Anticonvulsivante

- Convulsie = o contracţie violentă şi repetată a muşchilor striaţi, localizată sau generalizată,

provocată de descărcări anormale şi necontrolate ale unui număr mare de neuroni cerebrali
- Nu orice convulsie înseamna epilepsie
- Epilepsia nu este întotdeauna asociată cu convulsii
- Epilepsii focale (=parţiale) – focarul epileptogen se află într-o emisferă cerebrală
o Parţiale simple: nu se pierde starea de conştienţă; manifestările sînt localizate
o Parţiale complexe: se pierde starea de conştinţă
o Parţiale secundar generalizate
- Crizele generalizate
o Generalizate de tip tonico-clonic (grand mal)
o Absenţe (petit mal)
o Tonice
o Clonice
o Atone
o Mioclonice
o Status epilepticus – crizele subintrînde – urgenţă medicală

Medicaţia antiepileptică
- Împiedică producerea crizelor convulsive
- Scad frecvenţa, durata şi gravitatea crizelor convulsive
Clasificare (în funcţie de utilizarea terapeutică)
- Crizele generalizate, tonico-clonice, parţiale, dar nu în micul rău epileptic
o FENOBARBITAL, FENITOINĂ, CARBAMAZEPINĂ, ACID VALPROIC
(excepţie)
- Rău epileptic
o TRIMETADIONĂ, ETOSUXIMIDĂ, ACID VALPROIC,
BENZODIAZEPINELE
- Indicate în status epilepticus - intravenos
o BENZODIAZEPINE, FENOBARBITAL SODIC, FENITOINĂ, LIDOCAINA
- Crize parţiale şi forme refractare
o GABAPENTIN, TIAGABIN, VIGABATRIN, LAMOTRIGINĂ,
TOPIRAMAT, FELBAMAT, ZOMISAMIDĂ, LEVETIRACETAM,
OXCARBAZEPINĂ, ESLICARBAZEPINĂ, LACOSAMIDA, RUFINAMIDĂ,
PREGABALIN, EZOGABIN (RETIGABIN), PERAMPANEL
o Se folosesc pentru diferitele forme de epilepsie, dar se folosesc şi pentru convulsii
care nu sînt de tip epileptic: convulsii din stări febrile, eclampsie, tetanos, intoxicaţii
cu amide stimulante SNC, convulsii din meningite, convulsii din AVC-uri, convulsii
care pot să însoţească meningite cerebrale, tumori sau traumatisme cerebrale
o Alte utilizări: durere neuropată, antiaritmice, afecţiuni bipolare, curele de slăbire,
afecţiuni anxioase
- Particularităţi ale terapiei cu antiepileptice
- Este un tratament individualizat (medicul stabileşte tipul de epilepsie şi tratamentul
corespunzător)
- Tratamentul se începe cu un singur antiepileptic (doze mici care se cresc treptat)
- În cazul în care pacientul nu răspunde la tratament, se schimbă cu un alt antiepileptic
- Ulterior, se recurge la asocieri de 2 sau 3 antiepileptice (toxicitate anticonvulsivate e mare,
se evită asocieri)
 - Terapia trebuie monitorizată prin determinarea concentraţiilor plasmatice (probleme de
toxicitate, variabilităţiii interindividuale)
- Trebuie atenţie la asocierea cu alte medicamente (inductoare enzimatice)
- Unele anticonvulsivante au proprietăţi teratogene  raport beneficiu/risc
- Dacă după 2-5 ani, pacientul nu mai face crize convulsive, se poate încerca oprirea terapiei
(se reduce treptat) – nu e garantat că pacientul nu va mai avea crize convulsive
Mecanismul de acţiune
- Stabilizarea membranei neuronale cresc pragul de excitabilitate al neuronilor sănătoşi,
cresc pragul convulsivant al neuronilor patologici, împiedică propagarea excitaţiei din zona
patologică în zona sănătoasă
- Influenţarea unor canale ionice
o Blocarea canalelor de sodiu voltaj-dependente: FENITOINA,
CARBAMAZEPINA, LAMOTRIGINA, TOPIRAMAT, ACID VALPROIC,
ZONISAMIDA, OXACARBAZEPINA
o Blocarea canalelor de calciu voltaj dependente de tip „T”: ETOSUXIMIDA,
TRIMETADIONA, ZONISAMIDA, ACID VALPROIC, PREGABALIN
o Activarea canalelor de potasiu: RETIGABIN (EZOGABIN)
- Favorizarea inhibiţiei GABA-ergice
o Modulatori alosterici pe receptorii GABA-A: BENZODIAZEPINE,
FENOBARBITAL, TOPIRAMAT
- Cresc nivelul GABA
o Inhibarea degradarea – blocarea ireversibilă a GABA-aminotransferazei:
VIGABATRIN, ACID VALPROIC
o Favorizarea sintezei şi eliberării de GABA: GABAPENTIN
o Împiedicarea recaptării GABA: TIAGABIN
- Inhibarea transmisiei glutamat-ergice
o Inhibarea eliberării unor aminioacizi excitatoti (glutamat, aspartat):
LAMOTRIGINA
o Blocarea receptorilor aminoacizilor excitatori
 Blocarea receptorilor NMDA: FELBAMAT
 Blocarea receptorilor AMPA/KAI: TOPIRAMAT, PERAMPANEL
- Inhibarea anhidrazei carbonice
o ACETAZOLAMIDA, SULTIAMUL

FENOBARBITALUL
- LUMINAL
- Indicaţii
o Are proprietăţi sedativ-hipnotice, anticonvulsivante
o Este inductor enzimatic – interacţiuni cu anticoncepţionale
o Modulator pe receptorii GABA-A
o Crize generalizate tonico-clonice, crize parţiale, status epilepticus (iv)
o Nu se indică în micul rău epileptic
o Se preferă la copiii mici şi preşcolari
o Alte tipuri de convulsii: convulsii febrile
- Reacţii adverse
 o Poate produce somnolenţă, sedare, scăderea capacităţii de concentrare, ataxie, reacţii
alergice, anemie megaloblastică, osteomalacie (datorită efectelor inductoare
enzimatice – grăbeşte metabolizarea vitaminei D sau a acidului folic)
o Toleranţă + dependenţă – risc mare
o Niciodată nu se întrerupe brusc tratamentul
o Creşte riscul de deprimare a funcţiilor vitale la administrare intravenoasă
- Forme farmaceutice: comprimate, fiole în propilenglicol – im, fiole în apă, sare de sodiu
– iv
FENITOINA
- Inhibitor enzimatic  posibile interacţiuni medicamentoase
- Se leagă în procent mare de proteinele plasmatice
- Există variabilitate interindividuală mare  se monitorizează concentraţiile plasmatice
- Farmacodinamic
o Proprietăţi anticonvulsivante, fără a deprima SNC  nu produce sedare
o Proprietăţi antiaritmice – de clasă 1B
- Indicaţii: crize generalizate tonico-clonice, crize parţiale, status epilepticus (iv)
o Nu se indic în micul rău epileptic
o Efect antiaritmic: aritmii ventriculare din supradozarea digitalicelor – de elecţie
o În dureri de tip neuropat  nevralgie de trigemen, de glosofaringian
o Tinitus, sughiţ rebel
- Reacţii adverse
o Substanţă cu indice terapeutic mic, cu foarte multe reacţii adverse
 Ameţeli, insomnii, confuzii, halucinaţii, nistagmus
 Apnee, hisutis (creşte părul pe unde nu trebe)
 Hiperplazia gingivală (modificare în metabolismul colagenului) – igiena
 Inductor  anemia megaloblastică, osteomalacie, hemoragii
 Hepatită toxică
 Efecte teratogenepa
CARBAMAZEPINA
- Inductor enzimatic  interacţiuni cu contraceptive orale
- Prin metabolizare, formează un metabolit epoxidic  răspunde de toxicitatea ridicată
- Propr anticonvulsivante + sedativ-tranchilizante
- Indicaţii
o Crize generalizate tonico-clonice, parţiale
o NU se foloseşte în status epilepticus, nu se administrează în micul rău epileptic
o Se poate administra în dureri de tip neuropat (neuropatie diabetică, dureri din tabes
(ultima etapă a sifilisului nervos))
o Diabet insipid hipofizar (acţiune antidiuretică)
o Afecţiuni bipolare (maniaco-depresive)
- Reacţii adverse
o Ameţeli, cefalee, tulburări de concentrare, ataxie
o Nistagmus, anemie aplastică, leucopenie,
o Hepatotoxică, hiponatriemie, reacţii de hipersensibilitate
o Teratogena
- Forme farmaceutice: comprimate, siropuri, suspensie orală, cu cedare rapidă sau retard
OXCARBAMAZEPINA
- Analog de CARBAMAZEPINĂ – prodrug, prin metabolizare ->
ESLICARBAMAZEPINA  metabolit activ, răspuzător de efect
 - Avantaje: nu produce autoinducţie
- Risc de interacţiuni medicamentoase mai redus
- Nu se produce metabolitul epoxidic toxic – profil de siguranţă mai bun
- Crize parţiale, tratamentul maniei
- Reacţii adverse: somnolenţă, sedare, ataxie, cefalee, gastro-intestinale, hipotatriemia,
alopecie, creştere în greutate
- Timp de înjumătăţire lung – maxim 2 administrări pe zi
ESLICARBAZEPINA
- Sub formă de acetat  Prin metabolizare  eliberează s.a.
- Crize parţiale
- Se poate administra 1 dată pe zi
ACID VALPROIC
- Este inhibitor enzimatic
- Se leagă în procent mare de proteinele plasmatice
- Farmacodinamic  anticonvulsivant cu spectru larg
- Se indică în crize generalizate tonico-clonice şi în crize minore
- Se poate utiliza în crizele febrile
- Afecţiuni bipolare
- Reacţii adverse:
o SNC: cefalee, insomnii, hiperexcitabilitate, somnolenţă
o Digestive: greaţă, vomă, hipersalivaţie
o Hepatotoxic: hemoragii, alopecie, creştere în greutate, teratogen
- Forme farmaceutice: injectabile
TRIMETADIONA
- Se folosea în micul rău epileptic
ETOSUXIMIDĂ
- Se foloseşte pentru micul rău epileptic
- SNC: astenie, ameţeli,leucopenie, reacţii digestive cu greaţă, vomă, anorexie, reacţii
alergice
Benzodiazepine
- Rămîn de elecţie pentru status epilepticus – administrare intravenoasă
- Crizele convulsive febrile
GABAPENTIN
- Timp de înjumătăţire scurt – forme cu eliberare prelungită sau de mai multe ori pe zi
- Nu este inductor enzimatic
- Se elimină netransformat, renal  atenţie la persoanele în vîrstă, cu insuficienţă renală
- Favorizează sinteza şi eliberarea lui GABA
- Indicaţii: anticonvulsivant  crize parţiale!!!, se administrează la adulţi, nu la copiii mici
- Tratamentul durerii neuropate: sindromul picioarelor neliniştite
- Reacţii adverse: sedare, somnolenţă, cefalee, ataxie, creştere în greutate
- Forme farmaceutice: orale
TIAGABIN
- Se leagă în procent mare de proteinele plasmatice
 - Se elimină biliar, se metabolizează hepatic  se poate administra la cei funcţia renală
afectată
- Acţionează prin GABA
- Afecţiuni bipolare
- Reacţii adverse: sedare, somnolenţă, cefalee, ataxie
- Forme orale
BIGABATRIN
- Nu este foarte folosit
LAMOTRIGINA
- Timp de înjumătăţire lung
- Nu produce inducţie enzimatică
- Blochează canalele de sodiu, calciu, impiedică de recaptarea de glutamat
- Se poate folosi în crize parţiale, generalizate, se poate folosi şi la copiii mici
- Se poate folosi în sindromul Lennox-Gestaut
- Se poate folosi în tulb bipolare
- Reacţii adverse: reacţii alergice, rash cutanat, sindrom Stevens Johnson,
o SNC: sedare, somnolenţă, ameţeli, ataxie,
o Linii sanguine: leucopenie, trombocitopenie
o Creşterea transaminazelor
- Se preferă la femeia însărcinată şi la persoanele în vîrstă
TOPIRAMAT
- Nu este inductor enzimatic  risc de interacţiuni medicamnteoase redus
- Se elimină renal  atenţie
- Blochează canalele de sodiu, blochează receptorii AMPA, KAI
- Crize parţiale, generalizate
- Poate fi folosit şi la copiii mici
- Sindrom Lennox Gastaut
- Asociere pentru tratamentul obezităţii (cu FENTERMINA)
- Reacţii adverse: scădere în greutate, ameţeli, cefalee, somnolenţă, ataxie
- Poate produce acidoză metabolică, să favorizeze formarea de calculi pe bază de fosfat de
calciu
FELBAMAT
- Nu este folosit
ZOLISAMIDA
- Bloare canale de Ca+2 şi Na+
- Crizele parţiale (nu generalizate)
- Are mai puţine interacţiuni meicamentoase şi un timp de înjumătăţire lung – 1 adm pe zi
- Reacţii adverse: cefalee, somnolenţă, ataxie, scădere în greutate, reacţii cutanate

LEVETIRACETAM
- Analog al piracetamului (medicament neotrop= ameliorează metabolismul neuronal)
 - Se leagă de proteinele SV2A de la nivel presinaptic şi modulează eliberarea de mediator la
nivel presinaptic
- Crize parţiale
- Reacţii adverse: analog pentru ZOLISAMIDA
- Nu participă la interacţiuni, timp de înjumătăţire lung

RUFINAMIDA
- Medicament orfan
- Sindrom Lennox-Gastaut
PREGABALIN
- Împiedică eliberarea de mediatori exicitatori şi influenţează canalele de calciu de la nivel
presinaptic
- Anticonvulsivant în crize parţiale
- Durere neuropată
- Ameţeli, somnolenţă, creştere în greutate
EZOGABIN
- Acţionează pe canalele de potasiu
- Se indică doar în crize parţiale
- Nu e metabolizat de enzimele CYP
PERAMPANEL
- Receptorii AMPA ai glutamatului
- Crize parţiale sau generalizate
BRIVARACETAM

- Acţionează asupra proteinelor SV2A presinaptice – împiedică eliberarea unor mediatori

Antipsihotice, neuroleptice, tranchilizante

majore
- FENOTIAZINICE
o ALCHILICE
 CLORPROMAZINA
 LEVOMEPROMAZINA
o PIPERIDINICE
 TIORIDAZIN
 PERICI
 o PIPERAZINICE
 PROCLORPERAZINA
 TIOPROPERAZINA
 FLUFENAZINA
 TRIFLUO
- TIOXANTENICE
o CLORPROTIXEN
o FLUPENTIXOL
o CLORPENTIXOL
o TIOTIXEN
- BUTIROFENOLICE
o HALOPERIDOL
o DROPERIDOL
- DIFENILBUTILPIPERIDINE
o PIMOZID
o FLUSPIRILEN
o PENFLURIDOL
- BENZAMIDE
o SULPIRID
o TIAPRID
o AMISULPRID
o LEVOSULPIRID
- DIBENZOAZEPINE
o CLOZAPINA
o OLANZAPINA
o QUETIAPINA
- ALTE STRUCTURI
o RISPERIDONA
o PALIPERIDONA
o ILOPERIDONA
o ZIPTASIDONA

Clasificare
- TIPICE – tratează în principal simptomele pozitive
o Produce reacţii adverse de tip extrapiramidal
o FENOTIAZINICE
- ATIPICE – poate trata simptomele negative
o Au risc mai redus de reacţiia adverse de tip extrapiramidal
o O parte din BENZAMIDEDIBENZOAZEPINE

- Sedative – este mai redus efectul antipsihotic

- Incisive – predomină efectul antipsihotic, sedative slabe

- Generaţie I – tipice
- Generaţie II – atipice
- Generaţie III – atipice, acţionează ca agonişti parţiali pe receptorii dopaminergici
Mecanism de acţiune
o Exces de transmisie dopaminergică la nivel mezo-limbic – pozitive
o Deficit de transmisie dopaminergică la nivel mezo-cortical – negative
o Acţionează ca antagonişti pe recepotrii dopaminergici - simptome pozitive
 Tipice – afinitate pentru receptorii dopaminergici
 Eficacitate - depinde de afinitatea pentru reecptorii dopaminergici D2 (60-80%
ocupare – efect evident antipsihotic)
 Atipice – nu este dependentă de afinitatea pentru receptori; acţionează şi pe receptorii 5-
HT2A – nu e obligatoriu, dar ajută la caracterul atipic
 AMISUPRID – nu acţ pe recept
 Atipice – acţionează antagonist pe D4 – util pentru caracter atipic, nu e obligatoriu
 QUETIAPINA - excepţie
o Antagonism D2 în alte regiuni
 Striat – tulburări extrapiramidale
 Tubero-infundibular – creşterea secreţiei de prolactină
 Bulbar – antivomitiv
Antiparkinson Antipsihotice
Mezolimbic Tulburări psihotice Efecte antipsihotice
Tubero-infundibular Scade prolactina Creşte prolactina
Striat AntiParkinsonian Tulburări extrapiramidale
Bulb vomă antivomitiv

o Receptorii alfa1-adrenergici – de la nivelul SRAA (sistemul reticular activator-ascendent) –

blocare
 Tulburări de ejaculare
o Receptorii muscarinici – blocare
 Confuzie, constipaţie, retenţie urinară, uscăciunea gurii
o Antihistaminice H1
 amitrina a fost iniţial folosită ca antihistaminic H1
 Determină sedare, creştere în greutate
o Transmisia serotoninergică
 Antagonist pe receptorii 5-HT2A
 Poate antagoniza şi receptorii 5-HT2C (creşterea în greutate), 5-HT2B

Efecte
- Scad tonusul bazal
- Au efect sedativ
- Pot avea efect hipno-inductor - este invers proporţional cu efectul antipsihotic
- Au efect antipsihotic – influenţează simptomele pozitive (tipice)
- Reduc – înlătură delirul, reduc halucinaţiile, ameliorează tulburările de gîndire, încetinesc
cursul gîndirii
- Asigură neutralitatea afectivă
- Scad agesivitatea
- Scad pragul de declanşare al convulsiilor – cresc riscul de epilepsie
- Cresc secreţia de prolactină
- Efect hipotermizant
- Pot produce tulburări extrapiramidale
- Efect antivomitiv
- Efect antihistaminic H1
 - Potenţează alte deprimante ale SNC

Indicaţii
o Tratamentul stărilor paranoide, tratează formele acute şi cronice de schizofrenie
 Sindromul maniaco-depresiv – tratamentul stării maniacale, psihoze organice, psihoze
ale vîrstinicului, psihoze post-partum
 Sedativ hipnotic – tratamentul stărilor de excitaţie, afecţiuni medicale
 Tratamentul alcoolismului
o Alte afecţiuni neurologice: coreea Huntington – mişcări involuintare, sindromul Tourette
o Antivomitiv – inclusiv cea indusă de chimioterapie, radioterapie; mai puţin pentru rău de mişcare
o Anestezie, preanestezie, hipotermizant
o Anestezie – neurolept-analgezie: se asociază un anestezic cu un antipsihotic

Reacţii adverse
Sunt foarte greu de gestionat – pacientul nu ştie să le raporteze.

GENERAŢIA I
 Reacţii adverse neurologice
 Acute:
o Distonii: contracţii involuntare, spasme ale unor grupe musculare de la
nivelcul capiuilui şi gîtului care pot fi însoţite de o stare de nelinişte, de o
privire fixată în sus, protruzia limbii – în primele săptămîni, mai ales la bărbaţi:
creştere a sintezei şi eliberarea de dopamină – blocarea receptorilor
 Se tratează prin administrarea de benzodiazepine sau anticolinergice
centrale
o Acatizia: pacientul nu poate să stea liniştit, se mişcă tot timpul, cînd stă pe loc
dă din picioare; apare la inceputul tratamentului
 Blocarea transmisiei dopaminergice la nivel central, activarea
transmisiei noradrenergice
 Se folosesc benzodiazepinele – se indică beta-blocantele
(PROPRANOLOL)
o PseudoParkinson: parkinsonism medicamentos, tremor, rigiditate,
bradikinezie
 Explicaţie: blocarea transmisiei dopaminergice la nivelul striatului
 Terapie: anticolinergice centrale
 Cronice
o Apar mai tîrziu
o Diskinezia tardivă: tulburări de mişcare: mişcări involuntare la nivelul capului
şi gîtului (grimase, mişcarea buzelor,
 Creşterea sensibilităţii receptorilor dopaminergici din striat – fenomen
ireversibil
 Este mai redus la cele de generaţia 2
 Reducerea dozei, schimbarea antipsihoticului
 Primul medicament care tratează diskinezia (VALBENAZINA) –
acţionează blocînd VMAT2 – transportor vezicular pentru monoamine
o Scad pragul convulsivant – predispun la convulsii
 CLORPROZAMINA, TROZAPINĂ
 Tulburări a termoreglării (hipotermie)
 Creşte rezistenţa la hipoxie
 Organismul este reziste
 Hipertermie malignă (sindrom neuroleptic malign) – afectare a
hipotalamusului
  Creşterea exagerată a temperaturii musculare
 Afecăări ale statusului mental
 Tulburări vegetative
 Poate apărea la toate, indiferent de generaţie
 Se opreşte terapia urgent
 Reacţii adverse psihice
 Confuzie, dezorientare, unele pot creşte riscul de depresie
 Pseudodemenţă
 Reacţiile adverse endocrine
 Creşterea nivelului de prolactină
 Galactoree, tulburări de ciclu menstrual  amenoree
 Ginecomastie, tulburări sexuale
 Pe termen lung: osteopenie, osteoporoză
 Reacţii adverse vegetative
 Datorită efectului alfa adrenolitic – sedare, somnolenţă, hipotensiune ortostatică
însoţită de tulburări de ritm, tulburări de ejaculare
 De natură anti-colinergică: blocarea receptorilor M: uscăciunea gurii, constipaţie,
retenţie urinară
 Reacţii adverse cardio-vasculare
 Hipotensiune ortostatică
 Tulburări de ritm: prelungirea intervaului QT – apariţia torsadei vîrfurilor
 Reacţii adverse oftalmologice
 Fotofobie (midriază), tulburări de acomodare (cicloplegie), creşte presiua intra-
oculară, pot produce depozite la nivelul corneei, cristalinului
 Reacţii adverse hepatice
 Creşterea transaminazelor, hepatită colestatică
 Reacţii adverse genito-urinare
 Retenţie urinară, blocare lui alfa – tulb de ejaculare;
 Unele pot produce priapism: erecţii involuntare
 Reacţii hematologice
 Leucopenie
 Agranulocitoză
 Reacţii dermatologice
 Dermatită de contact, fotosensibilizare
 Moarte subită

GENERAŢIA A 2-A
- Reacţii adverse de tip metabolic:
o creştere în greutate (antagonism 5-HT2C) + antagonism H1
o risc de diabet zaharat de tip 2: scăderea secreţiei de insulină, creşterea rezistenţei
periferice la insulină
o dislipidemii: creşterea colesterolului, trigliceridelor

Reprezentanţi
Fenotiazine alchilice
- predomină efectul sedativ-hipnotic
 - efectul antipsihotic este slab
- manifestă efecte vegetative, în special alfa-adrenolitice
- riscul de tulburări extrapiramidale este mai redus
CLORPROMAZINA (CLORDELAZIN, PLGOMAZIN, LARGATCTIL)
- soluţie injectabilă
LEVOMEPROMAZINA (TISERCIN, LEVOMEPROMAZIN)

Fenotiazine piperidinice
- efect sedativ medii, efect antispihotic mediu
- pot produce tulburări vegetative
TIORIDAZIN
PERICIAZIN
PIPOTIAZINA
Fenotiazine piperazinice
- compuşi cu efecte antipsihotice marcate
- efectul sedativ-hipnotic redus
- risc crescut de tulburări extrapiramidale
- efectele vegetative sînt mai reduse
PROCLORPERAZINA (EMETIRAL)
TIOPROPERAZINA (MAJEPTIL)
FLUFENAZINA (MIRANIL, MODECATE)
TRIFLUOPERAZINA
Tioxantene
- seamănă cu fenotiazinele alchilice
- efectul antipsihotic este mai intens
- efecte vegetative, alfa adrenolitice mai mult decît colinergice
CLORPROTIXEN
FLUPENTIXOL (FLUANXOL) – sol injectabilă, se administrează o dată la 2-4 săptămîni
CLORPENTIXOL
TOTIXEN
ZUCLOPENTIXOL (CLOPIXOL) – comprimate filmate, picături orale, forme injectabile
Butirofenonice
- seamănă cu fenotiazinele piperazinice
- predomină efectul antipsihotic
- acţiunea antiemetică
- efecte vegetative reduse
HALOPERIDOL – comprimate, soluţie orală, forme injectabile cu cedare rapidă/retard (decanoat)
o Durată lungă de acţiune
o Pentru antipsihoticele care au în structură o grupare hidroxil  esterificat  eliberarea
substanţei în organism
DROPERIDOL – poate fi folosit în neurolept-analgezie (cu fentanil)

Difenilbutilpiperidine
- Seamănă cu butirfenone
- Au durată lungă de acţiune fără esterificare

PIMOZID
FLUSPIRILEN
PENFLURIDOL
Benzamide
- Sînt atipice – mai puţine reacţii adverse
SULPIRID
o În doze mici – efecte de tip dopamino-mimetic
o În doze mari – efecte antipsihotice
o Prezentare: capsule
TIAPRID
AMISULPRID
o Atipic, forme orale (comprimate)
LEVOSULPIRID
o Atipic, comprimate, este folosit în asociere cu un inhibitor de pompă de protoni – în boala de
reflux gastro-esofagian – efecte prokinetice / gastropareza diabeticului.
Dibenzoazepine
CLOZAPINA
- Este un antipsihotic de rezervă, din cauza riscului de agranulocitoză
- Forme orale, comprimate
OLANZAPINA (ZYPREXA)
- Durată lungă de acţiune, o singură dată pe zi
- Comprimate filmate, orodispersabile, pulbere pentru soluţie injectabilă, pulbere + solvent pentru
suspensie injectabilă cu eliberare prelungită
QUETIAPINA (SEROQUEL)
- Forme orale

Alte structuri
RISPERIDONA (RISPOLEPT, RISPEN)
o Durată lungă de acţiune, o dată pe zi
o Participă la puţine interacţiuni medicamentoase
o Forme farmaceutice: comprimate filmate, orodispersabile, soluţie orală, pulbere + solvent
pentru prepararea de suspensie injectabilă – cu eliberare prelungită
PALIPERIDONA
- Derivat de risperidonă
- Forme farmaceutice: analog risperidonă
ILOPERIDONA
ZIPRASIDONA
- Forme orale, comprimate, suspensie orală, forme injectabile
ASENAPINA
- Singura care se administrează sublingual
- Risc important de reacţii alergice de tip 1
LURASIDONA

Agonişti parţiali pe receptorii dopaminergici D2

ARIPIPRAZOL – forme orale, injectabile
BREXPIPRAZOL
CARIPRAZINA

ZOTEPIN, SERTINDOL, OXIPERTINA, MOLINDON

Antidepresive
Clasificare
- Medicamente TIMOLEPTICE – redresează starea timică (dispoziţia);
o Tipice: antidepresive triciclice
o Atipice: ISRS (inhibitor selectiv ai recaptării serotoninei), INSN (inbitori neselectivi ai
recaptării serotoninei şi noradrenalinei)
o Antidepresivele Triciclice
 Substanţe cu efect activator, energizant: DESIPRAMINA, NORTRIPTILINA
 Substanţe cu efecte de stabilizare: IMIPRAMINA, CLOMIPRAMINA
 Substanţe cu efect sedativ, anxiolitic: AMITRIPTILINA
- Medicamente TIMERETICE
o Substanţe psihostimulatoare, dezinhibante, energizante – ex: iMAO
o Tipice: iMAO neselective
o Atipice: selective pe MAO-A

Mecanism de acţiune
- În depresie există un deficit de monoamine la nivel central (în special NA, serotonină)
o PRO
 REZERPINA (neurosimpatolitic – vasodilataţie, antipsihotic) – reacţii adverse –
creşte riscul de suicid – scade niveul de NA (împiedică recaptarea în vezicule)
 Toate antidepresivele care există pe piaţă cresc nivelul de noradrenalină, serotonina
o CONTRA
 Şi alte medicamente cresc nivelul de NA – creşte nivelul de NA (cocaina,
amfetamina)
 Deşi antidepresivele cresc rapid nivelul de serotonină şi NA, efectul antidepresiv
apare în timp
- Împiedică recaptarea NA şi/sau serotoninei
o Antidepresive neselective care împiedică şi recaptarea NA, şi serotoninei
 Majoritatea antidepresivelor triciclice, ISRS
 Blochează transportorii (NET, SERT)
o Antidepresive care inhibă recaptarea NA
 REBOXETINA
 VILOXAZINĂ
 Antidepresive triciclice: DEZIPRAMINA, MAPROTIRINA
o Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei
 FLUOXETINA, ataxieataxie
 INA, SERTRALINA, FLUVOXAMINA, CITALIPRAM, ESCITALOPRAM,
VORIOXETINA
- Împiedică metabolizaea NA şi/sau serotoninei – iMAO
o Neselectivi: TRANILCIPROMINA, FENELZINA, NIALAMIDA
o Selectivi: MOCLOBEMID
- Antagonişti pe receptorii alfa2-presinaptici (noardrenergic, serotoninergic) – favorizarea
eliberării de NA şi serotonină
o MIRTAZAPINA
o MIANSERINA,
o BUPROPIONA
- Alte mecanisme
o Antidepresivele produc up-reglarea unor receptori post-sinaptici şi down-reglarea unor
receptori presinaptici (vezi Psichopharmacology)
 Down-regularea receptorilor 5-HT1A
 o Antidepresivele reglează în timp eliberarea acestor mediatori, produc down-reglarea
transportorilor
o În timp, antidepresivele ar influenţa plasticitatea sinapsei

Indicaţii
- Tratamentul depresiei (nu în forme uşoare şi medii), depresie majoră, distimie (tulburare de
dispoziţie), afecţiuni bipolare maniaco-depresive
- Tratamentul fobiilor, crizelor de panică
- Afecţiuni obsesivo-compulsive
- Anxietate generalizată
- ADHD
- Bulimie nervoasă
- Enurezis nocturn (mai ales cele cu proprietăţi anticolinergice)
- Durere neuropată
- Tratamentul tabagismului
- Tulburări premenstruale
- Bufeuri din menopauză

Reprezentanţi
Antidepresive triciclice
- Farmacocinetică
o Absorbţie rapidă din tubul digestiv, dar incomplet
 Îşi pot întîrzia absorbţia datorită proprietăţilor anticolinergice (stomacul se va goli
mai greu)
o Distribuţie: se leagă în procent mare de proteinele plasmatice, volum de distribuţie mare
 În caz de intoxicaţie, nu se justifică dializa
o Metabolizare: se pot forma metaboliţi activi, la nivel hepatic cu enzimele CytP450 – pot
forma IMIPRAMINA  DESIPRAMINA, AMITRIPTILINA  NORTRIPTILINA
 Poate exista o variabilitate mare vis-a-vis de răspuns intrerindividual – polimorfism
Cyp2D6
- Mecanism de acţiune
o Inhibă recaptarea NA şi serotoninei
o Acţionează antagonist pe o serie de receptori (alfa, muscarinici, histaminici H1)
- Reacţii adverse
o Riscul de reacţii adverse este mai mare la antidepresivele triciclice care au amine terţiare şi
mai redus la cele care au aminte secundare
o Reacţii adverse anticolinergice centrale şi periferice: confuzie, uscăciunea gurii cu
tulburări de deglutiţie, constipaţie, retenţie urinară.
o Reacţii adverse cardio-vasculare:
 hipotensiune ortostatică – blocarea alfa  este asociată cu tahicardie;
 aritmii grave la supradozare; cele triciclice pot produce prelungirea intervalului QT
 torsada vîrfurilor
 bloc atrio-ventricular, de ramură (printr-un mecanism chinidinic)
o Reacţii adverse pe SNC
 Sedare, somnolenţă
 Insomnie, tremor, convulsii, confuzie, excitaţie de tip schizofrenic
o Creştere în greutate – receptorii H1
o Reacţii alergice
o Sindrom de abstinenţă la oprirea unui tratament îndelungat
o Sexuale (CLOMIPRAMINĂ)
o Sînt periculoase la supradozare
- Interacţiuni
o Asocierea cu alte deprimante SNC – se potenţează deprimarea
 o Asocierea cu alte medicamente care cresc nivelul de serotonine (nu iMAO, ISRS) – sindrom
serotoninergic
o Riscul de aritmii cu alte medicamente care prelungesc intervalul QT

ISRS
- Farmacocinetică
o Absorbţie bună orală
o Metabolizare hepatică
 CYP2D6 – FLUOXETINĂ, PAROXETINĂ
 CYP3A4 – FLUVOXAMINĂ
 Se pot forma metaboliţi activi care prelungesc durata de acţiune (ex: FLUOXETINA
 NORFLOXETINA (6 zile))
- Mecanism de acţiune
o Blochează SERT
o Nu influenţează alţi receptori
- Reacţii adverse
o De tip serotoninergic
 Digestive
 Greaţă, vomă (5-HT3)
 Creşterea peristaltismului  diaree 5-HT4
 Anorexie – 5-HT2C
 SNC
 Anxietate – 5-HT1A
 Insomnie, cefalee, precipitarea unei crize de epilepsie
 Tulburări sexuale
 Disfuncţie erectilă, întîrzierea ejaculării, întîrzierea orgasmului, diminuare
libidoului
 Sindrom de abstinenţă
 Creşte riscul de suicid la copii şi tineri pînă la 25 de ani
o Interacţiuni medicamentoase prin acumulare de serotonină – nu se asociază cu alte
medicamente care cresc nivelul de serotonină
 iMAO – 2 săptămîni pauză – ISRS
 ISRS – 5 săptămîni pauză – Imao
 Tramadol – creşte nivelul de serotonină, petidină
o
o
IMIPRAMINA
CLOMIPRAMINA
TRIMIPRAMINA
AMITRIPTILINA
NORTRIPTILINA
DOXEPINA
MAPROTILINA – e tetraciclic; se comportă ca unul triciclic
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei
- Nu apar RA anticolinergice
- Riscul cardiovascular este mai redus (pot prelungi intervalul QT)
- Nu determină creştere în greutate
- Sînt mai bine tolerate de către persoanele în vîrstă
- Nu pun probleme grave la dozare ca şi cele triciclice
FLUOXETINA
PAROXETINA
SERTRALINA
FLUVOXAMINĂ
CITALOPRAM
ESCITALOPRAM
VETIOXETINA

Inhibitorii neselectivi ai recaptării noradrenalinei şi serotoninei

- Farmacocinetic: se absorb bine, primul pasaj hepatic, pot forma metaboliţi activi
(VENLAFAXINA): Cyp2D6, timp de înjumătăţire lung  o dată pe zi
- Mecansim de acţiune
o Blochează SERT şi NET
o Nu influenţează celelalte tipuri de receptori (ca şi cele triciclice)
- Indicaţii
o Tratamentul depresiei sau pentru durerea neuropată
o Bufeuri de la menopauză, anxietate generalizată
- Reacţii adverse
o Digestive: anorexie, uscăciunea gurii, greaţă, vomă
o SNC: cefalee, ameţeli, confuzie, insomnii
o Sexuale
o Pot prelungi intervalul QT
VENLAFAXINA
DESVENLAFAXINA
DULOXTINA
MILNACIPRAN
LEVOMILNACIPRAN
Inhibitorii de MAO
- Neselective – ireversibile – durată lungă de acţiune
o TRANILCIPROMINA
o FENELZINA
o NIALAMIDA
- Selective – iMAO – A – reversibil
o MOCLOBEMID
- Farmacocinetic
o Se absorb bine digestiv
o Cei care au structură de hidrazidă (FENELZINA) se metabolizează prin acetilare (atenţie la
metabolizatori lenţi/rapizi)
- Mecansim de acţiune
o Împiedică metabolizarea serotoninei şi noradrenalinei  creşte nivelul  efect antidepresiv
o Cresc nivelul de noradrenalină în terminaţiile simpatice şi nivelul de adrenalină în
suprarenală (atenţie la asociere cu simpatomimetice indirecte)
- Nu sînt antidepresive de primă alegere – se aleg atunci cînd celelalte nu au efecte
o Reacţii adverse
o Interacţiuni medicamenteoase
- Reacţii adverse
o Hipotensiune ortostatică paradoxală
o Creşterea apetitului şi creşterea în greutate
o Anticolinergice
o Disfuncţii sexuale
o Sistem nervos – ameţeli, tremurături  manifestări de tip psihotic
- Interacţiuni medicamentoase
o Cu alte grupe de medicamente care cresc nivelul de serotonină
o Risc de criză hipertensivă la asociere cu simpatomimetice indirecte (ex: TIRAMINĂ)
Alte antidepresive atipice
VILOXAZINA
- Inhibitor slab-moderat pentru recaptarea NA
REBOXETINA
- Inhibitor selectiv al recaptării NA
NEFAZODONA, TRAZODONA
- Inhibitori slabi ai recaptării serotoninei, antagonist pe 5-HT2A, 5-HT2C
- Nefazodona e mai puţin folosită datorită hepatotoxicităţii
TIANEPIN
- Favorizează recaptarea serotoninei  creşte cantitatea de serotonină care va fi eliberată ulterior
BUPROPIONA
- Creşte nivelul de NA, dopamină
- Se foloseşte şi pentru tratamentul tabagismului
MIANSERINA
- Nu influenţează procesul de recaptare,
- Acţionează agonist pe receptorii alfa2-presinaptici, o serie de receptori serotoninergic
MIRTAZAPINA
- Antagonist alfa2-presinaptic

Alţi compuşi
AGOMELATINA
- Agonist pe receptorii melatoninei – ameliorează şi tulburările de somn din depresie
SĂRURI DE Li
- Depresii refractare, mania acută
- Toxice în doze mari