Mina-M aria Rusu (coord.

)
Geanina Cotoi
lrina Heile
Mihaela Timingeriu

Exercitii practice de
Limba si
t
literahra romAn6
CAIETDELUCRU
Clasa aVI-a

Editia a ll-a

Editura Paralela 45
r- t
Cuprins
Dragi Profesori ;i Parinli I 3

EVALUARE ltrttl|RLA I s

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE i B
Valori etice in legendele popoarelor / B
Limba romAnd in Europa;
comunitatea lingvisticd a vorbitorilor de limbd rom6nb de
pretutindeni/ 18
Valori ale culturii populare in spaliul romAnesc / 23

COMUNICARE ORALA / 31

LECTURA / 41
Textul narativ literar - in prozd, in versuri. lnstanlele comunicarii narative:
persoana l/ 41
autor, narator, personaje. Naraliunea la persoana a lll-a gila
Momentele subiectului/etapele acliunii / 49
Dialogul in textul literar / 58
Textul descriptiv literar - in prozd, in versuri / 65
Portretul literar / 71

Textul argumentativ / 79
Versifica{ie: rima, strofa, masura versurilor, ritmul (intuitiv) / 84
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumera!ia)
/ 91

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII i 96

Gramatici / 96
predicatul nominal, Verbul copulativ a fl; numele predicativ. Acordul numelui predicativ / 96
Subiectul neexprimat (inclus, subin!eles) / 102
Complementul. Complementul direct, complementul indirect in dativ 9t complementul prepozilional'
Circumstantialul de mod, circumstan!ialul de timp, circumstantialul de loc.
Norme de punctua{ie (virgula) / 109
Verbul. Moduri verbale si timpurile lor: conjunctivul qi condilionalul-optativ.
Posibilitafi combinatorii ale verbului. Prepozi\ia I 114
Substantivul. Substantive colective. Substantrve defective. Cazul. Articolul genitival. Punctualia vocativului
Corelarea func!ieisintactice cu cazul morfologrc. Posibiliti!icombinatoriiale substantivului/
123

Pronumele personal (flexiune cazuala). Pronumele reflexiv

(difererr!a intre pronumele reflexiv si pronumele personal)'
posibilitdli combinatorii ale pronumelui. Anticiparea 9i reluarea
prin clitice pronominale in cazul unor complemente. Aspecte ortografice i'135
Vocabular / '163

REDACTARE / 179

EVALUARE FINALA/ 189

EVALUARE INITALA
Barem de corectare gi de notare /'192

EVALUARE FINALA
Barem de corectare gi de notare / 194
 Elen

Valori etice in legendele popoarelor

Si ne reamintim!
Citegte prezentdrile corespunzitoare fiecdrei zodii, apoi rezolvi
cer'tn,tele'

il-lTAuR (21.05-20.06) (21.06-20 07)

Itzr.oo-zo.o+) l(21.04-20.05)
analitic,
It,aratu,i, Are ini[iativd, .rt.lt,asatrri: Este prudent, te- Trisituri: Este altruist, Per- Trdsdturi: este intuitiv
spicace, are o Personalitate sociabil, uneori hiPersensibil,
ldinamic, hotdrAt, dar gi egoist, lnace, inflexibil, convenlional,
magnetic5, Poate avea Preo- susceptibil, are momente in
lextremist,capricios. lincapdldnat,rigid.
lvaloare: idealism ivaloare: hotdrAre cupdri/pasiuni in diverse do- care afigeazd ostentativ anu-

lPericot: egoism
menii de activitate.
lPericol: Posesiv
Valoare: inteligen!d
Pericol: imprSgtiat, neatent
mite pdreri.
Valoare: sensibilitate
Pericol: nesiguranla

(21.07-20.08) (21 08-20.09) (21 0e-20 10) {21.10-20,11)

Este intuitiv, logic, Trdsituri: Este intrePrinzdtor,

Trasdturi: Este oPtimist, vi- Trdsdturi: Este Perfeclionist, Trdsdturi:
spre estetic, temPerat, tenace, pasionat, ager, aro-
vace, dar gi arogant, ostenta- obiectiv, analitic, incdPdlAnat, inclinat
tiv, impetuos, orgolios. Este precaut. indecis. modest autocompdtimitor, indolent, gant, senzual, nemilos, sar- #fl0
castic.
indeminatic, PricePut (mai Valoare: capacitate analitici indecis.
de a critica Valoare: diplomalie Valoare: urmdrirea tenace a
ales la confeclionarea obiec- Pericol: tendinla stnil
Pericol : autocomPdtimire scopului propus
telo$. fo$
Pericol: lipsa de comPasiune
Valoare: putere
set
Pericol: egoism
nd
T

(21.12-20.01) (21.01-20.02) (21.02-20.03)

(21.11-2012)

meditativ ono- Trdsdturi: Este altruist, com-

t
Trdsdturi: Este neinteresat, Trdsdturi: Este diPlomat, Trdsdturi: Este
pragmatic, profund, intrePrin- rabil, altruist, omenos. Nu are pdtimitor, adaptabil, caPricios.
idealist, profetrc, comPatimi-
tor, risipitor, incdPd!Anat. zdtor. Poate fi egoist, materia- sim! practic, poate fi de nein-
Poate fi hipersensibil, risiPitor. ;
excentric. Valoare: flexibilitatea in oPinii, lega
Poate fi lipsit de tact, neincre- list, Pune cariera Pe Primul duplecat,
plan, este ambilios, uneori ri- Valoare: hdrnicia capacitatea de adaPtare tean
zdtor in allii.
Valoare: urmdrirea unui scoP gid in opinii. Pericol: inverqunarea in Pro- Pericol: autocomPdtimire

Valoare: hotdrAre priile convingeri

Pericol: aten!ie disPersatd
Pericol: rigiditate

I
 a) lndicd:
- ce trdsdturi ale zodiei tale, prezentate in tabel, [i se potrivesc;
- alte trdsdturi pe care le consideri definitorii pentru personalitatea ta.
b)Alege una dintre valorile prezentate in tabel (indiferent de zodie) gi motiveazd de ce o consideri importanti,
in 50-60 de cuvinte.
c) Subliniazd, in lista urmdtoare, trei valori morale pe care le respecli/in care crezi: onestitate, incredere, in-
tegritate, grijd/compasiune/bundvoinld, respectarea regulilor civice, curaj, spirit de sacrificiu, autocontrol, coope-
rare, perseverenld, responsabilitate, empatie, respect, iertare, rdbdare.
d) Compard alegerile tale cu cele fdcute de al[i colegi gi stabilifi, impreunS, ce trdsdturi de personalitate comune
avefi, pornind de la valorile etice identificate.

Si rezotvdm exercilii, pentru a inlelege mai mult!

CiteEte cu atenlie textul care urmeaz6, apoi rezolvd cerin[ele:

Filemon gi Baucis

Zeus preschimbat sceptrulde aurintr-un toiag din lemn de corn. Mantia lui sdrbdtoreascd, lesutd de mdna
gi-a
Atenei, a prefdcut-o intr-o haind de om sdrac pi necitjit. Sub haind insd gi-a vdrilt fulgerul cel scdnteietor
$ia pornit apoiprin lume...
[...] Zeus a umblat din lard-n lard, pdnd cdnd a aiuns gl in Frigia. Era acum insolit gide pristavul sdu, de
Hermes.
Mergdnd aga-ntr-o bund zi, zeii au intratintr-un sat. Zeus, avdnd toiagu-n mdnd, se-nfdliga ca un bdtrdn sdrac
gi foarte oboslf. Hermes, la fel de zdren,tuit, se prefdcea cd-l sprijind. [ .l Era la ceasul cand drume{ii igi cautd un
acoperig, sd poatd innopta tihnrtj.1...1
Tocmai se pregdteau sd-pi facii culcugul, pentru acea noapte, intr-o cdpila-nmiresmatd de fdn, ce se afla pe
cdmp, cdnd iacdtd o luminila...
Uitdndu-se ceva mai bine, au inleles cd-i o colibd, cea mai sdrmand dintre toate cdte vazuserd in sat.
Hermes s-a apropiat de ugd si a bdtut ugor in ea.
IJga micula s-a deschrs incetinel pi scilr!ilind. in prag s-a ardtat un chip. l)n chip cuminte de bdtrdn, si-n urma
luio batrdnicd.
Poftili!... Poftiliin casa noastrd, au rostit ei, fdrd sd-ntrebe mdcar o vorbd pe drume,ti, de unde vin gi cine
-
sunf. Cei doi batrdni, aga de gi primifori
buni se numeau Filemon Baucis. Degi erau at6tt de-n vdrstd, rar sd fi
pl
fost pereche-n lume mai strdns unitd decdt ei. Se indritgiserd din vremea cdnd amdndoi erau copii. Mai tdrziu,
se /egaserd prin lanlul dulce-al cdsniciei gi rdmdseserd-mpreund gaizecisau ;aptezeci de ani, dacd nu, poate, ;i
mai bine... lar lumea ii dddea drept pilda de cdsnicie trainicd.
Fetelor, cdnd se mdritau, pdrinlii le fdceau urarea:
Se fii la fel de fericitd, in anii tii de cisnicie, cum este doar bdtrAna Baucis.
-Baielilor, la-nsurdtoare, pdrinliile spuneau la fel:

-ErauSasdraci,
fii iubit ca Filemon de credincioasa lui solie! [...]
dar acest lucru nu-iimpiedica
deloc sd in dragostea ce ii lega, in inle-
igl gaseascd mul,tumirea
legerea deplina ce domnea vepnic intre ei. Aga se face cd puteau sd-ndure origice necazurigl fpsud grele, fdrd
teamd sau pldnsete zadarnice. Ba uneori mai ajutau gi pe-al,tii, care-aveau nevoie, fie cu roade din grddind, fie
cu sfaturiinfelepte.
in casa lor nu se gdseau s/ugl gi stdp6 ni, ca pe la atlii. Singuriigi porunceau gitot eiigi aduceau la-ndeplinire,
silrguincios, poruncile.1...1Acegtia erau pdmdntenii la care Zeus gi cu Hermes au poposit in acea seard.
 Cu fele calde, primitoare, cu firea lor deschrsd, bund, i-au poftit grabnic in colibdt pe cei doi mAndri-olimpieni,
pdreau truditi, sdraci, fldmdnzi, cei
fdrd sd cate nici la haine, nici la cuvinte sau la fele. Ba, tocmaifiindcd olimpienii
doi bdtrilni s-au ardtat mai sdritori ca totdeauna, mai dornici sd-i primeascd bine. lar Filemon i-a imbiat:
tJitali-va... tavila asta. $edefi gi odihnili-vd de osteneala drumului, cdt timp o sd pregdtim masa.
-Baucis a-ntins pe sc1ndurd o pdturd din tilnd moale,lesutd chiar de mdna ei; apoi, s-a repezit la vatrd, dezve-
lind din cenugd jarul; a pus pe jar frunze uscate, surcele gi un lemn mai gros, suflilnd din ritsputeriintr-insul. Focul

a pdlpait pe-ncetul, iar cdnd a ars cu vdlvdtaie, Baucis a potivit deasuprd-i un ceaun mare, plin cu apd. in vremea
asta, solulei il adusese din grddinit legume proaspete, pe care le-au gi pus in ceaun sd fiarbd. Filemon a mai
cobordt gi o bucatd de sldnind, care stdtea de mutt in grindd, pdstratd pentru sdrbdtori. Din ea a retezat
bilrAnul
o felioart, nu prea groasd, gi i-a dat drumulin fierturd, sd-i dea gust pulintel mai bun.1...1
Filemon apd caldd intr-un tighean din lemn de ter. S-a aplecat singur de gale, sd spe/q dupd datind,
a turnat
picioarele drume,titor Pe urmd-a luat un covora1, cam invechit gl ros de timp, gitotupi cel mai bun din casd. L-a
agternut frumos pe patul unde urma sd doarmd zeii.
IJmbland grdbitd, bdtrdnlba,pfersese masa c-un mdnunchide.mentd sfrdnsd din grddind, iardt pe masd adusese
mdslinepuse-n saramqrd, cicoare, napi, brdnzd de vaci coapte-n spuza calda. $i-ntr-un vas /arg pusese
,sioud
vinul, destul de vechi gi aromat, in fala fiecdrui zeu era cdte o cand micd, din lemn de fag, s,i smd$uitdt cu ceard

albd de albine.
Dupd gustare, a-mpdrlit fiertura caldd de legume. Pe urmd a adus bdtrdnul un cogule,t umplut cu fructe' Erau
acolo nuci, cgrmale, prune ca nigte pietre scumpe, struguri cu boabe mari gi ro,sii, smochine dulci 9i, la miiloc, un

il fagure de miere albd.

Nu mai gtiau cum sd-i s/uleascd doi oaspeli, ce sd /e dea, cum sd-iimbie. Mai ales Filemon, bdtrdnul, le
pe cei

turna vin neincetat. Dar ce sd vezi? Oricdt turna vinulin cdni, vasul de lut rdmdnea plin.

Zeii se aratd cine sunt

Stdpdnul cerului ddduse,acest fel, un semn cd esfe un prea-puternic olimpian. Filemon a priceput semnul.
in
prea sdracd.
Chem1nd-o t1ngit et pe Baucis, s-au plecat zeilor cu teamd. Amdndoi gi-au cerut ieftare cd cina a fost
pentru cd in cotiba lor aveau sr-o pasdre, o gdscd, s-au repezit s-o prindd lufe gi s-o gdteascd zeilor. Numai cd

ei erau bdtr6ni. picioarele le tremurau. lar gdsca era sprintend. Sdrea-n colibit icigi colo gigdgdiainficopatd. Ba,
parcd presimfindu-gi soarta ce o pdndea, pasdrea gi-a cdutat scdparea chiar sub picioarele luiZeus.
Acesfa insd i-a oprit:
Ldsali-0, n-o sacrifica,ti. Este desfu/ tot ce ne-a,tidat'
- Zeus, mu$umitin sine, pentru c-a fosf recunoscut, a mai rostit bdtrdnilor:
$l
Alifost ptentru noi gazde bune. Vecinii vogtri insd nu ne-au primit ca oaspe,ti, precum se cuvenea, depl ce-

rusem addpostin numele Otimpului. Pentru netegiuirea asta, eiau sii fie pedepst,ti. Numaipe voivdvom cru,ta; dar
trebuie sd ne urmalipe muntele din apropiere...l...!

lJn steiar mdndru, ce parcd-mbrdfigeazd un teiin floare...

intr-adevdtr; cdt1tnd batrdniiinspre coliba lor cea veche, n-au mai vdzut-o.insd pe locul unde fusese ea-nainte,
se ndrcase-o insutdt. pe insutd era un templu din marmurd in care Zeus avea o statuie de aur. Porli mai, sculpta-
te-nchideau temptul. Grddini pline de flori 9i rodii se intindeau in iurul sdu.
Voi o sd locuiliin templu, a gtdsuit solemn stdpdnut. Vreau sd vd dau 9i o rdsplatd, pentru cd i-ali cinsfit
pe
-
zei. Spuneli o singurd dorinla. Poate vreli aur, tinerele sau frumuselea mult rdvnitd, putere, s/avd sau mdrire?
Spuneli ce vreli, givit voi da.

10
 Filemon a privit spre Baucis. Ea cdtre el, cu in,teles. Se deprlnse serd cu timpul sd iqigraiascd fdrd vorbe, numai
privindu-se in ochi.

- Ntt, mare Zeus, nu vreau asta, a dat rdspuns Filemon. Aurul mult se nsrpegfe. Puterea scade. Tinere,tea
trece cu anii, negregit. Pacea gi dragostea in care am vieluit cu buna-mi Baucis sunt lucruri de nepreluit. De-aceea,
dacd vrei sd faci unor bdtrdni sdrmani un dar, ingdduie sd-nchidem ochii, amdndoi, in aceeagi ctipd. Sa nu-mi vadd
so,tia rugul pe care imi var arde tr.upul. Nici eu pe-al ei nu vreau sd-l vdd, cdci mar indurera prea tare...

- Darulacesfa ni-i destul... a dat

Numai atdta vd donfi?

- Bine. Fie pe voia voastrd. din cap bdtrdna Baucis.

- Zeus a fitcut un semn. Amdndoi pierit.
$i zeii au N-au mai rdmas, acolo-n munte, decdt bdtrilnii.
Filemon gi iubita-iBaucls au cobordt pdnd la templu. S-au agezatin tinda lui, dorind sd sfea-n aceleagi locuri,
in care vieluisera incd de cdnd erau copii.
Anii s-au scurs pe indelete. Cei doi s-au gdrbovit mai mult. Ochii li s-au incelogat; nu mai vedeau nici la un pas.
$-ag?, precum.spune,leggndg, gedg?g b.dtyan"ii, inty-o zi, pe trepte-n fala.templului Nigfe drumeli ii intrebau
despre-itilmptaiei pbtreicuti odinioard'in cotiOa unde ie odihnise Zeus. ei pbveiteau, cu'vorba moale, tremurd-
toare, tot ce-a fost: cum le-a schimbat coliba Zeus in acel templu aurit.
Pe cdnd vorbea aga, bdtrdnul a simlit cd ilinfdgoara o scoarld rece, pe la talpi. Scoarla cregtea gi cdtre mijloc,
gi se urca spre gdt, spre cap.
Baucis simlea acelagilucru. in,telegdnd cdr'-a sosrt sfdrgitut agteptat, a spus ugor lui Filemon:
Sofu/ meu scump, a sosft ceasul!... ili spun adio...
- Adio!... a grdit gi ddnsul, gi-a sdrutat-o pe
-
ultima suflare!
lin frunte. i,ti mullumesc pentru credinla ce mi-ai purtat-o pdnd la

$i poafe cd gi-ar fr spus cei doi bdtrdni gi alte vorbe de-adio gi de mdngdiere; dar gurile le-au amulit. in preajmd
s-a fdcut tdcere. Cei care se-ntdmplaserd sd se gdseascd l6ngd ei piveau inmdrmur'r,ti. Bdtrdnul nu mai era om,
cl se fdcuse- un steiar falnic. Baucis, in schimb, era un tei sub,tire, alb, cu flori micule, dar cu mireasmd-amelibare.
Legenda spune despre templu cd s=a sfdrdmat, bdtut de vdnturi; dar multd, foarte multd vreme, s-ar fi vdzut
incd acolo cei doi copaci: un stejar mAndru gi puternic, ce-mbrdli;a cu ramurile sale un tei cu trunchiul alb gi ptin
de floare...
(Alexandru Mitru, Legendele Olimpului)

lniliere
1. Alcdtuiegte enunluriin care sd numegti urmdtoarele aspecte referitoare la textulcitat:
a) cine sunt Filemon gi Baucis;

b) ce atitudine au bdtrdnii fafa de oaspefi;

c) ce le ofera Zeus in schimbul ospeliei.

2. Menlioneazd detaliul care il ajutd pe Filemon sd igi dea seama ci oaspefii nu sunt oameni obignuifi.

11
 3. Ordoneazd, prin numerotare, urmdtoarele idei referitoare la textul dat:
l-l
satraniiii cer lui Zeus sd moara in acelaqi timp'
I
Zeus gi Hermes trec printr-un sat, intr-o searS'
l-l
Zeus ii pedepseqte pe sitenii care nu l-au primit'
f]
fiemon gi Baucis pregdtesc cina pentru oaspefi'
[-l
zeilEiceidoi bdtrani merg pe un munte'
l-l Otimpienii sunt primiticu drag de doibitrdni'pe
l*l Fil.ron $i Baucis trdiesc in templul ridicat
locul fostei lor colibe.

I Stapanul din Olimp le indeplinegte dorinla'

[--] Zeus igi aratd Puterea.

Baucis in momentul morlii'

4. Prezinta, in 30-40 de cuvinte, ce se intampli cu Filemon 9i

Consolidare
5. De ce crezi cd Filemon gi Baucis au o singurd dorinli - s6 moar5 in acelagi timp?

Filemon 9i Baucis.
6. ldentificd, in text, treisecvenle care ilustreazd iubirea dintre
I 7, Subliniazi, in textul dat, secvenla care arati cd Filemon gi Baucis le oferd oaspe{ilor ce au mai bun in cas6'

g. Ce valori etice pot fi asociate comportamentului celor doi batrani in raport cu oaspefii primi[i? Alege una sau
cu fragmente din textul dat:
mai multe dintre urmdtoarele variante de rispuns gi ilustreazi-{i opfiunea
a)bunitatea;
b)amabilitatea;
c)respectul;
d)demnitatea,

g. lmagineazd-lica aifi pus(6)in situalia de a oferigdzduire unor necunoscu[i. Redacteazd un text de 80-100
de cuvinte, prezent6nd modulin care ai proceda.

Aprofundare/Excelen$
(surse web, legende ale diferitelor popoare, codul bunelor maniere etc'),
10. Folosind difer1e rrrr. d. informare
de'a tunguttimpului.in portofoliul tdu,
documenteazd-te, pentru arealizaun portofoliu cu titlut Regulite ospitatitalii
*' gazdd igi lraleazdoaspefii;
ltllX? rezumate ale unor legende/ate unor articote despre modulin care o
tx pentru statutul oaspelilorin casa unei gazde;
- fragmente oe oin legen-de/codul bunelor maniere, iiustrative
litografii, grafici etc.) ale
- doui imagini semnificative (desene personale sau reproduceri dupd opere de art5,
unor spaliiin care se aplici legile ospitalitalii;
care si justifici dacd existenla unor reguli ale ospitalitdlii este
- un text creat de tine, de g0-106 de cuvinte, indintre oameni'
necesard pentru buna funclionare a relaliilor

11. Citegte cu atenlie textul care urmeazd, apoi rezolvd gerinlele:

dus la pasdre
l)n negustor persan aveaintr-o colivie o prtirc indiand. Trebuind sdfacd o cdtittoriein lndia, s-a
gi a intrebat-o:

12
 - Vrei sa-!i aduc un dar?
Nu, a spus pasdrea. Singurul lucru pe care mi-ldoresc este libertatea.
- Asfa nu se poate.
- Atunci du-te, te rog, in pddurea unde m-am ndscut, acolo, in lndia, gi spune-le celorlalte pasdri
-
intr-o colivie.
cd trdiesc

-DupdApacum
am sdfac, a spus negustorul.
fdgdduise, s-a dus in jungla indiand, in locul ardtat de pasdre gi a strigat cu putere cd pasdrea se
afta ta et acasd, intr-o colivie. in acea clipd, o altd pasdre a cdzut fdrd viala la pdmdnt, de pe cea maiinaltd cracd.
,,O fi vreo rudd a pdsdrii mele., gi-a zis in sinea lui negustorul,,,gl vesfea pe care i-am dat-o i-a picinuit moartea."
CAnd s-a intors acasd, pasdrea a dorit sd afle cum fusese cdldtoria.
Vai, a spus negustorul, md tem cd-li aduc o vesfe rea. Una dintre rudele tale a cdzut la pdmdntfdrd suflare
-
cdnd am strigat cd te afiiinchisd in colivie.
Nici nu rosfise bine negustorul aceste vorbe, cd pasdrea a cdzut in fundul coliviei gi n-a mai migcat. ,,Vestea
cea rea a ucis-o ,si pe ea", pr'-a spus negustorul. indurerat, a deschr.s colivia, a luat pasdrea gl a pus-o pe pervazul
ferestrei, mAngdiat de o razd de soare.
Pasdrea a inviat pe datd. A dat repede din aipi gi a zburat pdnd la un copac din apropiere.
Apoi i-a vorbit negustorului:
AflA de h mine: ceea ce ai crezut cd esfe o vesfe rea era de fapt una bund.
-
departe, ruda mea, mi-a ardtat cum sd scap din colivie. Ceea ce am gifdcut.
Ci ajutorultdu, pasdrea de

$i pasiirea qi-a luat zborul spre rdsdit, cdntdnd.

(Pasdrea indiand,invol. Cercul mincinogilor, de Jean Claude Carridre)

a) Alcituiegte enunturiin care sd numegti urm6toarele aspecte referitoare la textul citat:

. ce ii cere pasdrea din colivie negustorului;

. ce se intAmpld in jungla indiand;

. cum reaclioneazd pasdrea din colivie la intoarcerea negustorului.

b) Numegte cdte o trdsdturd de caracter a urmStoarelor personaje, fdcdnd trimitere la secven{a/secvenlele din
text din care rezulti aceasta:
- pasirea din colivie;

- negustorul;

- pasirea din jungla indiand.

c) lndica doud aspecte pe care le dezaprobi, in legdturd cu int6mplsrile prezentate in textul dat.

d) lmagineaza-fi cd ai fi pasdrea inchisd in colivie sau pasirea din jungla indian6. PrezintS, in 80-100 de cuvinte,
ce ai face pentru a-i scdpa din colivie/pentru a-!i ajuta tovardga.

13
 T

un rdspuns, in
e) Care crezi cdar fi cea mai intensd dorin!6 a pdsdrii din colivie, daci ar fi liber6? Redacteazd
60-80 de cuvinte.
cugetdri:
f) Redacteazd un text de 80-100 de cuvinte, in care sd-!i exprimi opinia despre semnificalia urmdtoarei
giasupra altora. (Rabindranath Tagore)
Numaiacela este l1ber, care iubegte libertaba pentru el gi e bucuro.s s-o extlndd

Ameliorare
12. Citegte cu atenlie textul care urmeazS, apoi rezolvd cerinlele:
pui. Stdpdnul
intr-o vii in paragind i,si fdcuse culcugul o vulpe. Acolo fdtase ql crescuse mai multe rdnduri de
planuri cum sd-!i lucreze
viei era un pierde-virdt, care agtepta sd-i dea cineva murd in gurd. in toate veile croia la

via, dard nu punea mdna sd facd nimic. Via din ce in 9e se pdrdginea'

din zile, unul din puii
Cei din u,rmd pui aivulpei se fdcuserd cdfetandri. incepuserd gi el a sad din cuib. intr-una
de vulpe zise mameilor:
Mamd, nu e bine de nol
- Dard de ce, md? intrebd mumd-sa.
- Am auzit azi pe stdpdnut viei, rdspunse cdlelandrul de vulpe, zicilnd: ,,Md, da' ce mari au crescut baldriile
-
asfea, Sdpfii mdna viitoare am sd puis-o sape, "
din gurdt gi cdtafi-va de treabd, le zise vulpea bdtrdnd, cunosc eu cine este stdpdnul viei.
-VaraTaceli
trecu gi nicio postatd de pdmilnt nu fu idicatit din vie.
in vara urmdtoare cdlelandriiigl facusera gi eifiecare cdte un culcug.
legind la v1ndtoare, fiecare incotro putea, auzird iardgi pe stdpdnulviei, care venea din
cdnd in cAnd sdt-givazd

via, cd are de gAnd sd 9r-o saPe.

Mamd, zise unul, dupi ce se adunard cu toliiimpregiurul bdtrdneivulpi, am auzit azi
pe stdtpdnul viei cd
-
are sd puie sd smulgd cu mAnele buruianul din vle pl sd-l dea o sdpdturd leapdnd,
cdci prea s-a inlelenit pitmdntul.
la cdta,ti-vd de treabit, u_d"sp1ti eu, gi n-asculta{i la fleoancq hlL ziqq bdtr6na. .
-Trecu givara asta giniciun buruian nu se clintidin loc.
in ceaialtd vard ce'sosi, cdlelandrii de vulpe se fdcuse vulpi cumsecade gifiecare din ei avea
cdlelandri.

intr-una din zile, se adunaserd to,tivulpoii givutpile cu cd,telandrii lor la vulpea bdtrdna,sr-i spuserd;
gdnd sd dea pdriolviei
Mamd, am auzit azi pe stdp1nulviei cdde s-ar usca mai bine buruianul, cdci are de
-
la toamnd, cricl,sl aga nu-i aduce niciun folos, 9i apoivrea sd limpezeascd locul.
Ei, dragii' mei, acum sd vd tuali ate trei'fuioare gl sd vd risipitj ca puii de potdrniche care incotro va vedea
-
cu ochii; cdci nebunulesfe in sfare sd facd o aqa becisnicie.
(Vulpea firoscoasd, text cules de Petre lspirescu)

a)in 1gg3, Bogdan petriceicu Hasdeu explica formarea cuv6ntului flroscos (cu sensul atotgtiutot; pedanf) p9
pronun{ie greEitd (firosof ,in loc de frlosof),
baza cuvdntului f,/osof. Astfel, flroscos ar fi o formalie umoristicd, de la o
poli descoperiintre
combinati cu (din) flre scos (dezechilibrat, nebun). Explic6, in 50-60 de cuvinte, ce legdturd
sfaturile date de vulpe copiilor sdi gi trdsdtura atribuitd prin adjectivul frroscoasd'

sd pui,
b) lndica formele literare actuale pentru urmdtoarele cuvinte din textul dal dard, vulpei, mumd-sa, am
cdtali, sd vazd, milnele, imPregiur.

14
 -q
!
c) Caut5, intr-un dic{ionar al limbii romdne, sensurile urmdtoarelor cuvinte din textul dat: posfafd, a (se) inleleni,
fleoancd, becisnicie.

d) Asociazd cuvintele gi expresiile din stanga cu explicaliile din dreapta:

Pierde-vara A se degrada, a se distruge

A da murd-n gurd A pleca, a-gi lua catrafusele
A croi planuri 0m care pierde timpul, care nu e bun de nimic
A se pardgini A da o solulie, a ugura munca cuiva, a nu face niciun efort pentru ceva
A-gi lua ale treifuioare A plSnui, a planifica
e) Precizeazi cate o trdsdturd de caracter a urmdtoarelor personaje din text:
- stdp6nulviei:
- puii de vulpe:
- vulpea bdtr6nS:
f) De ce igi sfdtuiegte vulpea puii sd fugi, in cele din urmd?
g) Ce trdsdturi de caracter a stdpAnului viei este ironizati in text?
h) Redacteazd o compunere, de 80-100 de cuvinte, arit6nd cum ar trebui sd procedeze stdpdnul viei.

PLICUL CUJOCURI
. Joc: lstorlecuvintelor

1. Citegte urmdtoare:
Cuvdntul ospitalitate ln limba romAnd, din llmba francezi ( fel ca gi cuvdntul libertab
(tibert6).
2. Scrie, dupi ce ai consultat un&l explicativ al limbii ce limb6 a fost preluat cuvdntul s/obod
(sinonim cu liber), indicdnd o aseminare de dintre cuv6ntul romdnd gi cuv6ntul din limba de provenienli
a acestuia.
3, Caut5, intr-un diclionar explicativ al limbii romAne, urmitoarelor cuvinte: dreptate, corectitudine, respect, in-
gdduinld, menlionind qi limba din care acestea au fost preluate,
4. lndici un cuvAnt care sd defineasci o valoare eticd in care crezi/pe care o respecfi, preciz6ndu-i sensul.
5. Egti Stdp6nul cuvintelor impreuni cu Stip6nul timpului, ai hotir6t s6-i determini pe oamenii din lumea intreagd s6
trdiascd numaidupd valorile etice menfionate la cerinlele 3 qi4, pentru o siptimind, Redacteazd o scrisoare, de 80.100
de cuvinte, in care s6-i comuniciobservatiile tale.

15