria?

5p  x2 8 5 1  x4
2. Se consideră expresia E(x)   2   : , unde x  ℝ \ 4,
3,1 . x  2x  3 x  3 x  1 x  3
 
(2p) a) Arătați că x2  2x  3   x  3  x 1 , pentru orice x ℝ .
x
(3p) b) Demonstrați E(x)  , pentru orice x  ℝ \ 4, 3,1 .
x 1
5p 3. Se consideră funcția f : ℝ  ℝ , f (x)  mx  2 , unde mℝ .
(2p) a) Aflați valoarea lui m, știind că f  2   8.
(3p) b) Pentru m  3 reprezintă grafic funcția.
5p 4. În figura de mai jos este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD cu AB  CD ,

AB  12 cm, CD  16 cm și BD  BC . Punctul M este mijlocul segmentului CD , iar
diagonala AC intersectează dreapta BM în punctul P .
(2p) a) Arătați că BM  8 cm .
www.rs.
(3p) b) Determinați lungimea segmentului PM .
5p 5. În figura alăturată este reprezentat

triunghiul dreptunghic ABC . Lungimea
ipotenuzei AC este de 24 cm și măsura
unghiului ACB este de 30 . Punctul D
este simetricul punctului C fața de punctul
B.
(2p) a) Arată că AC  2 AB .
(3p) b) Demonstrează că triunghiul ADC are perimetrul mai mic decât 90 cm .

5p 6. O cofetărie produce bomboane sub forma unei
piramide patrulatere regulate VABCD cu latura
bazei AB  6 cm și înălțimea VO  4 cm .
(2p) a) Fiecare bomboană este acoperită în

totalitate cu staniol. Arătați că pentru acoperirea
unei bomboane este suficientă o bucată de staniol
cu suprafața de 96 cm 2 .
(3p) b) Determinați distanța de la punctul V la

dreapta EF , unde E și F sunt mijlocele
segmentelor BC și respectiv DC.
www.rs.
Rezolvări Teste
Matematică
www.rs.
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
1. 25 35 2 = 32325 = 2400, deci răspuns corect c).

2
2. 360  2 72  144 , deci răspuns corect b).
5
3. Cel mai mic număr întreg de o cifră este 9 , iar cel mai mare număr natural de o cifră este 9.
9  9  18 , deci răspuns corect d).
 4
4. Numerele întregi din mulțimea A sunt 9; 1;2 .
  
 
4
Suma numerelor întregi din mulțimea A este: 9 1  3 1 2  0 , deci răspuns corect a).
2

5. 72  27
 6 3 3  3 3 6  
3 3 = 6 2   3 3  = 72  27 = 45 , deci
2 2

2 = 6 2 2
răspuns corect b).
6. 35% dintre elevi studiază limba engleză și 20% dintre elevi studiază limba germană, deci engleză
sau germană studiază 55%, deci răspuns corect b).
SUBIECTUL al II-lea
1. M este mijlocul laturii BC  AM mediană și ABC echilateral  AM bisectoare

m BAC  60
Rezultă m CAM     30 , deci răspuns corect b).
2 2
2. Unghiurile x și x + 64 sunt suplementare

deci x  x  64 180  2x  64 180  2x  116
 x  58, deci răspuns corect c).
3. ABD  CAD (au același complement

BAD ). Deci ABD  CAD  m CAD   30 .
Triunghiul ABD este dreptunghic și are un unghi de 30, deci aplicând teorema unghiului de 30
 DC  4. AB  AC
AC
4,
deci răspuns
corect c).
2
 ABC
este isoscel.
Din AO
mediatoare
 AO
bisectoare.
Deci m BAC   2  m BAO   2  36  72 . Cum BAC

este un unghi cu vârful pe cerc 
m B‸C  
m BAC  
2  
 m B‸C  2  72  144 , deci răspuns corect d).
AC
5. AC  l 2  60 2 m  EF   202 m .
3
Dacă AC  BD   DO  EF .
O
EF  DO 20 2 30 2
SDEF    600 m2 , deci răspuns corect a).
2 2
6. A
l  2h  L  l   6 14  84 m2 , deci răspuns corect b).
1. a) 53 ani  5312 luni = 636 luni
b) peste 4 luni vârsta mamei Mariei va fi de 640 luni, iar vârsta Mariei va fi 640 : 4  160 luni .
Deci Maria are 156 :12  13 ani .
2. a)  x  3  x 1  x2  x  3x  3  x2  2 x  3
 x2  8 x1) x3) 1  x  4 x2  8  5x  5  x  x  4
b) E(x)   5  3 : =
  x  3 x 1 x3 x 1  x  3  x  3 x : x  3=
1
 
x  4x
2
x3 x .
 
x  3 x = x 1
1 x4
3. a)
f  2   2m  2  2m  2  8  m  3
b) Avem de exemplu A 0, 2  și B 1, 5 .
www.rs.
4. a) BD  BC  dreptunghic în B,
DBC
DC
M este mijlocul CD BM mediană  BM   8 cm .
2
b) APB  CPM deoarece APB  CPM

(opuse la vârf) și BAP  MCP (alterne interne)
AP PB AB 12 16
  BM  PM 8   PM 
 
AB  
PM
CP PM CM PM CM PM 8 5
AB
5. a) sin ACB  
AC  sin 30 
 2  AC  AC  2 AB .
1 AB
AB
AC
b) AB înălțime și mediană  ADC isoscel  AD  AC  24 cm , iar DC  243 cm
PADC  2  24  3  48  243
24
2
3 3
48  24
3  90  24  42  12  21 432 < 441.
www.rs.
6. a) VE  5
cm
(apotema piramidei)
At  Al  Ab
P   24  5  60 cm 2
aAp  b
l
2 2
www.rs.
A  AB 2  36 cm 2 A  96 cm 2 .
b t
b) Notăm
EF ∩ OC  M 
VO   ABC 
OM  EF  VM  EF  dist (V , EF )  VM ,
OM , EF   ABC

OC 3 2
OM  2  2 . În VOM aplicăm teorema lui Pitagora VM 2  VO2  OM 2 
VM  82
2 cm
www.rs.
Clasa a XI-a
www.rs.ro
Limba română
■ ■ Teste rezolvate de Limba şi literatura română clasa a
XI-a. Pregătire pentru Bacalaureat – Profil real; Profil
Testul nr. 1
Citeşte următorul fragment:
„Întemeietorii revistei Viața românească: C. Stere, G. Ibrăileanu, M. Carp, Ion şi Constantin Botez
făceau parte dintr-un grup de prieteni studenţi, în majoritate de la Facultatea de litere, câţiva de la
Ętiinţe, iar unul de la Medicină. Aceşti tineri, împreună cu logodnicele lor, studente şi ele (devenite
soţii după trei-patru ani), formau o familie sufletească. Relaţiile dintre logodnici erau foarte austere:
se mărgineau, ani de zile, la o simplă strângere sau sărutare de mână. Acest grup s-a închegat în jurul
lui C. Stere, de curând sosit la Iaşi din exil în Siberia. Legăturile dintre prieteni se strângeau încă şi
mai mult în cursul vacanţelor, când se organizau excursii colective la Rarău sau la Văratec, iar mai
târziu, când îşi făceau cu toţii vilegiatura, la mănăstirile nemţene. (Într-o vară, numai Costică Botez
cu familia şi-a trădat grupul, petrecându-şi vacanţa la Mangalia – atras, ca vânător, de locurile de-
acolo, bune de prepeliţe şi de potârnichi.)
Excursia din 1894 sau 1895 la Rarău şi cea din 1898 la Văratec sunt întipărite în fotografii care se
mai găsesc în original la familiile Ibrăileanu, I. Botez şi M. Carp.
În aceste excursii, bărbaţii, care aveau bocanci impermeabili, îşi împreunau cruciş mâinile – câte
doi-doi (îndeobşte, logodnicul şi fratele fetei) –, aşezau în acest hârzob manual pe aleasa inimii lor şi
aşa o transportau peste pâraiele de munte, încântaţi când le zăreau doar un fragment din gleznă. Într-
un rând, Stere, ca să glumească pe socoteala lui M. Carp, propuse o altă rânduială: ca fiecare logodnic
sau soţ să-şi treacă în braţe perechea peste pârâu. Lucrul era uşor pentru Stere şi Ibrăileanu, ale căror
perechi erau firave. Mai greu era pentru Carp, căci Zulnia Georgescu avea proporţii respectabile. Carp,
ca sportiv, izbuti însă să iasă bine din încurcătură, în hazul prietenilor; şi, biruitor, începu să cânte –
cum îi era obiceiul – de răsunau văile. […]
M. Carp susţine, şi cu drept cuvânt, că aceste excursii au fost cimentul sufletesc care a unit într-un
bloc acea mână de tineri intelectuali cu atâtea trăsături spirituale şi sentimente comune, şi anume:
originea – modestă; atitudinea politică – progresistă; temeinica pregătire de specialitate şi cultura
generală... totul susţinut prin puternice resorturi de entuziasm şi de avânt generos.”
(Mihail Sevastos, Amintiri de la Viața Românească)
A. Scrie în enunțuri răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
(30 de puncte)
1. Indică sensul din text al secvenţei izbuti însă să iasă bine din încurcătură.
2. Menţionează anul în care a avut loc excursia la Văratec.
3. Precizează modalitatea în care se închegau legăturile din grupul de prieteni despre care vorbeşte
naratorul în fragment, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
4. Explică motivul pentru care M. Carp s-a descurcat mai greu cu noua rânduială din cadrul grupului,
propusă de C. Stere.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, părerea lui M. Carp despre rolul excursiilor în legarea relaţiilor de
prietenie din cadrul grupului, aşa cum reiese din ultimul paragraf al textului.
www.rs.
■ ■ Teste rezolvate de Limba şi literatura română clasa a XI-
a. Pregătire pentru Bacalaureat – Profil real; Profil umanist
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă ieșirile alături de
prieteni influențează relațiile de prietenie din cadrul unui grup, raportându-te atât la informațiile din
fragmentul extras din volumul Amintiri de la Viața Românească, de Mihail Sevastos, cât și la
experiența personală sau culturală. (20 de puncte)
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea.
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
Nu știu de ce nu-mi vine să plec, de ce mă încăpățânez să mă joc iar cu lumina înșelătoare de

fosfor a ceasornicului meu oblong*. Dar acum jocul nu izbutește să mă mai câștige ca la început. Ba
se pare că i-am prins și secretul, dar n-am nicio satisfacție pentru asta. Aș dori să plec și totuși de la
ușă mă întorc la fereastră, privesc luminile orașului în negură și blocurile de zid într-atât cât intră în
cercurile felinarelor. Pe urmă iar vreau să plec... Mă aplec, cu o îndrăzneală care mă înfioară abia
după ce o săvârșesc, deasupra largii streșini a mansardei, să văd dacă la capătul ferestrelor este
lumină; dar îmi amintesc la timp că prințul Preda își are dormitorul pe șirul odăilor Auricăi și Irmei,
așa că e inutil să-mi exagerez curajul deasupra abisului mut și întunecat. În sfârșit...
(Gib I. Mihăescu, Donna Alba)
*oblong – alungit
Notă!!
Pentru conținut vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de

cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui basm cult
studiat, aparținând lui Ion Creangă.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
www.rs.
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul narativ
studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative,
instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3
puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în
pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
www.rs.
SUGESTII
DE REZOLVĂRI
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
A.
1. Expresia izbuti însă să iasă bine din încurcătură se referă la capacitatea personajului de a se
descurca și de a rezolva situația dificilă în care se afla.
2. Anul în care are loc excursia la Văratec este 1898.
3. Legăturile din grupul de prieteni despre care vorbește naratorul în fragment se închegau cu
ajutorul excursiilor în grup, când participanții aveau ocazia să se cunoască mai bine: „aceste excursii
au fost cimentul sufletesc care a unit într-un bloc acea mână de tineri intelectuali”.
4. M. Carp s-a descurcat mai greu cu noua rânduială din cadrul grupului, propusă de C. Stere
deoarece logodnica lui, Zulnia Georgescu, era mai plinuță decât restul fetelor. M. Carp a depășit cu
bine, însă, această situație, deoarece era o fire sportivă și optimistă.
5. M. Carp susține că excursiile în grup au fost cel mai important factor în consolidarea relațiilor
de prietenie dintre tineri. Ultimul paragraf este elocvent în acest sens și recunoaște valoarea meritată
acestor ieșiri, care au asigurat coeziunea spirituală a grupului format din personalități diferite, dar care
au reușit să se apropie.
B.
Prietenia este o relație care se stabilește între două sau mai multe persoane cu preocupări, interese
comune, cu firi asemănătoare sau diferite, dar care găsesc elemente pe care să le împărtășească, astfel
încât să lege relații de durată. În opinia mea, ieșirile alături de prieteni au un rol hotărâtor în
consolidarea unei relații de prietenie, având în vedere că asemenea reuniuni oferă posibilitatea de
cunoaștere, de socializare, de petrecere a timpului într-un mod plăcut, elemente esențiale în orice
apropiere între doi sau mai mulți oameni.
În primul rând, o relație de prietenie se bazează pe descoperirea unor trăsături comune ale
oamenilor, iar acestea pot fi revelate atât prin discuții, cât și prin ieșiri sau mici excursii. Atunci când
petreci timp cu anumite persoane și ajungi să le cunoști, descoperi punctele pe care le împărtășiți,
interesele care vă unesc, sau, dimpotrivă, constați că nu sunteți pe aceeași lungime de undă. Timpul
petrecut cu prietenii, în cadrul ieșirilor în grup devine semnificativ pentru crearea de legături, pentru
cunoaștere, așa cum evidențiază Antoine de Saint-Exupery, în romanul „Micul Prinț”, atunci când
personajul său cunoaște o vulpe, cu care vrea să se împrietenească. Vulpea îi dezvăluie băiatului ce
înseamnă o relație de prieteni și îl învață cum să-și facă prieteni.
În al doilea rând, orice om își poate găsi un grup de prieteni, alături de care să petreacă timp de
calitate, să se relaxeze și să uite de grijile și problemele cotidiene. Din acest punct de vedere, ieșirile
alături de prieteni dobândesc un rol foarte important, pentru că nu doar contribuie la constituirea
grupului și la consolidarea relațiilor dintre prieteni, dar aduc și un plus de valoare pentru fiecare în
parte. Așa se întâmplă și cu grupul de prieteni descris în fragmentul extras din volumul „Amintiri de
la Viața Românească”, de Mihail Sevastos, pentru care excursiile periodice au cimentat relațiile și au
oferit tuturor prilej de bucurie, relaxare și petrecere. Mai mult chiar, M. Carp recunoaște meritul
deosebit al acestor ieșiri, care au asigurat coeziunea spirituală a grupului format din personalități
diferite, dar care
www.rs.
au reușit să se apropie: „aceste excursii au fost cimentul sufletesc care a unit într-un bloc acea mână de
tineri intelectuali cu atâtea trăsături spirituale şi sentimente comune”.
Așadar, ieșirile alături de prieteni influențează formarea și consolidarea unei relații de prietenie și
asigură coeziunea necesară formării unui grup unitar, chiar dacă personalitățile din cadrul lui sunt
diferite.
SUBIECTUL al II-lea
Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului sau viziunea lui asupra lumii și
exprimă raportul specific dintre autor, narator, personaje și evenimentele relatate. Tipul de
perspectivă narativă, asociat cu persoana la care se face relatarea, definește gradul de implicare al
naratorului în text și, de asemenea, tipul de text. Astfel, perspectiva narativă poate fi subiectivă,
bazată pe relatarea la persoana I, sau obiectivă, realizată prin narațiunea la persoana a III-a.
Textul citat, „Donna Alba” de Gib. I. Mihăescu evidențiază perspectiva narativă subiectivă,
sugerată de verbele și pronumele la persoana I singular: „nu știu”, „nu-mi vine”, „mă încăpățânez”,
„vreau”, „mă aplec”, „să-mi exagerez”. Acest tip de perspectivă narativă presupune un narator
subiectiv, implicat în acțiune ca protagonist și care prezintă evenimentele dintr-un singur punct de
vedere, cel personal. Fragmentul citat nu prezintă evenimente în adevăratul sens al cuvântului, ci
emoții, trăiri subiective, analizate cu atenție prin introspecție: „Aș dori să plec și totuși de la ușă mă
întorc la fereastră, privesc luminile orașului în negură și blocurile de zid”. Ezitările, trăirile
contradictorii ale personajului-narator sunt redate cu minuțiozitate, iar autoanaliza este caracteristică
prozei subiective, psihologice.
Așadar, perspectiva narativă subiectivă se concentrează asupra proceselor de conștiință ale unei
individualități aplecate spre sine. Folosirea persoanei I singular a verbelor și a pronumelor aduce în
prim-plan gândurile și trăirile unui tânăr tulburat de propriile sentimente, care încearcă să se
regăsească cu ajutorul faptelor concrete.
POVESTEA LUI HARAP-ALB

de Ion Creangă
– particularitățile unui basm cult –
Contextul apariției
Basmul „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă a apărut în revista „Convorbiri literare”, în
august 1877 și este un basm cult, de o mare complexitate și profunzime, în care schemele și
convențiile basmului popular sunt îmbinate, astfel încât să ofere impresia de viață autentică. Mai mult
chiar, Creangă introduce în narațiunea sa procese psihologice, prin care personajele sunt
individualizate, iar fantasticul este umanizat.
Evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică
Basmul cult este o narațiune amplă, cu caracter supranatural, în care poartă valori simbolice: binele
www.rs.
și răul în diferitele lor ipostaze. Basmul se încheie, de obicei, prin victoria forțelor pozitive asupra
celor
www.rs.
negative. Basmul cult are o formă scrisă și un autor cunoscut, prezentând personaje complexe, care
depășesc încadrarea în categoriile tipice, pozitiv și negativ.
Din punctul de vedere al curentului literar, basmul lui Creangă se situează la interferența a două
orientări, și anume, romantismul și realismul. Fiind un basm, textul ilustrează principiile
romantismului, prin inspirația din folclor. De asemenea, limbajul personajelor, dominat de
regionalisme și expresii populare, evidențiază influența romantică. Însă impresia de viață autentică și
localizarea fantasticului, alături de interesul naratorului pentru notele sociale și pentru viața
psihologică a personajelor îndreaptă narațiunea lui Creangă spre curentul realist.
Comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema basmului

Tema basmului, confruntarea dintre bine și rău, se realizează printr-o îmbinare de motive de
origine populară și motive culte. Astfel, motive precum: împăratul fără urmași, superioritatea
mezinului, încercarea puterii, animalele recunoscătoare aparțin modelului popular al basmului. Pe
de altă parte, comportamentul mezinului în diferite situații este cel al unui personaj imaginat de un
scriitor care acordă atenție stărilor și trăirilor sufletești. În spirit popular, specific lui Creangă, băiatul
arată că sufletul lui reacționează la certurile și dojenile tatălui, atunci când Craiul se arată nemulțumit
de lașitatea fiilor săi. Confruntarea dintre bine și rău este ilustrată, la nivelul textului, prin drumul
inițiatic parcurs de mezinul Craiului, pentru a dovedi că este capabil să devină împărat. Întâlnirea
este elocventă pentru tema basmului, deoarece îl pune pe cel mai mic dintre fii în situația de a face o
alegere și de a suporta consecințele acesteia. Angajându-l pe Spân ca slugă, tânărul se lasă păcălit de
aparențe, iar consecințele nu vor întârzia să apară. Răul, ascuns în ipostaza Spânului, se manifestă în
episodul coborârii în fântână, când băiatul neexperimentat, „boboc în felul său la trebi de aieste”,
este înșelat de prefăcătoria slugii sale și își pierde statutul social, devenind el slugă. Deși tatăl îl
prevenise asupra pericolului: „Să te ferești de omul roș, iar mai ales de omul spân”, totuși Harap-Alb
cade în capcana întinsă și acceptă să coboare în fântână. Naivitatea tânărului face posibilă supunerea
prin vicleșug. Spânul îl închide pe tânăr în fântână și îi cere, pentru a-l lăsa în viață, să facă schimb
de identitate, să devină robul lui și să jure „pe ascuțișul paloșului” să-i dea ascultare întru toate, „până
când va muri și iar va învia” jurământ ce implică și condiția eliberării. Tânărul intră în fântână naiv
fecior de crai pentru a deveni Harap-Alb, rob al Spânului. Numele pe care-l primește personajul,
Harap-Alb, un oximoron, sugerează mai mult decât simpla denumire de sclav alb. El semnifică
principiul negativ și pozitiv, trimițând la dualitatea pe care
adolescența o poate reprezenta.
De asemenea, tema basmului este urmărită pe parcursul probelor prin care trece Harap-Alb și care
sunt menite să asigure maturizarea tânărului și transformarea lui într-un bun împărat: „Când vei
ajunge și tu mare și tare, vei căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr și vei crede celor asupriți, fiindcă
știi acum ce e necazul”. În felul acesta, este ilustrat și caracterul didactic al basmului, specific stilului
lui Creangă. Răutatea Spânului îl pune pe tânăr în situația de a străbate diferite medii sociale și-l va
împinge să găsească resurse interioare pentru a depăși toate probele. Dintre acestea, poate cea mai
elocventă pentru confruntarea dintre bine și rău este aducerea fetei Împăratului Roș, probă complexă
care îl supune pe tânăr mai multor încercări. Bunătatea sufletului și calitatea de prieten devotat îi aduc
ajutoare indispensabile în drumul său: Crăiasa albinelor, Crăiasa furnicilor și cei cinci tovarăși
năzdrăvani: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă. Cei cinci reprezintă instinctele
(frigul, foamea, setea, curiozitatea, lăcomia) pe care tânărul trebuie să învețe să le stăpânească și să le
www.rs.
folosească în beneficiul
www.rs.
său. Ajunși la curtea Împăratului Roș, Harap Alb și tovarășii săi sunt supuși la o serie de probe: casa
de aramă, trecută cu ajutorul lui Gerilă; ospățul cu mâncare și vin din belșug: „12 harabale cu pâne,
12 ialovițe fripte și 12 butii pline cu vin”, pe care le dau gata Flămânzilă și Setilă; alegerea macului
de nisip trecută cu ajutorul furnicilor; strajă nocturnă la odaia fetei și prinderea ei, după ce se
transformă în pasăre, de către Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă; ghicitul fetei cu ajutorul albinei. Puterile
supranaturale ale tovarășilor și recunoștința furnicilor și a albinelor îl ajută pe Harap-Alb să treacă
toate probele impuse de Împăratul Roș.
Analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj semnificative pentru textul

studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici
narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.)
Din punctul de vedere al construcției epice, acțiunea se desfășoară linear, iar narațiunea la
persoana a III-a este realizată de un narator omniscient. Textul este structurat cu ajutorul formulelor
care impun caracterul formalizat al basmului. Astfel, formula inițială: „Amu, cică era odată într-o țară
un Crai care avea trei feciori” este extrem de simplă și redusă la esență. Cuvântul „cică” marchează
incertitudinea și atribuie cele spuse altor persoane, iar sintagma „era odată” plasează acțiunea într-un
timp îndepărtat, vag, nedeterminat. Formulele mediane, versificate, au două funcții: pe de o parte,
realizează trecerea de la o secvență narativă la alte, iar pe de altă parte, întrețin suspansul și asigură
păstrarea interesului cititorilor: „Și merg ei o zi, și merg două, și merg patruzeci și nouă”; „Dumnezeu
să ne ție, ca cuvântul din poveste, înainte mult mai este”. La sfârșit, formula finală închide simetric
textul marcând părăsirea spațiului fabulos al narațiunii și întoarcerea în lumea reală, pe un ton
dominat de note ironice și cu tentă socială: „Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine
se duce acolo, bea și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani, bea și mănâncă, iar cine nu, se uită și
rabdă.”
Ca un basm popular tipic, „Povestea lui Harap-Alb” debutează printr-o situație de echilibru și
urmărește destinul unui personaj surprins în toate etapele drumului său inițiatic. Fiul cel mic al
Craiului, care la început nu are nume, străbate un traseu existențial menit să-l transforme într-un
împărat bun, înțelept, tolerant și modest. Situația de echilibru este răsturnată prin „cartea” primită de
Crai de la fratele său, Împăratul Verde, care, având doar fete, are nevoie de un moștenitor la tron.
Proba curajului, la care sunt supuși feciorii dezvăluie reacții neașteptate: în fața eșecului celor doi
băieți mai mari, Craiul se poartă ca un tată de familie dezamăgit și-i ceartă cu asprime. Fiul cel mic se
simte rușinat de cearta tatălui: „lovit fiind în adâncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale tatălui
său”. Ieșind în grădină, este supus la prima probă a existenței sale: recunoașterea esenței ascunse
dincolo de aparențe. Tot acum tânărul dezvăluie principala sa trăsătură de caracter – bunătatea
sufletului, care îi va atrage permanent ajutorul celorlalți.
Pe tot parcursul basmului, Harap-Alb eșuează în mod repetat la proba aparențelor și a esenței,
dovedind că este, de fapt, un tânăr adolescent care, aflat pe drumul maturizării sale, trebuie să învețe
din propriile greșeli. Alegerea calului și confruntarea cu tatăl deghizat în piele de urs sunt alte
momente în care personajul este pus față în față cu situații dificile cărora trebuie să le găsească o
rezolvare. De asemenea, întâlnirea cu Spânul, urmând după rătăcirea în pădurea-labirint devin
evenimente semnificative din evoluția personajului, când el cunoaște alte medii sociale, cu același
scop, și anume, să demonstreze că este capabil să devină împărat.
Străbătându-și traseul labirintic, Harap Alb se confruntă cu mai multe tipuri de rău. Mai întâi, el
www.rs.
trebuie să învingă obișnuita neputință a omului de a săvârși fapte eroice, de a stăpâni timpul și spațiul,
www.rs.
apoi viclenia lumii, reprezentată de omul spân și forțele naturii potrivnice întruchipate de urs, cerb și
de ființa demonică a Împăratului Roș. Spânul este omul rău în general, viclean, ființă primară,
imperfectă, care nutrește ambiții de mărire și reușește prin șantaj să devină stăpânul lui Harap Alb. De
asemenea, Spânul poate simboliza unul sau mai multe sau chiar toate păcatele din sufletul eroului,
precum: egoismul, ura, ignoranța, dorința. Printr-o perspectivă inversată, Spânul poate fi considerat
nu cel care îi vrea răul lui Harap Alb ci, dimpotrivă, cel care joacă rolul inițiatorului, al spiritului
strămoșilor care-l determină pe tânărul supus inițierii să caute în sine însuși resursele pentru a reuși.
Aventurile lui Harap-Alb sunt povestite de Creangă într-un limbaj care evidențiază caracterul cult
al basmului. Astfel, arta povestirii se caracterizează prin: ritmul rapid, rezultat din eliminarea
explicațiilor, a descrierilor sau a digresiunilor, prin amănunte semnificative care particularizează
acțiunea și personajele, prin acțiune dramatizată cu ajutorul dialogului. Abundența detaliilor specifice
nuanțează viața sufletească a personajelor, în felul acesta Creangă oferă relief deosebit scrierii sale. În
plus, fantasticul umanizat și localizat reprezintă o altă caracteristică a basmului cult. Personajele
fabuloase supranaturale ale basmului se comportă în general ca oamenii, însă cele imaginate de
Creangă nu sunt niște scheme convenționale și abstracte, ci au un comportament, gesturi, o psihologie
și o mentalitate și un limbaj care amintesc de o lume concretă, țărănească, humuleșteană. În această
lume, nota comică este determinantă și este realizată prin exprimare mucalită, porecle și apelative
caricaturale, ironie și zeflemisire, diminutive cu valoare augmentativă, caracterizări pitorești, citate cu
expresii și vorbe de duh. Vorbele de duh, alături de proverbe și zicători, demonstrează erudiția
paremiologică a naratorului și așază întâmplările în perspectiva unui umanism popular și a unei
morale „clasicizate” de tradiție.
Din punctul de vedere al limbajului, stilul lui Creangă se remarcă printr-un vocabular specific,
alcătuit din cuvinte populare și regionalisme, prin folosirea din abundență a expresiilor și locuțiunilor,
aspect care creează un relief unic al frazei, prin limbaj afectiv (realizat prin prezența interjecțiilor, a
exclamațiilor și a dativului etic), prin economie de mijloace și prin oralitate. Deși scrise, frazele lui
Creangă lasă impresia că sunt spuse, impresia obținută prin prezența expresiilor onomatopeice, a
verbelor imitative și a interjecțiilor, prin mulțimea expresiilor narative tipice (și odată, în sfârșit, după
aceea); prin întrebări și construcții exclamative, prin înserarea în text de fraze ritmate sau versuri
populare.
În ansamblu, basmul lui Ion Creangă reprezintă o sintagmă, o construcție perfect închegată în care
elemente ale realității se îmbină cu elemente fantastice fabuloase. Mezinul Craiului, protagonist al
textului, dovedește că va fi un bun suveran numai după ce străbate un drum inițiatic și ajunge să
cunoască lumea și pe el însuși. Trecerea lui prin încercări dificile conturează sensul didactic și
moralizator al basmului care, oferă, astfel, un model pentru generații de-a rândul.
www.rs.
Matematică
www.rs.
Teste rezolvate de matematică clasa a XI-a
Pregătire pentru Bacalaureat – Specializarea Matematică – Informatică
Testul nr. 1
SUBIECTUL I (30 puncte)
5p1. Determinați numărul real 𝑥 știind că numerele 2020, 𝑥 și 2022 sunt în progresie aritmetică.
5p2. Se consideră funcția ƒ: ℝ → ℝ, ƒ(𝑥) = 𝑥 + 𝑎, 𝑎 ∈ ℝ. Determinați numărul real 𝑎 pentru care (ƒ ∘ ƒ)(𝑥)
5p 3. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 2𝑥−3 = √2.
5p4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două
cifre, produsul cifrelor să fie mai mare decât 51.
5p5. Determinați numerele reale 𝑎 și 𝑏 știind că, în reperul cartezian 𝑥𝑂𝑦 , punctul de intersecție a dreptelor
5p 𝑠i𝑛 2𝑥 1 , pentru orice 𝑥 ∈ (0, 𝜋).

6. Demonstrați că =
1+𝑐𝑜𝑠2𝑥𝑐𝑡g𝑥 2

1. În mulțimea S3 a permutărilor de 3 elemente, se consideră permutarea: 𝜎 = (1 2 3)
3 1 2
5p 5pSă
5pse verifice dacă permutarea este pară
Să se calculeze 𝜎2022
Să se rezolve ecuația 𝑥2 = 𝜎 𝑐𝑢 𝑥 ∈ S3.
0 0 0 1 00
2. Se consideră matricea 𝐴(𝑥) = (𝑥 0 0) , 𝐴 ∈ 𝑀3(ℝ), și 𝑚𝑎𝑡𝑟i𝑐𝑒𝑎 𝖿3 = (0 10)
𝑥 𝑥 0 0 01
5p 5pa)5pSă se calculeze 𝐴(1)2021.
b) Să se calculeze determinantul matricei 𝖿3 + 𝐴(1) + 𝐴(1)𝑡.
c) Dacă 𝐵(𝑥) = 𝐴(𝑥) + 𝖿3, să se calculeze 𝐵(1) + 𝐵(2) + ⋯ + 𝐵(2021).
SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

1. S Se consideră șirul (𝑥𝑛)𝑛∈ℕ , definit astfel: 𝑥0 =√2, 𝑥𝑛 = √2 + 𝑥𝑛−1, ∀𝑛 ≥ 1
5pa) Să se studieze mărginirea.
5pb) Să se studieze monotonia.

5pc) Să se studieze convergența și să se calculeze limita.
2021𝑥+1 − 3, 𝑥 ≤ −1
2. Se consideră funcția ƒ: ℝ → ℝ, ƒ (𝑥 ) = { 3 , 𝑎 ∈ ℝ.
2𝑥 + ( 𝑎 − 3) 𝑥 − 4, 𝑥 > −1
5p 5pa)
5pDeterminați numărul real 𝑎 pentru care funcția este continuă în 𝑥 = −1.
b) Să se rezolve ecuația ƒ(𝑥) = −2, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑥 ≤ −1.
c) Să se calculeze lim ƒ(𝑥+1), pentru a=3.
𝑥→∞ ƒ(𝑥)
SUCCES!
SUGESTIE
DE REZOLVARE
- 58 -
Testul nr. 1
SUBIECTUL I (30 puncte)
1. Condiția ca trei numere reale să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice: 𝑥 =
2020+2022
⇒ 2𝑥 = 4042 ⇒ 𝑥 = 2021.
2
2. (ƒ ∘ ƒ)(𝑥) = 𝑥 + 2020 ⇒ ƒ(ƒ(𝑥)) = 𝑥 + 2020 ⇒ ƒ(𝑥) + 𝑎 = 𝑥 + 2020 ⇒ (𝑥 + 𝑎) +

𝑎 = 𝑥 + 2020 ⇒ 2𝑎 = 2020 ⇒ 𝑎 = 1010.
1 1 1 7
3. 2𝑥−3 = √2 ⇒ 2𝑥−3 = 22 ⇒ 𝑥 − 3 = ⇒ 𝑥 = 3 + ⇒ 𝑥 =
2 2 2
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri
posibile.
Numerele naturale de două cifre care au produsul cifrelor mai mare decât 51 sunt: 69,
78, 79, 87, 88, 89, 96, 97, 98, 99. Deci avem 10 cazuri favorabile.
𝑛𝑟. 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟i ƒ𝑎𝑣𝑜𝑟𝑎𝑏i𝑙𝑒 10 1
Probabilitatea este: 𝑝 = = =
𝑛𝑟. 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟i 𝑝𝑜𝑠i𝑏i𝑙𝑒 90 9
5. Deoarece 𝐴(𝑎, 2) este punctul de intersecție al celor două drepte, coordonatele

punctului verifică cele două ecuații. Se formează sistemul:
𝑎 − (𝑎 + 1010) × 2 + 2021 = 0 𝑎 − 2𝑎 − 2020 + 2021 = 0
{ ⇒{ ⇒
−𝑎 +𝑎1+=𝑏0× 2 − 5 = 0 𝑎 = 1 𝑎 𝑎=+12𝑏 − 5 = 0
{ ⇒{ ⇒{ ⇒{
𝑎=1
𝑎 + 2𝑏 − 5 = 0 𝑏 = (5 − 𝑎)/2 𝑏 = (5 − 1)/2 𝑏=2
1 𝜋 2×𝑠i𝑛𝑥×𝑐𝑜𝑠𝑥
6. 𝑠i𝑛 2𝑥
= , pentru orice 𝑥 ∈ (0, ) ⇔ =
1+𝑐𝑜𝑠2𝑥 𝑐𝑡g𝑥 2 ((𝑐𝑜𝑠𝑥) 2 2 2 2
1 𝜋 2×𝑠i𝑛𝑥×𝑐𝑜𝑠𝑥 𝑠i𝑛𝑥 +(𝑠i𝑛𝑥) )+((𝑐𝑜𝑠𝑥) −(𝑠i𝑛𝑥)𝜋 ) 𝑠i𝑛𝑥
𝑐𝑜𝑠𝑥 pentru orice 𝑥 ∈ (0, ) ⇔ = pentru orice 𝑥 ∈ (0, ) ⇔ =
2 2×(𝑐𝑜𝑠𝑥)2 𝑐𝑜𝑠𝑥 2 𝑐𝑜𝑠𝑥
𝑠i𝑛𝑥
𝑠i𝑛𝑥 𝜋
pentru orice 𝑥 ∈ (0, ) Adevărat.
𝑐𝑜𝑠𝑥 2

1. a) Perechea (i, j) se numeste inversiune a permutării 𝜎 dacă 𝜎(i) > 𝜎(j). Numărul
inversiunilor îl notăm 𝑚(𝜎).
𝑚(𝜎) = 1 + 1 = 2, s(𝜎) = (−1)𝑚(𝜎) = (−1)2 = 1, 𝑑𝑒𝑐i 𝜎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑢𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑎𝑟ă.
1 2 3 1 2 3
b) 𝜎2 = 𝜎 ∘ 𝜎 = ( )=( ), 𝜎3 = 𝜎2 ∘ 𝜎 =
𝜎(𝜎(1)) 𝜎(𝜎(2)) 𝜎(𝜎(3)) 2 3 1
1 2 3
( ) = 𝑒, 𝜎2022 = (𝜎3)674 = 𝑒674 = 𝑒.
1 2 3
1 2 3
c) Dacă 𝑥 ∈ S3 ar fi o permutare impară, atunci 𝑥2 = 𝑒. Deci 𝑥 = 𝜎2 = ( )
2 3 1
2. a) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
𝐴(1)2 = (0 0 0) , 𝐴(1)3 = (0 0 0) . 𝐷𝑒𝑐i 𝐴(1)2021 = (0 0 0)
1 0 0 0 0 0 0 0 0
b) 1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1
𝖿3 + 𝐴(1) + 𝐴(1)𝑡 = (0 1 0) + (1 0 0) + ( 0 0 1) = ( 1 1 1)
0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1
Determinantul matricei este egal cu 0.
c)
0 0 0 1 0 0 1 0 0
( ) ( )
𝐵 𝑥 = 𝐴 𝑥 + 𝖿3 = (𝑥 0 0) + (0 1 0) = (𝑥 1 0)
𝑥 𝑥 0 0 0 1 𝑥 𝑥 1
2021×(2021+1) 2021×2022
1+2+...+2021= = = 2021 × 1011 = 2043231
2 2
1 0 0 1 0 0
( ) ( ) ( )
𝐵 1 + 𝐵 2 + ⋯ + 𝐵 2021 = 1 1 0 + 2 1 0) + ⋯ +
( ) (
1 1 1 2 2 1
1 0 0 2021 0 0
(2021 1 0) = (2043231 2021 0 )
2021 2021 1 2043231 2043231 2021
SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

1. a) Observăm că 𝑥0, 𝑥1 ∈ (0,2). Demonstrăm prin inducție propoziția:
𝑃(𝑛): 0 < 𝑥𝑛 < 2, ∀𝑛 ∈ ℕ
Etapa de verificare: 𝑃(0): 0 < 𝑥0 < 2, afirmația este adevărată.
Etapa de demonstrație:𝑃(𝑛) ⇒ 𝑃(𝑛 + 1)
𝑃(𝑛 + 1): 0 < 𝑥𝑛+1 < 2 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎ƒi𝑟𝑚𝑎ți𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢i𝑒 𝑑𝑒𝑚𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡ă,
î𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑑iții𝑙𝑒 î𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑃(𝑛) 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑑𝑒𝑣ă𝑟𝑎𝑡ă.
0 < 𝑥𝑛+1 < 2 se scrie cu ajutorul relației de recurență 0 < √2 + 𝑥𝑛 < 2
Cum 𝑃(𝑛) 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑑𝑒𝑣ă𝑟𝑎𝑡ă 𝑜𝑏ți𝑛𝑒𝑚 0 < √2 + 𝑥𝑛 < √2 + 2 < √4 = 2
Deci 𝑃(𝑛) 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑑𝑒𝑣ă𝑟𝑎𝑡ă ∀𝑛 ∈ ℕ, 𝑛 ≥ 1, ⇒ și𝑟𝑢𝑙 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑚ă𝑟𝑔i𝑛i𝑡.
b) Avem 𝑥𝑛 ≤ 𝑥𝑛+1 ⇔ 𝑥𝑛 ≤ √2 + 𝑥𝑛 ⇔ 𝑥2 ≤ 2 + 𝑥𝑛 ⇔ 𝑥2 − 𝑥𝑛 − 2 ≤ 0 ⇔ (𝑥2 −
1) −
𝑛 𝑛 𝑛
(𝑥𝑛 + 1) ≤ 0 ⇔ (𝑥𝑛 + 1)(𝑥𝑛 − 1 − 1) ⇔ (𝑥𝑛 + 1)(𝑥𝑛 − 2) ≤ 0, adevarat deoarece 0 <
𝑥𝑛 < 2, ∀𝑛 ∈ ℕ. Deci șirul este monoton crescător.
c) Conform rezultatelor de la a) și b), șirul este monoton crescător și mărginit superior. Deci
șirul este convergent. Fie 𝑙 limita șirului.
𝑥𝑛+1 ≤ √2 + 𝑥𝑛, 𝑡𝑟𝑒𝑐â𝑛𝑑 𝑙𝑎 𝑙i𝑚i𝑡ă ⇔ 𝑙 ≤ √2 + 𝑙 ⇔ 𝑙2 − 𝑙 − 2 = 0, 𝑙1 =
−1(𝑛𝑢 𝑐𝑜𝑛𝑣i𝑛𝑒) și 𝑙2 = 2(𝑙i𝑚i𝑡𝑎 și𝑟𝑢𝑙𝑢i)
2. a) Funcția este continuă în 𝑥 = −1, lim (2021 − 3) = lim (2𝑥 + (𝑎 − 3)𝑥 − 4) =

𝑥+1 3
𝑥→−1 𝑥→−1
𝑥<−1 𝑥>−1
ƒ(−1) ⇔ −2 = −3 − 𝑎 = −2 ⇔ 𝑎 = −1.
b) ƒ(𝑥) = −2, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑥 ≤ −1 ⇔ 2021𝑥+1 − 3 = −2 ⇔ 2021𝑥+1 = 1 ⇔ 𝑥 + 1 = 0 ⇔

𝑥 = −1.
6 6 2
2(𝑥+1)3 −4 2𝑥 3 +6𝑥 2+6𝑥−2 𝑥 3(2+ + 2 − 3 )
c) ƒ(𝑥+1) 𝑥 2
lim = lim = lim = lim 𝑥 𝑥
4 = = 1.
𝑥→∞ ƒ(𝑥) 𝑥→∞ 2𝑥3−4 𝑥→∞ 2𝑥3−4 𝑥→∞ 𝑥3(2− 3) 2
𝑥
Clasa a XII-a
Profil real
www.rs.ro
Teste
Limba română
www.rs.ro
Teste rezolvate la limba și literatura română Profil real
Testul nr. 1
Citeşte cu atenţie textul următor:

„Cărţile ne seamănă. Uneori faima le precede, iar atunci când le cunoaştem îndeaproape ne dezamă-
gesc. Alteori descoperim că gura lumii le nedreptăţeşte îngrozitor. Ne enervează de la un capăt la
altul, le socotim proaste, ticăloase sau sunt o bucurie repetată la fiecare dintre întâlnirile pe care le
avem cu ele. Descoperim, contrariaţi, că, la fel ca oamenii, se schimbă, fac riduri. Sau par să fi
descoperit un elixir al tinereţii şi noi suntem cei care îmbătrânim mult înaintea lor. Au urmaşi, unul
sau mai mulţi. N-au urmaşi. Dacă există, urmaşii sunt neapărat aşa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai
aşteptat să fie din aşa părinţi de seamă.”
(Ioana Pârvulescu – Întoarcere în secolul XXI)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul expresiei „gura lumii” din text. 6 puncte
2. Indică motivul pentru care autoarea consideră că, la fel ca oamenii, „cărţile
se schimbă.” 6 puncte
3. Menţionează două epitete pe care autoarea le acordă cărţilor. 6 puncte
4. Precizează sensul afirmaţiei „… par să fi descoperit un elixir al tinereţii.” 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, ideea conţinută în secvenţa „Dacă există,
urmaşii sunt neapărat aşa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai aşteptat să fie din
aşa părinţi de seamă.” 6 puncte
Notă: Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi ideea că lectura cărţilor
ne poate transforma existenţa, valorificând informaţiile din fragmentul extras din Întoarcere în
secolul XXI de Ioana Pârvulescu. 20 de puncte
În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea
unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), asezarea în pagină,
lizibilitatea. 6 puncte
Notă!
În elaborarea răspunsului te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
este facultativă.
www.rs.ro
Profil real Teste rezolvate la limba și literatura română
Prezintă, într-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două
trăsături ale ideologiei pașoptiste:
„Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în
nemișcare, N-auziţi prin somnul vostru acel glas
triumfător, Ce se-nalţă pân’ la ceruri din a lumii
deșteptare, Ca o lungă salutare
Cătr-un falnic viitor?
Nu simţiţi inima voastră că tresare și se bate?
Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt și românesc
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
Ce pătrunde și răzbate
Orice suflet
omenesc?”
(Vasile Alecsandri, Deșteptarea României)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcție

a unui personaj dintr-un text narativ, aparţinând lui Ioan Slavici.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte o scenă/secvenţă comentată;
– analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale textului narativ ales, semnifi-
cative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflicte, modalităţi de caracterizare,
limbaj.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere,
cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare
– 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea
în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum
400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Rezolvări
clasa a XII-a
Profil real
www.rs.
www.rs.ro
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
A.
1. Expresia „Gura lumii“ se referă la opinia generală şi la prejudecăţile comune, în legătură cu un
subiect.
2. În viziunea autoarei, cărţile îşi pierd prospeţimea, se demodează şi nu mai prezintă niciun
interes pentru cititori.
3. „Le socotim proaste, ticăloase…“
4. Textul dezvoltă o personificare amplă, în cadrul căreia cărţile obţin însuşiri umane; în acest
context, cărţile care îşi menţin tinereţea sunt cele care se dovedesc incitante pentru cititori,
devenind repere clasice, odată cu trecerea timpului.
5. Pledoaria ludică a autoarei construieşte ideea analogiei dintre oameni şi cărţi; cărţile sunt însu-
fleţite, se comportă şi reacţionează asemenea oamenilor; cărţile au urmaşi, dezvoltă o dinastie.
Afirmaţia, uşor glumeaţă, susţine ideea că operele valoroase au continuări, fie prin multiplicarea
numărului de volume, fie prin reluarea temelor, personajelor, ideilor în cărţile aceluiaşi autor. O
carte valoroasă nu poate avea decât un urmaş de aceeaşi factură, după modelul omului cu
însuşiri alese care-şi doreşte ca urmaşii săi să-l întreacă în calităţi.
B.
Lectura cărţilor se dovedeşte benefică pentru existenţa noastră.
Eu consider că lectura reprezintă o activitate care ne face viaţa mai frumoasă. Cărţile se dovedesc
însoţitori şi prieteni statornici de-a lungul existenţei noastre. Ele ne devin atât de familiare, încât obţin
atribute umane şi apropierea lor de fiinţele vii nu pare o analogie exagerată. Autoarea textului susţine
într-o pledoarie emoționantă în favoarea cărţilor, umanizarea lor. Cărţile pot fi demodate sau
proaspete, amuzante sau enervante, unele au urmaşi, altele fac riduri etc. Autoarea conchide că
operele au o viaţă a lor, limitată sau de durată, dar care se interferează cu existenţa umană.
În primul rând, cărţile au o valoare documentară. Ele transmit, în avangarda sau în descendenţa iz-
voarelor istorice, informații despre epoci, ani sau popoare disparate. Imaginea Troiei învinse de ahei
se păstrează în memorie datorită, în primul rând, epopeii lui Homer, după cum Odiseea, care relatează
pe- ripeţiile interpretului Ulisem rămâne mai viu în memorie, decât din documentele istorice.
În al doilea rând, răgazul cotidian al lecturii se dovedeşte şi poate fi un moment de sărbătoare, care
eludează monotonia ritualului de activități zilnice. Prin dorinţa de lectură, confirmăm spusele lui
Miron Costin: „că nu este zăbavă alta mai frumoasă decat cetitul cărţilor“.
Lectura cărţilor suspendă curgerea monotonă a timpului, ele sunt „timp concentrat” şi lectura lor
re- prezintă un izvor de regenerare sufletească şi spirituală. Este un loc comun faptul că cititorii
pasionaţi devin mai inteligenţi. Prin lectură avem acces la umanitatea personajelor, cu care ajungem să
empatizăm. Altruismul, perseverenţa, curajul sunt conţinuturi caracteriale pe care ni le transmite
lectura cărţilor.
www.rs.
Profil realrezolvate la limba și literatura
Teste Teste rezolvate la limba și literatura română
Profil
Cărţile definesc trăsăturile umane, prin lupta pe care o duc personajele. Moby Dick ne vorbeşte
despre provocarea ambiţiei, care conduce personajul până la sacrificiul de sine, în timp ce Robinson
Crusoe confirmă certitudinea curajului uman, în lupta cu vitregiile existenţei; sunt două dintre cărţile
care, pa- rafrazând vorbele autoarei, „au descoperit un elixir al tinereţii”.
În concluzie, cărţile sunt semnele spiritului uman care ne transformă şi ne îmbogăţesc existenţa.
SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic integrează, în spiritul ideologiei paşoptiste, tema libertăţii poporului şi a mesianis-
mului poetului. Funcţia retorică a textului este redată prin utilizarea interogaţiei şi a invocaţiei
retorice. Poetul îşi cheamă conaţionalii la lupta pentru câştigarea libertăţii şi construirea unui viitor
„falnic”. Lupta pentru libertatea poporului este o temă frecventă în ideologia primei jumătăţi a
secolului al XIX-lea şi este sugerată prin intermediul versurilor: „Nu simţiţi în pieptul vostru un dor
sfânt şi româ- nesc/La cel glas de înviere, la cel glas de libertate…” din finalul textului. Versurile
textului relevă rolul mesianic al poetului, care recurge la strategii oratorice pentru a-şi impresiona
contemporanii şi pentru a-i determina să schimbe societatea.
SUBIECTUL al III-LEA
Ghiţă
Moara cu noroc de Ioan Slavici
Ioan Slavici este unul dintre cei patru scriitori clasici români care s-au remarcat în secolul al XIX-
lea, prin inaugurarea romanului realist obiectiv, cu profil psihologic. Literatura lui Slavici descrie per-
sonaje complexe, dominate de conflicte puternice, pe fondul modificărilor pe care le aduce
capitalismul în societatea tradiţională rurală.
Nuvela Moara cu noroc este o creaţie literară care se înscrie în formula realismului cu influenţe
psihologice şi este considerată o capodoperă a speciei: „o nuvelă solidă, cu aspect de
roman“. (G. Călinescu). Nuvela a fost publicată în volumul Novele din popor din 1881.
Protagonistul nuvelei este Ghiţă, un personaj complex a cărui personalitate se schimbă, pe
parcursul nuvelei, transformându-se dintr-un om onest într-un cârciumar care trăieşte cu obsesia
banilor şi comite fapte grave, culminând cu crima, în numele acestei obsesii.
Iniţial, el este un tânăr cizmar dintr-un sat ardelean, care este interesat să progreseze pe plan social
şi îşi propune să ia în arendă cârciuma de la moara cu noroc, urmând să-și deschidă, mai târziu, cu
banii obţinuţi, un atelier de cizmărie cu câteva calfe. Planul pe care-l prezintă familiei o face pe
bătrână, soacra lui Ghiţă, să fie rezervată, fiind credincioasă principiului că omul trebuie să fie
mulţumit cu sărăcia lui. Ghiţă se dovedește, însă, hotărât şi se mută cu familia la Moara cu noroc, un
loc privilegiat, dar cu rezonanţă negativă.
Ghiţă se dovedeşte întreprinzător, harnic şi priceput în ocupaţia de cârciumar, previziunile sale se

adeveresc şi el ajunge să câştige mai bine. Dar echilibrul sufletesc al personajului se ruinează în mo-
mentul în care la cârciumă îşi face apariţia Lică Sămădăul, şeful porcarilor care îi impune să-i fie
partener
www.rs.
în afaceri, devenindu-i iscoadă. Intimidat de prezenţa autoritară a lui Lică, Ghiţă acceptă, mai ales că
vede în acest pact un prilej de a se îmbogăţi mai repede. Ghiţă dă dovadă de caracter slab în
confruntarea cu porcarul. Personajele sunt în opoziţie: Lică este ferm şi autoritar, Ghiţă se dovedește
slab şi uşor de stăpânit.
Ghiţă trăieşte un puternic conflict interior, fiind scindat între dorinţa de a redeveni om cinstit şi
obsesia pentru bani, cea din urmă împlinindu-se numai prin tovărăşia cu Lică. Lupta interioară se
răsfrânge în exterior, prin faptul că trăiește stări sufletești contradictorii şi prin reacţiile agresive faţă
de cei dragi. Măcinat de obsesia pecuniară, Ghiţă se transformă dintr-un om optimist și vesel într-o
persoană ursuză, irascibilă, care trece rapid de la o stare sufletească la alta: „se aprindea pentru orişice
lucru din nimic, nu mai zâmbea ca mai nainte, ci râdea cu hohot, încât îţi venea să te sperii de el”.
Curând, personajul ajunge să regrete că are familie, care îl împiedică în planurile sale. El se
dezumanizează treptat şi comite gesturi care ies din sfera raţionalului. De exemplu, îşi îndeamnă soţia
să joace cu Lică, folo- sindu-se de ea, în scop egoist, ca să păstreze prietenia cu Lică. Ghiţă se lasă şi
mai mult influenţat de Lică atunci când depune mărturie în favoarea lui şi se face vinovat de sperjur.
În încercarea de a se rea- bilita moral, se împrieteneşte cu jandarmul Pintea căruia intenţionează să i-l
predea pe Lică. Este și aici duplicitar, pentru că nu vrea să piardă avantajul tovărășiei cu Lică.
Personajul conştientizează că se supune unui instinct care-l domină şi trăieşte remuşcările faptelor
sale, mai ales când se gândește la soarta copiilor săi, care nu vor avea amintirea unui părinte cinstit,
moral.
Dezumanizarea personajului este definitivă în momentul în care îşi ucide soţia, care-l înșelase.
Este la rândul lui ucis şi moartea lui este văzută ca o pedeapsă pentru abaterea de la codul moral.
Personajul este caracterizat indirect, prin intermediul faptelor, vorbelor, atitudinlor sale. La început
naratorul îl prezintă drept un „om harnic şi sârguitor”, pentru ca mai târziu să devină „ursuz” şi „pus
pe gânduri”. Personajul se dovedeşte lacom: „Vedea banii grămadă înaintea sa şi i se împăinjeneau,
parcă ochii.”
În relaţia cu Lică, Ghiţă se dovedeşte vulnerabil şi lipsit de curaj cu atât mai mult cu cât celălalt îi
observă slăbiciunea pentru bani. Ana, soţia lui, de care el se înstrăinează pentru că este incapabil să-i
marturisească frământarile sufleteşti, ajunge să-l dispreţuiască, numindu-l „muiere în haine
bărbătești”.
Prin încercarea sa de a-şi schimba destinul, fiind nemulţumit cu ce avea deja, prin actul său de
hybris, care are consecinţe dramatice, Ghiţă devine un personaj tragic.
www.rs.
Teste rezolvate la limba și literatura Profil
Teste
Matematică
www.rs.
TEST 1 (M_mate-info)
−1+𝑥
1) Se consideră funcţia 𝑓 ∶ ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = . Calculaţi 𝑓(−3) ∙ 𝑓(−2) ∙ … ∙ 𝑓(3).
3
2) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log3(2𝑥 − 3955) = 4.
3) Să se rezolve în mulţimea numerelor întregi inecuaţia: 𝑥2 − 𝑥 − 10 < 2 .
4) Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea
3 3 3 3
M = { √1, √2, √3, … , √100} , acesta să fie iraţional.
5) Fie punctele 𝐴(−3, 0), 𝐵(0, −4). Să se calculeze modulul vectorului �𝐵�⃗ .
6) Se consideră triunghiul ABC cu 𝐵 = √3 , 𝐴𝐶 = √2 , 𝐵𝐶 = √6 . Să se calculeze cos 𝐵.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1 𝑙𝑔𝑥 0
1)
Se consideră matricele M (𝑥) = �0 1 0� , 𝑥 > 0.
0 0 𝑥
a) Să se calculeze det�𝑀(𝑥)� , ∀𝑥 > 0.
b) Să se arate că 𝑀(𝑥) ∙ 𝑀(𝑦) = 𝑀(𝑥𝑦), ∀𝑥, 𝑦 > 0.
c) Să se calculeze 𝑀(1) + 𝑀(2) + ⋯ + 𝑀(2018).
2)
Se consideră inelul (ℤ12, +, ∙ ).
a) Să se calculeze produsul elementelor inversabile în raport cu înmulţirea din inelul
(ℤ12, +, ∙ ).
b) Să se rezolve în inelul (ℤ12 , +, ∙ ) ecuaţia 4� 𝑥 + 2� = 6� .
c) Să se rezolve în inelul (ℤ12 𝑥 + 𝑦 = 2�

, +, ∙ ) sistemul � .
�2𝑥 + 3𝑦 =
5

𝑥2 + 𝑎, 𝑥≥0
1) Se consideră funcţia 𝑓 ∶ ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = �
2𝑥 + 2017, 𝑥 < 0 unde ∈ ℝ .
a) Să se determine 𝑎 ∈ ℝ astfel încât funcţia 𝑓 să fie continuă în 𝑥0 = 0.
b) Să searate că funcţia 𝑓′ este crescătoare pe (0; ∞), ∀𝑎 ∈ ℝ.
c) Să se calculeze lim𝑥→−∞((𝑓(𝑥) − 2017) ∙ 𝑥).
2) Se consideră funcţia 𝑓 ∶ [0,1] → ℝ, 𝑓(𝑥) = √𝑥 + 2.
a)
Să se calculeze ∫ 𝑓2 (𝑥)𝑑𝑥.
b)
Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa Ox şi
dreptele de ecuaţii 𝑥 = 0 şi 𝑥 = 1.
c)
Folosind
1
eventual faptul că √𝑥 + 2 ≤ √3 , ∀ 𝑥 ∈ [0,1], să se arate că
√3
∫ 𝑥2017𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤ .
0 2018
www.rs.
RENTROP & STRATON – Matematică. Teste rezolvate
-8-
www.rs.
Rezolvări Teste
Matematică
www.rs.
RENTROP & STRATON – Matematică. Teste rezolvate
Rezolvare Test 1 (M_mate-info)

−1+𝑥
1) 𝑓(𝑥) = 0 ⇒ = 0 ⇒ −1 + 𝑥 = 0 ⇒ 𝑥 = 1 ⇒ 𝑓(1) = 0 ⇒
3
𝑓(−3) ∙ 𝑓(−2) ∙ … ∙ 𝑓(1) ∙ 𝑓(2) ∙ 𝑓(3) = 0
2) Avem condiţia de existenţă : 2𝑥 − 3955 > 0 ⇒ 2𝑥 > 3955 ⇒ 𝑥 > 1977,5 ⇒
𝑥 ∈ (1977,5; ∞). Din log3(2𝑥 − 3955) = 4 ⇒ 2𝑥 − 3955 = 34 ⇒ 2𝑥 = 81 + 3955 ⇒
2𝑥 = 4036 ⇒ 𝑥 = 2018 ∈ (1977,5; ∞) ⇒ 𝑆 = {2018}.
3) 𝑥2 − 𝑥 − 10 < 2 ⇔ 𝑥2 − 𝑥 − 12 < 0. Ecuaţia 𝑥2 − 𝑥 − 12 = 0 are soluţiile
𝑥1 = −3 , 𝑥2 = 4. Din tabelul de semne obţinem ∈ (−3; 4) , cum

𝑥 ∈ ℤ ⇒ 𝑥 ∈ {−2; −1; 0; 1; 2; 3} ⇒ 𝑆 = {−2; −1; 0; 1; 2; 3}.
4) Cuburi perfecte mai mici decât 100 sunt: 13 = 1, 23 = 8, 33 = 27, 43 = 64. Deci din
3 3 3 3 3 3
mulţimea𝑀 = � √1, √2, … , √100�numere raţionale sunt 3√1 = 1, √8 = 2, √27 = 3, √64 =
4
(deci 4 numere raţionale) ⇒ cazuri favorabile vor fi 100 - 4=96 (numere iraţionale) .
𝑛𝑢𝑚ă𝑟 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑎𝑣𝑜𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒 96

𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 = = = 0,96 𝑠𝑎𝑢 96% .
𝑛𝑢𝑚ă𝑟 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒 100
5) �𝐴�𝐵�⃗ = (𝑥𝐵 − 𝑥𝐴 )𝚤⃗ + (𝑦𝐵 − 𝑦𝐴 )𝑗⃗ = 3𝚤⃗ − 4𝑗⃗ ⇒ � �𝐵�⃗� = �32 + (−4)2 = √25 =
5.
𝐴𝐵2+𝐵𝐶2−𝐴𝐶2 3+6−2 7
6) Din teorema cosinusului cos 𝐵 = = = 7√2
= .
2∙𝐴𝐵∙𝐵𝐶 2∙√3∙√6 6 √2 12
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1 𝑙𝑔𝑥 0
1)
a)det�𝑀(𝑥)� = �0 1 0� = 1 ∙ 1 ∙ 𝑥 = 𝑥 (ceilalţi termeni ai dezvoltării sunt toţi nuli)
0 0 𝑥
1 𝑙𝑔𝑥 0 1 𝑙𝑔𝑦 0 1 𝑙𝑔𝑥 + 𝑙𝑔𝑦 0
b) 𝑀 𝑥 ∙ 𝑀 𝑦 = �0
( ) ( ) 1 0� ∙ �0 1 0� = �0 1 0�=
0 0 𝑥 0 0 0 0 𝑥𝑦
1 𝑙𝑔𝑥𝑦 𝑦
0
�0 1 0 � = 𝑀(𝑥𝑦), ∀ 𝑥, 𝑦 > 0.
0 0 𝑥𝑦
1 𝑙𝑔1 0 1 𝑙𝑔2 0
c) 𝑀 1 + 𝑀 2 + ⋯ + 𝑀 2018 = �0
( ) ( ) ( ) 1 0 � + �0 1 0� + ⋯ +
0 0 0 0 2
1 𝑙𝑔2018 0 1
�0 1 0 �=
0 0 2018
www.rs.
RENTROP & STRATON – Matematică. Teste rezolvate bacalaureat
�1 �+�1�+��⋯�+��1 𝑙𝑔1 + 𝑙𝑔2 + ⋯ + 𝑙𝑔2018 0

𝑑𝑒 2018 𝑜𝑟𝑖
⎛ 0 �1 0 ⎞=
�+�1�+��⋯�+��1
𝑑𝑒 2018 𝑜𝑟𝑖
𝗁 0 0 1 + 2 + ⋯ + 2018⎠
2018 lg(1 ∙ 2 ∙ … ∙ 2018) 0 2018 lg(2018!) 0
� 0 2018 �=� 0 2018 0 �.
0
2018∙2019 2018∙2019
0 0 2 0 0 2
2)
a) Mulţimea elementelor inversabile este: 𝑈(ℤ12 ) = {1� , 5� , 7� , 1�1} (un element 𝑎� este
inversabil în ℤ12 ⇔ (𝑎, 12) = 1 )⇒ 1� ∙ 5� ∙ 7� ∙ 1�1 = 1� .
b) 4� 𝑥 + 2� = 6� , 𝑥 ∈ ℤ12 ⇔ 4� 𝑥 + 2� + 1�0 = - 4� 𝑥 = 4� ⇒ 𝑥 ∈ {1� , 4� , 7� , 1�0}.

6� + 1�0
𝑥 + 𝑦 = 2�
c) � 2� 𝑥 + 3� 𝑦 . Pentru a reduce necunoscuta y înmulţim prima ecuaţie cu −3� = 1�2 − 3 =
= 5� 9�
în ℤ12 𝑥+𝑦 = 9� 𝑥 + 9� 𝑦 = 6�
-� adunând cele două ecuaţii obţinem 1�1𝑥 = 1�1 ⇒
2�
� 2� 𝑥 + 3� 𝑦 = 5�
� + 3𝑦 =
2𝑥
5
𝑥 ∈ {1� } . Pentru 𝑥 = 1� prima ecuaţie din sistem devine 1� + 𝑦 = 2� ⇒ 𝑦 = 1� (1)
Pentru 𝑥 = 1� a doua ecuaţie din sistem devine 2� + 3� 𝑦 = 5� ⇒ 3� 𝑦 = 3� ⇒ 𝑦 ∈ {1� , 5� , 9� }

(2)
Din (1) şi (2) ⇒ soluţia sistemului este 𝑆 = {(1� , 1� )}.
1) a) f este continuă în 𝑥0 = 0 ⇔ 𝑙𝑠(0) = 𝑙𝑑(0) = 𝑓(0).

𝑙𝑠(0) = lim 𝑓(𝑥) = lim(2𝑥 + 2017) = 2018 ; 𝑙𝑑(0) = lim 𝑓(𝑥) = lim(𝑥2 + 𝑎) = 𝑎 ;
𝑥→0 𝑥→0 𝑥→0 𝑥→0
𝑥<0 𝑥<0 𝑥>0 𝑥>0
𝑓(0) = 𝑎 ⇒ 𝑎 = 2018
c) Pentru 𝑥 > 0 ⇒ 𝑓′(𝑥) = (𝑥2 + 𝑎)′ = 2𝑥 ⇒ 𝑓"(𝑥) = (2𝑥)′ = 2 > 0, ∀𝑥 >

0, ∀𝑎 ∈ ℝ ⇒
𝑓′ este crescătoare pe (0; ∞), ∀𝑎 ∈ ℝ

c) lim 𝑥
((𝑓(𝑥) − 2017) ∙ 𝑥) = lim (2𝑥 ∙ 𝑥) = lim = 0.
𝑥→−∞ 𝑥→−∞ 2
−𝑥
𝑥→−∞
2 𝑥2
2) a)∫ 𝑓2 (𝑥)𝑑𝑥 = ∫ √𝑥 + 2 𝑑𝑥 = ∫(𝑥 + 2)𝑑𝑥 = + 2𝑥 + 𝐶.
2
1
b) 𝐴 = ∫ |𝑓(𝑥)|𝑑𝑥 . Cum 𝑓(𝑥) = √𝑥 + 2 > 0, ∀𝑥 ∈ [0,1] ⇒ |𝑓(𝑥)| = 𝑓(𝑥) pentru
0
www.rs.
RENTROP
1
& STRATON
1
– Matematică.
1
Teste rezolvate
1 1
1
(𝑥+2)2+1 1
𝑥 ∈ [0,1] ⇒ 𝐴 = ∫0 |𝑓(𝑥)|𝑑𝑥 = ∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = ∫0 √𝑥 + 2 𝑑𝑥 = ∫0 (𝑥 + 2)2 𝑑𝑥 1
+1 |0 =
= 2
2 6√3 4√2 6√3−4√2
( 𝑥 + 2) √ 𝑥 + 2 | 1 = − = .
3 0 3 3 3
www.rs.
0 1 1 1 1 0 1
4 4
∆𝑥= �−4 −1 5 � = 86; ∆𝑦= �3 −4 5 � = −28; ∆𝑧= �3 −1 −4� = −30
∆𝑥 −5 86−5 −1
43 ∆𝑦 28 0 14 −5 −1
∆𝑧 30 15 0 −543 14
−5 15
𝑥 = = − = − ; 𝑦 = = = ; 𝑧 = = = ⇒ 𝑆 = {(− ; ; )} .
∆ 34 17 ∆ 34 17 ∆ 34 17 17 17 17
2) a) 𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑥𝑦 + 2𝑥 + 2𝑦 + 2 = 𝑥(𝑦 + 2) + 2𝑦 + 4 − 2 = 𝑥(𝑦 + 2) + 2(𝑦 + 2) − 2 =
= (𝑦 + 2)(𝑥 + 2) − 2 ⇒ 𝑥 ∗ 𝑦 = (𝑥 + 2)(𝑦 + 2) − 2.
b) Fie e-elementul neutru al legii “*”⇒ 𝑥 ∗ 𝑒 = 𝑥 ⇒ 𝑥𝑒 + 2𝑥 + 2𝑒 + 2 = 𝑥 ⇒
𝑥(𝑒 + 2) + 2𝑒 + 2 = 𝑥 ⇒ 𝑒 + 2 = 1 ş𝑖 2𝑒 + 2 = 0 ⇒ 𝑒 = −1 (elementul neutru)
5
Fie y simetricul 𝑥 = − ⇒ − ∗ 𝑦 = −1 ⇒ �− + 2� (𝑦 + 2) − 2 = −1 ⇒
elementului 5 5 2
2 2
1 5
− (𝑦 + 2) = 1 ⇒ 𝑦 + 2 = −2 ⇒ 𝑦 = −4 (simetricul elementului − ) .
2 2
c) 𝑥 ∗ 𝑥 = (𝑥 + 2)(𝑥 + 2) − 2 = (𝑥 + 2)2 − 2
𝑥 ∗ 𝑥 ∗ 𝑥 = 𝑥 ∗ (𝑥 ∗ 𝑥) = 𝑥 ∗ [(𝑥 + 2)2 − 2] = (𝑥 + 2)[(𝑥 + 2)2 − 2 + 2] − 2 ⇒
𝑥 ∗ 𝑥 ∗ 𝑥 = (𝑥 + 2)3 − 2 ⇒ 𝑥 ∗ 𝑥 ∗ 𝑥 = 𝑥 ⇒ (𝑥 + 2)3 − 2 = 𝑥
⇒ (𝑥 + 2)3 − (𝑥 + 2) = 0 ⇒ (𝑥 + 2)[(𝑥 + 2)2 − 1] = 0
⇒ (𝑥 + 2)(𝑥 + 1)(𝑥 + 3) = 0 ⇒ 𝑆 = {−1; −2; −3}.
1) a) 𝑓′(𝑥) = 2018𝑥2017 − 2018 = 2018(𝑥2017 − 1).

b) Ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă 𝑥0 = 0 este :
𝒚 − 𝒚𝟎 = 𝒇′(𝒙𝟎)(𝒙 − 𝒙𝟎) , unde 𝑦0 = 𝑓(𝑥0) = 𝑓(0) = 02018 − 2018(0 − 1) = 2018,
𝑓′(𝑥0) = 𝑓′(0) = 2018(02017 − 1) = −2018 ⇒ 𝑦 − 𝑦0 = 𝑓′(𝑥0)(𝑥 − 𝑥0) ⇔
𝑦 − 2018 = −2018(𝑥 − 0) ⇔ 2018𝑥 + 𝑦 − 2018 = 0
c) 𝑓′(𝑥) = 2018𝑥2017 − 2018 ⇒ 𝑓"(𝑥) = 2018 ∙ 2017 ∙ 𝑥2016 ≥ 0, ∀𝑥 ∈ ℝ ⇒
f este convexă pe ℝ.
1
2) a ) 𝑓(𝑥) = 𝑥(𝐴+𝐵)+2𝐴
𝑥(𝑥+2) 𝐵 = ⇒ 𝑥(𝐴 + 𝐵) + 2𝐴 = 1 ⇒ 2𝐴 = 1 şi 𝐴 + 𝐵 = 0 ⇒
=
𝐴 + 𝑥+2 𝑥(𝑥+2)
𝑥
1
𝐴 = ,𝐵 =− 1 1 1 1 1 1 1
1 ⇒ 𝑓( 𝑥 ) = ⇒ ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = ∫ � 2 2
� 𝑑𝑥 = ∫ 𝑑𝑥 −
= 2
− 2
−
2 2 𝑥(𝑥+2) 𝑥 𝑥+2 𝑥 𝑥+2 2 𝑥
1 1 1 1 1 𝑥
∫ 𝑑𝑥 = ln 𝑥 − ln 𝑥 + 2 + 𝐶 = ln � � + 𝐶, 𝑥 ∈ (1; ∞). Deci o primitivă a funcţiei f
| | | |
2 𝑥+2 2 2 2 𝑥+2
1 𝑥
este 𝐹 ∶ (1; ∞) → ℝ, 𝐹( 𝑥) = ln � � + 𝐶.
2 𝑥+2
𝑥+1
b) 𝑔(𝑥) = (𝑥 + 1)𝑓(𝑥) = > 0, ∀𝑥 ∈ (1; ∞) ⇒ |𝑔(𝑥)| = 𝑔(𝑥).
𝑥2+2𝑥
4 4 4
Aria este 𝐴 = ∫ |𝑔(𝑥)|𝑑𝑥 = ∫ 𝑔(𝑥)𝑑𝑥 = ∫ 1 4 (𝑥2+2𝑥)𝘍 1
𝑥+1
𝑑𝑥 = ∫ 𝑑𝑥 = ln|𝑥 2 + 2𝑥 || =
2 = 2
1
(ln 24 − ln 8) 2
1 24 =
2 8 1
ln 3.
ln
www.rs.
2
RENTROP
2
& STRATON – Matematică. Teste rezolvate
2 𝑥 +2𝑥 2 2
𝑥2+2
𝑥
2
www.rs.
V-ar mai putea interesa:
Culegerea de teste REZOLVATE la
matematica pentru reusita la
Bacalaureat www.matematica-
bac.stiinta.ro
Modele de texte pentru nota 10 la

Evaluarea Nationala clasa a VIII-
a www.literatura-
clasa8.stiinta.ro
Culegere de Teste REZOLVATE la matematica

si stiintele naturii clasa a VI-a
www.clasa6-matematica.stiinta.ro
Culegerea de Teste REZOLVATE

– limba si comunicare – limba
engleza clasa a VI-a
www.clasa6-romana.stiinta.ro
Teste Distractive la Limba Romana

si Matematica pentru clasa I
www.culegere-clasa1.stiinta.ro
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45

E-mail: rs@rs.ro

RAPEDUC0523 Raport

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPEDUC0523 Raport

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT SPECIAL

Pregătire pentru Nota 10 - Teste rezolvate la Matematică și Limba Română -

© RENTROP & STRATON

Senior Editor: George Straton

Director General: Octavian Breban

Manager Departament Editorial: Raluca Enescu

Manager produs: Roxana Dohatcu

Foto copertă: freepik

Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul

TEST DE EVALUARE NR. 1

1. Citește următorul text pentru a rezolva exercițiile de mai jos:

LEGENDA BABEI DOCHIA

3. Cu cine a plecat baba Dochia pe vârful muntelui?

4. De ce a început Dochia să își dea jos cojoacele?

5. Ce au pățit Dochia și oile ei când au ajuns în vârful muntelui?

6. Dacă ar fi fost înțeleaptă, Dochia ar fi ascultat de sfatul Vântului de primăvară. În unele

DOUĂ LITERE: .........................................................................................................................

7. Identifică în textul de la exercițiul 1 cuvinte scrise cu grupurile de litere cunoscute (ce,

Câte cuvinte ai găsit?................cuvinte

OAIE, LUP, VULPE, VACĂ, URS, CAPRĂ

ANIMALE SĂLBATICE ANIMALE DOMESTICE

9. Desparte în silabe următoarele cuvinte întâlnite în text:

TEST DE EVALUARE NR. 1

3. Baba Dochia a plecat pe munte cu oile.

4. Dochia a început să își dea jos cojoacele deoarece erau ude.

5. Dochia și oile ei au înghețat de frig.

DOUĂ LITERE: DA, NU, AI, AU, OU, OI

8. ANIMALE SĂLBATICE ANIMALE DOMESTICE

TEST DE EVALUARE NR. 1

1. Calculează suma numerelor 12 și 28, apoi efectuează proba.

2. Află numărul cu 7 mai mare decât 18.

3. Calculează, scrie semnul potrivit: >, <, =.

5. Efectuează, apoi fă proba după model:

6. Adună, apoi scade:

8. Află termenul necunoscut:

11. Denumește figurile geometrice de mai jos:

TEST DE EVALUARE NR. 1

triunghi dreptunghi cerc pătrat

(T. Arghezi, Creion)

1. Mama ți-a pus astăzi în ghiozdan un pachet delicios.

2. Ai fost, împreună cu familia ta, într-o mică excursie.

1. Când ați fost în excursie?

Scrie un titlu potrivit pentru textul tău!

Îți mulțumesc pentru pachetul cu mânca

Cioc! Cioc! Cioc!

după Emil Gârleanu

Am auzit odată o convorbire între două păsări, un măcăleandru și un scatiu.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

a) convorbirea dintre un măcăleandru și o vrabie

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

a) un ciocănit politicos în ușă

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

8. Scrie răspunsul tău pe spațiul dat.

Nu se completează de către elev

9. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

10. Completează spațiile libere cu informațiile care lipsesc.

Știa că nu ............................................. nicio alună și pândi .................................... .

Nu se completează de către elev

Felicitări, ai ajuns la sfârșitul testului!

Câțiva elevi au petrecut 2 zile la o fermă de animale. Ei au văzut cum se îngrijesc

1. Gabi a văzut că jgheaburile erau alimentate cu apă dimineața, la prânz și