Comenteaza legea

PĂRŢI CONTRACTANTE
În temeiul art. 8, alin. 3 şi art. 20 din Legea nr. 13/1991, între:
1. Salariaţi, reprezentaţi în conformitate cu art. 42 din Legea nr.
54/1992 prin:
Confederatia Nationala Sindicala "Cartel ALFA"
Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din România
Confederatia Sindicatelor Independente "FRATIA"
Confederatia Blocul Naţional Sindical
Confederatia Nationala a Sindicatelor Independente FIDES
Confederatia Sindicatelor Miniere din România
Confederatia Sindicatelor Neafiliate din România COSIN
Confederatia UNIVERS
Confederatia Sindicatelor Lucrãtorilor din Agricultura şi Alimentaţie
CERES
Confederatia Nationala METAL
Alianta Confederativa Intersindicala "15 Noiembrie"
Confederatia Nationala a Sindicatelor CONSTRUCT din România
Confederatia Sindicala CONSILVA
Confederatia Sindicala HERCULES
Confederatia Sindicatelor din COOPERATIE
2. Reprezentanţii patronilor la nivel naţional, numiţi de Camera de
Comerţ şi Industrie a României prin Decizia nr. 31 din 11.02.1993 a
intervenit urmãtorul contract colectiv de munca la nivel naţional:
CAP. 1
DISPOZIŢII GENERALE
ART. 1
Pãrţile contractante recunosc şi accepta pe deplin ca sînt egale şi
libere în negocierea Contractului colectiv de munca unic la nivel
naţional şi se obliga sa respecte în totalitate prevederile acestuia.
ART. 2
Prevederile prezentului contract colectiv de munca se aplica în
ramurile, grupurile de unitãţi, unitãţile şi instituţiile, indiferent
de forma de organizare, de provenienta capitalului, modul de finanţare
(inclusiv de la bugetul public) şi caracterul activitãţii, în care
oricare din confederatiile sindicale semnatare au membrii de sindicat.
ART. 3
(1) Prezentul contract se încheie pe o durata de un an.
(2) Prezentul Contract colectiv de munca la nivel naţional asigura
garanţii minime pentru încheierea contractelor colective de munca la
nivel de ramura, grupuri de unitãţi, unitãţi şi instituţii, precum şi
a contractelor individuale de munca.
ART. 4
(1) Contractul colectiv de munca la nivel naţional cuprinde drepturile
şi obligaţiile patronilor şi ale salariaţilor cu privire la stabilirea
condiţiilor generale de munca.
(2) În ce priveşte condiţiile specifice de munca, determinarea conform
legii, drepturile şi obligaţiile pãrţilor se vor stabili prin
contractele colective de munca la nivel de ramura, grup de unitãţi,
unitãţi şi instituţii.
ART. 5
(1) Orice cerere de modificare a prezentului contract va face obiectul
unei negocieri.
(2) Cererea de modificare se comunica în scris celeilalte pãrţi.
(3) Negocierile cu privira la modificare nu vor putea începe mai
tirziu de 15 zile lucrãtoare de la data comunicãrii şi nici mai
devreme de 48 de ore de la data acestei comunicãri.
(4) Cererile de modificare vor fi depuse de cãtre reprezentantul
patronilor la una din confederatiile sindicale semnatare, iar ale
confederatiilor sindicale la Confederatia Nationala a Patronatului
Roman.
(5) În perioada de la depunerea cererii de modificare şi a încã 10
zile lucrãtoare de la începerea negocierilor potrivit alin. 3,
patronul se obliga sa nu procedeze la desfaceri de contracte de munca,
pentru motive neimputabile salariaţilor, şi organizaţiile sindicale se
obliga sa nu declanseze conflicte de munca legate de modificarea
propusã prezentului contract.
(6) Modificãrile aduse contractului produc aceleaşi efecte ca şi
contractul, de la data înregistrãrii lor.
ART. 6
Patronatul, cu sprijinul instituţiilor guvernamentale, la cererea
organizaţiilor sindicale va pune cu cel puţin 5 zile înainte, la
dispoziţia acestora informaţiile şi documentele necesare pentru a
putea fi folosite la negocierea contractelor colective la nivel
naţional, de ramura, grupuri de unitãţi, unitãţi şi instituţii.
ART. 7
Suspendarea şi încetarea contractului au loc potrivit legii.
ART. 8
(1) Interpretarea clauzelor prezentului contract se face prin consens.
(2) Dacã nu se realizeazã consensul, clauza se interpreteazã conform
regulilor de drept comun, iar dacã şi dupã aceasta exista indoiala, se
interpreteazã în înţelesul mai favorabil salariaţilor.
ART. 9
(1) Pentru soluţionarea, pe cale amiabila, a litigiilor intervenite cu
ocazia executãrii, modificãrii, suspendãrii sau încetãrii contractului
colectiv de munca la nivel naţional, pãrţile convin sa instituie o
comisie paritara.
(2) Componenta, organizarea şi funcţionarea comisiei paritare se
stabilesc prin regulamentul din Anexa nr. 1, la prezentul contract.
(3) Declanşarea procedurii prevãzute la alin. 1 nu constituie
impediment pentru sesizarea instanţei de judecata competenta, potrivit
prevederilor legii.
(4) Adoptarea unei hotãrîri de cãtre comisia paritara, în condiţiile
prevãzute în Anexa nr. 1, impiedica sesizarea instanţei, iar dacã
sesizarea a avut loc, judecata înceteazã.
ART. 10
Patronii vor asigura afişarea în unitãţi, la locurile de munca
convenite cu organizaţiile sindicale, a prezentului contract colectiv
de munca la nivel naţional, astfel încît salariaţii sa ia cunostinta
de conţinutul sau.
ART. 11
La încheierea contractelor individuale de munca, salariaţii ce nu au
fost reprezentaţi la negocierea prezentului contract colectiv de munca
la nivel naţional, pot adera la aplicarea acestuia dacã, în acest
sens, fac o declaraţie, potrivit Anexei nr. 2, pe care o depun la
sindicatele afiliate confederatiilor semnatare.
ART. 12
Împuterniciţii organelor de conducere ai organizaţiilor patronale
precum şi ai confederatiilor sindicale semnatare vor verifica la
sesizarea uneia dintre pãrţi modul în care sînt respectate prevederile
din prezentul contract; administraţiile vor asigura intrarea în
unitate, în conformitate cu regulamentul de ordine interioarã, şi
protecţia în unitate pe durata verificãrii, cu respectarea
normativelor în vigoare.
ART. 13
(1) Drepturile salariaţilor prevãzute în prezentul contract colectiv
de munca nu pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective
sau individuale care au fost recunoscute anterior, negociate la nivel
de ramura, grupuri de unitãţi, unitãţi sau instituţii.
(2) Dacã prin reglementãri sau acorduri anterioare au fost prevãzute
drepturi mai mari pentru salariaţi, se vor aplica aceste reglementãri
sau acorduri, afarã dacã prin lege se dispune în mod expres altfel.
(3) În situaţiile în care, în privinta drepturilor ce decurg din
prezentul contract colectiv de munca, intervin reglementãri legale mai
favorabile, acestea vor face parte de drept din contract.
(4) Pãrţile se obliga ca, în perioada de aplicare a prezentului
contract colectiv de munca, sa nu promoveze şi sa nu susţinã proiecte
de acte normative a cãror adoptare ar conduce la diminuarea
drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare ar
fi nivelul la care acestea s-au încheiat.
(5) Pãrţile convin sa facã intervenţiile necesare pentru respectarea
prevederilor art. 27 alin. 2 din Legea nr. 54/1991 şi respectiv
consultarea organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare în toate
cazurile în care se iniţiazã acte normative ce privesc relaţiile de
munca.
ART. 14
În cazul în care, din diferite motive, pãrţile au încheiat contracte
colective de munca la un nivel inferior, înaintea contractelor la
nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta
contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile
minimale ale acestora nu au fost atinse.
ART. 15
(1) În scopul salarizarii şi acordãrii celorlalte drepturi prevãzute
în prezentul contract pentru personalul instituţiilor finanţate de la
bugetul public naţional, pãrţile contractante vor purta negocieri
pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal şi
a constituirii surselor, înainte de adoptarea Legii privind aprobarea
bugetului public naţional, precum şi în vederea modificãrii ulterioare
a acestuia.
(2) Pãrţile contractante vor purta negocieri în vederea includerii
drepturilor respective în actele normative prin care se reglementeazã
astfel de drepturi cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau
cu identificarea altor resurse pentru acoperirea cheltuielilor
suplimentare.
(3) Pe baza fondurilor aprobate în condiţiile prevãzute la alin. 1,
pãrţile vor negocia utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor
şi celorlalte drepturi de personal la instituţiile finanţate de la
bugetul public naţional.
(4) Clauzele prezentului contract colectiv de munca la nivel naţional,
privind drepturile salariale şi celelalte drepturi de personal, vor fi
aplicate pentru salariaţii din instituţii finanţate de la bugetul
public naţional, în condiţiile prevãzute la alin. 1, 2 şi 3.
CAP. 2
ÎNCHEIEREA, EXECUTAREA, MODIFICAREA, SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA
CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA
ART. 16
În vederea stabilirii concrete a drepturilor şi obligaţiilor
salariaţilor, angajarea se face prin încheierea contractului
individual de munca.
ART. 17
(1) Încheierea contractului individual de munca se face pe baza
condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale
ale cetãţeanului şi numai pe criteriul aptitudinilor şi competentei
profesionale.
(2) Patronul se obliga sa aducã la cunostinta salariaţilor posturile
disponibile şi condiţiile de ocupare a lor.
(3) În cazul în care angajarea se face prin concurs, dacã un salariat
şi o persoana din afarã unitãţii obţin aceleaşi rezultate, salariatul
are prioritate la ocuparea postului.
(4) Prevederile alin. 1-2 se aplica şi pentru salariaţii instituţiilor
bugetare.
ART. 18
(1) Încheierea contractului individual de munca se va face pe perioada
nedeterminatã. Dacã salariatul solicita asistenta din partea
organizaţiei sindicale, aceasta se poate acorda.
(2) Contractele individuale se pot încheia şi pe durata determinata.
(3) Contractul individual de munca va cuprinde cel puţin clauzele
prevãzute în Anexa nr. 3.
(4) Contractele individuale de munca se încheie în scris, cîte un
exemplar pentru fiecare parte, prin grija celui ce angajeazã.
ART. 19
(1) Contractul individual de munca se poate modifica, în ceea ce
priveşte felul muncii, locul muncii şi drepturile salariale prin
acordul pãrţilor sau din initiativa uneia din pãrţi, în cazurile
prevãzute de lege.
(2) Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor
referitoare la felul muncii, locul muncii sau drepturile salariale, nu
da dreptul celui care angajeazã de a proceda la desfacerea unilaterala
a contractului individual de munca, pentru acest motiv.
(3) Delegarea şi detasarea salariaţilor se face în condiţiile
prevãzute de lege cu drepturile prevãzute în prezentul contract.
ART. 20
Contractul individual de munca se poate suspenda, în ceea ce priveşte
efectele sale, prin acordul pãrţilor sau cazurilor prevãzute de lege
în mod expres.
ART. 21
(1) Încetarea contractului individual de munca poate avea loc - în
condiţiile prevãzute de lege - prin unul din urmãtoarele moduri:
a) acordul pãrţilor;
b) desfacerea din initiativa uneia din pãrţi.
(2) În cazurile în care, la desfacerea contractului de munca, unitatea
este obligatã, potrivit legii, sa acorde un preaviz, durata acestuia
va fi de o luna.
(3) În perioada preavizului, salariaţii au dreptul sa absenteze patru
ore pe zi de la programul unitãţii pentru a-şi cauta un loc de munca,
fãrã ca aceasta sa afecteze salariul şi celelalte drepturi. Orele
absentate se pot acorda prin cumul în condiţiile stabilite de patron.
(4) În cazul în care unei persoane i se desface contractul de munca
fãrã sa i se acorde preavizul prevãzut la alin. 2, aceasta are dreptul
la o indemnizaţie egala cu salariul de baza pe o luna, avut la data
desfacerii contractului de munca.
ART. 22
Contractul individual de munca nu poate fi desfãcut din initiativa
celui care angajeazã, în cazurile în care prin lege sau prin
contractul colectiv de munca s-au prevãzut asemenea interdicţii.
ART. 23
(1) La desfacerea contractului de munca din motive neimputabile
salariatului patronii vor acorda acestuia o compensaţie de 50% din
salariul lunar, în afarã drepturilor convenite la zi.
(2) Prevederile alin. 1 sînt aplicabile atunci cînd desfacerea
contractului de munca a intervenit din urmãtoarele motive:
a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de
natura celui ocupat de cel în cauza, ca urmare a reorganizãrii;
b) unitatea îşi înceteazã activitatea;
c) unitatea se muta în alta localitate şi are posibilitatea sa-şi
asigure pe plan local, cadrele necesare;
d) unitatea se muta în alta localitate, iar persoana incadrata nu
accepta sa o urmeze;
e) persoana nu corespunde sub aspect profesional postului în care a
fost incadrata din motive neimputabile acesteia şi nu i s-a oferit
trecerea într-o munca corespunzãtoare;
f) în postul ocupat de persoana incadrata în munca este reintegrat, pe
baza hotãrîrii organelor competente, cel care a deţinut anterior acel
post.
CAP. 3
CONDIŢII DE MUNCA, PROTECŢIA MUNCII ŞI P.S.I.
ART. 24
(1) Pãrţile se obliga sa depunã eforturile necesare pentru
institutionalizarea unui sistem organizat avînd drept scop ameliorarea
continua a condiţiilor de munca.
(2) Pînã la realizarea obiectivului prevãzut la alineatul precedent,
în contractele colective de munca se vor prevedea proceduri de
consultare a reprezentanţilor sindicali cu cei care angajeazã,
referitoare la orice mãsuri care ar urma sa fie luate pentru
îmbunãtãţirea condiţiilor de munca.
(3) La stabilirea mãsurilor vizind condiţiile de munca, pãrţile
implicate vor tine seama de urmãtoarele principii de baza:
a) mãsurile preconizate sa vizeze, mai întîi, ameliorarea realã a
condiţiilor de munca şi numai dacã acest lucru nu este posibil la un
moment dat, sa se procedeze la compensãri bãneşti sau de alta natura;
b) mãsurile preconizate pentru ameliorarea condiţiilor de munca
trebuie sa fie realizate împreunã cu reprezentanţii sindicali, astfel
încît aceştia sa fie consultaţi şi informati cu privire la aceste
mãsuri, încheindu-se anexe speciale la contractele colective de munca.
ART. 25
Organizarea activitãţii, prin stabilirea unei structuri organizatorice
rationale, repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de munca cu
precizarea atribuţiilor şi rãspunderile lor, elaborarea de norme de
munca fundamentale din punct de vedere tehnic, precum şi exercitarea
controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu
de cãtre salariaţi sînt atribute de competenta exclusiva a celor care
angajeazã.
ART. 26
(1) Patronul va asigura organizarea raţionalã a muncii pentru fiecare
loc de munca. Pe aceasta baza, se stabilesc sarcini şi raspunderi sub
forma de norme de munca; acestea pot fi: norme de timp, norme de
producţie, norme de personal, însoţite de descrierea sferei de
atribuţii şi a zonei de deservire menite sa asigure utilizarea
integrala şi eficienta a timpului de lucru.
(2) Normele de munca vor fi astfel stabilite încît sa asigure un ritm
normal de lucru, la o intensitate a efortului muscular sau intelectual
şi o tensiune nervoasa, care sa nu conducã la oboseala excesiva a
salariaţilor.
(3) Normele de munca aprobate de conducãtorul unitãţii, cu avizul
sindicatelor, constituie anexa la contractul colectiv de munca şi se
fac cunoscute salariaţilor cu cel puţin 5 zile înainte de aplicare.
ART. 27
(1) Activitatea de normare a muncii se referã la toate categoriile de
salariaţi, potrivit specificului activitãţii fiecãruia şi se bazeazã
pe tehnicile normarii muncii; aceasta se desfãşoarã ca un proces
continuu, în permanenta concordanta cu schimbãrile ce au loc în
organizarea şi nivelul de dotare tehnica a muncii.
(2) În toate situaţiile în care normele de munca nu asigura un grad
complet de ocupare, conduc la o solicitare excesiva sau, dupã caz, nu
corespund condiţiilor pentru care au fost elaborate, se impune
reexaminarea lor. Aceasta poate fi cerutã atît de patron, cît şi de
sindicate. În caz de divergenţe în ce priveşte calitatea normelor de
munca se va recurge la o expertiza tehnica stabilitã de comun acord.
Concluziile expertizei tehnice sînt obligatorii pentru ambele pãrţi.
(3) Reexaminarea normelor de munca, nu va putea conduce la diminuarea
salariului de baza negociat.
(4) Cheltuielile ocazionate de soluţionarea divergentelor cu privire
la modificarea normelor de munca vor fi suportate de patroni pentru
prima solicitare a sindicatelor.
ART. 28
Patronul are obligaţia sa asigure permanent condiţiile tehnice şi
organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de munca, iar
salariaţii trebuie sa realizeze norma de munca sau, dupã caz,
sarcinile ce decurg din funcţia sau postul deţinut.
ART. 29
Normativele de personal care vor fi utilizate la fundamentarea
numãrului de personal din instituţiile publice, se vor elabora de
cãtre ministere sau, dupã caz, de cãtre alte organe centrale de
resort, cu avizul federaţiilor sindicatelor pe ramura.
ART. 30
(1) Locurile de munca se clasifica în locuri de munca normale şi
locuri de munca cu condiţii deosebite.
(2) Locurile de munca cu condiţii deosebite sînt cele grele,
periculoase, nocive, penibile, sau alte asemenea, stabilite prin
contracte colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitãţi,
unitãţi şi instituţii, dupã caz.
ART. 31
(1) Pentru prestarea activitãţii în locurile de munca prevãzute în
art. 30, alin. 2, salariaţii au dreptul, dupã caz, la sporuri la
salariul de baza, durata redusã a timpului de lucru, alimentaţie de
intarire a rezistentei organismului, echipament de protecţie gratuit,
materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare, prevãzute de
contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitãţi,
unitãţi şi instituţii; duratele de reducere a virstei pentru
pensionare sînt cele prevãzute de lege.
(2) Categoriile de salariaţi prevãzute la art. 30, alin. 2 vor fi
supuse obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina
a muncii, în condiţiile şi la termenele ce se vor stabili prin
contractul colectiv de munca la nivel de unitate şi instituţie.
ART. 32
(1) În cazul în care condiţiile de munca se normalizeaza, salariaţii
vor beneficia, pentru refacerea capacitãţii de munca, încã minimum o
luna, de urmãtoarele drepturi:
- spor pentru condiţii grele de munca;
- spor pentru nocivitate;
- alimentaţie de intarire la rezistenta a organismului.
(2) De drepturile prevãzute în alin. 1 beneficiazã şi salariaţii care
au lucrat cel puţin şase luni în condiţiile alin. 1 şi îşi schimba
locul de munca din motive ce nu le sînt imputabile, dacã drepturile de
aceeaşi natura la noul loc de munca sînt mai mici.
ART. 33
În toate cazurile în care condiţiile de munca s-au inrautatit,
determinînd reclasificarea locurilor de munca, salariaţii vor
beneficia de drepturile aferente noii clasificari începînd cu data
schimbãrii condiţiilor de munca, indiferent de momentul efectuãrii
reclasificarii de cãtre organele competente.
ART. 34
În afarã prevederilor normale generale republicane şi departamentale
de protecţia muncii, pe care pãrţile le considera ca fiind minimale,
în contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de
unitãţi precum şi cele la nivel de unitate sau instituţie, pot fi
incluse clauze suplimentare de punere în aplicare.
ART. 35
(1) Pãrţile sînt de acord ca nici o mãsura de protecţie a muncii nu
este eficienta dacã nu este cunoscutã, însuşitã şi aplicatã în mod
constient de salariaţi.
(2) Patronul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru
instruirea, testarea şi perfecţionarea profesionalã a salariaţilor, cu
privire la normele de protecţie a muncii. Prin contractele colective
de munca la nivel de unitãţi se vor prevedea mãsuri specifice,
periodicitatea, metodologia, obligaţiile şi rãspunderile, controalele
proprii în conformitate cu reglementãrile elaborate de Departamentul
protecţiei muncii din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi cu
normele proprii. Timpul afectat acestor activitãţi, inclusiv orele de
instructaj, se includ în timpul de munca şi este salarizat.
(3) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de munca sau
a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire
la riscurile ce le presupune noul sau loc de munca şi normele de
protecţie a muncii pe care este obligat sa le cunoascã şi sa le
respecte în procesul muncii.
(4) În cazurile în care, în procesul muncii, intervin schimbãri ce
impun aplicarea unor norme noi de protecţie a muncii, salariaţii vor
fi instruiti în condiţiile prevãzute la alineatul precedent.
ART. 36
(1) Contravaloarea echipamentului de protecţie se suporta integral de
patron.
(2) Contravaloarea echipamentului de lucru se suporta potrivit
prevederilor legale şi a celor din contractele colective de munca de
la celelalte niveluri.
(3) În toate cazurile în care în afarã echipamentului de lucru
prevãzut de lege, patronul cere o anumitã ţinuta vestimentara,
specialã ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suporta
integral de patronat.
ART. 37
Prin contractele colective de munca la nivel de unitate sau instituţie
se vor stabili parametrii de microclimat care vor fi urmãriţi la
fiecare loc de munca, în vederea luãrii mãsurilor de protecţia muncii
specifice, precum şi programele de control al realizãrii mãsurilor
stabilite.
ART. 38
(1) În vederea menţinerii şi îmbunãtãţirii condiţiilor de desfãşurare
a activitãţii, patronul va lua urmãtoarele mãsuri de amenajare
ergonomica a locului de munca:
a) asigurarea condiţiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot,
vibratii, temperatura, aerisirea, umiditate);
b) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca (vestiare, bãi,
grupuri sanitare, sali repaos, cantina-restaurant);
c) diminuarea pînã la eliminarea treptata a emisiunilor poluante.
(2) Mãsurile concrete în sensul prevederilor alin. 1 se stabilesc prin
contractul colectiv de munca din unitãţi şi instituţii.
(3) Salariaţii sînt obligaţi sa pãstreze în bune condiţii amenajãrile
efectuate de patron, sa nu le deterioreze, descompleteze ori sa
sustragã componente ale acestora.
ART. 39
(1) Patronul va organiza la angajare şi, ulterior, cel puţin o data pe
an, examinarea medicalã a salariaţilor, în scopul de a constata dacã
sînt apţi pentru desfãşurarea activitãţii în postul pe care ar urma
sa-l ocupe sau pe care îl ocupa, precum şi pentru prevenirea
imbolnavirilor profesionale. Examinarea medicalã este gratuita şi
cheltuielile ocazionate de examinare se vor suporta conform legii.
Condiţiile concrete urmeazã sa fie stabilite la nivel de unitate.
(2) Salariaţii sînt obligaţi sa se supunã examenelor medicale în
condiţiile organizãrii potrivit prevederilor alin. 1.
(3) În cazul cînd dispoziţiile legale speciale sau ale contractului
colectiv de munca prevãd examinari medicale la termene mai scurte
determinate de condiţiile deosebite de la locurile de munca, se vor
aplica aceste prevederi.
(4) Refuzul salariatului de a se prezenta la examinarea medicalã
organizatã potrivit alin. 1 şi 3 constituie abateri disciplinare.
ART. 40
La cererea uneia dintre pãrţi, medicii de medicina muncii şi
inspectorii de protecţia muncii vor fi consultaţi la modificarea
duratei timpului de lucru şi acordarea de concedii suplimentare.
ART. 41
Pãrţile convin sa facã demersurile necesare la Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale şi Ministerul Sãnãtãţii pentru constituirea,
preluarea sau sponsorizarea unor unitãţi medico-spitaliceşti.
ART. 42
(1) Pãrţile vor asigura un regim de protecţie special a muncii
femeilor şi tinerilor în virsta de pînã la 18 ani, cel puţin la
nivelul drepturilor specifice reglementate de legislaţia muncii şi
prevederile prezentului contract, pe care le socotesc ca fiind
minimale.
(2) Alte drepturi specifice sau alte cuantumuri ale drepturilor
reglementate de legislaţia muncii pot fi stabilite prin contractul
colectiv de munca de la celelalte niveluri.
ART. 43
Patronul nu va refuza angajarea sau, dupã caz, menţinerea în munca a
persoanelor handicapate, în cazurile în care acestea sînt apte pentru
îndeplinirea obligaţiilor de serviciu aferente posturilor existente.
ART. 44
În cazul recomandãrilor medicale, patronul va asigura trecerea
salariaţilor în alte locuri de munca şi, dupã caz, recalificarea
acestora, în funcţie de posibilitãţile fiecãrei unitãţi care vor fi
stabilite împreunã cu sindicatele.
ART. 45
Confederatiile semnatare şi federaţiile componente pot organiza şi
desfasura verificãri privind respectarea normativelor, normelor şi
prevederilor din contractele colective cu privire la protecţia şi
securitatea muncii.
CAP. 4
SALARIZARE ŞI ALTE DREPTURI SALARIALE
ART. 46
(1) Pentru munca prestatã în condiţiile prevãzute în contractul
individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu în
bani convenit la încheierea contractului de munca, indiferent de
natura unitãţii în care îşi desfãşoarã activitatea.
(2) La unitãţile producãtoare de produse agricole, o parte din salariu
se poate plati şi în natura. Plata în natura stabilitã prin negocieri
în unitãţi, nu poate depãşi 50% din salariu.
(3) Salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile şi sporurile la
acesta.
ART. 47
(1) Formele de organizare a muncii şi salarizare ce se pot aplica sînt
urmãtoarele:
a) în regie sau dupã timp;
b) acord;
c) pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;
d) alte forme specifice unitãţii.
(2) Organizarea muncii şi salarizarea în acord poate avea loc într-una
din urmãtoarele forme:
a) acord direct;
b) acord progresiv;
c) acord indirect.
(3) Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual
sau colectiv.
(4) Forma de organizare a muncii şi de salarizare ce urmeazã sa se
aplice fiecãrei activitãţi, se stabileşte prin contractul colectiv de
munca la nivel de unitate, sau dupã caz, instituţie.
ART. 48
(1) Se stabilesc urmãtorii coeficienţi minimi de ierarhizare, pentru
urmãtoarele categorii de salariaţi:
a) Muncitori:
1. necalificati = 1;
2. calificaţi = 1,2;
b) personal administrativ încadrat pe funcţii pentru care condiţia de
pregãtire este:
1. liceala = 1,1;
2. post liceala = 1,5;
c) personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia
de pregãtire este:
1. postliceala = 1,25;
2. şcoala de maiştri = 1,3;
3. subingineri = 1,4;
d) personal încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregãtire
este:
studii superioare = 1,5.
(2) Coeficienţii de salarizare de la alin. 1 se aplica la salariul
minim negociat pe unitate.
ART. 49
(1) Sporurile minime ce se acorda în condiţiile prezentului contract
sînt:
a) pentru condiţii deosebite de munca, grele, periculoase,
sau penibile..............................................10%
b) pentru condiţii nocive de munca din salariul minim
negociat la nivel de unitate..............................10%
c) pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal
de lucru şi lucrul în zilele libere şi sarbatori legale...100%
d) pentru vechime în munca, minim 5% pentru 3 ani vechime
şi maxim 25% la o vechime de peste 20 ani
e) pentru lucrul în timpul nopţii............................25%
f) spor de şantier...........................................100
lei/zi
g) pentru exercitarea şi a unei funcţii se poate acorda un spor de
pînã la 50% din salariul de baza al funcţiei înlocuite; cazurile în
care se aplica aceasta prevedere şi cuantumul sporului se vor stabili
prin negocieri la contractele de munca la nivel de ramura, grupuri de
unitãţi, unitãţi sau instituţii.
(2) Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de
unitãţi şi unitãţi pot fi negociate şi alte categorii de sporuri (spor
de izolare, spor pentru folosirea unei limbi strãine - dacã aceasta nu
este cuprinsã în obligaţiile postului, etc.).
(3) Sporurile prevãzute mai sus se acorda numai la locurile de munca
unde acestea nu sînt cuprinse în salariul de baza.
ART. 50
(1) Adaosurile la salariul de baza sînt:
a) adaosul de acord;
b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o
proporţie de minimum 1,5% din fondul de salarizare realizat lunar şi
cumulat;
c) cota-parte din profit ce se repartizeazã salariaţilor este de pînã
la 10% în cazul societãţilor comerciale şi de pînã la 5% în cazul
regiilor autonome;
d) alte adaosuri, convenite la nivelul unitãţilor şi instituţiilor.
(2) Condiţiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participãrii
la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum şi
perioada la care se acorda cota de profit salariaţilor, care nu poate
fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de munca
la nivel de unitate şi dupã caz, instituţie.
ART. 51
(1) Patronul va asigura condiţiile necesare realizãrii de cãtre
fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin, în cadrul programului
zilnic de munca stabilit.
(2) În situaţia în care patronul nu poate asigura pe durata zilei de
lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizãrii sarcinilor de
serviciu, acesta este obligat sa plãteascã salariaţilor salariul de
baza pentru timpul cît lucrul a fost întrerupt.
(3) În cazurile excepţionale, cînd din motive tehnice sau alte motive,
activitatea a fost întreruptã, salariaţii vor primi 75% din salariul
de baza individual avut, cu condiţia ca încetarea lucrului sa nu se fi
produs din vina lor şi dacã în tot acest timp au rãmas la dispoziţia
unitãţii. Prin negocieri la nivelul unitãţii sau instituţiei se va
stabili concret modul de realizare a prevederii de a rãmîne la
dispoziţia unitãţii, prezenţi în incinta unitãţii în asteptarea
reluarii activitãţii sau rãmînerea la domiciliu, de unde sa poatã fi
convocaţi de unitate.
(4) În cazurile prevãzute în alin. 3, salariaţii beneficiazã şi de
celelalte drepturi prevãzute de lege pentru astfel de situaţii.
ART. 52
(1) Indexarea se face pe baza coeficienţilor de indexare stabiliţi de
comisia nationala pentru indexare.
(2) Urmarea indexãrii patronul va recalcula tarifele sau, respectiv,
cotele de manopera, pe unitatea de produs sau valoricã, corespunzãtor
formelor de organizare a muncii şi de salarizare aplicate în unitate.
ART. 53
Plata salariilor se face periodic, la datele la care se stabilesc prin
contractul colectiv de munca la nivelul unitãţii sau instituţiei.
ART. 54
(1) Toate drepturile bãneşti cuvenite salariaţilor se plãtesc înaintea
oricãror obligaţii bãneşti ale unitãţii sau instituţiei.
(2) În caz de faliment sau lichidare judiciarã salariaţii au calitatea
de creditori privilegiaţi şi drepturile lor bãneşti constituie creanţe
privilegiate, urmînd sa fie plãtite integral, înainte de a-şi
revendica cota-parte ceilalţi creditori.
ART. 55
Patronii vor tine evidenta în care sa se menţioneze activitatea
desfasurata în baza contractului individual de munca şi drepturile de
care salariaţii au beneficiat şi le vor elibera dovezi pentru acestea.
CAP. 5
TIMPUL DE MUNCA ŞI TIMPUL DE ODIHNA
ART. 56
(1) Durata normalã a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi de 40
ore pe saptamina, realizatã prin saptamina de lucru de cinci zile.
(2) La locurile de munca unde, datoritã specificului activitãţii, nu
exista posibilitatea încadrãrii în durata normalã a timpului de lucru,
se pot stabili forme specifice de organizare a timpului de lucru, dupã
caz, în tura, tura continua, turnus, program fractionat.
(3) Locurile de munca la care se aplica formele specifice de
organizare a programului de lucru prevãzute la alin. 2, precum şi
modalitãţile concrete de organizare şi evidenta a muncii prestate se
stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura,
grupuri de unitãţi, unitãţi sau instituţii.
ART. 57
(1) Pentru unele activitãţi, locuri de munca şi categorii de personal,
prevãzute în contractul colectiv de munca de la unitãţi sau
instituţii, se pot stabili programe de lucru parţiale, corespunzãtoare
unor fracţiuni de norma, cu o durata a timpului de munca de 6, 4 sau 2
ore pe zi. Drepturile salariaţilor care lucreazã în astfel de situaţii
se acorda proporţional cu timpul lucrat.
(2) Femeile care au în îngrijire copii de pînã la 7 ani pot lucra 1/2
norma fãrã sa li se afecteze drepturile ce decurg din calitatea de
salariat, cum sînt: concediu de odihna, alocaţia de stat pentru copii,
etc.
(3) La cerere, salariaţii cu program parţial de lucru vor fi încadraţi
în program normal dacã exista posturi vacante şi dacã întrunesc
condiţiile ocupãrii acestor posturi.
ART. 58
(1) Salariaţii care îşi desfãşoarã activitatea în locuri de munca cu
condiţii deosebite beneficiazã de reducerea duratei normale a timpului
de munca sub 8 ore pe zi, în condiţiile prevãzute de lege.
(2) Reducerea duratei timpului de munca la locuri de munca cu condiţii
deosebite nu afecteazã salariul şi vechimea în munca aferente duratei
normale a timpului de munca.
(3) Durata reducerii timpului de munca şi categoriile de personal care
beneficiazã de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de
munca la nivel de ramura, grupuri de unitãţi, unitãţi şi instituţii.
ART. 59
(1) Începerea şi sfîrşitul programului zilnic de lucru se stabilesc
prin regulamentul de ordine interioarã, întocmit de cãtre
administraţia unitãţii, cu acordul reprezentanţilor sindicali.
(2) În toate cazurile în care se dovedeşte ca este posibil, cei care
angajeazã şi sindicatele vor purta negocieri pentru a fixa orare
flexibile de lucru şi modalitãţi de aplicare a acestora.
(3) Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu poate conduce la
sporirea sarcinilor de serviciu stabilite potrivit art. 24 şi 27, la
deteriorarea condiţiilor de munca ori la diminuarea veniturilor
provenite din salarii.
ART. 60
(1) Orele prestate peste programul normal de lucru şi în zilele
nelucrãtoare, la solicitarea patronului, sînt ore suplimentare.
(2) Salariaţii pot fi chemaţi sa presteze ore suplimentare numai cu
consimţãmîntul lor. Ceea ce depãşeşte 120 ore/an de persoana necesita
şi acordul sindicatelor din unitate sau instituţie.
ART. 61
Compensarea orelor suplimentare se face cu timpul liber corespunzãtor
sau prin plata cu sporuri, potrivit înţelegerii pãrţilor.
ART. 62
(1) Pentru persoanele al cãror program de lucru se desfãşoarã pe
timpul nopţii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decît
durata timpului de munca prestatã în timpul zilei, fãrã diminuarea
salariului de baza şi a vechimii în munca.
(2) Prevederile alin. 1 nu se aplica salariaţilor care lucreazã la
locurile de munca cu condiţii deosebite, unde durata timpului de munca
este mai mica de 8 ore.
(3) La unitãţile unde procesul muncii sau condiţiile specifice ale
muncii o impun, programul de lucru din timpul nopţii poate fi egal cu
cel al zilei.
Munca prestatã în timpul nopţii în cadrul unui asemenea program se
plãteşte cu spor de 25% din salariul de baza, dacã timpul astfel
lucrat reprezintã cel puţin jumãtate din programul de lucru; de acest
spor beneficiazã şi salariaţii care lucreazã în condiţii deosebite,
unde durata timpului de munca este mai mica de 8 ore/zi.
(4) Se considera munca desfasurata în timpul nopţii, munca prestatã în
intervalul cuprins între orele 21 - 7, cu posibilitatea abaterii în
cazurile justificate cu o ora în plus sau în minus fata de aceste
limite.
ART. 63
(1) În fiecare saptamina, salariatul are dreptul, de regula, la 2 zile
consecutive de repaus sãptãmînal.
(2) Repausul sãptãmînal se acorda, de regula, simbata şi duminica.
(3) În cazul în care activitatea de la locul de munca, în zilele de
simbata şi duminica, nu poate fi întreruptã, prin contractul colectiv
de munca la nivel de unitate sau instituţie se vor stabili condiţiile
în care zilele de repaus sãptãmînal sa fie acordate şi în alte zile
ale saptaminii sau cumulat pe o perioada mai mare.
ART. 64
(1) Sînt zile nelucrãtoare zilele de repaus sãptãmînal şi zilele de
sarbatori legale şi religioase dupã cum urmeazã:
- 1, 2 ianuarie;
- a doua zi de Pasti;
- 1 Mai;
- 1 Decembrie;
- 25-26 decembrie.
(2) Prin contractele colective de munca se pot stabili şi alte zile
nelucrãtoare decît cele prevãzute la alin. 1, conform specificului
domeniului de activitate.
ART. 65
Repausul pentru servirea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute.
Repausul pentru servirea mesei, cu o durata de 15 minute, se include
în programul de lucru.
ART. 66
Salariaţii pot solicita, în mod justificat, declararea programului de
lucru.
Administraţia va analiza cererea şi va aproba aceasta în funcţie de
posibilitãţi.
ART. 67
Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de
odihna plãtit, de minimum 21 zile lucrãtoare.
ART. 68
(1) În fiecare an calendaristic, salariaţii încadraţi în grade de
invaliditate au drepturi la un concediu de odihna suplimentar cu o
durata de 3 zile, iar salariaţii nevãzãtori cu o durata de 6 zile.
(2) Salariaţii care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii deosebite
beneficiazã de concedii de odihna suplimentare de minimum 3 zile pe
an. Prin contractele de munca la nivel de ramura, grupuri de unitãţi,
unitãţi şi instituţii (cu excepţia celor finanţate de la bugetul
public naţional) se pot negocia concedii de odihna suplimentare mai
mari.
ART. 69
Prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri se vor
stabili criteriile pe baza cãrora salariaţii sa beneficieze de
concedii de odihna anuale şi concedii de odihna suplimentare mai mari.
ART. 70
(1) Pe durata concediului de odihna salariaţii vor primi o
indemnizaţie formatã din salariul de baza la data plecãrii în
concediu, corespunzãtor numãrului de zile de concediu, majoratã cu
procentul mediu al celorlalte venituri salariale realizate pe o
perioada de 3 luni, lucrate anterior plecãrii în concediu.
(2) Indemnizaţia de concediu nu poate fi mai mica decît salariul de
baza, sporul de vechime şi indemnizaţia pentru funcţia de conducere,
luate împreunã, corespunzãtor numãrului de zile de concediu.
(3) Prin contractul colectiv de munca de la celelalte niveluri se
poate stabili ca, în raport cu posibilitãţile economico-financiare ale
unitãţii şi, dupã caz, ale instituţiei, pe lîngã indemnizaţia de
concediu sa se plãteascã şi o prima de vacanta.
(4) Indemnizaţia de concediu şi, dupã caz, prima de vacanta se plãtesc
înainte de plecarea în concediu.
(5) Orice convenţie prin care se renunţa total sau în parte la dreptul
la concediu de odihna este interzisã.
ART. 71
Concediul anual de odihna va putea sa fie fractionat la solicitarea
salariatului; una din fracţiuni va trebui sa fie de cel puţin 12 zile
lucrãtoare. Cealaltã parte va trebui acordatã şi luatã pînã la
sfîrşitul anului în curs.
ART. 72
(1) Salariaţii au dreptul la zile libere plãtite pentru evenimente
deosebite în familie, sau alte situaţii, dupã cum urmeazã:
a) cãsãtoria salariatului - 5 zile;
b) cãsãtoria unui copil - 2 zile;
c) naşterea unui copil - 2 zile;
d) decesul soţului, copilului, pãrinţilor, socrilor - 3 zile;
e) decesul bunicilor, fraţilor, surorilor - 1 zi;
f) donatori de singe - conform legii;
g) la schimbarea locului de munca, cu mutarea domiciliului, în cadrul
aceleiaşi unitãţi, în alta localitate - 5 zile.
(2) 30 de zile concediu fãrã plata acordat o singura data, pentru
pregãtirea şi susţinerea lucrãrii de diploma în învãţãmîntul superior,
seral şi fãrã frecventa.
(3) Pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul
la concedii fãrã plata.
(4) Prin contractele colective de munca la celelalte niveluri se pot
stabili şi alte situaţii în care salariaţii beneficiazã de zile libere
plãtite şi numãrul lor.
CAP. 6
ALTE MĂSURI DE PROTECŢIE ŞI FACILITĂŢI ACORDATE SALARIAŢILOR
ART. 73
În cazul în care unitatea este pusã în situaţia de a efectua reduceri
de personal ca urmare a restringerii activitãţii, retehnologizãrii,
automatizarii şi robotizarii procesului de producţie, pãrţile convin
asupra respectãrii urmãtoarelor principii:
a) patronul va punã la dispoziţia sindicatului justificarea tehnico-
economicã asupra mãsurilor privind: posibilitãţile de redistribuire a
personalului, modificarea programului de lucru, organizarea de cursuri
de calificare, recalificare sau reorientare profesionalã, etc.;
b) justificarea, împreunã cu obiecţiile şi propunerile sindicatului,
vor fi depuse spre analiza şi avizare consiliului imputernicitilor
mandatati ai statului sau, dupã caz, adunãrii generale;
c) concomitent, patronul va informa sindicatele asupra motivelor ce
stau la baza reducerii numãrului de salariaţi, precum şi asupra unor
eventuale posibilitãţi de redistribuire a acestora. Anunţul se va face
astfel:
= cu 90 de zile calendaristice înainte, în cazul schimbãrii sediului
unitãţii în alta localitate;
= cu 60 de zile înainte, dacã reducerea se datoreazã restringerii de
activitate, retehnologizãrii sau altor cauze.
ART. 74
În situaţia în care desfacerea contractului de munca nu poate fi
evitata, administraţia va comunica în scris fiecãrui salariat:
a) termenul de preaviz, în condiţiile prevãzute în prezentul contract
colectiv de munca;
b) dacã îi oferã sau nu un alt loc de munca, ori cuprinderea într-o
forma de recalificare profesionalã.
ART. 75
(1) La aplicarea efectivã a reducerii de personal, dupã reducerea
posturilor vacante de natura celor desfiinţate, mãsurile vor afecta în
ordine:
a) contractele de munca ale salariaţilor care cumuleazã doua sau mai
multe funcţii, precum şi ale celor care cumuleazã pensia cu salariul;
b) contractele de munca ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de
pensionare la cererea unitãţii;
c) contractele de munca ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de
pensionare la cererea lor.
(2) La luarea mãsurii de desfacere a contractului de munca pentru
reducere de posturi vor fi avute în vedere urmãtoarele criterii
minimale:
a) dacã mãsura ar putea afecta doi soţi care lucreazã în aceeaşi
unitate sau instituţie, se desface contractul de munca al soţului care
are venitul cel mai mic, fãrã ca prin aceasta sa se poate desface
contractul de munca al unei persoane care ocupa un post nevizat de
reducere;
b) mãsura sa afecteze, mai întîi, persoanele care nu au copii în
întreţinere;
c) mãsura sa afecteze numai în ultimul rind femeile care au în
îngrijire copii, bãrbaţi vaduvi sau divortati care au în îngrijire
copii, unici intretinatori de familie, precum şi salariaţii, bãrbaţi
sau femei care mai au cel mult 3 ani pînã la pensionarea la cererea
lor.
(2) În cazul în care mãsura desfacerii contractului de munca ar afecta
un salariat care a urmat o forma de calificare sau de perfecţionare a
pregãtirii profesionale şi a încheiat cu unitatea economicã un act
adiţional la contractul de munca, prin care s-a obligat sa presteze o
activitate într-o anumitã perioada de timp, administraţia nu-i va
putea pretinde acestuia despãgubiri pentru perioada rãmasã nelucrata
pînã la împlinirea termenului, dacã mãsura desfacerii contractului de
munca nu-i este imputabilã.
ART. 76
Sindicatele au dreptul sa verifice modul de aplicare a prevederilor
art. 75, iar în ipoteza în care doua sau mai multe persoane salariate
sînt în aceeaşi situaţie, disponibilizarea se face cu consultarea
sindicatelor.
ART. 77
Unitatea sau instituţia care îşi extinde sau reia activitatea într-o
perioada de 12 luni de la luarea mãsurilor de desfacere a contractului
de munca pentru motive prevãzute la art. 73, are obligaţia sa
încunoştiinţeze în scris despre aceasta organizaţiile sindicale şi sa
facã publica mãsura. Unitatea sau instituţia va reangaja salariaţii
cãrora li s-a desfãcut contractul de munca pentru motivele prevãzute
la art. 73, care au pregãtirea necesarã pentru ocuparea posturilor
vacante şi care s-au prezentat în termen de 15 zile de la data
anunţului.
ART. 78
Salariaţii care se pensioneazã pentru limita de virsta primesc o
indemnizaţie egala cu cel puţin un salariu de baza avut în luna
pensionãrii.
ART. 79
În afarã de ajutoarele prevãzute de lege la care au dreptul,
salariaţii vor beneficia şi de urmãtoarele ajutoare:
a) în cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei de un
salariu mediu pe unitate;
b) dacã decesul a survenit din cauza unui accident de munca, accident
în legatura cu munca sau boala profesionalã, cuantumul ajutorului
acordat familiei va fi de cel puţin 3 salarii de baza; diferenţa de 2
salarii se va plati dupã stabilirea, în condiţiile legii, a cauzei
decesului;
c) un salariu de baza plãtit de unitate sau instituţie, mamei pentru
naşterea fiecãrui copil; dacã mama nu este salariata, soţul acesteia
beneficiazã de plata unui salariu de baza;
d) un salariu de baza plãtit de unitate sau instituţie la decesul
soţului sau sotiei, ori la decesul unei rude de gradul I aflatã în
întreţinerea salariatului.
ART. 80
La nivelul unitãţii sau instituţiei, din fondul pentru acţiuni
sociale, constituit conform prevederilor legale, vor fi suportate
cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de tratament şi
odihna recuperatorie în staţiunile balneo-climaterice, în care este
inclus şi transportul pe calea feratã (tren persoane clasa a II-a),
repartizate pe baza acordului dintre sindicate şi patron, pentru
salariaţi şi membrii lor de familie, în raport de salariul de baza şi
sezon, potrivit distincţiilor cuprinse în Anexa nr. 4.
ART. 81
Beneficiarii biletelor de tratament balnear şi odihna recuperatorie
din instituţiile publice vor suporta o contribuţie bãneascã
diferenţiatã în funcţie de salariul de baza şi sezon, contribuţie
calculatã în baza grilei aprobatã de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale. Diferenţa se suporta din bugetul de asigurãri sociale.
ART. 82
Contravaloarea biletelor acordate salariaţilor trimişi în staţiuni
pentru tratarea unor boli profesionale, se suporta integral de
unitatea în cauza, inclusiv costul transportului C.F.R. clasa a II-a,
sau acolo unde nu este posibil, pentru transportul auto în comun.
ART. 83
(1) Dacã salariatul se afla în incapacitate temporarã de munca,
survenitã ca urmare a unui accident de munca sau în legatura cu munca
ori a contractãrii unei boli profesionale, patronul va plati acestuia,
pe toatã perioada incapacitãţii, o compensaţie egala cu diferenţa
dintre salariul de baza avut la data ivirii incapacitãţii şi ajutorul
primit.
(2) Acordarea compensatiei prevãzute la alineatul precedent, nu
inlatura şi nici nu înlocuieşte dreptul legal la despãgubiri al
salariatului în cauza, în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 84
Repartizarea spaţiilor de locuit, indiferent de natura lor, cu
excepţia locuinţelor de serviciu, cãtre salariaţii unitãţilor sau
instituţiilor se va face de o comisie paritara, administraţie-
sindicat, conform criteriilor ce vor fi stabilite prin contractul
colectiv de munca la nivel de unitate sau instituţie.
ART. 85
Salariaţii unitãţilor şi, dupã caz, instituţiilor, trimişi în
delegaţie în ţara vor beneficia de urmãtoarele drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport şi al costului cazarii
potrivit condiţiilor stabilite prin contracte colective de munca la
celelalte niveluri;
b) nivelul diurnei de deplasare se stabileşte prin negociere la nivel
de ramura, grupuri de unitãţi sau unitate; nivelul minim al diurnei
este cel stabilit prin actele normative ce se aplica la instituţiile
publice.
ART. 86
Salariaţii unitãţilor sau instituţiilor trimişi în detaşare,
beneficiazã de drepturile de delegare prevãzute la art. 85. În cazul
în care detasarea depãşeşte 30 de zile consecutive, în locul diurnei
zilnice se plãteşte o indemnizaţie egala cu 50% din salariul de baza
zilnic. Aceasta indemnizaţie se acorda proporţional cu numãrul de zile
ce depãşeşte durata neîntreruptã de 30 de zile.
ART. 87
Persoanele detasate îşi menţin toate drepturile pe care le-au avut la
data detaşãrii, cu excepţia celor privind igiena şi protecţia muncii,
chiar dacã la locul de munca unde sînt detasate, acestea nu se mai
regãsesc. Dacã la locurile de detaşare drepturile echivalente au
niveluri mai mari, sau se acorda şi alte drepturi, persoanele detasate
beneficiazã de acestea.
ART. 88
(1) În cazul în care salariata se afla în concediu de maternitate,
unitatea sau instituţia va compensa pe o anumitã perioada diferenţa
dintre salariul de baza individual avut şi indemnizaţia legalã la care
are dreptul.
(2) Perioada pe durata cãreia se acorda compensarea va fi stabilitã
prin contractele colective de munca la nivel de unitate şi instituţie,
dar nu mai puţin de 6 saptamini.
ART. 89
(1) În afarã concediului legal plãtit pentru îngrijirea copiilor în
virsta de pînã la un an, salariata mama poate beneficia de încã un an
concediu fãrã plata.
(2) Pe perioada în care salariata se afla în concediul prevãzut la
alin. 1, nu i se va putea desface contractul de munca, iar în postul
sau nu vor putea fi angajate alte persoane, decît cu contract de munca
pe durata determinata.
ART. 90
În caz de deces al mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia
pentru creşterea copilului pînã la un an, se vor acorda tatãlui, dacã
are copilul în îngrijire.
ART. 91
În cazul decesului mamei, tatãl copilului, la cererea sa, va beneficia
de:
a) compensaţia prevãzutã la art. 88;
b) concediu fãrã plata neutilizat de mama la data decesului, cu
drepturile prevãzute la art. 89.
ART. 92
Salariata care renunţa la concediul legal pentru îngrijirea copilului
în virsta de pînã la un an, beneficiazã de reducerea duratei normale a
timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fãrã sa fie afectate salariul de
baza şi vechimea în munca.
ART. 93
Prevederile art. 89-92 sînt aplicabile numai la naşterea primului şi
celui de-al doilea copil.
ART. 94
Salariatele gravide, începînd cu luna a V-a, şi cele care alapteaza nu
vor putea fi repartizate la munca de noapte.
ART. 95
(1) În contractele colective de munca la nivel de unitãţi se vor
prevedea acţiuni cu caracter social precum:
a) cheltuieli prevãzute de art. 80;
b) construirea, amenajarea şi întreţinerea de crese şi grãdiniţe
pentru copiii salariaţilor, precum şi de cantine-bufete pentru
salariaţi;
c) construirea, amenajarea şi întreţinerea de oficii şi grupuri
sociale la locurile de munca;
d) formarea şi perfecţionarea pregãtirii profesionale, inclusiv în
domeniul relaţiilor de munca;
e) construirea de locuinţe;
f) aniversari, sarbatori religioase, zile dedicate copilului şi
femeii.
(2) Aceste acţiuni se suporta din fondul social constituit, potrivit
legii.
(3) Utilizarea fondului social pentru destinatiile prevãzute la alin.
1 se face de cãtre administraţie, cu consultarea sindicatelor.
(4) Fondurile neutilizate într-un an se reporteazã în anul urmãtor.
ART. 96
(1) În situaţia în care patronii încheie contracte cu partenerii
strãini, potrivit cãrora salariaţii din societatea comercialã sau
regia autonomã vor executa unele lucrãri în strãinãtate, condiţiile de
munca, salarizare, celelalte drepturi şi obligaţii ale acestor
salariaţi, se vor stabili prin negocieri colective care se vor
desfasura în condiţiile prevãzute de lege şi cu respectarea clauzelor
cuprinse în contractul încheiat cu partenerul extern.
(2) Pentru buna desfãşurare a acestor negocieri, patronii vor pune la
dispoziţia sindicatelor elemente referitoare la condiţiile de munca în
care urmeazã sa se execute lucrãrile contractate, inclusiv drepturile
de care ar putea beneficia personalul respectiv.
CAP. 7
FORMAREA PROFESIONALĂ
ART. 97
(1) Prin termenul de "formare profesionalã", pãrţile înţeleg sa
desemneze orice procedura prin care un salariat dobîndeşte o
calificare, o alta calificare, precum şi orice procedura prin care
salariatul se specializeaza sau se perfectioneaza, obtinind un
certificat sau o diploma care atesta aceste situaţii.
(2) Formarea şi perfecţionarea profesionalã cuprinde şi teme din
domeniul relaţiilor de munca, convenite între sindicate şi patron.
(3) Pãrţile convin asupra necesitãţii şi obligativitatii
perfecţionãrii profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi,
inclusiv a liderilor sindicali scoşi din producţie, la expirarea
mandatului.
ART. 98
La încheierea contractelor colective de munca la nivel de grupuri de
unitãţi, ori la nivel de unitãţi sau instituţii, pentru partea privind
formarea profesionalã se va tine seama cel puţin de urmãtoarele:
a) identificarea posturilor pentru care este necesarã formarea
profesionalã, cãile de realizare, adoptarea programului anual şi
controlul aplicãrii acestuia, se vor face de comun acord de cãtre
sindicat şi patron; cheltuielile pentru activitatea de formare
profesionalã a salariaţilor se suporta de unitãţi şi instituţii;
b) sindicatul va participa, prin împuterniciţii sãi, la orice forma de
examinare organizatã în vederea absolvirii unui curs de formare
profesionalã în cadrul unitãţii sau instituţiei;
c) în cazul în care unitatea urmeazã sa-şi schimbe parţial sau total
profilul de activitate, va informa şi consulta sindicatul cu cel puţin
2 luni înainte de aplicarea mãsurii şi va oferi propriilor salariaţi
posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela la
angajari de forta de munca din afarã;
d) în cazul în care un salariat identifica un curs de formare
profesionalã pe care ar dori sa-l urmeze, organizat de un terţ,
patronul va analiza cererea împreunã cu sindicatul, raminind la
aprecierea patronului dacã şi în ce condiţii va suporta contravaloarea
cursului;
c) salariaţii care au încheiat acte adiţionale la contractul
individual de munca în vederea formãrii profesionale, vor putea fi
obligaţi sa suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, cu excepţia
cazurilor prevãzute de art. 75 alin. 3, dacã pãrãsesc unitatea, din
motive imputabile lor, înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de
la data absolvirii cursurilor.
CAP. 8
ALTE PREVEDERI ÎN LEGATURA CU DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
ART. 99
(1) Pãrţile contractante recunosc, pentru fiecare dintre ele şi pentru
salariaţi în general, libertatea de opinie.
(2) Patronatul va adopta o poziţie neutra şi impartiala fata de
organizaţiile sindicale şi reprezentanţii salariaţilor din unitãţi şi
instituţii.
ART. 100
(1) Consiliul de administraţie are obligaţia de a invita
reprezentanţii sindicatului sa participe la şedinţele sale, în
condiţiile prevãzute de lege.
Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar
fãrã drept de vot.
(2) Încunoştiinţarea reprezentanţilor sindicali se va face cu cel
puţin 72 de ore înainte de şedinţa. Reprezentanţilor sindicali li se
vor comunica ordinea de zi şi vor avea acces la documentele, privind
problemele profesionale, economice, sociale sau culturale puse în
discuţie.
ART. 101
Patronul va asigura sindicatelor accesul la documentele necesare
pentru fundamentarea acţiunilor prevãzute la art. 29 alin. 2 din Legea
nr. 54/1991.
ART. 102
(1) Liderii organizaţiilor sindicale cu personalitate juridicã, care
lucreazã nemijlocit în unitate sau instituţie, în calitate de
salariat, au dreptul la reducerea programului normal lunar de lucru de
pînã la 5 zile pentru activitãţi sindicale.
(2) Numãrul celor care pot beneficia de prevederile alin. 1, precum şi
durata timpului se stabilesc prin contractul colectiv de munca.
ART. 103
Pentru realizarea de cãtre federaţii şi confederatii sindicale şi
patronale a unor activitãţi comune în interesul unitãţilor şi
instituţiilor, prin contractele colective de munca, încheiate la
aceste niveluri, se va stabili o contribuţie a unitãţilor şi
instituţiilor la un fond administrat de pãrţile semnatare.
ART. 104
(1) Unitãţile şi instituţiile vor asigura, în incinta lor gratuit
pentru activitatea sindicatelor spaţiul şi mobilierul necesar; prin
contractele colective de munca se vor stabili condiţiile de acces la
utilizarea bazei materiale de care dispune unitatea sau instituţia.
(2) Baza materialã cu destinaţie cultural-sportiva, proprietatea
unitãţilor sau instituţiilor ori proprietatea sindicatelor din
unitãţile şi instituţiile respective va putea fi folositã, fãrã plata,
pentru acţiuni organizate de sindicate sau patronat, în condiţiile
prevãzute în contractul colectiv de munca.
ART. 105
(1) În anul 1993, confederatiile sindicale semnatare vor asigura
pregãtirea pentru acţiuni sindicale şi relaţii de munca a unui numãr
de cel mult 9.500 membri de sindicat din toate ramurile pe durate de
15 zile.
(2) Patronatul va permite salariaţilor sa urmeze cursurile de
pregãtire prevãzute la alin. 1, în condiţiile stabilite prin
contractele colective de munca încheiate la celelalte niveluri.
(3) Modalitãţile de încadrare în numãrul prevãzut la alin. 1 se
stabilesc de pãrţile semnatare prin comisia paritara.
ART. 106
La cererea organizaţiilor sindicale din unitãţi şi instituţii patronii
vor accepta ca persoanele ce au ca sarcini de serviciu plata
salariilor, cu acordul lor, sa încaseze cotizaţiile de sindicat şi sa
le vireze în contul sindicatului respectiv; cotizaţiile de sindicat se
pot incasa numai cu acordul fiecãrui membru de sindicat pe baza
listelor lunare întocmite de cãtre sindicate.
Condiţiile în care se desfãşoarã aceasta activitate se stabilesc de
cãtre patron cu organizaţia sindicala din unitate.
ART. 107
Este interzis unitãţilor şi instituţiilor sa desfaca din initiativa
lor contractul individual de munca al salariaţilor pentru motive care
privesc activitatea sindicala.
ART. 108
Administraţia nu va angaja salariaţi permanenţi, temporari sau cu
program parţial în perioada declansarii sau desfãşurãrii conflictelor
colective de munca, pe locurile de munca ale salariaţilor aflaţi în
conflict.
ART. 109
Patronii recunosc dreptul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale de
a verifica la locul de munca modul în care sînt respectate drepturile
salariaţilor prevãzute în contractul colectiv de munca.
ART. 110
Patronii se angajeazã ca în contractele de societate ale unitãţilor cu
participare strãinã, pentru activitãţi pe teritoriul României, sa
prevadã o clauza prin care partea externa se obliga sa respecte
drepturile prevãzute în legislaţia muncii în vigoare, în contractul
colectiv de munca la nivel de unitãţi, precum şi Convenţiile OIM
ratificate în România.
ART. 111
Patronii şi sindicatele îşi vor comunica reciproc şi în timp util
hotãrîrile lor privind toate problemele importante din domeniul
relaţiilor de munca.
ART. 112
(1) Confederatiile sindicale semnatare recunosc dreptul patronilor de
a stabili în condiţiile legii, rãspunderea disciplinarã sau
patrimonialã a salariaţilor care se fac vinovaţi de încãlcarea
normelor de disciplina a muncii sau aduc prejudicii unitãţii sau
instituţiei.
(2) Confederatiile sindicale semnatare recunosc dreptul patronului de
a stabili normele de disciplina a muncii cu consultarea organizaţiilor
sindicale, şi a disciplinei tehnologice.
(3) Patronii şi sindicatele se recunosc ca parteneri sociali
permanenţi.
Pãrţile convin sa facã eforturi în vederea promovãrii unui climat
normal de munca în unitãţi sau instituţii cu respectarea prevederilor
legii, a contractelor colective de munca la toate nivelele şi ale
regulamentului de ordine interioarã, precum şi a drepturilor şi
intereselor salariaţilor şi membrilor de sindicat.
CAP. 9
DISPOZIŢII FINALE
ART. 113
(1) De prevederile prezentului contract beneficiazã numai
organizaţiile sindicale nominalizate de confederatiile sindicale
semnatare.
(2) Ramurile şi grupurile de unitãţi unde se vor încheia contracte
colective de munca se stabilesc de comun acord între organizaţiile
patronale şi confederatiile sindicale semnatare.
(3) Prevederile prezentului contract colectiv de munca naţional sînt
considerate minime, de la nivelul cãrora începe negocierea
contractelor colective de munca de la celelalte niveluri.
(4) În situaţiile în care nu se încheie contracte colective de munca
pe ramura sau grupuri de unitãţi, prevederile prezentului contract
colectiv de munca la nivel naţional sînt considerate niveluri minime
de la care începe negocierea contractelor colective de munca la nivel
de unitãţi sau instituţii.
(5) Dupã încheierea contractelor colective de munca la nivel naţional,
de ramura sau grupuri de unitãţi, contractele colective de munca
încheiate anterior la esaloanele inferioare se vor pune de acord cu
acestea.
ART. 114
În contractele individuale de munca nu se pot prevedea clauze contrare
contractelor colective de munca la nivel naţional, de ramuri, grupuri
de unitãţi, unitãţi şi instituţii, sau care sa stabileascã drepturile
sub limita consideratã minima în condiţiile prevãzute de art. 2, art.
3, art. 11 şi art. 113.
ART. 115
Prevederile contractelor individuale de munca existente la data
intrãrii în vigoare a contractelor colective, vor fi puse de acord, cu
prevederile acestora din urma.
ART. 116
În toate situaţiile de reorganizare sau, dupã caz, de privatizare a
unitãţilor sau instituţiilor, drepturile şi obligaţiile prevãzute de
prezentul contract colectiv de munca se transmit noilor subiecte de
drept rezultate din aceste operaţiuni juridice.
ART. 117
Prezentul contract colectiv de munca îşi produce efectele începînd cu
data înregistrãrii lui de cãtre una din pãrţi, în condiţiile prevãzute
de art. 12 alin. 3 din Legea nr. 13/1991.
COMENTARIU
1. Contractul colectiv de munca unic la nivel naţional, reprodus mai
sus, în vigoare timp de un an, cu începere de la data de 10 martie
1993, a fost încheiat în temeiul art. 6, şi art. 8 din Legea nr.
13/1991 privind contractul colectiv de munca.
2. Spre deosebire de anul 1992, cînd au fost încheiate un numãr de
trei contracte colective de munca la nivel naţional în anul 1993 s-a
încheiat numai un singur ("unic") contract colectiv de munca la nivel
naţional.
Menţionãm ca deşi, legal, este posibila încheierea mai multor
contracte colective de munca, la nivel naţional, de ramura ori grup de
unitãţi, aplicabile concomitent în aceiaşi perioada, este evident ca
apare mult mai fireasca încheierea a cîte unui singur contract
colectiv de munca la nivelurile amintite.
3. Cît priveşte problematica conţinutului contractelor colective de
munca, indiferent de nivelul încheierii lor, ne referim la Comentariul
nostru precizat la pct. 2 alin. 2.
4. De asemenea, de vreme ce, pînã astãzi, Legea nr. 13/1991 nu a fost
modificatã ori completatã, ne menţinem, integral, concluziile noastre
din Comentariul la care ne referim, în sensul ca, oricit de paradoxal
ar pãrea, contractele colective încheiate la nivel naţional, de ramura
ori grupuri de unitãţi, în prezent, nu au, juridic, forta obligatorie,
nu constituie izvoare de drept, ci doar simple norme de recomandare
ori surse de inspiratie, iar singurele contracte colective de munca
care, au caracter obligatoriu sînt acelea încheiate la nivelul
fiecãrei unitãţi.
Împrejurarea ca, în fapt, în 1993 s-a încheiat doar un singur contract
colectiv de munca la nivel naţional (deşi şi în acest an, legal,
puteau fi încheiate, ca şi în 1992, mai multe) nu modifica, juridic,
concluzia expusã mai sus, avîndu-se în vedere modul de redactare al
prevederilor cuprinse în art. 4 şi art. 7-8 din Legea nr. 13/1991,
care nu s-au modificat.
5. În legatura cu dispoziţiile art. 2 şi art. 113 alin. 1 din
Contractul colectiv de munca unic la nivel naţional, reprodus mai sus,
remarcam ca deşi intitulat "unic" şi "la nivel naţional", acest
contract colectiv nu se aplica în orice unitate (instituţii), ci doar
în acelea în care oricare din confederatiile semnatare au membri de
sindicat, asadar, organizaţii sindicale nominalizate de confederatiile
sindicale semnatare.
Referitor la dispoziţiile menţionate, subliniem ca acestea sînt
esenţial şi structural flagrant nelegale deoarece, potrivit art. 4 din
Legea nr. 13/1991, clauzele contractului colectiv de munca - încheiat
la nivel de unitate - produc efecte fata de toţi salariaţii unitãţii
"indiferent de data angajarii lor sau dacã s-au afiliat sau nu la o
organizaţie sindicala din unitate".
6. În legatura au art. 14 şi art. 114-115, urmeazã a se avea în vedere
concluzia expusã la pct. 4 al Comentariului de fata.
7. Art. 18 alin. 2 este incomplet formulat, deoarece el lasa impresia
ca oricind şi în orice condiţii se pot încheia contracte individuale
de munca pe durata determinata.
În realitate, contractele individuale de munca pe durata determinata
pot fi încheiate numai în situaţiile de excepţie prevãzute la art. 70
alin. 2 din Codul muncii, iar în temeiul art. 11 din Legea nr. 13/1991
în orice contract colectiv de munca - asadar, şi într-un contract
colectiv de munca încheiat la nivel naţional - "sub sancţiunea
nulitãţii absolute, nu pot fi incluse clauze care sa sub nivelul minim
prevãzut de legislaţia muncii în vigoare". Cu alte cuvinte, nici o
clauza a vreunui contract colectiv de munca - indiferent de nivelul
încheierii sale - nu poate fi mai defavorabila salariaţilor decît o
norma legalã.
Asa fiind, rezulta ca art. 18 alin. 2 din Contractul colectiv unic la
nivel naţional trebuie interpretat în sensul ca un contract individual
de munca poate fi încheiat şi pe durata determinata, dar numai în
cazurile şi condiţiile de excepţie, prevãzute de lege în acest sens.
8. În legatura cu art. 19 alin. 2 din Contractul colectiv de munca
unic la nivel naţional, subliniem ca textul este în concordanta cu
doctrina şi jurisprudenta în materie, cu precizarea suplimentarã ca
prin "locul muncii" se înţelege localitatea unde, în temeiul
contractului individual de munca salariatul urmeazã a-şi desfasura
activitatea.
9. Referitor la art. 54, menţionãm ca, legal, caracterul privilegiat
al creanţelor privind drepturile bãneşti ale salariaţilor nu poate fi
stabilit printr-un contract, ci doar prin lege, deoarece un atare
contract (în speta, un contract colectiv de munca) nu este opozabil
terţilor, care au calitatea de creditori ai unitãţii (patronului) pe
baza unor titluri executorii, pentru diferite alte creanţe.
Asadar, chiar dacã dispoziţiile art. 54 din Contractul colectiv de
munca unic la nivel naţional ar fi reproduse în contractele colective
de munca încheiate la nivel de unitate, clauza respectiva, oricum, nu
este opozabilã creditorilor unitãţii, (debitoare a drepturilor de
salarizare neachitate), care, prin ipoteza, sînt terţi, ci, şi în
atare situaţie, se aplica numai dispoziţiile legale în materie.
În consecinta, cît priveşte art. 54 alin. 1, textul fiind în deplina
concordanta cu art. 7 alin. 2 din Legea salarizarii nr. 14/1991,
dispoziţia potrivit cãreia "drepturile bãneşti cuvenite angajatului se
plãtesc înaintea oricãror obligaţii bãneşti ale unitãţii", aplicarea
clauzei ce formeazã obiectul art. 54 alin. 1 nu ridica nici o problema
deosebita.
În schimb, în legatura cu art. 54 alin. 2 din acelaşi Contract
colectiv de munca unic la nivel naţional, trebuie avute în vedere şi
normele legale în materie în domeniul falimentului (art. 783 din Codul
comercial).
9. Compensarea diferenţei dintre salariul de baza şi indemnizaţia
(ajutorul) de maternitate cuvenit potrivit legislaţiei asigurãrilor
sociale, la care se referã art. 88 din Contractul colectiv de munca
unic la nivel naţional, juridic nu constituie un salariu ori un spor
sau adaos la acesta, deoarece nu reprezintã o contravaloare a unei
munci prestate (o plata a muncii), ci o indemnizaţie cu caracter
special, de natura contractualã.
10. Art. 112 alin. 1 şi 2 din Contractul colectiv de munca unic la
nivel naţional sînt în concordanta cu poziţia literaturii juridice de
specialitate, în sensul ca în ceea ce priveşte disciplina muncii,
rãspunderea disciplinarã şi cea materialã a salariaţilor se aplica,
exclusiv, legislaţiei muncii în materie, de la care nu se poate deroga
prin contractele colective, indiferent de nivelul lor de încheiere.
--------------------

Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa
fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Ma abonez
 Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Contract de Munca, Alte
Institutii, CONTRACT COLECTIV DE MUNCA UNIC LA NIVEL NATIONAL Inregistrat la
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 53.225 din 10 martie 1993

Comentarii

maximum

3000 caractere. Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod securitate:

Salveaza

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

 ACTE DIN MONITORUL OFICIAL

 CATEGORIE ACT

 ANUL PUBLICARII
 © Copyright 2011 - 2023 MonitorulJuridic.ro

 Linkuri Utile

 Termeni si conditii

 Cookies

 Webmasters
  Contact


Atentie, Juristi!

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale
Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu
Noul Cod civil si GDPR"

adresa de em Trimite-mi acum Raportul Gratuit

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie
prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016