Sunteți pe pagina 1din 7

Cântec – G.

Topârceanu

Grija față de pădure

Tot ceea ce facem poate avea efecte nedorite asupra mediului înconjurător. Este important să devenim
responsabili și să protejăm natura. Pădurea este aurul verde al naturii.

Eu îmi manifest grija față de aceasta strângând gunoiul, necâlcând iarba, lăsând mâncare pentru unele
animale. Atunci când facem plimbări prin pădure, nu lăsăm gunoi după noi. Deși sunt lucruri minore, dacă
toată lumea ar respecta unele reguli, în câțiva ani vom avea păduri foarte curate.

O poveste cu un trântor

1) Un trântor furios dădea târcoale unui stup de albine. El se miră de ce este dat afară atunci când vine la
masă și își cere ulcica cu miere. Imediat apare o albină care îl ceartă și nu îl lasă să intre în stup. Ba mai
mult, îl trimite de unde a venit, căci a lenevit toată ziua și mâncare pe degeaba nu i se va da.

7) “Un prieten adevărat”

Într-o zi însorită de vară, am plecat la pădure cu prietena mea, Ana. Ea l-a luat și pe cățelul ei, Azorel. Noi
plănuisem de mult timp această plimbare. Niciodată nu uit să iau cu mine aparatul foto pentru a face
poze.
Soarele bătea cu putere și razele lui ne mângâia obrajii. Din copacii înalții se auzeau trilurile păsărilor.
Plimbarea liniștită ne-a fost tulburată de un zgomot, ce se auzea din apropiere. Printre copaci se vedea o
umbră ciudată, neclară. Copacului vechi de lângă noi i-au crescut aripi uriașe. Azorel a început să latre și
să fie agitat.
Într-un moment cineva a pus mâna pe umărul meu și m-am speriat. Când m-am întors, am văzut că era
doar vecinul nostru, nea Vasile.
Am conștientizat că Azorel doar ne avertiza că un străin era în apropierea noastră și încerca să ne apere.

10) Familia băiatului consideră că el a luat-o pe căi greșite.


Lasă-l singur că-i tare supărat din cauza notei mici.
La ferma de animale din apropiere sunt mulți cai cu coama deasă.
Noi ne-am supărat c-ai hotărât să nu vii cu noi.
După urcarea acestui deal am crezut că nu mai pot respira.
Ionuț mi-a făcut cunoștiință cu un văr de-al său.

Dialogul

1) Era seară. Tocmai terminasem de citit Cenușăreasa. Ea a reușit să mă cucerească încă din primele
rânduri. Parcă o vedeam aievea prin vis că se apropie de mine:
- Bună ! Imediat voi termina de curățat șemineul și te voi servi cu un ceai, până nu vin surorile mele.
- De ce doar tu faci curățenie în casă și ele nu te ajută?
- Nu le pot cere să mă ajute din cauza mamei vitrege.
- Te admir foarte mult pentru că le suporți toanele și niciodată nu ai răbufnit.
- Îți mulțumesc pentru vorbele frumoase. Nu am des parte de ele. Mai ales din partea persoanelor cu care
locuiesc.
Dintr-o dată se auzi un zgomot, mi-am dat seama că anunță venirea surorilor vitrege și m-am trezit pe
canapeaua mea.

Zborul spre soare

E o dimineață de vară. Cărăbușul s-a trezit cu chef de plimbare. Încotro s-o apuce?

Soarele, care strălucea biruitor pe cerul senin, îl îndemnă să cutreiere împrejurimile. Frunzele copacilor se
mișcau încet sub bătaia vântului. Trilul păsărilor se împletea cu cântecul copiilor. Glasurile lor cristaline
răsună în poieniță. Totul pare pictat cu un verde crud.

Cărăbușul a ieșit din ascunzătoarea sa și încerca să își facă loc printre firele de iarbă. Acestea erau mult
mai înalte decât el și părea că se află într-un labirint nesfârșit. Oricât înainta, nu reușea să scape.

Florile acoperite de rouă alcătuiau un covor multicolor. În mersul său legănat, cărăbușul se lovea de
tulpinile florilor, iar picăturile de rouă cădeau peste el.

O rândunică sprintenă căuta hrană pentru pui. Umbra ei l-a speriat pe cărăbuș și, dintr-o dată, acesta nu
mai simțea pământul sub picioare. Rândunica îl luase în zbor, îndreptându-se spre cuibul ei. Dar fiindcă
acesta se zbătea, a căzut într-un pârâu. Valurile line îl purtau spre necunoscut. Ajuns pe mal, a dat peste
alt labirint al firelor de iarbă. Scăpate de picăturile de rouă, acestea stăteau acum zvelte în lumina soarelui.

El a zărit o cărare mică și urmând-o a dat peste un mușuroi de furnici harnice ce mișunau peste tot.
Văzându-l dezorientat, s-au îndreptat spre el pentru a-l ajuta:

- Încotro mergi, micule cărăbuș?


- Am ieșit la plimbare, dar m-am rătăcit și nu știu cum să mă întorc. Locuiesc pe malul celălalt.
- Îți putem oferi hrana și poți poposi la noi peste noapte, spune una dintre furnici.
- Vă mulțumesc, dar îmi voi continua drumul! Pe curând !

Continuându-și drumul, și-a dat seama că soarele va apune imediat și nu avea cum să ajungă înapoi acasă.
În fața lui se zărea o mică scorbură care părea nelocuită. Pentru că se apropia întunericul, a hotârăt să
înnopteze aici și de dimineață să o ia de la capăt.

Simfonia ploii

Primele două strofe semnifică apropierea furtunii. În prima strofă ni se prezintă norii arămii, ce alcătuiesc
o perdea plumburie care întunecă cerul. Dintr-o dată se pornesc fulgere și tunete.
A doua strofă prezintă schimbările aduse de furtună. Pomii îndoiți de vântul puternic se lasă peste case,
iar în aer se simte mirosul ploii.
În lumea poveștilor

a) Cenușăreasa – frații Grimm

b) Lumea o numea pe fată Cenușăreasa pentru că aceasta era mereu murdară de cenușă, pentru că
dormea lângă vatră.

Compunerea pe baza unor cuvinte de sprijin

1) Cartea preferată

Într-o dimineață răcoroasă de primăvară, Elena și Maria se îndreptau spre școală.


Elena era fericită pentru că reușise să termine de citit o nouă carte, care a devenit preferata sa. Maria
a ascultat cu atenție părerea Elenei și i-a cerut cartea. Fata i-a împrumutat-o, fiind bucuroasă și curioasă
dacă și ei îi va plăcea cartea sa la fel de mult.
După câteva zile, Maria s-a dus la prietena sa pentru a înnapoia cartea și pentru a discuta pe baza
poveștii. I-a mulțumit călduros pentru că a convins-o să citească. Colega sa i-a zâmbit și i-a dat la schimb
o nouă carte. Astfel ele au hotărât să citească o nouă carte în fiecare săptămână.

2) Noroc = soartă, destin, șansă


Conduită = comportament, manieră, atitudine

Fata moșului cea cuminte

1) Fata cea leneșă îi cere Sfintei Vineri să o lase să plece acasă pentru că i s-a făcut dor de părinți. Maica a
acceptat, dar a pus-o să o caute în cap înainte să plece. I-a mai spus să-și aleagă o ladă care i-ar plăcea și
pe care o va lua acasă. Fata nu ezită și puse mâna pe lada cea mai mare și mai frumoasă. Sfinta Vinere o
sfătui să nu deschidă lada decât în prezența mamei sale, iar fata porni la drum imediat.

4) fata – fete
Lada – lăzi
Cap – capete
Gârlă – gârle
Apa – ape
Portiță – portițe

Frunza

1) s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur = mângâierea razelor soarelui


cu potirul plin de colbul aurului mirositor = cupa crinului plină de polen

2) Soarele auriu și mândru stălucește biruitor pe cerul senin.


Triluri slabe, cristaline dădeau de veste întoarcerea păsărilor călătoare.
Fluturașii colorați și zglobii zboară din floare în floare.
3) Am fost la poștă să cer un colet.

4) bun ca pâinea caldă


Roșu ca sângele
Plăcut ca trilul păsărilor
Tare ca piatra

Pinocchio

1) Gepetto avea trei pere și i le dă bucuros lui Pinocchio, deși erau pentru prânz. El îi cere tatălui său să i
le curețe de coajă pentru a le mânca. Uimit de cerința băiatului, bătrânul îl sfătuiește să nu fie mofturos,
deoarece în viață se pot întâmpla multe și trebuie să se descurce. Pinocchio îi dă dreptate, însă nu acceptă
să mănânce niciodată fructele necurățate de coajă.

2) linia de dialog – marchează începutul vorbirii unui personaj


Semnul întrebării – propoziție interogativă
Punct – sfârșitul propoziției enunțiative
Virgula – desparte cuvântul care exprimă adresarea directă de restul propoziției
Semnul exclamării – propoziție exclamativă

3) boboc – îmbobocit
Pădure – împădurit
Podoabă – împodobit
Pânză – împânzit
Pușcă – împușcat

Exerciții de scriere corectă

3) ea = nea, ceapă, bezea, geacă


Ia = cheia, odaia, iaz, poiană
Ie = iepure, miel, odaie, boier
Ua = șaua, ziua, steaua, nuanță
Uă = nouă, ouă, rouă, plouă
4) înot, învățător, încercare // hotărî, coborî, izvorî

6) Nea Ion este vecinul bunicilor noștri, cu care ne place să stăm la povești.
Ne-a certat pentru că am întârziat din nou.
Neam împărătesc ca al nostru nu s-a mai văzut !
Ne-am dus după el ca să fim siguri că nu face vreo prostie.
La mare pescărușii zboară deasupra liniei orizontului.
Mama l-a chemat în casă pentru a mânca.
Prâslea cel voinic și merele de aur

3) grădină, merele

4) fiu = voinic, mic, ascultător


Împărat = vestit, bogat, înțelegător
Mere = aurite, coapte, mari

5) Sarea în bucate, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Pasărea măiastră

Să protejăm natura !

Dragi pământeni,

Vă scriu această scrisoare pentru a vă cere ajutor ! Aveți mai multă grijă de mediul înconjurător, de aerul
pe care îl respirați, de apa pe care o beți. Nu ar trebui să faceți mizerie pe oriunde călcați !

Datorită poluării, în câțiva ani, vor dispărea multe animale din cauza neglijenței voastre, de asemenea,
multe specii de flori. Tăierea copacilor nu este o soluție, ba din contră. Pădurea este aurul verde pe care
îl distrugeți în continuare, fără să vă pese. Plantele oferă oxigenul fără de care nu putem trăi.

Mulți oameni vor avea de suferit dacă nu facem ceva. Acest Pământ se sufocă ! Timpul se scurge repede.
Schimbarea vine din lucruri mici !

Casa voastră,

Planeta Pământ

2) aruncarea gunoaielor în spații amenajate, economisire energie electrică, reciclare, protejare păduri

3) tăierea necontrolată a copacilor, aruncarea gunoaielor oriunde, utilizare excesivă a resurselor naturale,
poluarea aerului cu fumul fabricilor

Bunica

1) Poetul reușește să aducă chipul bunicii din trecut în prezent cu ajutorul versurilor. El îi realizează un
portret cald și frumos. În prima parte, îi descrie ochii și părul. Amintirea bunicii este comparată cu o icoană
sfântă. În a doua parte, se scoate în evidență hărnicia bunicii. Frumoasă, în portul de la ţară, ea torcea,
din zori până în seară.

2) În vacanță la bunici

A sosit vacanța de vară, cea mult așteptată de toți copiii. Soarele strălucește pe cer, iar zumzetul
albinelor răsună de pretutindeni. Aerul este arzător.
Îmi place să merg la bunici, în vacanță. Aici mă întâlnesc cu mulți prieteni, cu care mă joc toată
ziua. Cu majoritatea dintre ei mă văd doar în vacanțe, când vin și ei la bunici. Toata ulița răsună de râsetele
noastre. Vara, satul pare că prinde viață. Câteodată, mergem și la iazul din apropiere pentru a ne răcori
de arșița soarelui. Orele trec foarte repede și nici nu ne dăm seama când se înserează.
Bunicii sunt foarte încântați că ne distrăm foarte tare.

4) Ochii ei albaștrii străluceau în lumina lunii.


Noaptea, stelele se văd cel mai bine pe cerul senin.
Colecția lui de timbre mici era uimitoare.

Bunicul

1) Bunicul și nepoții discută despre zborul păsărilor călătoare.

3) Elev – școlar
Voce – grai
A goni - a fugări
Muncă – treabă
Frică – teamă
Oștire – armată

3) Calm – agitat
Harnic – leneș
Bucuros – trist

6) Dragi bunici,

Mi s-a făcut foarte dor de voi și am hotărât să vă scriu, pentru că voi ajunge la voi abia peste două
săptămâni. Anul școlar este pe sfârșite și aștept cu nerăbdare vacanța. Mi-am propus să fac foarte multe
lucruri vara aceasta.

Zilele trecute la școală a avut loc o întâmplare foarte hazlie. Unul din colegii mei a venit cu noul lui telefon.
Avea ca ton de apel un miorlăit de pisică. Părea foarte real. În pauze ne-am distrat copios ascultând acest
sunet. Parcă aveam o pisică adevărată în clasă.

Pauza a recut pe neașteptate și Mihai a uitat să închidă telefonul. În timpul orei acesta a sunat. Noi am
început să râdem, dar doamna învățătoare nu era deloc încântată. Ea credea că unul dintre noi a venit cu
pisica la școală și ne-a zis că nu avem voie să facem acest lucru. Toată lumea râdea. Întrucât telefonul nu
se mai oprea, Mihai a mărturisit că nu era o pisică, ci doar telefonul său. În acel moment, chiar și doamna
învățătoare a început să râdă și nimeni nu putea să se oprească.

Telefonul se blocase și suna în continuu, spre distracția noastră. Ora de matematică a trecut mult mai
repede. Chiar dacă a fost amuzant, dacă aș fi fost în locul lui Mihai, m-aș fi speriat ca doamna învățătoare
să nu mă certe.
Dar voi ce ați mai făcut? Abia aștept să vă văd și să povestim împreună pe leagănul din fața casei.

Nepoata voastră,

Iustina

7) formule de salut: Bună ziua!, Bună seara!, Buna dimineața!, Noapte bună!, La revedere!

Formule de permisiune: Te rog, Pot să..?, Îmi permiteți să...?, Vă rog să.., Aș putea să..?

8) pom – roditor, fructifer, înalt, bogat, înfrunzit


Carte – educativă, colorată, mare, interesantă, plictisitoare
Casă – încăpătoare, aranjată, decorată, primitoare
Copii – cuminți, ascultători, silitori, leneși, harnici, muncitori

Să scriem corect !

2) Maria și cu mine ne-am dus la cinema să vizionăm noul film.


Părinții mei provin dintr-un neam mare.
Soarele ne-a trezit din somnul cel dulce.
Un fulg de nea s-a așezat pe obrajul meu îmbujorat.
Colegii meu au planificat o excursie la munte.
Bătrânul l-a sfătuit pe călător să meargă spre sud.

4) În pădure, am dat peste o alee întunecată.


La grădina zoologică sunt multe specii de animale sălbatice.
Ne trebuie o idee strălucită pentru a avea cel mai bun proiect.
Băiatul coopera foarte bine cu colegul său, în rezolvarea problemelor.

5)

- Bună! Eu sunt Alex. Îmi poți împrumuta cartea despre dinozauri, cea pe care o ai pe masă?
- Bună! Desigur. O poți lua!
- Mulțumesc ! Mai ai nevoie de ea?
- Nu, am citit din ea, dar am uitat să o duc la locul ei de pe raft.
- Bine, spor la citit! Pe curând !
- Pa!

S-ar putea să vă placă și