Nicolae Sulac, biografie (1936 - 2003)

Nicolae Sulac (n.1936-d.2003), cîntăreţ

român de muzică populară din Republica
Moldova, solist al orchestrei Lăutarii

Nicolae Sulac (n. 1936 - d. 2003) a fost un cîntăreţ emerit de muzică populară din Republica Moldova,
solist al orchestrei Lăutarii.

Regretatul Nicolae Sulac s-a născut în data de 9 septembrie 1936 în satul Sadîc, Cahul, România (astăzi
Republica Moldova).

Activitatea s-a artistică a început-o în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (R.S.S.M.). şi
anume în cadrul capelei corale "Doina" (din 1959). În 1965 Nicolae Sulac devine solist al ansamblului
"Fluieraş", ansamblu care a lansat mulţi interpreţi de muzică populară în R.S.S.M.

În anii 70 şi începutul anilor 80 concertează în calitate de solist al ansamblului "Lăutarii". Nicolae Sulac
este decernat lauriat al premiilor Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), artist al poporului
R.S.S.M. şi ulterior al Republicii Moldova, cavaler al ordinului Republicii din Republica Moldova.

În anul 2002 a creat un fond de susţinere a muzicii populare. Nicolae Sulac a interpretat piese exclusiv în
limba română fiind aplaudat de fiecare dată de către toată sala, chiar şi de cei ce nu cunoşteau limba
română.

În perioada vieții sale remarcabile, Nicolae Sulac a reacționat spontan cu un cîntec la bucuriile și durerile
poporului său, cu dulcele și dramaticele: "Ce frumos mai cîntă cucul", "Tinerețe-tinerețe", "Foaie verde
magheran", "Cînd tata va veni", "Floarea lui Sulac", Doinele: "Miorița" și "Doina de jale", "În pădurea de la
Prut" și multe altele.

Este artist al poporului, laureat al Premiului de Stat, cavaler al "Ordinului Republicii". A evoluat în Capela
Corala Academică "Doina" și orchestrele de muzică populară "Folclor", "Mugurel", "Fluieraș", "Lăutarii".

“… maestrul Nicolae Sulac a rămas o legendă în folclorul moldovenesc, iar balada “Mioriţa”, cîntată de
atîtea ori de el este culmea măiestriei interpretative. Nicolae Sulac ne-a lăsat o moştenire spirituală
bogată– a înregistrat sute de piese compuse şi intrepretate de el, a evoluat în cadrul sutelor de concerte
cucerind spectatorii noştri şi cei de peste hotare. Pe firmamentul culturii noastre Nicolae Sulac a strălucit
nu numai cu harul său interpretativ, ci şi cu cu umorul său fin şi profund filozofic. Istorioarele şi bancurile
sale circulă şi azi în popor”, (Veaceslav Madan, ministrul culturii).

“Nicolae Sulac a fost înzestrat cu har Dumnezeiesc pentru a bucura sufletele noastre”, (Valentin Goga,
directorul Palatului Naţional).
“…Nicolae Sulac nu ştia cine este Nicolae Sulac, el aparţinea unui timp,unei epoci, unui popor…”, (Emil
Loteanu).

Spre sfîrşitul vieţii Sulac a dorit să se stabilească cu traiul la Iaşi, oraş care îi plăcea mult şi unde obişnuia
să se înţîlnească cu prietenii.

Sulac este singurul artist de muzică populară din Moldova care a fost înscris în "Marea enciclopedie
sovietică". în 2007 a apărut pe piața albumul "La o margine de drum" a lui Nicolae Sulac.

A decedat la Chişinău (2003) şi a este înmormîntat în cimitirul din strada Armeană din Chişinău,
Republica Moldova. La 9 octombrie 2004, în cadrul Cimitirului Central a fost inaugurat bustul interpretului
de muzică populară Nicolae Sulac.

Trebuie remarcat că numele lui Nicolae Sulac îl poartă un festival-concurs de rang naţional al tinerilor
interpreţi de muzică populară din Republica Moldova, precum şi Şcoala de muzică din oraşul Floreşti, în
curtea căreia a fost inaugurat un bust al artistului.

"... maestrul Nicolae Sulac a rămas o legendă în folclorul moldovenesc, iar balada "Mioriţa", cîntată de
atîtea ori de el este culmea măiestriei interpretative. Nicolae Sulac ne-a lăsat o moştenire spirituală
bogată- a înregistrat sute de piese compuse şi intrepretate de el, a evoluat în cadrul sutelor de concerte
cucerind spectatorii noştri şi cei de peste hotare. Pe firmamentul culturii noastre Nicolae Sulac a strălucit
nu numai cu harul său interpretativ, ci şi cu cu umorul său fin şi profund filozofic. Istorioarele şi bancurile
sale circulă şi azi în popor", Veaceslav Madan, ministrul culturii.