MATEMATICA

CLASA A IX-A
I . NUMERE REALE

FORMULE DIE CALCUL PRESCURTAT

(a + b)2 =

a +
zab +
b
2
(a b)-
=
a2 -
2ab +
b2

(a +
b +c) =

a +
b c 2ab + + +
2ac +
2bc

*
(a =
b) =
a = 32b +
3ab2 b3

a2 b2
-
=

(a b)(a b)
- +

an -b" b)(an an- bx-1)

-

(a - +
+ ...
+

b)(an an - 2- bu-1)-ptimpar
1
*
(a ab
- -

a
+
b = +
b +

...
+

a + b3 =

(a b)(a2+
-
ab +
by
3
a -
b = (a b)(a2
-
+
2ab +
b2

SUME SIINEGALITA TI ,

1) E =

a +
2 +
3 +
...
+

n =
+1)
2
+

2) 1 +
3 +
5 +
...
+
(2n 1) -
=

x2

3) E =
1 +
2
2
+ 32+ ...
+
m2 =
m(n+1)(2m +

1)

42+
(2n)-mam+1)
2
4) 2 +

...
+

5) +
32+ ...
+ (2n-1)-
-

6)[k3 =
1 +
2 +
38+ ...
+
m =

/at e
 Inegalitated medilor FieneN ,
M=2 Di an da ..... An + , aver
:

*...
a
Andr am 1
...
.....

t + 1
am
N

Egalitated are loc )

ar=a2= ...
=

an

Inegalitated hi Coudy-Buniakowski-Schwartz
Fir an , az, .... ame si X , X2 . .... XntR . Are loc
inegolitated
,

(a . x + aaxa +

...
+

anxn)" La , +
92+ ...
am) (X + Xa+
·

...
+ x)

Egolitated & 2
are loc <= =
= ... = a
Xn

Inegolitated li Bernauli
Fi DirEA ( +11 > 1 +r
0
, MX1 .
Are loc
imegalitated

MODULUL SAL VALOAREA ABSOLUTE

S
a ,
daca a =0
Fie a ER ,
atunci 191=
-

a ,
daca a co

Proprietati

1) (a) = 0 ; 191 = 0 =>

a
=

2) Ial =
1 al
-

3) la bl
. =
(a1 (b) -

4)(8) =

i
5) a =
la

6) (a +
b) =
(a) +
(b)
 7) (a) - 2 biC>0<) -c 1 ac -> a -
Ec c),

8) (a) =
c == a C san a = -e > at ( -

,
-
e]u(2 ,
+
y)

g)(Ia1- (b)) < |a 1b) =

(a) +
(b)

10) (a) =
(b) <=) a =
b Sama = -
b

11) 191 +
(b) =

0 a =
b =

PARTEA TNTREAGE . PARTEA FRACTIONARA

Firat R Gl mai more

. numar
intreg mai mic saw
egar are a se

numeste parted intreaga a numarului a ,

motata [a7

Proprietai
n) [aJE Y ,
F a ER

2) [a] ac> a k
=
=

3) a -

1[a] = a

4) [a] = a< [a] +

1

3) [a k]+ =

[a] +

k , kex

6) [a] =

(b) =

>(a b) - <1

[ab=parted fractionar a li a = a-[a]

a =
[a] +

(a)

Proprietai
1) 0 = [a] < 1

2)(a) =
0 a +
X

3)(x3 [y] x
=
= > -

y
+

4) (a n3 [a] +
=
n =
k
 Identitated hi Hernite

(x3 +

(x 4) (x 2)
+ + + + .. .
+

(x 21)+
=

(nx] ,
xtR , ta* 1913

MULTIM

Fir A si B dova multimi

spenen a multimed A est inclusi in multimea B , notat ACB , daca

pt oricexastful incot
. X A , rezulta XeB

Spunem multimile A si B Ant metat A=B , daca ACB :BCA

egale
·
a ,

Reniunea multimilar A
, Best multimed formati din elementele care apartin
·

li A saw hi B .
AUB=[XeA Sau x tB}

formati din elementele

·

Intersectic multimilor Asi Best

multime care

apartin li A Di hi B . AlB =

[XEA si xeB}

Diferenta multimilor As" formati din elementele care apartin

·
Best multimed

li A Dine hi B . AlB= [xIXEAs: x * B}

·
Fie to
multime si ACE o
submultime a ei Se
.
numeste complementarea

multimi A in raport a multimeae , multimed elementeler lui E care

ne apartin multimi A .
CEA=[X IXEE bi x & A3
Diferenta simetrica a multimiber A si Beste multimed (AIB(U(BIA)
·
.

Senaterza A B .
ADB= (AIB) U(B(A)
·
Producer Cartezian al multimilor Asi Beste AxB =

[(x y)
, /XeA ,:
yeB3
· O
multime se numeste finita dac are n elemente ,
neN .
In cat contrar , se numest

infinita .
Pr de elem
.
. arunei multimi be numesto cardinal multimi ,
metat card A saw IAl
.
·

Principice includeri si as excluderi

card (AUB)= card A+ cardB-card (Ar B)

card (AUBUC)-card A+card B+ card-card (ArB)-card (Arc) -

-
card (BrC) + card (AnBrc)

Regula
sumei
·

Baca AniB multimi finite i disjuncts atmci :

auut ,

card (AUB)=card At card B

Daca Beste o multime finita

, si AcB, atunei
:

card (BIA)= card B-card A

Regula produswei
·

Daca Asi B sunt dovn atunci :

multimifinite ,

card (AxB)= card A card B .

O multime Aci se numes, te morginita ,

dac exista dov numere reale

M FX-A
m,
pt care mexM , .

I TIPURI DE RAITIONAMENTE LOGICE

PRINCIPIUL INDUCIEI MATEMATICII

Propozitia P(n) este adevarata pentru orice numir natural n daci bunt veri-

ficote urmatoarele conditi :

1) Propozilia P(n) este adivarata pt n 0

=

2) Din presupunerea a

P(n) e adivarata pt = b ,
beN ,
rezulta c eadivarata

pentru n
=
b +
1

Metoda induction matematice constain dova etape

:

parcurgerea a

I
Verificaria
:

Se verifica caP(m) , n = meste adevarata

I Demonstratie P(k)
:

->
P(k+1) unde b > n
 Jac ambele
tape
sunt
verificate conform principiuli inducti
, matematice , P(n)

est adevarata pt n> m

II SIRURI . PROGRESII

PROGRESI ARITMETICE

Un sir de numere reale in care orice termen , cepand cu al dailea , be obtine din

termence precedent ,
advnat en aclasi numor se numente progresie aritmetica
adica anti-antr ,
me 1

Proprietati
mus 3
Ene
1)am=an(m-1)r tm = 1

2)
am=mamth
num
,
my h
S
Sepa e e

Sen)-an-r
3) An e
.m,

suma primilor n termen: ai

progresiei aritmetice

4) an+an=Ab+an-kt . K Suma termenilar extremi este

egala u

suma termenilor extremi

egal departati de

3) M =

ar-ar
=

as- an

PROGRESII GEOMETRICE

Un sir de reale primul termen nenve car termen

numere we ,
fircare
inepand ar al doilla se obtine din precedentur prin in multired a

acclesi numar nenw , se numete progresie geometrica

Proprietati
m

Emm bigm
-

1)bm =

3 , n = 1

-
a) br =bn- ·

but , n?2 SU iwww3

a , b, c
pg
=> b =
a
 -See
E
3) e
b

g2+
1
1 +

q
+
...
+

g =

4) bibn=bk bn-k+1 k=1 Produser termenilor extremi ent

egal
·

produse termenilor
or
egar departatide extremi

5)
q =

b2 B =

I FUNCYIA DE GRADUL I .
FUNCTIA DE GRADUL I

FUNCIIA DE GRADUL I
-

M -R fundin
Functia
f f(x) ax+ bi a , be R a to se numente
:
=

, ,

de I
gradu
Graficur functio de
gradue este o dreapta ,
de pauta a

Intersectio graficul a axle de courdomate

sunt

punctele A(0 b)
,

siB(- b d) ,

Monotonia

Daca a o
, f este strict creature

Daca a <o ,
f este strict descresitoare
Sommel

I
X -

D
-

↳ +
symcal este semmul bui a

f(x) -

symcal
O
+ngm(al Punctul A(x ,
y) tGf < f(x) y
=
 FUNCIIA DE GRADUL I

Fundia :R - R ,
f(x) =
ax +
bx +
2 : a , b , 2 R , a to se

numeste functi de
gradue al doilea .

-
Grafivel firf

Ener
doilea parabola functi de
gradu ar este o de

E
I

- -

) =

varfu parabolei .

u
Axa de simetric esteX=-

Intersectio functi we axa ox reprezita solutle equatici f(x) 0

=

↳ daca-o ,
parabola intersecteata ava ox in davia

punct distincte

↳ daca D =
o ,
parabola este
tangenta axei ox

↳ intersectenza
dac Ox
Ico ,
parabola mu axa

Forma
geometrica a

2
functiei de gradu ar dailla

f(x) =

a(x 2) +
+
a

Monotonia

-> Daca a o ,
pe intervalue)-s -]i
f este strict descritoare ,

pe intervalue/-ID)
strict cresitoare

-> Daca a <o ,

f este strict creato are
pe intervalue-o-)
si strict descritoare pe intervalue /- *
Pucte de extrem

-> Daca a o
,
funcia admite un minim in puncture Xmin--I
care are valoareaymin--
 Daca
-> a co ,
functio admite un maxim in puncul Xmax=-b
20
pi care are valoarea
Ymax--
Semmel al dailla
functiei de
grader
->
Daca co , functio pastriaza simmul li a

-> Daca D =0 ,
se amleaza in
x=-I are sunnul li a

-> Daca DO

D X1 X2 A

f(x)
+
-

symcal 0 -

gm(a)
S
sym(al

Observati
3

Fie f :
R-> M

Daca a o,
Jmf=(-n'd
Jac a co ,
Imf=(- 01 - ]
1) Daca aso ,
functio este convexa ,
iar daca a co , functia este

concava .

2) Intersectio distre a
parabola io dreapta sav dova parable
se determina rezarvand entia
f(x) g(x) unde
f(x) pi g(x) punt
=

ectile care
reprezinta all doua curbe .

# ECUATIA DE GRADUL I . ECUATIA DE GRADULI

ECUATIA DE GRADUL I

Ecuatia
3
ax+b =
o; a ,
be R ,
a to are solutio unicax=-a
ECUATIA DE GRADUL AL DOILEA

Ecuatio ax + bx+c = 0
;
a , b , c ER , a to are

↳
dova rodcini reale bi distincte X .

2- ,
daca so

↳ dava ridacini
egale x
x2=- , daca D=
=

↳ nicio rodicina reala daca D <O

rodacivite ecatiei
-
Descompunerea termenului ax + bx+c =
a(x-x)(x x2) -

Relatile
bei

Viete

b X =
+
x2
= - b
a

P x xz
=
=
.

equatiei cond tile sale

de
grad I sal
Farmorea se unas

2- bx + P
x =

0 ,
unde b =

x+ x2

P =
X .
x2

I VECTORI

Regula triunghiuli Daca A ,B ,2 bunt

punct in plan
:

- - ->
B AB +
BC
=

AC
4

e
A

Regula paralelogramului In parallogramm ABCD

:

-> - ->
B
-C Ac =
AB +AD

A
D
 Daca
mijlow segment wi [AB] pt
↳
Meste , .
orice punt o din

plan are loc

relatio on =
I (on+oB)

sir
*
↳ Vectoria sunt ciniari doca exists -R unic, astfel
in cot =
x
-> -
↳ Vectoral rA=oA se numes te rectorie de pozitie al
puncular
A in
raport a O .

imparte segmentee [AB]

in
↳ Daca M k atuni
, raportal ,

->

a
->

rM
=

A rB
+

=
↳Daca M este
miglow segmentwri [AB] , atunci
2

Daca Geste central de a

↳
greutate ar /ABC , atuci -

In M(x y)
↳
raportur xoy ,
fiecare punct , este determinat de

i+5j
->
vector de
pozitie OM=

Daca A(XA YA) DiB(XB YB)

,
,
,
atunci EB= (XB-XA , YB-YA) saw

B =

(XB Xa) - +
YB-xn)I
/B1 (a-XA+ (Y-YA)"
↳
Lungimea vectorular Beste =

↳ Daca Dir (x2 ye) sunt doi vectori din planul voy
(X , ye) ,
,

atunci . =(1 . . excuTV) representa

produsue scalar
↳Daca =
X +y Di T =
x2 .

+ye ,
atunci

i x2+y ?
2
xx2 141 x +
Y, : NT1
+y 42
= =
=
:
.

-
=
 -

/ , ) <=> ( , )- irdaca a ( v)
↳ Daca cas
I ,
,
>o ->

=>

(π)<

- perpendinart
. =0 xeyatye e

# ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE

Geral est crow de rata in

trigonometric n , ou centre
originea
reperuli cartezian

bit
ox-axa Dinuxului
e CI
-

ox-axacosimubului
SIN + SIN

COS -
20St
⑭ 0
-as
2π

SIN- SIN -

COS- COS +

C -
CII

i
PROPRIETE? I

ki)
a =Dimx 1
(g(x xgx +k - X
=

1 = coxE1 ,
- - +

;
binx+ cos = 1 bin(-x)=-biux

Din (X+2Rπ)= bin x , k=X cos(-x) =

asx

cos (x+2k4)=casx , be
tg( x)
tgX
- = -

kπ)
to(x tgx kex ctg(-x) cgX
=
+ = -

,
 FORMULE FUNDAMENTALE

xim(a - b)= Simacosb I simb cos a sin(M-a)= Dim a

cos(a1b) =

cosa .

cosbIsima simb -

cos(T-a) -- cosa

tg(π
a
a)
+g(a b)
I +ga
. =
- -

Cg(π -

a) = -

Aga
ctga ctgb = 1
ctg(a b)
.

(π+a)=- sim a
=

Sim
Ctga Ictgb
sim 2a =

2 sim a cosa cos (π+a)=-cosa

as 2a= cosa-sint a +g(Y +

a) =

+ga
=1-2 Dina Cg(π + a) =

Aga
=

2 cosa - 1 Sim (24-a)=- sim a

cos(24-a)
ty cos a

ga
=

aa =

+g(24 -

a) = -

+9a
Sim ba= sim a (3-4 sina) Ag (2i-al-ctg a
(4cosa-3) a
simb cos a
cos 3a =
cos a sim at simb =
2

simx=2x
2 a
sim a - simb 2 sim cos
a
=

cos"= ex
2
cosa+ cosb = zcos
b cost
2
-cos2x= 2 Diy

n +

cos2x= 2 casx
cos a-cosb=-2
simb sim
a
Sim(atb)
Aga Itgb=
cosa .
COS b
Reducerea la primur cadram
Sin a simb . =

/cosca-b)-cos(a+b))
sim)* -a) = cos a

cas(- a) = sima
cos a cosb =
.

(cos(a -
b) + cos(a +

b)]

+g( a) -
=

Aga
sima cosb
.
=

& /sim(a-b) +
sim(a+b)]
ctg(4 a) - =

tga
 921
ga -ga=
a
+

2
bin a = cosa =
1 +

1g2

1 cos
a
tg q e
=
=

APLICATII ALE TRIGONOMETRIE IN GEOMETRIE

Considerim AABC a latuile a

=

BC

A b =

Ac

c
=

AB
C b

B C
a

Jearuna cosinewli :

In orice IABC , au loc relatile

:

a = b + c- 2 .

b .
c .
ceSA

b
2
= a +
c2-2 .
a c . .
cosB

c a + b2- 2 .
a b . .
cosc ,
de unde

rac-c
as A = b+c-a2
2b2 casB-b 2ab

Tearma sinusurilor :

In orice DABC are loc relatio

in A "sis-re=2R raza urcurwicircumscris 1 Arc

Formule aria A ABC

pentre
AAC= hb = ha-the
G

AsAc= RimA= asin=

sim
2

AABC P(p-a)(p-b)(p c) unde p at

-
= =
,
Asarc= B
Daca DABC este
dreptungnic ,
ApABa=I
Daca AABC este echilateral , AsAbc=
Xungimea medianei

ma"-R)-a My=-b2 mc- by-c

Formule pentre R sir

R =
raza arculvi circumscris

r= raza cerculi inscris

R =

se
r = B

Daca UABC este dreptunghic , R =

& Mat
,

Daca DABC este echilateral , R =

GB , r =

1 , mathat a
 CLASA AX-A
I .
RADICAL SI PUTERI

Fie a .
b -R *; min t .
Atunci

an
-

a
am a = am+n
=

m n

a
/
n
-

a a
(a)
: =

(amy" m n .

(a b)m .
=
am 3m . nam =
q

(a =

↳ R

Daca a 1 , ama" => man

ior a<1 , atunci ama Em>n

*
Fie a ,
be (0 ,
+ y) ,
m n
.
-N

Y
an =
a
;
Wab= " .;
= , b to

Atunci :
"Am=am
nee
A
m K .

= n
am ·
ke N
*

-
ma -
min
a

Daca m , ne *, numere impare atunci pentru a , be

proprietatile Roman valabile

↑<bc
A =
)acb

@a *
=1a1 ,
atR
I LOGARITMI

Fie a so , a #1
sixso . Unicu numar real
y
a proprietated
caa" numaruluixin bazaa
x s numeste
logaritmul netat
logay
=
, .

Proprietati Fir a b Jo ; b #1 ; x y >0

:

, a, .

y =
a =

2) alogaX=X
5) 1
logaa
=

4)
loga1=a
5)
logax+logay= loga (X +
y)

blogax-logay- loga*
y
7)
logaa x
=

P
2)
logax Plogax
=

geoga"
-
formula deschimbare ie
a bare

en)
logat=-logax
Notam
lgx=logiox logaritmul zecimal ar lix
-

Inx=
logaritmul natural al lix
-

logex
Formula de schimbare a bazei se
poate scrie

to
ne
logax= =
 II NUMERE COMPLEXE

1) FORMA ALGEBRICE A NUMERELOR COMPLEXE

Multimed D =

[a +
bil a ,
be R ,
< = -

1) este mustimea numervor

complexe
a , bt R numarulai complex
E a bi
, este forma argebrica a
= +

a
=

Rez se numeste parted rola a numrule

complex E , was

b ImE numarular complex

se numeste corficiente partic imaginare a z
=

En =
Ez ReEn= ReEz Si JmEn= ]mZz

Conjugotul uni numar

complex

Fi ze D , atunci E=a-bi , a, beR se numeste conjugatul luit .

Proprietati

1) ReE E E
= Im = =

2) E - M = =
E

3) It Ri > E = -
z

4) +Ee= Ei + Es

5) TEz= E Es ,

Modell uni numar complex

FizEK ,
atumi Iz1-b se numete modular liz

Proprietati
1) (E1 >0

2) (E1 =
0(= = =
0

3) IE1 =

IEl

4) E . = IER
5) IE , Ez 1= /Eil ·
IZal

" = Ez to

7) IEM= IE , In -IN

8) I (Eil-1Ezl1 - 1E , + zzl = (Eil+IEa

Puterile bei I

in 14k+=

3
=
i i
4k 2
i2
+

=
-

1 i =

1
-

13 =

i2 .
i =
-

1 -

i =
-

-
i l
·

uk+3=-i
in =

l
-2
.
i = -

1 -

1 =
1 i4k =
1

Forma
trigonometrica a unvi numor
complex
Fie ze K ,
E= a+ bi ; a . bet

Exista unic determinate numerle reale ro ,

te [0 zi)
,

a r=h2
astfel incot z=r(cost+ : pint) , t=
arcty + by

I
unde b

eacade
am

is

2 ,
cadran V

1(cost+ sint)
= : este
forma trigonometrica numarului complex
=

Daca z=M(Casts+inin) Dizz= re(caste+inint2) ,

tr te+[0
, , 24)
atunci
:

1) Zizz
=

r, re(cOS (t - tz) i bin(tn-tz)] +

2) E =
(cos(t-tz) :bin(tn-tz)7 +

3)
E (cos( =
-
+ 1) +

i bin(-t1)]
4) z , =
r(cant , + ibinnt . )
 Formula hi Moivre :
Fine N ,
n >2

(cost+isint)"= casnt+isinnt , me IN
*

Radcinile de ordin nale numarului complex =r(cost+ isint) :

Em=Y/a R
24+ isin
Eki) be (0 ,
, 1 ....,
n-13
in

Aplicate all numerelor

complexe geometric
Ficori numar complex = a +
bi , a, be
carepunde un unic
pund

M(a ,b) in
plan si reciproc
M(a b) ,
se numeste imagined geometrica a lui M ,
care se numete
, afixue

Mei M(z)
punctu De Di

Daca M (i) i Mazal ,

atuni MMz=1zz-Enli m (MoMz) argE =

ABCD zc Ed
paralelogram EA ZB
+ +
=

Daca A(a) , B(b) , C(C) , D(d) , atunci

1) m(Bac) =

arg

2) m (AcD)= ,
arga
3) AB
ICDC=
4) AB+ CD ES
EEM
5)
Se
*
E
A B , C coliniare
,

6) concidice a deR
*
A B, e D
, , :
 # FUNC? I
Fi Best daci
A Di B multimi nevide Spunem caf functie
dova
:
-
. a

fixcrui Li
element Xe A care
punde un unic element
f(x)eB .

dumim
grafical functieif A
multimeaGf =(a f(a)(a A) AxB
-
:
B ,
=
<

Daca intr-un
feste o functi numerica , atunci
of are o
representare geometrica
Sistem de axe cordomate

Imaginea funciei (multimea valorilar funciei) f

:
A -
Beste

3mf
=

(yzB17 x = A , a .
x .

f(x) =

y)
Atanci
Fief A B Si MCA NC B
:
-> :
, .

f(n)
=

(y = B/7x = A a .
x .

f(x)
=

y) snumeste ,
imagined multime M prin

functio f .

f - (N)
=

(x)x=Asif(x) n) =

s numete
,
preimaginea multimi

prin functiaf we
imagined reciproca a multimi a
print

Operati cu
functi
Fie functile
fig D-R DIR nevida Atunci
definin
:
:
, .

funcilor f sig functio este

·
suma

(f g) + :
D -
R .
(f g)(x) f(x) g(x)
+ = +

producer functilor I sigeste fundin

·

I g)
-
:
D -
R ,
(f-9)(x) =

f(x) g(x) -

cotul
functilor fi I
·
este
functio

: D -
R :

(5) () g =
 C
Dacaf A B si B
-> -
:

g
:

compusa lor
gof A--ceste
definitia prin
·
:

(gof)(x) g(f(x)) Ex A
=

, =

Compunerea functilor este asociativa , nu este camutative , are ca element

neutr
funcia identica iA A A TA(x)
: ->
,
=
x

Funcia f A - B numeste inversabita daia exista functieg

B - A a ..
:

se
:

gof
=

11 sifog=1B .
Se noterazaf . Are lac rentia
f(x) y
=

x =

fi(y)
FUNC, / INJECTIVE , SURJECTIVE , BIJECTIVE

1) Functio f A - Best
injective daca i numai daca este undeplimita
:

conditle
:
una dintre

·
Pt
f(x) Ff(x2)
=>
·
. Price X X2 ,
A aI . . X FX2

Pt arice
yeB ecuation f(x)=y al palutie x=A
·

.
, are mult
o

orice parabola dus la exa ox alcodomeniului

printr-un punt
·

in
punct
intersecteata
of a mult un

Serene astam5
existene

atB injective
Dacaf este monotona ,
atucif este
injective Reciproca
. nu are ba.

2) A -Beste
burjective
Functiof dacis: numai dacin este
:

Indeplinit una din conditile

:

Peutru exista XeA I

orice
yeB a
f(x=y
·
. .
 ye Bematiaf(x)=y
·

Peutru orice are al putin a

paltie Xe A

Smf= B
·

parabola dusa la axa Ox codomenical

orice
printr-un put ar
·

intersecteata in
Gf a
putin we
purt
-

Sere a arotaf 3
-

nurjearotamsee
AnDete
exist
:

3) Functiof A-Beste bijectiva

:
daca si numai daci este

Indeplinita na din conditile >

feste Di injective si surjectiv

·
.

pt orice
yeB evation f(x)=y are o unica salutie
·
.
, .

la axa ox dusa
orice
parabola printr-we
purt al codomeniu-
·

li intersecteata in
of exact we
purt .

OBSERVAIII ,

1) Daca
feste injectiva si equatio
f(x)=y are a soluti , accosta este unica

2) Surjectivitated functiei asigura numai existenta saleti

3

3)
Dacaf I sunt injective
,
, atunci
gof este
injectiva

Sacafsig set subjective ,

atmcig of este
surjective

Jacaf sig ,
sent
bijective atuncig of
, este
bijective
Daci
4
gof este
injective ,
atuacif est
injectiva
Daca
gof este surjectiva ,
atuci
geste surjective
Daca
g of este
bijective ,
atwci
f este
injective geste surjectiv .

Functia f :
A-sBeste inversabila daca bi numai dac est
bijectiv
Inversa determinam din
functiei o
conditio de
surjectivitate f(x) y
=

Se
mateata f :
B -> A
bifof= 1B pifof=1A
 MONOTONA FUNCIILOR

Fif g ,
:
D-R , DIR .

Spunumca
:

I este strict cresitoare daca X X2 eDm

,
X - X2 =
f(x)
<
f(x2)
·

f este strict descrecotoare daca X , X2eD cu x(X2 =

f(x)
>
f(x2)
·

I este strict monotona dacia f este strict crescotoare/descrescotoare

feste crescotoare X , X2eD X11X2 =>

f(X) <f(Xa)
·
daca ,

feste descrescotoare dac X , X2tD , X , X2 =>

f(x1) -
f(x2)

f este monatoria daca f este crescotoare saw descrescitoare

·

FUNCTI PARE ,
IMPARE , PERIODICE

m
origin .

Spann e

fe periodica de
perioda T daca
f(X+T)=f(x) F xell
·

pericada pozitiva se numente

period
principali
mai

⑳a mica

Observati
I

1) Suma a down
functi pare
(impare este
functio paria
(imparal
2) Produce /Cstul) a dova
functi pare (impare) este o
funct is para
Produbul (cotul) a dova
functi de
paritati diferite este a
functin

impara
3)
Compunered a dovia
functi pare (impare) este a
functi para ,
ir

daca
funcle are
paritati diferite este a
functi impara
 Simetric ale graficulie
D-R nevida
Fir f DIR Dreapta este axa de simetric
:
, ,
. x=a

x)
pentre graficul functiif daca
f(a+x) =

f(a
-

x tD ,
artfel
incot a -x ,
a+ xeD .

Pundul Ma b) finestie
,
este centre de simetric
pentru graficul
x)
daca
f(a +x) f(a + 2b XXeD a 4 a x a xcD
-
= - +

, , . . ,

FUNCIIA PUTERE CU EXPONENT NATURAL

Functio f x
*
R-R f(x) meN se numeste functio putere de
: =

, ,

gradm .

Proprietati
f este para
pentru n
parsif este
imparapt n
impar
·

feste strict crescotoare

pentru n
impar
·

f este strict crescitoare

pe To
+1) bi , strict descrcitoare
pentru
n
impar

I este couvera
per pentru
·

ne par

to , +d Di
f este convexa concava
pe(-0 0] ptn par
·

pe , .

FUNCTIA RADICAL

Functia f (0 %) [0 %
f(x) Y me (N numente
:

n > =
=
-
, ,
,
,
, se

funcia radical

Dacia R-R ="

este
impar f f(x) numeste functia radical
:
n , ,
se

de ordie impar .

Proprietati
Daca n este impar

groficie lif intersecteata axele de cordonate

origine
·
in
 xe[0 d xx- ) 0 0]
f(x) pif(x) 10,
·

>0 , , ,

f este strict crescotoare R

·
pe

feste concava pe (0 +d si , convexa

pel-s ,
07

Daca ne N ,
m =
2 ix = 0

in
grofic bif intersecterta axele de courdonate
origine
·

f este strict criscitoare

pe To +d
·

f este concava [0 +d
pe ,

strict
groficeleste deasepror Ox
·
axei

FUNCTIA EXPONEN TIALE ,

R 10 0) aa>0
Functio f f(x) functi exponentiala
->
a 1 numeste
: +
se
=

, , , ,

Proprietati
Daca a <1
feste strict crescotoare pr R
·

0 < a <1 ,

feste strict descrescoto are

pe
R

E f(x)
·
Daca a x , atunci >1 , dac x>o

f(x) < 1, daca x co

E
<a<1 atunci
f(X) 1 daca
· < x >0
, ,

f(x) >1
, daca X co

f este
bijective
·

concava
feste
·

Daca 1 ox este
asimptoti
a ava
pre-s
·

·cal , axa ox este asimptati spre +o

FUNCTIA LOGARITM

(0 ) - B , f(x)
Functia f logax numer te
functi
:
,
=
, a <o , a +1 , se
,

logaritmica
 Proprietati
Daca as
atuncif este strict cucitoare
·

· <a< ,
atanci
f este strict descrescotoare

Daca a >1
f este concav
·

cauvexa
oca<1 ,
feste
Axa asimptoti vertical
Oy este
·

If(x)>0
Daca atunci f(x) daca <1
·

a x co
, ,

,
daca x >1

atunci(f(X)<0
·xa, , daca 0xc1

f(x) <0 , daca x>1

!
Functia legaritm este inversa
functi exponentiale graficle lar
;

sunt simetrice de bisectore

fat prima .

FUNC /I TRIGONOMETRICE INVERSE

·
FUNCIA ARCS IN

Functio /
arcsin :
(-1 17- ,
/- ** ) este
functi inversa functi
sin :
/- .) -> 5-1 1) .

Proprietati
·

arcsin (niux) =
x ,
+xe)-I]
·

sinCarcin x) =

x, x = <- 1 1] ,

arcs in(-x)=-arcix , xe[-1 1] ,

FUNCTIA ARCCOS
·

Functio I
arcos
:

(-1 15- [0 5], ,

este inversa functi
cas
:

[0 47,
- [-1 1] ,
 Proprietati
·
arccos (cx) =
X , FX= (0 4] ,

cos carcas x) =

x ,
x [-1 1] ,

arcos(-x)= [-1 1]
·

st-arcos x ,
xe ,

· arcoinx+arcosx =
1 , +x = [-1 17
,

FUNCIIA ARCTG
·

Functio artg :
R-s)-I) est inversa
functi to :

/-Y) -i

Proprietai
·

arcty(tox)
=
x , x
( )
to (arctg x) FX ER
· =
x,

arcty(-x)=-aretgx XER
·
,

FUNCTIA ARCCTG
·

Functio arcity R 10 5) este inversa (0 51) R

functiei etg
:
-> :
->
, ,

Proprietati
10 51)
arcety [Agx) xe
·
=
x , ,

xeR
AtgCarcetyx) X
· =

F Xe
arcty(-x)= I-aretgx ,
·

arctox +
arects x= I
I ECUA, II .
INECUAIII

1) ECUATI IRATIONALE

Recalvarea unei evati de

tipur Fix =

g() , XeL
preupure
:

->
stabilizea conditilor de existenta ;

->
radicaluli ridicarea be patrat la
prin

eliminarea ,
respectiv ,

ambilor termen din ecatur

patered n
i

a - .

verificare solutilor
->
.

2) ECUAIII EXPONENTIALE

Daca af"= b ,
a<0 ,
a +1 pib>1 , atunci
f(x)=logab
Daca af= a ,
aso
,
a 1 ,
atunci
f(x) g(X) =

3) ECUAIII LOGARIT MICE

Se vor
pune conditi de existenta a <o a +1
sif(x)>0
->
,
-

Dacia logaf(x) f(x) g(x) atunci

=

loga 9) axo, a +1 >0

fix g(x)
=

, , , ,

b
Daca
logf ((x)=b , f(x) >0 ,
f(x) +
14
, :g(x)>0 , atunci
g(x)=f(x)

4) ECUAIII TRIGONOMETRICE

-
sint =

a , ac[ -

1 ,
1) + e)(-1)Parebiva + k5 ,
ke x}
cost =
a , te[Ia t(-1 1) , arcs a +2k5 , kex}
at < t t (arctga x}
ty + a k4, ke
= = +

Atgt=a
a tR > A, e[arcety a + k4 , kex}

sinf(x) f(x) (1)k g(X) kπ ke x

bing(X)
= < > = .
+

f(x) excq(x) f(x) Ig(x) 2kπ ke

>
cos
= = +

ty f(x) tgg(X) =

f(x) g(x) kπ k x <> =

+

,
=

Agf(x) agg(X)
=
f(x) g(X) bπ ke x > = +

,
 II COMBINATORICE
PERMUTERI .
ARANJAMENTE . COMBINAR

Fie to multime de elemente si keN 1 <k <n

finite n ,

·
Se numeste permutare a multimi A orice multime ordomata care he

poate forma cu elementele sale

Sign !

den luate cate b orice

Se numeste aronjament multime ordanata
·

din k elemente all bei A .

Are lar
!!
formula e ,

·
Se numeste combinare de n elements
late
cate b orice submultime

dink elements
a bui A
formati
ne ↑

Are los formula

Esnew
mas !- E 3
C =

* -k
Formula combinarilor complementare
:
=C

Formula de recreate a combinoribar :

(n=2nE+en

Fir A o multime cu m elemente si Bo multime

I
al

n elemente .
Atunei :

Daca Aim
n < m , nr
functiber injective f A - Beste
· :
.

Dacan= m nr
functilor bijective f A - Beste Pm
· :

, .

·
Daca n <m , mr .
functilor strict crescotoare/des crescotoare

f :
A -> Beste em
A - Beste n
r
functilor f
· :

!
Jaca A este o multime a elemente ,
numarul
I

submutimilar sale este 2n .

 !dumorue suemultimilar cub elemente, kn all li A

este C

Binomur lui Newton

Fir a , beR Di ne N .
Stunci :

*
(a +
b) =

Ca +

Chan-b+ ...
+
Ob

- e-kpk -
termene de
rong
k k=o
,
n

C se numeste coficient binomial al termenulai TRA

-entiler
(n+ci+ +em=2 binomiali ...

Suma binomiali de
exficientilar roing par (impar)
1
(n +
2+ .. .
=

2n 2+ +
...
=

2n-

*I .
PROBLEME DE NUMARARE

PRINCIPIUL INCLUDERII SI AL EXCLUDERI

·
Jaca A si B sunt multimi finite , atunci :

card (AUB)=cardA+ card B-card (An B)

Daca A , B, 2 sent multimi finite unci

· at
:
,

card (AUBUC)-card A+card B+ card e-card (AnB)-card/Anc

-
card (BC)+card (AnBre)

REGULA SUMEI

Daca A si B sunt finite si disjuncte atunci :

·

multimi ,

card (AUB)=card A+ card B

Daca Beste A <B

multime finitisi atunci
· :
o ,

card (B1A) =
card B-card A
 REGULA PRODUSULUI

Daca A iB snut dava multimi finite , atunci :

card (AxB)= card A .

card B

Fie Ao multime one elemente si Bo multime cun elemente

1) Dacam-m , Mr .

functilor injective f
:

A - Beste Am
2) Dacan= m nr
functilor bijective f A-Beste Pm
:

.
,

3) Daci m <m , crecotoare/descresitoare

Mr
functilor
.
strict

f
:
A-Beste C
4) Numarue A-Best um
functilor f
:

"
Daca A este elemente , Mr. submultimiber sale este ?
o
multime a

Kumarul submultimilor k elemente ,

k <n all bi A este In

#1 .
MATEMATICI FINANCIARE

DOBENEI SI PROCENTE

Se numeste procent dobanda care se plateste pentry 100 de unitati mone-

tare
petimp de un an.

Se numeste dobanda simpl dobanda calculata

asupra sumei de-

puse petoata perioda depuneri

Formula dobanzi simple D=S, undeseste suma de-

pusa initial , peste procentuldobanzi si teste

perioda depunerii .

O suma este plasti an dobanda compusa daca , la star-

dobanda
situl periodei , se
adanga simple a acestei
periode
a suma
respective pentru a
produce la randul ei dobanda in

perioada urmatoare .
 PROBABILITATI
numarue cazurilar favorabile li A
p =

numarcel cazurilar
possibile

P(E) 1
p(A)
=
-

B sunt
Claca A si incompatibile , atunci p(AUB) =

P(A)+ p(B)
Daca A siB sunt
compatibile , atunci p(AUD) =P/A)+P(B)-P(AMB)

Elementele A si B sunt
independente daca p(AnB)=p(A) p(B) .

I .
GEOMETRIE ANALITICA

Fipunele A(XA XA) Si B(X Yr) Atunci

· :

, , .

MAB YD-YA
pantadreptei AB este
-> =

XB XA -

*** **
ABeste
equation dreptei
->

I I
x Y 1

XA YA 1 =
0

XB YB 1

B
->
mijlocum segmentali AB are coordinatele X-Xi In: ,

->
punctur i care
imparte segmental [AB] in raporter K,

E
=Kare XM=
I *** * B
*
Y =
A + YB

->
Ecuatio dreptei care tree
prin A
, s' are pauta and este

y -yn
=

md(X xA)-

-> Daca dreaptad are equatio d

:

ax+by+c = 0
,
atunci
panta md=-
b
->
Fir
dreapta dr
:
A, x+b, +en =0
si de :

A2x+ bzy+c =
0 , atunci :

di de mdn= mazat= B
·

di da Ma Mde=-1

·
de coincide a de tab It
->
Distanta de la punctur A(X YA) la dreapta d
ax+by+e=0
:

este d(A d) ,
=
(AYA+c/
+b

->
Fir A(XA YA) B(XB YB) C(Xe Yc) Atuaci
punctele , ,
, , , .

AABC= I .
IDI , wede D =
XA YA 1

XB Y 1

Ye Ya M

->
condition a
puntele A ,B , C sa
fir coliniare este car

I
D

I
=

XA XA 1

XB YB 1
=>
O

Xe Ye 1