Agatha Christie

A treia fat�

Volumul - 1 �
Seria Hercule Poirot

Traducere: Nicolae Arcan

Editura Atipic, 1994

Agatha Christie
Third Girl
Collins Crime Club, 1966

Versiune ebook: [0.9] hunyade [1.0] alix [2.0] adamarg

Agatha Christie
Third Girl
� 1966 by Agatha Christie, Collins Crime Club (ptr. edi�ia original�)
� Editura Atipic, 1996 (ptr. edi�ia �n limba rom�n�)
Toate drepturile rezervate

AGHATA CHRISTIE

A TREIA FATA

Edi�ie �ngrijit� de VLAD ANDREI ORHEIAN

Coperta: IONI�� ADRIANA

ISBN 973-96232-1-2
 A Hercule Poirot - Murder Mystery
Agata Christie: �The Third Girl�
Pocket Books. A division of Simon & Schuster. Inc.
1 West., 39 th Street. New York, 10018.
630 Fifth Avenue, New York, N.Y. 10020.
Dodd, Mead and Company, Special Projects,
Agency: The Benjamin Company. Inc. 485
Madison Avenue New York, N.Y. 10022

AGHATA CHRISTIE

A TREIA FAT�

Misterul unei crime, dezlegat de Hercule Poirot

ROMAN

Traducere �i note de NICOLAE ARCAN

EDITURA ATIPIC

BUCURE�TI 1994

NOREI BLACKBORROW
CAPITOLUL I

Hercule Poirot servea micul dejun. �n m�na dreapt� avea o cea�c� cu ciocolat�
aburind�. Totdeauna era mare amator de dulciuri. Ciocolata o �nso�ea cu o brio��.
Aceasta se potrivea cu ciocolata. El �ncuviin�� cu capul. Brio�a era de la al
patrulea magazin la care �ncercase. De fapt, era o patiserie danez�, �ns� infinit
superioar� celei a�a-numite fran-cez� de al�turi, care nu reprezenta nimic altceva
dec�t o �n�el�torie.
Era mul�umit de arta culinar�. κi �mp�case stomacul. �i sufletul �i era
�mp�cat, poate �ntr-o m�sur� prea mare. Tocmai �i terminase magnum opus, o analiz�
a marilor scriitori de fic�iune poli�ist�, �ndr�znise s� vorbeasc� caustic despre
Edgar Allan Poe, �i exprimase nemul�umirea fa�� de lipsa de metod� sau ordine �n
eufuziunea romantic� a lui Wilkie Collins ridicase �n slava cerului doi autori
americani, care erau practic necunoscu�i, cinstise cum se cuvine, �n diferite alte
feluri, ceea ce era de apreciat �i s-a ab�inut serios acolo unde a considerat c�
nu e cazul. A v�zut volumul tip�rit, a privit rezultatele �i, afar� de un num�r
�ntr-adev�r incredibil de gre�eli de tipar, a hot�r�t c� este bun. S-a bucurat de
aceast� izb�nd� literar�, a avut la dispozi�ie o vast� bibliografie pe care a
trebuit s-o citeasc�, fiind stra�nic de nemul�umit �n timp ce zv�rlea c�te o carte
pe podea (de�i, totdeauna �i amintea s-o ridice, s-o culeag� de pe jos �i s-o pun�
cu grij� �n co�ul de h�rtii) �i d�nd din cap aprobator �n rarele ocazii c�nd astfel
de pre�uire era justificat�.
�i acum? Trebuia s� aib� un r�gaz pl�cut de destindere, foarte necesar, dup�
munca sa intelectual�. Dar cineva nu se poate odihni pe veci, are s� treac� mai
departe, la urm�torul lucru. Din nefericire, nu avea idee care ar putea fi acesta.
Vreo nou� realizare literar�? Se g�ndi c� nu. S� faci un lucru bine, apoi s�-l
p�r�se�ti. Acesta era principiul s�u. Ca s� spunem adev�rul, era plictisit. Toat�
activitatea spiritual� pe care �i-a �ng�duit-o fusese prea mult. �l deprinsese cu
obiceiuri proaste, �l f�cuse agitat.
Sup�r�tor! κi scutur� capul �i mai lu� o �nghi�itur� de ciocolat�.
U�a se deschise �i servitorul s�u experimentat, George, intr�. Avea o
atitudine respectuoas� �i p�rea c�-�i cere scuze. Tu�i �i murmur�:
��A venit - f�cu o pauz� - o... o t�n�r� lady. Poirot �l privi cu surprindere
�i u�or dezgust.
��La aceast� or� nu doresc s� v�d pe nimeni, spuse el cu repro�.
��Nu, sir! a fost repede de acord George. St�p�nul �i servitorul se uitar�
unul la altul. Uneori, leg�tura dintre ei se stabilea foarte greu. Din in-flexiune
sau aluzie, ori dintr-o anumit� alegere de cuvinte, George putea s�-�i dea seama c�
exista ceva ce ar trebui s� fie scos la iveal�, dac� se punea �ntrebarea potrivit�.
Poirot socoti c�, �n acest caz �ntrebarea nimerit� ar putea fi:
��Este frumoas� aceast� t�n�r� lady? Accentua �ntrebarea cu grij�.
��Dup� mine - nu, sir, dar gusturile nu se discut�. Poirot lu� �n considerare
acest r�puns. κi aminti mica pauz�, pe care a f�cut-o George �nainte de expresia -
t�n�r� lady. George era un delicat registrator social. El nu fusese sigur de starea
social� a vizitatoarei, dar �i d�duse ei privilegiul �ndoielii.
��Crezi c� este, mai degrab�, o t�n�r� lady, dec�t, s� spunem, o t�n�r�
persoan�?
��A�a, cred, sir, de�i... nu este �ntotdeauna u�or s� realizezi diferen�a �n
ziua de azi, vorbi George, cu un sincer regret.
��Avea un motiv de a dori s� m� vad�?
��A zis - George pronun�� cu o oarecare lips� de tragere de inim�, cer�ndu-�i
scuze pentru ea �nainte, chipurile - c� ar vrea s� v� consulte �n leg�tur� cu o
crim�, pe care poate a s�v�r�it-o ea!
Hercule Poirot f�cu ochii mari. Spr�ncenele i se ridicar�.
��Poate a s�v�r�it-o? Nu �tie?
��Asta e ceea ce a spus, sir.
��Nesatisf�c�tor, dar posibil interesant, zise Poirot.
��Poate a fost o glum�, sir, rosti George, �ov�ielnic.
��Orice este posibil, presupun - �ncuviin�� Poirot - dar cineva cu greu ar
crede. κi ridic� cea�ca. Pofte�te-o �n�untru peste cinci minute.
��Da, sir. George se retrase.
Poirot termin� ultima �nghi�itur� de ciocolat�. D�du la o parte cea�ca �i se
ridic� �n picioare. Merse p�n� la sob� �i-�i aranj� musta�a, cu grij�, �n fa�a
oglinzii de deasupra �emineului. Mul�umit, se �ntoarse la fotoliul s�u �i a�tept�
sosirea vizitatoarei. Nu �tia exact la ce s� se a�tepte...
 Tr�gea n�dejde la ceva mai aproape de propria sa apreciere referitoare la
atrac�ia feminin�. �i veni �n minte expresia �nvechit� �frumuse�ea �n mizerie�! De
aceea, fu dezam�git c�nd se �ntoarse George, �nso�ind pe musafir�. F�cu un semn cu
capul s� intre �i oft�. Nici vorb� de frumuse�e - �i nici de mizerie vizibil�.
Tr�s�tura distinctiv� p�rea s� fie mai degrab� o bl�nd� nedumerire.
�Da de unde! se g�ndi Poirot cu dezgust.� Fetele astea! Ce nu �ncearc� s� fac�
pentru ele �nsele? Bine machiat�, �mbr�cat� cu gust, p�rul aranjat de un coafor
maestru, atunci, da, ea ar putea s� �nt�lneasc� pe cineva. Dar acum!�
Vizitatoarea sa era o t�n�r� de vreo dou�zeci �i ceva de ani. Un p�r lung,
ciufulit, de o culoare nedefinit�, i se rev�rsa �n voie pe umeri. Ochii ei, mari,
de o culoare albastru-verzui, aveau o expresie absent�. Purta ceea ce se presupunea
a fi �mbr�c�min-tea deosebit� a genera�iei sale: cizme din piele neagr� cu car�mb
�nalt, ciorapi de l�n� cu ajur alb de o cur�enie �ndoielnic�, o fust� scurt� �i un
pulover de l�n� groas�, lung �i ne�ngrijit. Oricine de v�rsta �i din genera�ia lui
Poirot ar fi avut o singur� dorin�� - s� arunce fata �ntr-o baie, �ndat� ce e
posibil. Adesea a sim�it o asemenea reac�ie, plimb�ndu-se pe str�zi. Erau sute de
fete cu exact aceea�i �nf�i�are. Toate ar�tau murdare. �i, totu�i - o contradic�ie
�n termeni - aceasta avea �nf�i�area de parc� de cur�nd a fost scufundat� �i scoas�
dintr-un r�u. �Astfel de fete, cuget� el, poate c� nu sunt cu adev�rat murdare.
Ele, pur �i simplu, au o mare grij� �i se str�duiesc s� arate a�a.�
Se ridic� afi��nd polite�ea-i obi�nuit�, �i str�nse m�na �i trase un scaun
spre ea.
��A�i cerut s� m� vede�i, mademoiselle? Lua�i loc, v� rog.
��Oh, suspin� fata cu o voce stins�. Se uita fix la el.
��Ei, bien? �ntreb� Poirot. Ea ezit�.
��Cred c� a� prefera s� stau �n picioare. Ochii mari continuau s� priveasc�
�int�, cu un aer de �ndoial�.
��Cum dori�i! Poirot �i relu� locul �i o cercet�. A�tepta. Fata �i t�r��i
picioarele. Se uit� �n jos la ele, apoi, din nou, la Poirot.
��Dumneavoastr�... dumneavoastr� sunte�i Hercule Poirot?
��Desigur! �n ce fel v� pot fi de folos?
��Oh, p�i, este destul de greu. A�a cred Poirot sim�i c� fata s-ar putea s�
aib� nevoie de un mic sprijin. Spuse, cu dorin�a de a o ajuta:
��Servitorul mi-a spus c� vre�i s� m� consulta�i, deoarece crede�i c�...
�poate a�i s�v�r�it o crim�. E corect?
Fata �nclin� din cap, aprobator.
��A�a e!
��Fire�te c� asta nu este o chestiune care s� admit� vreun dubiu.
Dumneavoastr�, singur�, trebuie s� �ti�i dac� a�i comis vreo crim�.
��Ei bine, nu prea �tiu cum s� v� spun. A�a cred!
��Haide, acum, o �ndemn� Poirot cu bl�nde�e. A�eaz�-te. Relaxeaz�-�i mu�chii.
Poveste�te-mi totul cum s-a �nt�mplat.
��Nu cred... oh, vai, nu �tiu cum. Vede�i, totul este at�t de greu. Eu m-am...
eu, m-am r�zg�ndit! Nu vreau s� fiu prost crescut�... dar, cred c� ar fi mai bine
s� plec.
��Ei, hai. Curaj.
��Nu, nu pot. M-am g�ndit c� trebuie s� vin �i... �i s� v� rog, ce ar trebui
s� fac?! Dar, nu pot, �n�elege�i! Totul e a�a de diferit, de...
��De ce?
� �mi pare extrem de r�u �i, �ntr-adev�r, nu vreau s� fiu prost crescut�,
dar...
Ea scoase un suspin ad�nc, se uit� la Poirot, �i �ntoarse privirea �i, subit,
izbucni:
��Sunte�i prea �n v�rst�! Nimeni nu mi-a spus c� sunte�i at�t de b�tr�n! Cu
adev�rat, nu vreau s� fiu prost crescut�, dar asta e. Dumneavoastr� sunte�i prea
b�tr�n. �mi pare foarte r�u, fire�te.
Se �ntoarse brusc �i ie�i, �ncurcat�, din camer�, mai degrab� ca un fluture �n
lumina l�mpii.
Poirot, cu gura c�scat�, auzi clopo�elul u�ii de la intrare. Exclam�:
 ��Nom d'un nom d'un nom...
CAPITOLUL II
Sun� telefonul. Hercule Poirot nu-�i d�du, pe deplin, seama de acest fapt.
Telefonul zb�rn�i, iar�i, strident �i insistent.
George intr� �n camer� �i p�i spre el, �ntorc�nd o privire �ntreb�toare c�tre
Poirot.
Poirot gesticula cu m�na.
��Las�-l! - spuse el.
George se supuse, p�r�sind camera. Telefonul continu� s� sune. Zgomotul
strident �i iritant persist�. Brusc, se opri. Dup� un minut sau dou�, �ns�,
telefonul �ncepu s� sune iar�i.
��Ah, Doamne! Asta trebuie s� fie o femeie - sigur e o femeie!
Oft�, se ridic� �n picioare �i veni la aparat. Ridic� receptorul.
��Alo, zise el.
��Dumneata e�ti... e�ti Monsieur Poirot?
��Eu �n persoan�!
��Sunt Mrs. Oliver. Vocea ta sun� altfel. Nu te-am recunoscut la �nceput.
��Bonjour, madame.
- Te sim�i bine, sper!?
��O, da, foarte bine! Vocea Ariadnei Oliver se auzea cu accentele ei vesele,
obi�nuite. Renumita scriitoare de romane poli�iste �i Hercule Poirot erau �n
rela�ii prietene�ti.
��Este, poate, prea devreme s� te sun, dar vreau s� te rog s�-mi faci un
serviciu.
��Da?
��E vorba de dineul anual al Clubului autorilor no�tri poli�i�ti... M� �ntreb
dac� ai vrea s� participi �i s� fii anul acesta pre�edintele nostru de onoare?!
��C�nd are loc?
��Luna viitoare - pe dou�zeci �i trei. �n telefon se auzi un oftat ad�nc.
��Vai! Sunt prea b�tr�n.
��Prea b�tr�n? Ce Dumnezeu vrei s� zici? Nu e�ti deloc b�tr�n.
��Crezi c� nu sunt?
��Fire�te c� nu. Vei fi minunat. Po�i s� ne poveste�ti o mul�ime de istorii
dr�gu�e despre crime adev�rate.
���i cine m� va asculta?
��Toat� lumea! Ei - Monsieur Poirot, este vreo problem�? S-a �nt�mplat ceva?
Pari tulburat...
��Da, sunt tulburat. Starea mea de spirit - ei, bine, n-are importan��.
��Dar, poveste�te-mi...
��De ce a� face caz?
��De ce nu?! Mai bine, ai veni �i mi-ai povesti totul. C�nd po�i veni? �n
dup�-amiaza asta? Vino s� bem un ceai.
��Dup�-amiaza nu beau ceai.
��Atunci, poate, o cafea.
��Dup�-amiaza nu beau, de obicei, cafea.
��Ciocolat�?! Cu fri�c� deasupra!? Sau o tizan�. �mi place s� sorb o tizan� pe
�ndelete. Sau limonad�. Sau oranjad�. Sau �i-ar pl�cea cafea decofeinizat�, dac�
pot s-o procur...
��Ah, �a, non, par exemple! E nesuferit�.
��Unul din acele siropuri care �i place at�t de mult. �tii, mai am jum�tate
dintr-o sticl� de Ribena �n bufet.
��Ce-i Ribena?
��Sirop de coac�ze negre.
��Bine�n�eles c� l-a adus cineva! Dumneata, fire�te c�-l �ncerci cu mine,
madame! Sunt mi�cat de grija ce mi-o por�i! Voi accepta, cu pl�cere, s� beau o
cea�c� de ciocolat� �n aceast� dup�-amiaz�.
��Bine. �i atunci �mi vei povesti totul despre ce te-a tulburat.
�i �nchise telefonul.
 *
* *

Poirot chibzui o clip�. Apoi, form� un num�r. Cur�nd dup� aceea, �ntreb�:
��Domnul Goby? Sunt Hercule Poirot. Sunte�i cumva prea ocupat �n acest moment?
��A�a �i a�a, r�spunse vocea domnului Goby. Ca s� fiu cinstit, potrivit. Dar,
spre a v� face pl�cere, monsieur Poirot, dac� sunte�i gr�bit, ca de obicei, - ei
bine, n-a� zice c� tinerii mei, de cele mai multe ori, nu reu�esc �n ceea ce
�ntreprind �n prezent. Desigur, nu sunt b�ie�i buni, a�a, c�t ai bate din palme,
cum am dori noi s� fie. �n zilele noastre se g�ndesc prea mult la ei �n�i�i. Ei
cred c� �tiu totul dinainte s� �nceap� s� �nve�e. Dar, ajunge! Nu te po�i a�tepta
la capete mature pe umeri tineri! A� fi �nc�ntat s� m� pun la dispozi�ia
dumneavoastr�, monsieur Poirot. Poate c� sunt �n stare s� pun la treab� unul sau
doi din cei mai buni fl�c�i. Presupun c� este ceva, ca de obicei - culegere de
informa�ii!?
Domnul Goby d�dea din cap aprobator �i asculta, �n timp ce Poirot intra �n
detaliile a ceea ce tocmai dorea s� fac�. Odat� terminat� convorbirea cu domnul
Goby, Poirot telefon� la Scotland Yard, unde, tocmai la momentul potrivit, d�du de
un prieten al s�u. Dup� ce acesta ascult� dorin�ele lui Poirot, �i r�spunse:
��Nu vrei prea mult, da? O oarecare crim�, undeva!? Timp, loc, victim�-
necunoscute. Sun� un pic a urm�rire zadarnic�, dac� m� �ntrebi, b�tr�ne! Dup� o
scurt� pauz� ad�ug� pe un ton dezaprobator:
��Se pare c� nu �tii, de fapt, nimic!!

*
* *

La patru �i un sfert, �n aceea�i dup�-amiaz�, Poirot st�tea �n sufrageria

doamnei Oliver, sorbind, cu un aer cunosc�tor, dintr-o cea�c� mare, plin� cu
ciocolat�, av�nd deasupra fri�c� proasp�t�, cea�c� pe care gazda sa tocmai o pusese
pe o m�su��, l�ng� el �i la care ad�ugase o farfurioar� plin� cu fursecuri langue
de chats.
��Ch?re madame, ce bun�tate! Privi peste cea�c� pu�in surprins, la coafura
doamnei Oliver �i, de asemenea, la noul tapet al salonului. Ultima dat� c�nd o
vizitase pe doamna Oliver, aceasta avea p�rul neted, sever piept�nat. Acum era
invadat� de bucle �i zulufi, pres�rate �n forme complicate pe tot capul. Abunden�a
luxoas�, b�nui el, era �n mare m�sur� artificial�. Chibzui c�t de multe �uvi�e de
p�r ar putea s� cad� pe nea�teptate, dac� doamna Oliver s-ar fi agitat brusc, dup�
cum avea obiceiul.
��Aceste vi�ine sunt noi? El agit� linguri�a, circular, spre tapetul
�nc�perii. Era, sim�i, mai cur�nd, ca �i cum s-ar fi aflat �ntr-o livad� cu vi�ini.
��Sunt prea multe, nu crezi? �ntreb� doamna Oliver. E at�t de greu s�
anticipezi succesul plastic al unui nou tapet. Crezi c� cel vechi era mai bun?
Poirot se g�ndi, �n fel �i chip, la ceea ce p�rea a-�i aminti drept o mul�ime
de p�s�ri tropicale, viu colorate, �ntr-o p�dure. Se sim�ea �nclinat s� remarce:
�Plus �a change, plus c'est la m?me chose, dar se ab�inu.
���i acum, zise Mrs. Oliver - �n timp ce oaspetele ei repunea cea�ca pe
farfurioar� �i se rea�eza, cu un oftat de satisfac�ie, �terg�nd res-turile de
fri�c� de pe musta�� - despre ce este vorba?
��Ce-o s�-�i povestesc, este foarte simplu. Azi diminea��, a venit s� m� vad�
o fat�. Vreau s� spun c� ar fi putut s� fie o �nt�lnire... Una intim�, m� �n�elegi!
Ea a trimis vorb� c� vrea s� m� vad� imediat, deoarece credea c� a comis o crim�.
��Ce lucru ciudat a putut s� spun�! Nu �tia?!
� �ntocmai! C'est innoui. A�a c�, l-am �ns�rcinat pe George s-o pofteasc�
�n�untru. A r�mas �n picioare. A refuzat s� se a�eze. St�tea acolo �i m� privea
fix. P�rea complet s�rac� cu duhul. Am �ncercat s-o �ncurajez. Apoi, dintr-o dat�,
mi-a zis c� s-a r�zg�ndit. A spus c� nu vrea s� fie prost crescut�, dar c� - ce
crezi? - c� sunt prea b�tr�n...
Mrs. Oliver se gr�bi s� pronun�e cuvinte lini�titoare.
 ��Oh, ei, a�a-s fetele! Oricine are peste treizeci �i cinci de ani, este cu un
picior �n groap�. N-au bun sim�, fetele, trebuie s�-�i dai seama de asta.
��M-a jignit, zise Hercule Poirot.
��Ei bine, dac� a� fi �n locul t�u, nu mi-a� face griji. Fire�te, a fost
foarte prost crescut� s� spun� a�a ceva.
��N-are importan��. Dar, nu este vorba numai de starea mea de spirit. Sunt
�ngrijorat! Da, sunt �ngrijorat.
��Ei, dac� a� fi �n locul t�u, a� uita totul, �l sf�tui, iar, Mrs. Oliver,
consolator.
��Dumneata, nu �n�elegi?! Fata asta m-a �ngrijorat. Ea a venit la mine s�-mi
cear� ajutor. Apoi, a hot�r�t c� sunt prea b�tr�n. Prea b�tr�n, ca s�-i fiu de
vreun folos. A gre�it, desigur, c� a venit f�r� s� spun� ce a adus-o la mine, �i,
apoi, a fugit brusc. Dar, �i zic c� fata are nevoie de ajutor.
��Nu presupun c� are, cu adev�rat, nevoie de ajutor, r�spunse Mrs. Oliver,
lini�titor. Fetele se agit� f�r� rost.
��Nu! Gre�e�ti! Ea are nevoie de ajutor.
��Doar nu crezi c� a s�v�r�it, cu adev�rat, o crim�?
��De ce nu? A zis c� a comis-o!
��Da, dar... Mrs. Oliver se opri. Ea a spus c� poate a s�v�r�it o crim�, rosti
ea �ncet. Dar, la ce s-a referit oare, prin asta?
��Exact! N-are nici un sens.
��Pe cine a omor�t sau a crezut c� a omor�t? Poirot ridic� din umeri. Mrs.
Oliver �ncepu s� se �nvioreze, �n timp ce-�i punea imagina�ia bogat� la treab�:
��Poate c� a c�lcat pe cineva cu ma�ina �i n-a oprit! Poate c� a fost acostat�
de un individ pe o st�nc� �i s-a luptat cu el �i a reu�it s�-l arunce �n pr�pastie!
Poate c� a dat cuiva, din gre�eal�, un medicament nepotrivit! Poate c� s-a dus la
una din petrecerile de��n�ate �i s-a luptat cu cineva! Poate c� a venit acas� �i a
g�sit pe cineva pe care l-a �njunghiat! Poate...
��Assez, madame, assez! Dar Mrs. Oliver continu�:
��Poate c� a fost sor� �ntr-o sal� de opera�ie �i a administrat un anestezic
nepotrivit sau... Se �ntrerupse, brusc nelini�tit� c� nu posed� am�nunte mai clare.
Ce �nf�i�are avea?
Poirot medit� o clip�.
��O Ofelie lipsit� de atrac�ie fizic�.
��Ei, poftim! p�ru surprins� Mrs. Oliver. Aproape c� mi-o �i imaginez. Ce
ciudat.
��Nu e ea capabil� de... spuse Poirot. Iat� cum o v�d eu. Fata nu este una
care poate �nvinge greut�ile. Nu este una din acelea care pot vedea cu anticipa�ie
pericolele ce le pa�te. Ea e una dup� care se uit� al�ii �i zic cam a�a: �Vrem o
victim�! Asta va fi!�
Dar Mrs. Oliver nu mai asculta demult. κi apucase cu am�ndou� m�inile zulufii
boga�i, �ntr-un gest cu care Poirot era familiar.
��A�teapt�! strig� ea, de parc� era �n agonie. A�teapt�!
Poirot a�tept�, spr�ncenele i se ridicar� a mirare.
��Nu mi-ai spus numele ei, zise Mrs. Oliver.
��Nu �i l-a dat! Din nefericire, sunt de acord cu dumneata.
��A�teapt�, implor� Mrs. Oliver, din nou cuprins� de aceea�i suferin��
vizibil�. Sl�bi str�nsoarea m�inii pe cap �i scoase un oftat ad�nc. P�rul se
eliber� din agrafe �i i se rev�rs� pe umeri. O bucl� imperial� se desprinse complet
din me�� �i c�zu pe podea.
Poirot o ridic� �i o puse discret pe mas�.
��Ascult�, spuse Mrs. Oliver, revenind, deodat�, calm�. κi prinse �n p�r
c�teva agrafe �i cl�tin� din cap, dus� pe g�nduri. Dup� o pauz�:
��Cine �i-a povestit despre fata asta, Monsieur Poirot?
��Nimeni, dup� c�te �tiu. Fire�te, ea aflase despre mine, nu e nici o
�ndoial�.
Mrs. Oliver crezu c� �fire�te� nu este deloc cuv�ntul potrivit. Ce era firesc,
era faptul c� Poirot �nsu�i era sigur c� toat� lumea auzise de el. �n realitate, un
num�r mare de oameni s-ar uita doar cu indiferen�� la el, dac� s-ar pomeni numele
lui Hercule Poirot, �ndeosebi genera�ia mai t�n�r�. �Dar, cum s�-i zic asta?�,
reflect� Mrs. Oliver, ��n a�a fel, �nc�t, s� nu-i r�nesc orgoliul?�
��Cred c� gre�e�ti, spuse ea. Fetele - ei bine, �i b�ie�ii de azi - nu �tiu
prea multe despre detectivi �i lucruri ca astea. N-ai aflat despre ele aproape
nimic.
��Oricine trebuie s� fi auzit despre Hercule Poirot, replic� Poirot
�mp�un�ndu-se.
Ap�ruse, de altfel, �i un articol conving�tor despre Hercule Poirot.
��Dar ei, to�i sunt a�a de prost instrui�i �n ziua de azi, zise Mrs. Oliver.
�ntr-adev�r, singurii oameni al c�ror nume �l �tiu sunt c�nt�re�ii pop sau disc
jockey - sau a�a ceva. Dac� ai nevoie special de cineva, vreau s� spun de un
doctor, ori de un detectiv sau un dentist - ei bine, atunci, vreau s� spun c� dac�
ai �ntreba pe un oarecare - dac� ai �ntreba care este persoana potrivit� la care s�
te duci, atunci cel�lalt �i-ar r�spunde: Dragul meu, trebuie s� mergi la omul acela
absolut minunat din Queen Anns Street, care �i r�suce�te de trei ori picioarele �n
jurul capului �i e�ti vindecat, sau: Mi s-au furat toate diamantele �i Henry ar fi
furios, totu�i, nu a� putea s� m� duc la poli�ie, dar exist� un detectiv pur �i
simplu straniu, foarte discret, care mi le-ar aduce, iar Henry n-ar �tii niciodat�
despre asta. Iat� felul �n care se �nt�mpl� mereu. Cineva a trimis acea fat� la
dumneata!!
��M� �ndoiesc foarte mult....
��N-ai de unde �ti, p�n� nu �i s-ar spune. �i e timpul s� �i se spun� acum. De
aceea ai venit la mine. Eu am trimis acea fat� la dumneata.
Poirot o privi uimit.
��Dumneata? Dar, de ce n-ai spuse imediat?
��Pentru c� acum mi-am amintit - c�nd vorbeai despre Ofelia - p�r lung, ud �i
mai degrab�, neted. P�rea descrierea cuiva pe care, de fapt, o v�zusem. Nu de mult.
�i, atunci, mi-am amintit cine este.
��Sincer� s� fiu, nu-i �tiu numele, dar pot s� i-l aflu u�or. Am discutat
despre detectivi particulari �i urm�riri discrete - �i am vorbit despre dumneata �i
c�teva din lucrurile uimitoare pe care le-ai f�cut.
���i, i-ai dat adresa mea?
��Nu, sigur c� nu. N-aveam idee c� ea vrea un detectiv sau a�a ceva. Cred c�
noi dou� doar discutam. Dar, �i-am pomenit numele de c�teva ori �i, desigur, ar fi
fost u�or s� cau�i �ntr-o carte de telefon �i s� afli adresa.
��A�i discutat despre crim�?
��Nu pot s�-mi amintesc. Nici m�car nu �tiu cum am ajuns s� discut�m despre
detectivi - numai dac�, da, poate c� ea a fost cea care a �nceput subiectul...
��Spune-mi, atunci, spune-mi tot ce po�i - chiar dac� nu-i �tii numele, spune-
mi tot ce �tii despre ea.
��Ei bine, asta s-a �nt�mplat s�pt�m�na trecut�. Eram cu familia Lorrimer. Ei
nu fac un pas f�r� s� m� ia �i pe mine la ni�te prieteni de-ai lor, la un pahar de
vorb�. Erau c�iva acolo - �i eu nu prea m-am distrat mult, pentru c�, a�a cum �tii,
pur �i simplu, nu-mi place s� beau, �i, astfel gazdele au fost nevoite s� g�seasc�
o b�utur� u�oar� pentru mine, ceea ce, pentru ei este mai de grab� o treab�
plicticoas�. �i, atunci, oamenii �mi zic lucruri - �tii de care - c�t de mult le
plac c�r�ile mele �i c�t au dorit s� m� cunoasc� - �i toate astea m� irit� �i m�
deranjeaz� sau, mai exact, m� fac s� m� simt prost. Dar, eu reu�esc, oarecum, s� le
fac fa��. Iar ei spun c�t de mult le place teribilul meu detectiv Sven Hjerson.
Dac� ar �tii ei c�t �l ur�sc eu. Dar editorul meu mereu �mi aminte�te c� nu trebuie
s� zic a�a. Oricum, cred c� discu�ia despre detectivi cu via�� real� i-a captat pe
to�i, sigur eu am vorbit pu�in �i despre dumneata, iar aceast� fat� st�tea pe
aproape �i asculta. C�nd ai spus: o Ofelie neatractiv�, ai nimerit, oarecum. M-am
g�ndit. �Oare de cine �mi reaminte�te?� �i... atunci, mi-am adus aminte: �Desigur.
Fata de la petrecerea din acea zi!� Cred c� despre ea e vorba, nu se poate s� o
confund cu alt� t�n�r�.
Poirot oft�. Cu Mrs. Oliver, oricine ar avea nevoie de mult� r�bdare.
��Cine sunt acei oameni cu care a trebuit s� bei?
��Trefusis, cred, numai dac� n-a fost Treherne. Un astfel de nume e un mare
magnat al finan�elor. Bogat. Ceva �n City, dar cea mai mare parte a vie�ii �i-a
petrecut-o �n Africa de Sud.
��Are so�ie?
��Da. O femeie foarte atr�g�toare. Mult mai t�n�r� dec�t el. Cu p�r blond,
auriu, bogat. A doua so�ie. Fata era de la prima nevast�. Mai era un unchi
incredibil de antic. Aproape surd. El e teribil de vestit - pove�ti de necrezut sub
form� de scrisori, dup� numele s�u. Un amiral sau un mare�al de avia�ie, ori a�a
ceva. Cred c� el este �i astronom. Oricum, are un fel de telescop mare, care se
scoate prin acoperi�. De�i, presupun c� ar putea s� fie doar un hobby. Mai era
acolo o t�n�r� str�in�, dintre acelea care alearg� cu gura c�scat� dup� b�rba�i
tomnatici. Se duce cu el la Londra, cred, �i vede dac� nu d� bir cu fugi�ii.
Altfel, era dr�gu��.
Poirot select� informa�iile pe care i le-a furnizat Mrs. Oliver, sim�indu-se
mai degrab� ca un calculator uman.
��Domnul �i doamna Trefusis locuiesc �n acea cas�?...
��Nu Trefusis! Acum �mi amintesc - Restarick!
��Asta nu este deloc acela�i tip de nume.
��Da, a�a este! E un nume din regiunea Cornwall, nu-i a�a?
��Atunci, domnul �i doamna Restarick locuiesc acolo, ca �i distinsul �i mai
b�tr�nul unchi. Numele lui este tot Restarick?
��Sir Roderick sau a�a ceva.
��Exist� �i fata au pair sau ce este �i ea, �i o fiic� - mai sunt �i al�i
copii?
��Nu cred - dar, de fapt, nu �tiu. Apropo, fiica nu locuie�te acas�. Ea sosise
numai pentru sf�r�itul de s�pt�m�n�. Presupun c� nu se �n�elege cu mama vitreg�. A
ob�inut o slujb� la Londra �i a f�cut cuno�tin�� cu un t�n�r, de care lor - a�a
b�nuiesc eu - nu le place prea mult.
��Se pare c� dumneata cuno�ti destul de multe despre aceast� familie.
��Oh, p�i se pot culege unele lucruri. Lorrimerii sunt vorb�re�i. �ntotdeauna
tr�nc�nesc vrute �i nevrute despre unul sau altul. Oriunde se pot asculta multe
b�rfe despre cine vrei �i cine nu vrei. Uneori, totu�i, le amestec�. Probabil �i
eu. A� vrea s�-mi amintesc numele de botez al acelei fete. Ceva legat de un
c�ntec... Thora? Vorbe�te-mi Thora. Thora, Thora. Ceva asem�n�tor, sau Myra? Myra,
oh, Myra, iubirea mea-i toat� pentru tine. Am visat c� tr�iesc �n palate de
marmur�. Norma? Sau vreau s� zic Maritana? Norma - Norma Restarick! �sta-i corect,
sunt sigur�. Ea ad�ug�, cu inconsecven��: Este o a treia fat�.
��Am �n�eles, zici c� o consideri doar un copil.
��A�a �i este - sau cred c�-i a�a!
��Atunci, ce vrei s� �n�elegi spun�nd c� este o a treia fat�?
��Doamne sfinte, nu �tii ce este o a treia fat�? Nu cite�ti The Times?
��Eu citesc na�terile, decesele �i c�s�toriile. �i unele articole pe care le
g�sesc interesante.
��Nu, m� refer la publicitatea de pe prima pagin�. Numai c� acum nu mai este
pe prima pagin�. A�a m� g�ndeam, lu�nd un alt ziar. Dar, �i voi ar�ta.
Se duse spre o mas� �i lu� repede The Times, �ntoarse paginile �i i-l aduse.
��Iat�, prive�te: �A TREIA FAT� pentru aparta-ment confortabil la etajul al
doilea, camer� separat�, �nc�lzire central�. Earl's Court.� �Caut a treia fat�
pentru a �mp�r�i apartament. 5 guinee pe s�pt�m�n�, camer� separat�.� �Caut a patra
fat�. Regent's Park. Camer� separat�.� Este modul �n care locuiesc fetele acum. Mai
bine dec�t la c�min. Fata principal� �nchiriaz� un apartament mobilat �i apoi
sub�nchiriaz�. A doua fat� este, de obicei o prieten�. Apoi, ele g�sesc o a treia
fat�, prin mica publicitate, dac� nu cunosc pe vreuna. �i, a�a cum vezi, deseori,
ele reu�esc s� �nghesuie �n apartament o a patra. Prima fat� ia cea mai bun�
camer�, a doua fat� pl�te�te �ntruc�tva mai pu�in, a treia �nc� �i mai pu�in �i
este b�gat� �ntr-o chichinea��. Stabilesc �ntre ele �nsele care s� aib� �ntregul
apartament pentru o noapte pe s�pt�m�n� - sau a�a ceva. Asta func�ioneaz� destul de
rezonabil.
���i unde locuie�te �n Londra aceast� fat�, al c�rei nume ar putea fi Norma?
��A�a cum �i-am povestit, realmente nu cunosc nimic despre ea.
 ��Dar ai putea afla?
��O, da, presupun c� ar fi destul de u�or.
��E�ti sigur� c� n-a existat nici o discu�ie, nici o men�iune despre o moarte
nea�teptat�.
��Te referi la o moarte �n Londra sau �n casa Restarick?
���i una �i la cealalt�.
��Nu �n�eleg a�a. Am s� v�d ce pot s� scor-monesc.
Ochii doamnei Oliver str�lucir� de emo�ie. De acum, intra �n miezul problemei.
��Asta ar fi dr�gu� din partea ta.
��Voi telefona familiei Lorrimer. De fapt, acum ar fi momentul potrivit. Se
duse la telefon.
��Trebuie s� m� g�ndesc la motive sau lucruri - poate lucruri inventate?
Privi spre Poirot mai degrab� cu �ndoial�.
��Dar, fire�te! Se �n�elege! E�ti o femeie cu imagina�ie - nu vei �nt�mpina
nici o greutate. Dar - nu prea fantastic�, Pricepi? Modera�ie...
Mrs. Oliver �i arunc� o privire �n�eleg�toare. Chem� centrala �i rug� s� i se
spun� num�rul ce-l dorea, �ntorc�ndu-�i capul, �opti:
��Ai un creion �i h�rtie - sau un carne�el - ceva, s� scrii numele sau
adresele, ori locurile?
Poirot deja �i aranjase carne�elul pe genunchi �i d�du din cap aprobator, s-o
lini�teasc�. Mrs. Oliver se re�ntoarse spre receptorul ce-l �inea �i se lans� �n
discu�ie. Poirot ascult� cu aten�ie o parte a conver-sa�iei telefonice.
��Alo! Pot s� vorbesc cu - Oh, tu e�ti, Naomi? Aici e Ariadne Oliver. Oh, da,
bine, a fost, mai cur�nd, o mul�ime... Oh, vrei s� spui b�tr�nul? Nu, �tii c� eu
nu... Practic orb?... Am crezut c� pleac� la Londra cu feti�a str�in�... Da, uneori
trebuie s�-�i faci griji pentru ei - dar ea pare s� se descurce cu el destul de
bine... Unul din lucrurile pentru care te-am sunat este s� te �ntreb adresa fetei.
Nu, fata lui Restarick, vreau s� zic undeva �n South Ken, nu?
Sau era Knightsridge? Ei, i-am promis o carte �i am scris pe o fi�uic� adresa,
dar desigur, am pierdut-o, ca de obicei. Nici m�car nu pot s�-mi amintesc numele
ei. Este Thora sau Norma?... Da, am crezut c� este Norma... A�teapt� o clip�, s�
iau un creion... Da, sunt gata... �aizeci �i �apte, Borodene Mansions... �tiu,
blocul acela mare care seam�n� mai degrab� cu �nchisoarea Wormwood Scrubs... Da,
cred c� apar-tamentele sunt foarte confortabile, cu �nc�lzire central� �i tot...
Cine sunt celelalte dou� fete cu care locuie�te ea?... Prietene de-ale ei?... sau
de la mica publicitate?... Claudia Reece - Holland... nu e tat�l ei membru al
Parlamentului? Cine este cealalt�?.. Nu, presupun c� nu o cuno�ti - e chiar
dr�gu��, b�nuiesc... Cu ce se ocup� fetele? Par s� fie secretare, nu?... Oh,
cealalt� fat� este decorator de interioare - crezi - sau se ocup� cu o galerie de
art�? Nu, Naomi, desigur c� nu vreau s� �tiu, fire�te - doar m� �ntreb - ce fac
toate fetele din zilele noastre? Ei bine, pentru mine este folositor s� aflu, din
cauza c�r�ilor mele - vreau s� fiu la curent... Ce mi-ai povestit despre
prietenul... Da, dar e unul at�t de neajutorat, nu-i a�a?... Vreau s� zic c� fetele
fac exact ceea ce le place... El arat� at�t de groaznic? E unul din aceiea,
neb�rbieri�i, murdari? Oh, ce tipi... Veste din brocart, �i p�r c�rlion�at - care-i
at�rna p�n� la umeri - da, e at�t de greu s� spui dac� sunt fete sau b�ie�i, nu-i
a�a? Da, arat� uneori ca picturile lui Van Dyck, dac� sunt chipe�i... Ce-ai spus?
C� Andrew Restarick pur �i simplu �l ur�te?... Da, de obicei b�rba�ii fac... Mary
Restarick?... Ei bine, presupun c� ai avea certuri dese cu o mam� vitreg�. Socotesc
c� ea a fost destul de mul�umit� c�nd fata �i-a g�sit o slujb� la Londra. Ce crezi
despre oamenii care spun astfel de lucruri?... De ce, nu puteau s� afle ce se
�nt�mpl� cu ea? Cine a zis?... Da, dar ce au mu�amalizat?... Oh, o doic�?
��A vorbit cu menajera familiei Jenners? Vrei s� spui cu so�ul ei? Oh,
�n�eleg! Doctorii n-au putut afla... Nu, dar oamenii sunt at�t de r�ut�cio�i. Sunt
de acord cu tine. Lucrurile astea sunt, de obicei, neadev�rate... Gastric, da? Dar,
c�t de ridicol! Vrei s� spui c� oamenii au zis, care era numele lui - Andrew? Vrei
s� spui c� era mai u�or cu toate acele ierburi otr�vitoare despre?.. Da, dar de ce?
Vreau s� zic, nu e cazul unei femei pe care el a ur�t-o de ani de zile
��ea este cea de-a doua so�ie - �i mult mai t�n�r� dec�t el, �i atr�g�toare.
Da, presupun c� ar fi - dar, pe de alt� parte, de ce s� fi vrut fat� str�in�?...
Crezi c� ar fi sup�rat-o lucrurile pe care i le-a spus Mrs. Restarick... Ea nu-i o
fiin�� atractiv� - Presupun c� Andrew i-ar fi f�cut curte - nimic serios, desigur -
dat asta ar fi deranjat-o pe Mary, �i atunci ea ar fi t�b�r�t asupra fetei �i....
Din col�ul ochiului, Mrs. Oliver b�g� de seam� c� Poirot �i f�cea semne,
desperat.
��O clip�, drag�, zise Mrs. Oliver �n telefon. Este brutarul. Poirot se ar�t�
jignit:
� �nchide telefonul.
Ea l�s� receptorul, se gr�bi s� traverseze camera �i-l �mpinse pe Poirot �ntr-
un col�i�or pentru servit micul dejun.
��Da? �l interpel� ea cu sufletul la gur�.
��Brutar?! spuse Poirot, cu dispre�. Eu!
��Ei, a trebuit s� m� g�ndesc repede la ceva. �n leg�tur� cu ce �mi f�ceai
semne? Ai �n�eles cine era?
Poirot i-o t�ie scurt:
� �mi vei povesti tu imediat. �tiu suficient. Ceea ce vreau s� faci este, cu
toate improviza�iile rapide, s�-mi aranjezi un pretext plauzibil ca s� vizitez
familia Restarick. Un vechi prieten de-al t�u, care �n cur�nd va fi �n vecin�tatea
lor. Dac� nu cumva ai putea spune...
��Las' pe mine. M� voi g�ndi la ceva. S�-�i dau un nume fals?
��Categoric, nu. S� �ncerc�m, cel pu�in, s� con-tinu�m simplu.
Mrs. Oliver d�du din cap aprobator �i se gr�bi �napoi la telefonul abandonat.
��Naomi? Nu pot s�-mi amintesc ce discutam. De ce intervine, mereu, ceva s�
�ntrerup� tocmai c�nd cineva s-a a�ezat la o b�rf� nostim�?
Nici m�car nu-mi amintesc pentru ce �i-am telefonat, ca s� �ncep cu... Of, da,
adresa acelui copil Thora - Norma, vreau s� zic, �i tu mi-ai dat-o. Dar era �i
altceva ce vroiam s� - oh, mi-aduc aminte. Un vechi prieten de-al meu. Cel mai
fascinant omule�. De fapt, discutam despre el, atunci, la tine. Numele lui este
Hercule Poirot. El urmeaz� s� locuiasc� destul de aproape de Restarick �i este
teribil de ner�bd�tor s� �l cunosc pe b�tr�nul Sir Roderick. �tie o mul�ime de
lucruri despre el �i �l admir� grozav, �i pentru o descoperire minunat� de-a sa �n
timpul r�zboiului - sau un lucru �tiin�ific pe care l-a f�cut - oricum, este foarte
ner�bd�tor s� �treac� pe la d�nsul, s�-i prezinte omagiile sale�, astea-s vorbele
lui. Ce crezi, se aranjeaz�? �i vei anun�a tu? Da, el o s� apar� ca din senin.
Spune-le s�-l fac� s� le povesteasc� unele istorii de spionaj minunate... El - ce?
Oh! Cos-tisitoarele voastre... Da, fire�te, trebuie s� pleci. La revedere.
Ea a�ez� �napoi receptorul �n furc� �i se cufund� �ntr-un fotoliu.
��Doamne sfinte, ce obositor e. A fost totul bine?
��N-a fost r�u, spuse Poirot.
��M-am g�ndit eu c� ar fi mai bine s� descos totul despre b�tr�nul nostru.
Apoi, ai timp s� vezi c�t dore�te de mult, ceea ce presupun c� �i vrei. �i po�i s�
fii confuz cu privire la subiectele �tiin�ifice, dac� e vorba de o femeie, iar tu
po�i s�-�i imaginezi ceva mai precis dec�t poate, probabil, s� verifice p�n� c�nd
sose�te. Acum, vrei s� afli ce-mi povestea ea?
��B�rf�, b�nuiesc. Despre s�n�tatea doamnei Restarick?
��Exact. Se pare c� ar avea un fel de boal� misterioas� - de natur� gastric�
-, iar doctorii sunt �n �ncurc�tur�. Ei au internat-o �n spital �i i-a mers destul
de bine, �nc�t nu p�rea c� exist� vreo cauz� real� care s� explice boala. �i ea a
venit acas�, iar boala a re�nceput, �i din nou doctorii au fost �n �ncurc�tur�.
Atunci, oamenii au catadixit s� vorbeasc�. Totul a �nceput de la o sor� medical�
iresponsabil�, �i sora acesteia a spus unui vecin, iar vecinul, care pleca zilnic
la lucru, a povestit altcuiva �i, a�a, a ap�rut suspiciunea! Astfel, au �nceput s�
zic� despre b�rbatul ei, c� ar fi �ncercat s-o otr�veasc�. Lucruri de felul acesta
oamenii spun mereu - dar, �n acest caz, se p�rea c� n-au sens. �i apoi, Naomi �i eu
ne-am �ntrebat despre fata au pair - nici m�car nu este exact o fat� au pair, e un
fel de secretar� de companie pentru b�tr�nul..! a�a c�, de fapt, nu exist� nici un
fel de motiv pentru care s� administreze buruieni otr�vitoare lui Mrs. Restarick.
��Am auzit cum sugerai c�te ceva.
 ��P�i, exist�, de obicei, posibilitatea...
��Unei mor�i dorite!..., spuse Poirot, pe g�nduri - dar nu comise �nc�!
CAPITOLUL III
Mrs. Oliver conduse automobilul �n curtea interioar� de la Borodene Mansions.
Locul de parcare era ocupat de �ase ma�ini. �n timp ce Mrs. Oliver ezita, una din
aceste ma�ini manevr� �n spate �i plec�. Mrs. Oliver se gr�bi, cu �ndem�nare, s�
ocupe locul r�mas liber.
Cobor�, tr�nti portiera �i st�tu o clip�, privind spre cer. Era un bloc recent
construit, care ocupa un spa�iu scormonit de pr�p�dul unui c�mp de mine �n ultimul
r�zboi mondial. �Probabil�, g�ndi Mrs. Oliver, �c� a fost ridicat en bloc de la
Great West Road �i, la �nceput, privat de o astfel de legend� ca LAMELE DE RAS PANA
CIOC�RLIEI, depus in situ, ca bloc de locuin�e�. Acestea ar�tau extrem de
func�ionale, iar cel care-l construise dispre�uise, evi-dent, ad�ugirile
ornamentale.
Era o perioad� agitat�. Automobile �i oameni soseau �i plecau din curte, pe
m�sur� ce se apropia sf�r�itul zilei de munc�.
Mrs. Oliver arunc� o privire la ceasul br�ar�. �apte f�r� zece. Aproape timpul
potrivit, �n m�sura �n care putea judeca. Acel timp, c�nd fetele, se presupune c�
s-au �ntors de la serviciu, una sau alta, s�-�i refac� machiajul, s�-�i schimbe
�mbr�c�mintea, cu pantaloni exotici str�m�i sau orice altceva aveau mai deosebit �i
s� plece din nou, ori altele s� se apuce acas� de sp�lat lenjerie �i ciorapii. �n
orice caz, un timp aparent potrivit pentru a �ncerca. Blocul era exact la fel, at�t
�n fa��, c�t �i �n spate, cu u�i batante mari, chiar �i la mijloc. Mrs. Oliver
alese partea din st�nga ei, dar imediat �i d�du seama c� a gre�it. Pe toat� partea
asta erau numere de la 100 la 200. Travers� �n partea cealalt�.
Num�rul 67 era la etajul al �aselea. Mrs. Oliver ap�s� pe butonul liftului.
U�ile se deschiser� ca o gur� ce se casc�, cu o izbitur� amenin��toare. Mrs. Oliver
se gr�bi s� intre �n gaura c�scat�. Ea se temea mereu de lifturile moderne.
Trosnet. U�ile se �nchiser�. Liftul �ncepu s� urce. Se opri aproape imediat
(�i asta o �nfrico��!). Mrs. Oliver o zbughi afar� ca un iepure speriat.
Privi pe perete �i plec�, de-a lungul culoarului, pe partea dreapt�. Ajunse la
o u�� cu num�rul 67 marcat �ntr-o pl�cu�� metalic�, fixat� pe mijlocul u�ii. Atunci
c�nd sosi, cifra 7 se desprinse �i c�zu la picioarele ei.
�Nu-mi place locul �sta�, �i spuse Mrs. Oliver, c�nd se chirci cu durere �i
culese, grijulie, num�rul �i-l fix� �n cuie, din nou, pe u��.
Ap�s� pe butonul soneriei. Poate, nu e nimeni.
Totu�i, u�a se deschise aproape imediat. O fat� �nalt�, frumoas�, st�tea �n
cadrul u�ii. Purta un costum de culoare �nchis�, croit �ic, cu o fust� foarte
scurt�, bluz� alb� de m�tase �i �nc�l��minte de calitate. Avea un p�r negru, adunat
�n coc, bine, dar discret fardat� �i pentru un motiv oarecare, u�or alarmat�, se
uit� la Mrs. Oliver.
��Oh, spuse Mrs. Oliver, str�duindu-se s� spun� lucrul adecvat. Miss.
Restarick este acas�, cumva?
Mrs. Oliver zise din nou �oh� �nainte de a continua. F�cu o mi�care, ar�t�nd
un pache�el �nvelit aproape neglijent �n h�rtie maronie.
��I-am promis o carte, explic� ea. Una de-a mea, pe care n-a citit-o. Abia azi
mi-am amintit care anume. Se �ntoarce cur�nd?
��N-a� putea, cu adev�rat, s� v� spun. Nu �tiu ce face �n seara asta.
��Oh, e�ti, cumva, Miss Reece - Holland? T�n�ra privi pu�in surprins�.
��Da, eu sunt.
��L-am cunoscut pe tat�l t�u, zise Mrs. Oliver. Ea continu�: - Eu sunt Mrs.
Oliver. Scriu c�r�i, ad�ug� ea, �n obi�nuitul stil vinovat, �n care, �n mod
invariabil, f�cea un astfel de anun�.
��Nu vre�i s� intra�i?
Mrs. Oliver accept� invita�ia, iar Claudia Reece-Holland o conduse �ntr-o
camer� de zi. Toate camerele apartamentelor erau tapetate la fel, cu un model
artificial de p�dure. Locatarii puteau, pe acest fundal, s�-�i expun� tablourile
moderne sau s� aplice orice form� de decorare �i imaginau. Erau dotate cu mobile
moderne, dulapuri, rafturi de c�r�i �i a�a mai departe, o canapea larg� �i o mas�
extensibil�. Chiria�ii puteau s� adauge piese �i m�run�i�uri personale. �i aici
existau semne de gusturi personale, printr-un arlechin gigantic lipit pe un perete
�i un model de maimu��, leg�n�ndu-se pe ramuri de palmier, pe alt perete.
��Sunt sigur� c� Norma va fi emo�ionat� s� primeasc� volumul de la
dumneavoastr�. Mrs. Oliver. Vre�i s� be�i ceva? Vin de Xeres? Gin?
Aceast� fat� avea felul vioi al unei secretare bune. Mrs. Oliver refuz�.
��Ave�i o priveli�te splendid� de aici, de sus, spuse ea, uit�ndu-se pe
fereastr� �i clipind pu�in din cauza soarelui care-i b�tea �n ochi.
��Da. Nu at�t de pl�cut� c�nd se stric� liftul.
��Nu-mi �nchipui c� liftul ar �ndr�zni s� se strice. E at�t de... at�t de
automat!
��E de cur�nd instalat, dar, tocmai de aceea, nu-i mai bun, spuse Claudia. Are
nevoie de frecvente regl�ri �i repara�ii.
Sosi o alt� t�n�r�, vorbind �n timp ce intra.
��Claudia, ai idee unde am pus... Se opri, uit�ndu-se la Mrs. Oliver. Claudia
f�cu o rapid� prezentare.
��Frances Cary - Mrs. Oliver. Mrs. Ariadne Oliver.
��Oh, c�t de emo�ionant, zise Frances. Aceasta era o t�n�r� �nalt�, zvelt�, cu
p�rul lung.
O fa�� sp�l�cit�, puternic fardat�, spr�ncenele �i genele u�or arcuite �n sus
- efect sporit de machiaj. Purta pantaloni str�m�i de catifea �i un pulover gros.
Contrasta complet cu vioaia �i priceputa Claudia.
��Am adus o carte, pe care i-am promis-o Normei Restarick, explic� Mrs.
Oliver.
��Vai, ce p�cat, ea-i �nc� la �ar�.
��Nu se re�ntoarce?
�n mod involuntar, se f�cu o pauz�. Mrs. Oliver avu impresia c� cele dou� fete
au schimbat o privire �ntre ele.
��Am crezut c� Norma are serviciu la Londra, continu� Mrs. Oliver, silindu-se
s� exprime o surpriz� nepref�cut�.
��Oh, da, spuse Claudia. Ea lucreaz� �ntr-un loc, ca decorator de interioare.
Z�mbi. - Aici, noi tr�im o via��, mai degrab�, separat�, explic� ea. Venim �i
plec�m cum ne place - nu ne batem capul, de obicei, s� l�s�m mesaje. Dar, nu voi
uita s�-i dau cartea dumneavoastr�, c�nd se re�ntoarce.
Nimic nu putea fi mai conving�tor dec�t o explica�ie u�oar�, degajat�.
Mrs. Oliver se ridic�.
��Ei bine, v� mul�umesc foarte mult. Claudia o �nso�i p�n� la u��.
� �i voi povesti tat�lui meu c� v-am cunoscut, zise el. El este un pasionat
cititor de povestiri poli�iste.
�nchiz�nd u�a, se �ntoarse �n camera de zi. Frances se sprijinea de fereastr�.
� �mi pare r�u, zise ea. Am f�cut o gaf�?
��Tocmai �i spusesem c� Norma este plecat�. Frances ridic� u�or din umeri.
��N-a� putea spune. Claudia, unde este fata aia? De ce nu s-a �ntors luni.
Unde a plecat? - Nu pot s�-mi imaginez.
��Nu st� la �ar�, cu p�rin�ii s�i? Acolo a plecat pentru weekend.
��Nu. De fapt, eu am sunat s-o caut.
��Presupun c� nu se pune problema cu adev�rat... Toat� aceast�.........ei
bine, e ceva suspect �n ea.
��Nu este suspect� cu nimic mai mult dec�t oricine altcineva. Dar p�rerea
aceasta sun� nesigur.
��Oh, da, a�a este, continu� Frances. Uneori fata asta �mi d� fiori. Nu e
normal�, s� �tii!
Ea r�se brusc.
��Norma nu-i normal�! Tu �tii c� am dreptate, Claudia, de�i nu vrei s� admi�i
asta. Loialitate fa�� de patronul t�u, presupun.
CAPITOLUL IV
Hercule Poirot se plimba pe strada principal� din Long Basing. Adic�, dac�
po�i numi �i descrie drept strad� principal�, o strad� ce este pentru toate
inten�iile �i scopurile singura strad�, cum era cazul �n Long Basing. Era unul din
acele sate care dovede�te tendin�a spre lungime f�r� l�ime. Avea o biseric�
impresionant�, cu o turl� �nalt� �i un arbore de tis�, de o demnitate venerabil�,
�n curtea acesteia. �i era plin de magazine s�te�ti, care expuneau o diversitate de
m�rfuri: dou� de antichit�i., din care unul cu piese de �emineu, din pin, v�rstate,
iar cel�lalt oferind o cas� plin� de h�r�i vechi, o mul�ime de por�elan, cea mai
mare parte ciobit, l�zi vechi de stejar m�ncate de carii, etajere de sticl�, ceva
argint din epoca victorian�, totul �ngr�m�dit �n dezordine, din lips� de spa�iu.
Mai existau: dou� birturi, ambele destul de murdare; un magazin de �mpletituri de
nuiele, cu o mare varietate de lucruri artizanale �nc�nt�toare; un oficiu po�tal,
inclusiv pr�v�lie de zarzavaturi; o dughean� de textile, aprovizionat� din bel�ug
cu articole de mod�; un raion de �nc�l��minte pentru copii �i cu o gam� divers� �i
larg� de m�run�i�uri de tot felul; un magazin de papet�rie �i ziare, care vindea,
de asemenea, tutun �i dulciuri; un altul, de l�n�, care era - evident -
aristocratul locului. Dou� femei simple, cu p�rul alb, erau ocupate s� aranjeze, �n
rafturi, materiale tricotate, de diferite feluri, �i o mare cantitate de confec�ii
de dam� �i tricotaje, care erau desp�r�ite de o tejghea pentru broderie de art�.
Ceea ce fusese odinioar� b�c�nia local� se transformase acum �n a�a-numitul �mare
magazin universal�, umplut cu o mul�ime de co�uri de s�rm� �i cutii cu fulgi de
cereale �i detergen�i, toate �n culori orbitoare. �i mai exist� un local micu� cu o
ferestruic� pe care era scris� �n diagonal�, cu culoare liliachie, �n litere
fanteziste, o reclam� pentru o bluz� fran�uzeasc�, etichetat� �Ultima mod�, o fust�
lung� plisat� �i o c�ma�� de marinar cu dungi purpurii, etichetate �separate�.
Acestea erau dispuse �n vitrin�, at�rn�nd, de c�tre o m�n� neglijent�.
Toate astea, Poirot le observ� cu un interes impar�ial. Satul mai cuprindea
c�teva c�su�e cu fa�a la strad�, �n stil de mod� veche, uneori p�str�nd puritatea
georgian�, foarte des ar�t�nd unele semne de �mbun�t�ire victorian�, ca o verand�,
fereastr� boltit� sau o mic� ser�. Una sau dou� fuseser� renovate, ar�t�nd ca noi
�i m�ndre de asta. Existau �i c�teva case de �ar�, �mb�tr�nite de c�nd lumea, dar
�nc�nt�toare, unele tinz�nd spre suta de ani sau a�a ceva, complet autentice,
altele cu adaos de adev�rat confort sau ascunse cu grij� de vreo privire
�nt�mpl�toare.
Poirot se plimb� lini�tit, studiind tot ce vedea. Dac� prietena sa
ner�bd�toare, Mrs. Oliver, ar fi fost cu el, l-ar fi �ntrebat imediat de ce �i
pierde vremea c�nd casa spre care se �ndrepta era la o dep�rtare de un sfert de
mil� de sat. Poirot ar fi trebuit s�-i povesteasc� precum c� este absorbit de
atmosfera local�; c� aceste lucruri sunt mai importante. La marginea satului se
f�cea o trecere nea�teptat�. De o parte, retrase de la drum, erau �n�irate case
noi, construite de prim�rie; o f�ie de gazon verde �n fa�a lor �i u�ile de la
intrare vopsite �n culori diferite d�deau fiec�rei case o not� vesel�. De cealalt�
parte a caselor prim�riei, st�p�nirea c�mpurilor �i gardurilor vii �i relua cursul,
�ntrerupt ici-colo de �re�edin�ele dorite� ale unei liste de agent imobiliar, cu
propriile lor gr�dini �i copaci �i un aer general de rezerv� �i de conservare
pentru ele �nsele. �n fa�a sa, mai departe de drum, Poirot z�ri o cas�, al c�rei
etaj �i d�dea o not� neobi�nuit� de construc�ie bulbucat�. Ceva fusese evi-dent
ad�ugat acolo, sus, nu cu mul�i ani �n urm�. Aceasta era, f�r� �ndoial�.. Mecca
spre care se porniser� picioarele sale. Ajunse la o poart� de care era fixat� o
plac� cu numele Crosshedges. Cercet� casa. Era o cas� conven�ional�, dat�nd
probabil de la �nceputul secolului. Banal� era poate cuv�ntul care s-o descrie.
Gr�dina era mai atractiv� dec�t casa �i fusese, �n mod evident, subiectul unei
griji �i aten�ii deosebite �n vremea ei, de�i i se permisese s� cad� �n
neor�nduial�. �nc� avea peluze verzi de iarb�, pline cu straturi de flori �i
suprafe�e de arbu�ti planta�i cu migal�, pentru a crea efectul unui peisaj natural.
Totul era �n bun� ordine. �Sigur c� este angajat un gr�dinar pentru gr�dina asta�,
reflect� Poirot. �Poate c� a fost �i un interes personal�, se g�ndi el, deoarece
observ�, �ntr-un col� aproape de cas�, o femeie aplec�ndu-se deasupra unui strat de
flori, s� lege ni�te dalii. Capul ei ar�ta ca un cerc luminos de culoarea aurului
pur. Era �nalt�, zvelt�, dar cu umerii ascu�i�i. El deschise poarta, p�trunse �i se
�ndrept� spre cas�. Femeia �i �ntoarse capul, apoi ridic� �i privirea c�tre el,
�ntreb�tor.
 R�mase �n picioare, cu c�teva sfori de legat florile �n m�na st�ng�, a�tept�nd
ca s� vorbeasc� el. Ea p�rea, observase Poirot, �ncurcat�.
��Da? �ntreb� ea.
Poirot, foarte distins, �i scoase p�l�ria cu o mi�care plin� de elegan�� �i se
�nclin�. Ochii ei se oprir� la musta�a sa, oarecum fascina�i.
��Mrs. Restarick?
��Da. Eu...
��Sper c� nu v� deranjeaz, madame. Un z�mbet fugar atinse buzele ei.
��Deloc. Dumneavoastr� sunte�i...
��Mi-am permis s� v� fac o vizit�. O prieten� de-a mea. Mrs. Ariadne Oliver...
��Da, desigur. �tiu cine trebuie s� fi�i. Mr. Poiret.
��Mr. Poirot, o corect� el, accentu�nd ultima silab�. Hercule Poirot, la
dispozi�ia dumneavoastr�. Treceam prin aceast� vecin�tate �i m-am aventurat s� v�
fac o scurt� vizit�, aici, �n speran�a c� mi s-ar permite s� prezint omagiile mele
lui Sir Roderick Horsfield.
��Da, Naomi Lorrimer ne-a spus c� s-ar putea s� v� abate�i pe la noi.
��Sper c� nu e nici o sup�rare?
��Da, nu e nici o sup�rare, deloc. Ariadne Oliver a fost aici s�pt�m�n�
trecut�. A venit �mpreun� cu Lorrimerii. C�r�ile ei sunt foarte amuzante, nu-i a�a?
Dar, poate c� dumneavoastr� nu g�si�i povestirile poli�iste amuzante. Dumneavoastr�
�n�iv� sunte�i detectiv, nu-i a�a - unul adev�rat?
��Eu sunt tot ce poate s� existe mai adev�rat, r�spunse Poirot.
Observ� c� ea �i st�p�ne�te un z�mbet. O studie mai �ndeaproape. Era distins�,
dar �ntr-un mod artifi-cial. P�rul ei blond era aranjat rigid. El se �ntreb� dac�
n-ar putea, �n sufletul ei, s� fie nesigur�, �n mod tainic, pe ea �ns�i, dac� nu
joac�, plin� de grij�, rolul unei lady englezoiace preocupate de gr�dina sa. Se
�ntreb� un pic �i care ar putea fi trecutul ei social.
��Ave�i o gr�din� splendid� aici, zise el.
��V� plac gr�dinile?
��Nu cum �i plac englezului gr�dinile. Dum-neavoastr�, �n Anglia, ave�i pentru
gr�din� un talent special. Asta reprezint� ceva pentru dumneavoastr�, ceva ce
pentru noi, nu...
��Pentru poporul francez, v� referi�i?
��Nu sunt francez. Eu sunt belgian.
��Da, sigur. Cred c� Mrs. Oliver a pomenit c� a�i f�cut parte, c�ndva, din
for�ele poli�iei belgiene.
��Exact. Eu, eu sunt un vechi copoi poli�ist bel-gian. Sur�se politicos �i
continu�, flutur�nd din m�n�: Dar gr�dinile dumneavoastr� engleze�ti le admir. M�
�nchin! Raselor latine le plac gr�dinile oficiale, gr�dinile de palat, ale
palatului Versailles �n miniatur� �i astfel, desigur, ele au inventat potager.
Foarte important�, potager, nu? Aici �n Anglia, ave�i potager, dar a�i adus-o din
Fran�a �i dumneavoastr� nu v� iubi�i potager at�t de mult c�t v� iubi�i florile. N-
am dreptate?
��Ba da, cred c� ave�i dreptate, replic� Mary Restarick. Pofti�i �n cas�. A�i
venit s�-l vizita�i pe unchiul meu, desigur.
��Am venit, a�a cum spune�i, s�-i aduc omagiile mele lui Sir Roderick, dar v�
prezint �i dumneavoastr� omagiile mele, madame. Totdeauna aduc omagii frumuse�ii,
c�nd o �nt�lnesc. F�cu o temenea.
Ea sur�se, u�or st�njenit�.
��Nu trebuie s�-mi face�i at�t de multe compli-mente.
�l conduse pe o u�� cu geam, deschis�, �i el o urm�.
��L-am cunoscut pe unchiul dumneavoastr�, vag, �n o mie nou� sute patru zeci
�i patru.
��S�rmanul, acum este destul de b�tr�n. M� tem c� a surzit de tot.
��E mult de c�nd l-am �nt�lnit. Probabil c� m-a �i uitat. Era o problem� de
spionaj �i de proiecte �tiin�ifice ale unei anumite inven�ii. Noi datoram acea
inven�ie geniului lui Sir Roderick. Va voi, sper, s� m� primeasc�?
��Da, sunt sigur� c� o s�-i plac�, r�spunse Mrs. Restarick. �n vremea noastr�
el duce o via��, �n anumite privin�e, mai degrab� monoton�. Eu trebuie s� fiu mai
mult la Londra - c�ut�m o cas� con-venabil� acolo. Oft� �i continu�: Oamenii �n
v�rst� pot fi uneori mai... dificili.
���tiu, r�spunse Poirot. �i eu sunt, �n mod frec-vent, dificil. Ea r�se.
��Vai, nu, Monsieur Poirot, l�sa�i, nu e nevoie s� pretinde�i c� sunte�i
b�tr�n.
��Uneori mi se spune a�a, replic� Poirot. Oft�. De c�tre feti�cane, ad�ug� el
melancolic.
��Asta-i foarte ur�t din partea lor. Probabil, acela�i lucru pe care l-ar face
�i fiica noastr�, ad�ug� ea.
��O, ave�i o fiic�?
��Da. �ntr-un fel! Este fiica mea vitreg�...
��Voi fi �nc�ntat s� o cunosc, spuse Poirot politicos.
- Regret, dar nu-i aici. Este la Londra. Lucreaz� acolo.
��Tinerele, toate au serviciu �n zilele noastre.
��Fiecare, se presupune, este necesar s� aib� un serviciu, zise doamna
Restarick, �n mod vag. Chiar c�nd se m�rit�, totdeauna sunt convinse c� trebuie s�
se �ntoarc� �n industrie sau �n �nv��m�nt.
��V-au convins �i pe dumneavoastr�, madame, s� v� �ntoarce�i undeva?
��Nu, eu am fost educat� �n Africa de Sud. Aici, am venit de scurt timp, cu
so�ul meu. Totul �mi este, mai degrab�, str�in.
Ea se uit� �n jur cu, ceea ce aprecie Poirot s� fie, o lips� de entuziasm. Era
o �nc�pere mobilat� cu gust, dar de un tip conven�ional, f�r� personalitate. Pe
pere�i at�rnau dou� portrete mari - singurul semn personal. Primul era al unei
femei cu buze sub�iri, �mbr�cat� �ntr-o rochie de sear�, de catifea gri. �n fa�a
ei, pe peretele opus, era un b�rbat de vreo treizeci �i ceva de ani, cu un aer de
energie st�p�nit�.
��Fiica dumneavoastr�, presupun, g�se�te c� e plictisitor la �ar�?!
��Da, este mult mai bine pentru ea s� fie la Londra. Nu, nu-i place aici. Se
opri brusc �i apoi, ca �i cum ar fi scos ultimele cuvinte din ad�ncurile
sufletului, ad�ug�: �i nu-i place de mine.
��Imposibil, r�spunse Poirot cu o polite�e fran-�uzeasc�.
��Nu, nu este imposibil deloc! Da, presupun c� asta se �nt�mpl� adesea.
Consider c� e greu pentru fete s� accepte o mam� vitreg�.
��S� cred c� fiica dumneavoastr� �i-a iubit at�t de mult propria mam�?
��B�nuiesc c� ea trebuie s-o fi iubit dintotdeauna. Este o fat� dificil�.
Presupun c� multe fete sunt la fel.
Poirot oft� �i spuse:
��Mamele �i ta�ii, �n zilele noastre, au mai pu�in control asupra fiicelor. Nu
e cum se obi�nuia s� fie �n zilele bunelor maniere de demult.
��Nu, fire�te.
��Cineva n-ar �ndr�zni s� spun� a�a, madame, dar trebuie s� m�rturisesc c�
regret s� v�d cum ele arat� at�t de pu�in discern�m�nt �n alegerea lor - cum
spune�i dumneavoastr� - a prietenilor lor?
��Norma s-a �ngrijorat foarte mult, �n felul acesta, pentru tat�l ei. Oricum,
presupun c� nu e bine s� te pl�ngi. Oamenii trebuie s�-�i �ncerce propriile ex-
perien�e. Dar, eu trebuie s� urc la unchiul Roddy, el are propriile sale camere
sus.
Ea-l conduse afar� din camer�. Poirot privi �napoi, peste um�r. O camer�
rece, o camer� f�r� personalitate, excep�ie f�c�nd poate doar cele dou�
portrete. Dup� stilul �mbr�c�mintei femeii, Poirot aprecie c� acestea datau de
c�iva ani buni. Dac� ar fi fost prima doamn� Restarick, Poirot intui c� i-ar fi
pl�cut. Zise:
��Madame, portretele acele sunt reu�ite.
��Da. Lansberger le-a f�cut.
Era numele unui renumit �i foarte scump pictor de portrete de acum dou�zeci de
ani. Naturalismul lui meticulos nu mai era la mod� �i de la moartea sa se vorbea
pu�in despre el. Referitor la persoanele care-i pozau ca model se vorbea uneori ca
de �st�lpii �mbr�c�mintei�, dar Poirot se g�ndi c� ei sunt mult mai mult dec�t
asta. El b�nui c�, �n spatele ex-terioarelor calme, pe care Lansberger le-a
executat at�t de facil, exista o ridiculizare ascuns� cu grij�.
Mary Resterick spuse, �n timp ce urca sc�rile �n fa�a sa:
��Tocmai le-am scos din depozit �i le-am �ters de praf �i...
Se opri brusc, ajung�nd la un punct mort, cu o m�n� pe balustrada sc�rii.
Deasupra ei, o creatur� uman� tocmai d�dea col�ul sc�rii, ca s� coboare. Era o
fiin�� care p�rea ciudat de caraghioas�. Putea s� fie cineva �ntr-un costum de bal
mascat, cineva care, �n mod sigur, nu se potrivea cu aceast� cas�.
Acel ins avea o figur� destul de familiar� pentru Poirot, �n diferite ocazii,
o figur� adesea �nt�lnit� pe str�zile Londrei sau chiar la petreceri. Un
reprezentant al tineretului de ast�zi. Purta o hain� neagr�, o vest� din catifea
lucrat� cu grij�, pantaloni din piele, str�n�i pe picior �i c�rlion�i boga�i de p�r
castaniu ce-i at�rnau pe umeri, �n jos.
��David! vorbi t�ios doamna Restarick. Ce naiba faci aici?
T�n�rul, �n nici un caz, nu p�ru luat prin sur-prindere.
��Te-ai speriat? �ntreb� el. �mi pare r�u.
��Ce faci aici, �n aceast� cas�? Tu, tu n-ai venit cu Norma?
��Norma? Nu. Speram s-o g�sesc aici.
��S-o g�se�ti aici? Ce vrei s� spui? Ea este la Londra.
��Da, dar, draga mea, este �i nu este! �n orice caz, nu este la Borodene
Mansions, 67.
��Ce vrei s� zici, c� nu este acolo?
��Ei bine, deoarece nu s-a �ntors �n acest weekend, m-am g�ndit c� este
probabil aici, cu tine. Am venit s� v�d dac� nu e sus.
��A plecat de aici duminic� noaptea, ca de obicei. Ad�ug� cu voce furioas�: De
ce n-ai sunat clopo�elul, s� �tim c� e�ti aici? De ce r�t�ce�ti de colo p�n� colo
prin cas�?
� �ntr-adev�r, drag�, te g�nde�ti ca nu cumva s� �terpelesc lingurile sau
altceva. Te asigur c� este firesc s� te plimbi �ntr-o cas� �n plin� lumin� a zilei.
De ce nu?
��Noi suntem de mod� veche �i nu ne place a�a ceva.
��O, drag�, drag�... David oft�. Toat� lumea se agit�. Draga mea, dac� n-am
nevoie s� mi se fac� o primire, iar tu se pare c� nu �tii unde este fiica ta
vitreg�, cred c� e mai bine s� plec. S�-mi �ntorc buzunarele pe dos �nainte s�
plec?
��Nu fi absurd, David!
��Pa �i pusi, atunci. T�n�rul trecu printre ei, flutur� din m�n�, cobor� �i
ie�i pe u�a principal�, deschis�.
��Groaznic� creatur�, spuse Mary Restarick, cu r�utate t�ioas�, care-l f�cu pe
Poirot s� tresar�.
��Nu pot s�-l suport. Pur �i simplu nu pot s�-i �in piept. De ce este Anglia,
�n zilele noastre, plin� ochi cu astfel de oameni?
��Oh, madame, nu v� nelini�ti�i. Totul este o chestiune de mod�. Totdeauna au
existat mode. Dum-neavoastr� �i �nt�lni�i mai pu�in la �ar�, dar la Londra �nt�lnim
o mul�ime ca ei.
� �nsp�im�nt�tor, replic� Mary. Absolut �nsp�im�nt�tor. Efeminat exotic.
���i totu�i, nu �n contrast cu un portret de van Dyck, nu crede�i a�a, madame?
�ntr-o ram� aurie, purt�nd un guler brodat, n-a�i spune atunci c� este efeminat sau
exotic.
� �ndr�znind s� vin� aici ca acela. Andrew s-ar fi �nfuriat. �l irit�
groaznic. Fiicele pot fi foarte enervate. Chiar dac� Andrew ar cunoa�te-o bine pe
Norma. El a fost �n str�in�tate �nc� de c�nd ea era un copil. A l�sat-o cu totul
mamei sale s-o creasc�, iar acum o g�se�te complet... o enigm�. La fel �i eu, �n
aceast� privin��. Ce s� fac, dac� simt c� este un gen de fat� foarte ciudat�? �n
zilele de azi nu po�i avea nici un fel de autoritate asupra lor. Se pare c� le
place cel mai prost tip de tineri. Ea-i absolut nebun� dup� acest David Baker. N-am
ce-i face. Andrew i-a interzis s� mai calce �n cas� �i uite, el se re�ntoarce aici,
se plimb� calm. M� g�ndesc - mai mult ca sigur, m� g�ndesc c-ar fi mai bine s� nu-i
mai povestesc lui Andrew. Nu vreau s�-l sup�r pe nedrept. Cred c� ea tr�ie�te cu
aceast� creatur� la Londra �i nu numai cu el. Ba exist� ceva �i mai r�u. Specia
asta nu se spal�, au fe�e complet nerase, �i b�rbi crescute caraghios, �i
�mbr�c�minte soioas�.
Poirot spuse cu voio�ie:
��Vai, madame, nu trebuie s� v� fr�m�nta�i. P�catele tinere�ii trec.
���i eu sper, sunt sigur�. Norma este o fat� foarte dificil�. Uneori cred c�
nu e �n toate min�ile. E at�t de stranie. �ntr-adev�r, ea arat� c�teodat� ca �i cum
i-ar lipsi totul acolo, la cutiu��! Aceste extraordinare antipatii pe care le are
ea...
��Antipatii?
��Da! M� ur�te. M� ur�te cu adev�rat. Nu v�d de ce este necesar. Presupun c� a
fost credincioas� mamei sale, dar, la urma urmei, e rezonabil ca tat�l ei s� se
rec�s�toreasc�, nu-i a�a?
��Considera�i c� ea v� ur�te cu adev�rat?
��Da, �tiu c� m� ur�te. Am suficiente dovezi. Nu pot s� spun c�t de u�urat� am
fost c�nd a plecat la Londra. Nu vreau s� produc necazuri... Se opri brusc. Era ca
�i cum, pentru prima oar�, �i d�dea seama c� vorbe�te unui str�in.
Poirot avea capacitatea de a atrage confesiuni. Oamenii care discutau cu el
greu realizau cu cine st�teau, de fapt, de vorb�. Acum ea r�se scurt.
��Vai de mine, continu� ea. Realmente nu �tiu de ce v� spun toate astea.
B�nuiesc c� fiecare familie are aceste probleme. S�rmane mame vitrege, avem vremuri
grele. O, am ajuns. B�tu, u�or, �ntr-o u��.
��Intr�, intr�.
Era un urlet tun�tor.
��Iat� un vizitator care vrea s� te vad�, unchiule, spuse Mary Restarick, �n
timp ce p�ea �n camer�, cu Poirot �n spatele ei.
Un b�rbat sp�tos, cu fa�a col�uroas�, obrajii ro�ii �i �nf�i�area irascibil�,
m�sura la pas podeaua. Se gr�bi spre ei. La masa din spatele s�u, �edea o t�n�r�,
care clasa scrisori �i documente. Capul ei era aplecat asupra h�rtiilor. Un cap
negricios, lucios.
���i prezint pe Monsieur Hercule Poirot, Unchiule Roddy, zise ceremonios Mary
Restarick.
Poirot se av�nt� elegant �n ac�iune �i discu�ie.
��O, Sir Roderick, sunt mul�i ani, mul�i ani de c�nd am avut pl�cerea s� v�
cunosc. Ultima oar� a fost, cred, �n Normandia. Dup� cum bine �mi amintesc, erau
acolo �i colonelul Race �i generalul Abercromby �i mare�alul aerului Sir Edmund
Collingsby. Ce decizii trebuia s� lu�m! �i ce greut�i aveam cu asigurarea
protec�iei informa�iilor! Ast�zi nu mai e nevoie deloc de p�strarea secretului. �mi
amintesc de demascarea acelui agent secret care a reu�it s� lucreze at�t de mult
timp - �l �ine�i minte pe c�pitanul Henderson?
��Da. C�pitanul Henderson, desigur. Porcul dracului! Demascat!
��Poate nu v� mai reaminti�i de mine. Hercule Poirot.
��Ba da, cum s� nu-mi reamintesc. Am sc�pat ca prin urechile acului, ca prin
urechile acului. Era�i reprezentantul francez, nu-i a�a? Era�i unul din cei doi,
nu-mi mai amintesc numele celuilalt, dar, lua�i loc, lua�i loc. Nimic nu e mai
pl�cut dec�t s� sporov�ie�ti despre vremurile apuse.
��M� temeam at�t de mult c� s-ar putea s� nu v� mai reaminti�i de mine �i de
colegul meu, Monsieur Giraud.
��Da, da, fire�te c�-mi aduc aminte de am�ndoi. Ei, ce zile au fost acelea, ce
zile au fost acelea, desigur.
T�n�ra se ridic� de la mas�. Mi�c� politicos un scaun spre Poirot.
��Ai dreptate, Sonia, ai dreptate, spuse Sir Roderick. D�-mi voie s� te
prezint, ad�ug� el, micu�ei �i fermec�toarei mele secretare. Schimb� complet
lucrurile pentru mine. M� ajut�, �ti�i, �mi �nregistreaz� toat� opera. Nu �tiu ce
m-a� face f�r� ea.
Poirot se �nclin� amabil.
��Enchant�, mademoiselle, murmur� el.
Fata r�spunse ceva cu jum�tate de glas. Era o fiin�� m�run�ic�, cu p�rul negru
t�iat scurt. Ar�ta timid�. Ochii ei, de culoare albastru �nchis, erau, ca de
obicei, �ndrepta�i �n jos, cu modestie, dar z�mbi sfios �i pl�cut c�tre patronul
ei. Acesta o b�tu u�or pe um�r.
��Nu �tiu ce m-a� face f�r� ea, repet� el. Nu �tiu, �ntr-adev�r.
��O, nu, protest� fata. Nu sunt chiar at�t de bun�. Nu pot s� dactilografiez
foarte repede.
��Draga mea, dar dactilogranezi destul de repede, tu e�ti memoria mea. Ochii
mei �i urechile mele �i multe alte lucruri.
Ea z�mbi din nou spre st�p�n.
��Asta �mi aminte�te, spuse cu voce sc�zut� Poirot, de excelentele pove�ti
care circulau de la unul la altul. Nu �tiu dac� erau sau nu exagerate. Iat�, de
exemplu, despre ziua aceea c�nd cineva v-a furat ma�ina �i..... el continu� s�-�i
duc� la bun sf�r�it povestirea.
Sir Roderick era �nc�ntat.
��Ha, ha, sigur. Da, fire�te, totu�i cam exagerat, consider. �ns�, �n general,
a�a s-a �nt�mplat. Da, da, cine �i �nchipuia s� v� aminti�i de asta, dup� at�ta
timp. Dar eu a� putea s� v� relatez una �i mai bun�. El se lans� �ntr-o alt�
istorie.
Poirot ascult�, aplaud�. �n cele din urm� �i privi ceasul �i se ridic� �n
picioare.
��Ei, s� nu v� mai re�in, zise el. Dumneavoastr� sunte�i angajat, cum v�d,
�ntr-o munc� important�. Fiind tocmai prin apropiere, n-am putut s� m� ab�in s� nu
v� prezint omagiile mele. Anii trec, dar dumneavoastr�, observ, n-a�i pierdut nimic
din vigoarea dumneavoastr�, din pl�cerea dumneavoastr� de via��.
��Bine, bine, dumneavoastr� spune�i a�a. Oricum, nu e nevoie s�-mi face�i prea
multe complimente - dar v� rog s� sta�i s� servi�i ceaiul. Sunt sigur c� Mary va
aduce ni�te ceai. Se uit� �n jur. Oh, ea a �i plecat. Dr�gu�� fat�.
��Da, cu siguran��, �i foarte chipe��. Presupun c� v� este de mare sprijin de
mul�i ani.
��Oh, ei s-au c�s�torit de cur�nd. Ea-i a doua so�ie a nepotului meu. Voi fi
deschis cu dumneavostr�. N-am �inut prea mult la acest nepot, Andrew, nu-i un b�iat
pe care s� pun baz�. Totdeauna agitat. Fratele s�u mai mare, Simon, era favoritul
meu. Nu c� l-am cunoscut bine pe el. �n ce-l prive�te pe Andrew, acesta s-a purtat
foarte r�u cu prima lui so�ie. A disp�rut, �ti�i! A l�sat-o pe linie moart�. S-a
sf�r�it cu o imens� triste�e. To�i au aflat despre ea. El a fost �ndr�gostit
nebune�te de ea. Dar totul s-a n�ruit �ntr-un an sau doi; neghiob b�iat. Cu fata
asta cu care s-a �nsurat se pare c� totul e �n regul�. Nimic r�u cu ea, dup� c�te
�tiu. Simon era altfel, era un b�iat potolit, totu�i teribil de posac. Nu pot s�
spun c� mi-a pl�cut c�nd sor�-mea a intrat �n familia asta. C�s�torie din interes,
�ti�i dumneavoastr�. Bog�ia, desigur, dar banii nu sunt totul, noi �ndeob�te ne-am
c�s�torit cu Armata. Niciodat� nu l-am �n�eles prea bine pe Restarick.
��Ei au, �n�eleg, o fat�. O prieten� de-a mea a cunoscut-o s�pt�m�n� trecut�.
��Da, Norma. O fat� nesuferit�. Umbl� �n haine groaznice �i a cules un t�n�r
sc�rbos. Da, ei to�i sunt la fel �n ziua de ast�zi. Tineri cu p�rul lung, Beatles,
tot soiul de nume pe care le poart�. Nu pot s� �in pasul cu ei. Practic, vorbesc o
limb� str�in�. Nimeni nu dore�te s� asculte critica unui om b�tr�n, a�a cum suntem
noi. Chiar �i Mary, eu �ntotdeauna am crezut c� este o fire bun�, sensibil�, dar,
dup� cum observ, �n unele privin�e poate fi de-a dreptul isteric�, mai cu seam�
dac� m� refer la s�n�tatea ei. Pu�in� agita�ie �n leg�tur� cu plecarea ei la spital
pentru control sau altceva. O, ce zice�i de o b�utur�? Whisky? Nu? Sigur nu
r�m�ne�i s� be�i o pic�tur� de ceai?
��V� mul�umesc, dar iau masa cu ni�te prieteni.
��Ei bine, trebuie s� v� m�rturisesc c� m-a bucurat foarte mult discu�ia
aceasta cu dumneavoastr�. E dr�gu� s�-�i aminte�ti ceva din lucrurile care s-au
�nt�mplat odat�. Sonia, drag�, poate-l conduci pe Monsieur - regret, cum v� numi�i,
am uitat iar�i - o, da Poirot. Condu-l jos la Mary, te rog.
��Nu, nu, se gr�bi Poirot s� refuze, d�nd din m�n�. Nici nu m� g�ndesc s-o
deranjez pe Madame. E-n regul�. G�sesc eu drumul, �n mod sigur. A fost o mare
pl�cere s� v� re�nt�lnesc.
P�r�si camera.
 ��N-am nici cea mai vag� idee cine a fost tipul �sta, zise Sir Roderick, dup�
ce plec� Poirot.
��Nu �ti�i cine a fost? �ntreb� Sonia, privindu-l oarecum surprins�.
��Personal, nu-mi amintesc cine-i jum�tatea asta de om care a venit �i a
discutat cu mine. Desigur, trebuie s� ghicesc. �tii, a�a se �nva�� s� ie�i basma
curat�. Acela�i lucru �i la petreceri. Sose�ete un individ �i spune: �Poate nu v�
mai aminti�i de mine. Ultima oar� v-am v�zut �n o mie nou� sute treizeci �i nou�.�
Eu trebuie s� spun: �Desigur, c� �mi amintesc�, dar nu-i a�a. E un handicap aproape
ca atunci c�nd e�ti orb �i surd. Noi ne-am �mprietenit cu mul�i broscari ca acesta
�nainte de sf�r�itul r�zboiului. Nu-mi amintesc nici o jum�tate din ei. Da, el a
fost acolo, e-n regul�. M� cuno�tea, �i eu cuno�team o bun� parte din b�ie�ii
despre care a vorbit. Acea poveste despre mine �i ma�ina furat� a fost complet
adev�rat�. Exagerat� un pic, fire�te; cu timpul au f�cut o povestire suficient de
bun�. O, nu cred s�-�i fi dat seama c� nu mi-am amintit de el. De�tept tip, a�
spune, dar broscar sadea, nu-i a�a? �tii, spilcuit, �i dansator, �i trombonist, �i
calic. �i acum, unde r�m�sesem?
Sonia ridic� o scrisoare �i i-o �nm�n�. �ncerc� s�-i ofere o pereche de
ochelari, pe care imediat el �i refuz�.
��Nu vreau afurisi�ii �ia, pot s� v�d �i f�r� ei destul de bine.
κi holb� ochii �i examin� atent scrisoarea pe care o �inea �n m�n�.
Apoi, se pred� �i i-o v�r� cu for�a �n m�ini Soniei.
��Da, poate ar fi mai bine s� mi-o cite�ti tu. Ea �ncepu s� citeasc� cu vocea-
i pl�cut� �i clar�.
CAPITOLUL V
Hercule Poirot se opri o clip� sus, pe palier, cu capul plecat u�or pe o
parte, ascult�nd. Travers� spre fereastra coridorului �i privi afar�. Mary
Restarick era dedesubtul terasei �i-�i reluase lucrul �n gr�din�. Poirot d�du din
cap, cu satisfac�ie. P�i u�or de-a lungul coridorului. Deschise u�ile una dup�
alta. O baie, un dulap de lenjerie, un dormitor cu pat dublu gol, un dormitor
pentru o persoan�, ocupat, o odaie a unei femei, cu pat dublu (a lui Mary
Restarick?). Urm�toarea u�� era a unei �nc�peri �nvecinate �i era, ghici el, a lui
Andrew Restarick. Trecu pe cealalt� parte a palierului. U�a pe care o deschise
prima era a unui dormitor cu un singur pat. Acum, judec� el, nu era ocupat, dar
putea fi locuit la sf�r�it de s�pt�m�n�. Pe m�su�a de toalet� erau c�teva perii.
Ascult� atent, apoi p�i pe v�rful picioarelor �n�untru. Deschise dulapul de haine.
Da, acolo at�rnau c�teva haine. Haine de �ar�.
Exista �i o mas� de scris, dar nu era nimic pe ea. Deschise foarte precaut
sertarele. Acolo erau c�teva fleacuri, o scrisoare sau dou�, dar acestea datau de
c�tva timp �i con�ineau trivialit�i. �nchise sertarele.
Cobor� la parter �i, ie�ind din cas�, �i lu� r�mas bun de la gazd�. Refuz�
propunerea de a bea un ceai. Motiv� c� promisese s� se �ntoarc�, a�a c� trebuie s�
prind� degrab� trenul spre ora�.
��Nu vre�i un taxi? Putem s� v� comand�m unul sau s� v� duc eu cu automobilul.
��Nu, nu, madame, sunte�i prea amabil�.
Poirot se �ntoarse pe jos �n sat �i cobor� pe c�rarea de l�ng� biseric�.
Travers� un pode� peste un p�r�u. Cur�nd ajunse l�ng� o limuzin� cu �ofer, care
a�tepta discret sub un fag. �oferul deschise portiera ma�inii, Poirot intr�, se
a�ez� �i-�i scoase pantofii de lac, icnind de u�urare.
��Acum ne re�ntoarcem la Londra, spuse el. �oferul �nchise portiera, �i
relu� locul �i automobilul demar� lin. Vederea unui t�n�r, care st�tea pe marginea
drumului, f�c�nd furios cu degetul mare semnul autostopului, nu p�rea ceva
neobi�nuit. Ochii lui Poirot se odihnir�, aproape cu indiferen��, pe acest membru
al fraternit�ii, un t�n�r �mbr�cat �ip�tor, cu p�r lung �i exotic. Existau mul�i la
fel, dar �n clipa c�nd au trecut pe l�ng� el, Poirot se �ndrept� �i se adres�
�oferului:
��Te rog s� opre�ti. Da, �i dac� po�i s� dai pu�in �napoi... E cineva care ne
roag� s�-l lu�m.
�oferul privi ne�ncrez�tor peste um�r. Era ultima remarc� la care s-ar fi
a�teptat. Oricum, Poirot d�dea u�or din cap, aprobator, a�a c� se supuse.
 T�n�rul, care se numea David, �naint� spre portiera ma�inii.
��Am crezut c� n-ave�i de g�nd s� opri�i pentru mine, spuse bucuros. V� sunt
�ndatorat mult, z�u.
Urc�, d�du jos de pe umeri o mic� rani��, o l�s� s� alunece pe podea �i-�i
netezi �n ios chica de p�r ar�miu.
��E�ti �mbr�cat poate cam b�t�tor la ochi.
��Da, crede�i? Imposibil. Sunt doar unul dintr-o ga�c� de fra�i.
���coala lui Van Dyck. Foarte elegan�i.
��O, niciodat� nu m-am g�ndit la a�a ceva. Da, ar putea fi ceva �n ceea ce
zice�i.
��Ar trebui s� por�i o p�l�rie de cavaler, suger� Poirot, �i un guler de
dantel�, dac� mi-ai permite s� te sf�tuiesc.
��Ei, nu cred s� mergem a�a de departe. T�n�rul r�se. Cum Mrs. Restarick nu
poate s� sufere simpla mea vedere. De fapt, nici eu nu pot s-o suf�r. Oricum, nu-mi
pas� prea mult de Restarick. Au ceva deosebit de resping�tor grangurii �tia
�mbuiba�i, nu crede�i?
��Depinde din ce punct de vedere. �n�eleg c�-i face�i curte fiicei.
��Iat� o expresie dr�gu��, replic� David. A face curte fiicei. S� presupun c�
ar putea fi numit� a�a. Dar, s� �ti�i c� �i ea �mi face curte, e c�t se poate de pe
din dou�. M� rog, reciproc�...
��Unde este Mademoiselle acum? David �ntoarse capul brusc:
��Dar, de ce m� �ntreba�i?
��A� dori s� fac cuno�tin�� cu ea. Str�nse din umeri.
��Nu cred c� este genul dumneavoastr�, �ti�i asta mai bine dec�t mine. Norma
este la Londra.
��Bine, dar i-ai zis mamei sale vitrege...
��O, noi nu-i povestim mamei vitrege totul.
���i unde-i domni�oara �n Londra?
��Lucreaz� la o decoratoare de interioare, pe King's Road, undeva �n Chelsea.
Nu pot s�-mi aduc aminte, �n clipa asta, numele s�u, Susan Phelps, b�nuiesc.
��Presupun c� nu locuie�te acolo. Ai adresa ei?
��Da, un bloc cu apartamente, mare. Nu �n�eleg, totu�i, de ce v� intereseaz�?
��Pot s� te intereseze at�t de multe lucruri.
��Ce vre�i s� spune�i?
��Ce te-a adus pe tine �n casa aceea - cum se nume�te? - Crosshedges - ast�zi?
ce te-a adus �n mod secret �n cas� �i la etaj? Poftim?
��Am intrat �n cas� pe u�a din spate, recunosc.
��Ce c�utai la etaj?
��Treaba mea. Nu vreau s� fiu grosolan, dar prea v� v�r�i nasul �n toate.
��Da, �mi satisfac curiozitatea. A� dori s� �tiu exact unde se afl� aceast�
t�n�r� lady.
� �n�eleg. Dragul de Andrew �i draga de Mary - Dumnezeu s�-i putrezeasc� te-au
angajat, nu-i a�a? Ei �ncearc� s-o g�seasc�?
��Deocamdat�, spuse Poirot, nu cred c� ei �tiu de absen�a ei.
��Cineva trebuie c� v-a angajat.
��E�ti grozav de receptiv, zise Poirot. Se rezem� de sp�tarul banchetei.
��M-am mirat de ce era�i acolo, sus, spuse David. De aceea v-am f�cut semn cu
m�na. Am sperat c� ve�i opri �i-mi ve�i da o mic� informa�ie. Ea-i iubita mea.
�ti�i asta, b�nuiesc.
� �n�eleg c� asta presupune a fi ideea, r�spunse Poirot cu pruden��. Dac�-i
adev�rat, trebuie s� �ti�i unde este ea. Nu-i a�a, domnule...? �mi pare r�u, nu
cred c�-�i cunosc numele de familie, afar� de cel de botez, David.
��Baker.
��Poate, domnule Baker, c� v-a�i certat.
��Nu, nu ne-am certat. De ce trebuie s� v� g�ndi�i c� ne-am certat?
��Domni�oara Norma Restarick a p�r�sit Crosshedges duminic� seara sau luni
diminea�a?
��Depinde. Este un autobuz pe care pute�i s�-l lua�i devreme. V� duce la
Londra pu�in dup� ora zece. Asta trebuie c� a f�cut-o s� �nt�rzie pu�in la
serviciu, dar nu prea mult. De obicei, ea se �ntoarce duminic� noaptea.
��Deci, a plecat de acolo duminic� noaptea, dar n-a ajuns la Borodene
Mansions.
��Aparent, nu! A�a spune �i Claudia.
��Aceast� domni�oar� Reece-Holland - �sta-i numele ei, nu? - era surprins� sau
�ngrijorat�?
��Dumnezeule sfinte, de ce ar trebui s� fie? Ele nu �in socoteala timpului una
alteia.
��Dar te-ai g�ndit c� ea se �ntoarce acolo?
��Ea nu s-a re�ntors nici la munc�. V� zic eu, s-au s�turat de magazinul
acela...
��E�ti �ngrijorat, domnule Baker?
��Nu! Fire�te, vreau s� zic, ei bine, dracu s� m� ia dac� �tiu. Nu v�d nici un
motiv s� fiu �ngrijorat, numai timpul merge �nainte. Ce este azi, mar�i?
��Nu s-a certat cu dumneata?
��Nu. Nu ne-am certat.
��Dar, de ce e�ti �ngrijorat pentru ea, domnule Baker?
��Ce treab� ave�i?
��Nu-i treaba mea, dar a fost, �n�eleg eu, bucluc acas�. Ea n-o iube�te pe
mama ei vitreg�.
��Perfect adev�rat. Femeia asta-i o c�ea. F�r� inim�. Nici ea n-o iube�te pe
Norma.
��A fost bolnav�, nu? A trebuit s� se interneze �n spital.
��Despre cine vorbi�i - Norma?
��Nu, nu vorbesc despre Miss Restarick. Vorbesc despre Mrs. Restarick.
��Cred c� s-a internat �ntr-un sanatoriu particular. Nu are nici un motiv s�
se interneze. V� spun eu, e zdrav�n� ca un arm�sar.
���i domni�oara Restarick o ur�te pe mama ei vitreg�?
��Norma, uneori, este pu�in lipsit� de echilibru. �ti�i dumneavoastr�, �i iese
din fire. V� spun eu, fetele �ntotdeauna �i ur�sc mamele vitrege.
��Asta le �mboln�ve�te pe mamele vitrege? Le �mboln�ve�te �ndeajuns ca s� se
interneze �n spital?
��Unde dracu vre�i s� ajunge�i?
��Gr�din�rie, poate sau folosirea unor ierburi uciga�e!
��Ce vre�i s� zice�i, vorbind despre un uciga� cu ierburi? Vre�i s� insinua�i
c� Norma... c� ea a visat... c�...
��Lumea discut�, spuse Poirot. Vorbele dau t�rcoale prin vecini.
��Vre�i s� spune�i c� cineva a zis c� Norma a �ncercat s-o otr�veasc� pe mama
ei vitreg�? Asta-i ridicol. E absolut absurd.
��Este foarte greu de crezut, sunt de acord, replic� Poirot. De fapt, oamenii
nu spuneau asta.
��Da. �mi cer scuze. Am �n�eles eu gre�it. Dar ce vre�i s� spune�i?
��Dragul meu t�n�r, r�spunse Poirot, trebuie s� realizezi c� circul� zvonuri,
iar zvonurile sunt aproape mereu despre aceea�i persoan�. Un so�...
��Cee? S�racul b�tr�n Andrew?! Trebuie s� spun c� e cel mai greu de crezut.
��Da! Da, nu mi se pare foarte greu de crezut.
��Atunci, pentru ce a�i fost acolo? Sunte�i detectiv, nu-i a�a?
��Da.
���i atunci?
��Noi ne referim la �eluri opuse, zise Poirot. N-am fost acolo s� cercetez
vreun caz de otr�vire posibil sau nesigur. Trebuie s� m� ier�i dac� nu pot s�
r�spund la �ntreb�rile tale. Totul este foarte confiden�ial, �n�elegi?
��Ce Dumnezeu vre�i s� pune�i cu asta?
��Am fost acolo s�-l v�d pe Sir Roderick Horsfield, r�spunse Poirot.
��Cum, pe b�tr�nul �la? Practic este o fosil�, nu?
��El este un om, spuse Poirot, care de�ine foarte multe secrete. Nu vreau s�
zic c� ia parte, activ, la astfel de lucruri acum, dar �tie foarte multe! A fost
legat de multe chestiuni mari �n ultimul r�zboi. Cuno�tea c�iva oameni.
��Totu�i, asta s-a petrecut cu mul�i ani �n urm�.
 ��Da, da, participarea sa la evenimente a fost cu ani �n urm�. Dar, nu-�i dai
seama c� sunt anumite lucruri care ar putea s�-�i fie de folos, s� le cuno�ti?
��Ce fel de lucruri?
��Fe�e, spuse Poirot. O fa�� cunoscut�, poate, pe care Sir Roderick ar putea
s-o recunoasc�. O fa�� sau o manier� de comportare, un fel de a vorbi, un fel de a
umbla, un gest. Oamenii �i amintesc, �tii. Oamenii b�tr�ni. Ei �i amintesc, nu
lucruri care s-au �nt�mplat s�pt�m�na trecut� sau anul trecut, ori luna trecut�, ci
ceva care s-a �nt�mplat, s� zicem, aproape cu dou�zeci de ani �n urm�. Ei pot s�-�i
reaminteasc� de cineva care nu vrea s� fie reamintit. Atunci ei pot s�-�i
povesteasc� anumite lucruri despre un anumit b�rbat sau o anumit� femeie, ori ceva
�n care ei au fost amesteca�i... vorbesc foarte vag, pricepi? Am fost la el pentru
a culege informa�ii.
��Da, dumneavoastr� a�i fost la el pentru a culege informa�ii? La bo�orogul
�la? �i le-a furnizat?
��S� zicem c� sunt �ntru totul satisf�cut. David continu� s� se uite �int� la
el.
��M� �ntreb acum, spuse el, v-a�i dus s�-l vede�i pe mo�ulic� sau v-a�i dus s-
o vede�i pe feti��, ei? A�i vrut s� �ti�i ce face ea �n casa aceea? M-am �ntrebat o
dat� sau de dou� ori. Crede�i c� a luat postul acela ca s� ob�in� o f�r�m� din
informa�iile din trecut de la mo�neag?
��Nu cred, r�spunse Poirot, c� serve�te vreunui scop folositor s� discut�m
aceste chestiuni. Ea pare s� fie foarte devotat� �i grijulie - cum s-o numesc -
secretar�?
��Un amestec de sor�, secretar�, �nso�itoare, o fat� au pair, o slujnic�? Da,
pot fi g�site multe nume bune pentru ea, nu? E �nnebunit dup� ea, nu? N-a�i
observat?
��Nu este nimic nefiresc �n aceste �mprejur�ri, spuse Poirot afectat.
��Pot s� v� ar�t pe cineva care n-o �nghite, �i asta-i Mary a noastr�.
���i poate c� nici ea n-o �nghite pe Mary Restarick.
��Deci, a�a crede�i, nu? �ntreb� David. Aceast� Sonia n-o simpatizeaz� pe Mary
Restarick. Poate c� merge�i prea departe cu g�ndul c� �ncearc� s� fac� vreo
investiga�ie cu privire la locul unde este p�strat asasinul? Ptiu! ad�ug� el, toat�
povestea este ridicol�. Bine. Mul�umesc pentru c� m-a�i luat cu ma�ina. Vreau s�
cobor aici.
��Aha, aici ai vrut s� ajungi? Mai avem �nc� �apte mile bune p�n� la Londra.
��Cobor aici. La revedere, Monsieur Poirot.
��La revedere.
Poirot se rezem� de sp�tarul banchetei, �n timp ce David tr�nti portiera.

*
* *

Mrs. Oliver se �nv�rtea prin sufragerie. Era foarte agitat�. Cu o or� �n urm�
�mpachetase un manuscris dactilografiat, pe care tocmai �l terminase de corectat.
Urma s�-l trimit� editorului ei, care-l a�tepta ner�bd�tor �i o �mboldea �ntr-una
la fiecare trei sau patru zile.
��S-a f�cut, zise Mrs. Oliver, adres�ndu-se �n van �i invoc�nd un editor
imaginar. S-a f�cut �i sper s�-�i plac�! Mie nu. Cred c� e groaznic. Nu cred s�
�tii c� tot ce scriu eu este bun sau prost. Oricum, te-am avertizat. �i-am spus c�
este groaznic. Tu ai zis: �O, nu, nu, nu cred asta o clip�!"
��A�teapt� �i o s� vezi, replic� Mrs. Oliver r�zbun�tor. A�teapt� �i o s�
vezi!
Deschise u�a, o chem� pe Edith, servitoarea ei, �i d�du pachetul �i-i porunci
s�-l duc� la po�t� imediat.
��i acum, cuget� Mrs. Oliver, ce am de g�nd s� fac cu mine �ns�mi?�
�ncepu din nou s� se �nv�rteasc� prin cas�. �Da, se g�ndi Mrs. Oliver, a� dori
s� am iar pe pere�i p�s�rile acelea exotice, �n locul acestor vi�ine idioate. M�
sim�eam ca �ntr-o p�dure tropical�. Un leu, sau un tigru, sau un leopard, sau un
ghepard! Ce-a� putea s� m� simt �ntr-o livad� cu vi�ini, dec�t o pas�re sperioas�?�
 Privi iar�i �n jur. �S� ciripesc ca o pas�re, iat� ce ar trebui s� fac, spuse
posomorit�. S� m�n�nc vi�ine... A� dori s� fie vremea vi�inelor. Mi-ar pl�cea s�
m�n�nc ni�te vi�ine. M� �ntreb acum...� Se �ndrept� spre telefon.
��Vreau s� m� conving, doamn�, zise vocea lui George, ca r�spuns la �ntrebarea
ei. Cur�nd, dup� aceea, vorbi o alt� voce.
��Hercule Poirot, la dispozi�ia dumneavoastr�, madame, spuse el.
��Unde ai fost? �l �ntreb� Mrs. Oliver. Ai fost plecat toat� ziua. Presupun c�
ai plecat la �ar� s�-i vizitezi pe Restaricki. A�a-i? L-ai v�zut pe Sir Roderick?
Ce-ai aflat?
��Nimic, r�spunse Hercule Poirot.
��Ce p�cat, spuse Mrs. Oliver.
��Nu, cred c� nu-i, cu adev�rat, at�t de r�u. Mai degrab� e uimitor c� n-am
g�sit nimic.
��De ce-i a�a de uimitor? Nu �n�eleg!
��Deoarece, r�spunse Poirot, �nseamn� c� ori nu exista nimic de g�sit, �i
atunci, d�-mi voie s�-�i spun, nu se potrive�te cu faptele, ori ceva �n plus a fost
t�inuit foarte inteligent. Mrs. Restarick nu �tia, de exemplu, c� fata lipse�te.
��Vrei s� spui - ea n-a f�cut nimic �n leg�tur� cu dispari�ia fetei?
��A�a se pare. L-am cunoscut acolo pe t�n�r.
��Te referi la t�n�rul acela necorespunz�tor, pe care nu-l �nghite nimeni?
��Corect. T�n�rul necorespunz�tor.
��Din al cui punct de vedere?
��Nu din punctul de vedere al fetei, b�nuiesc.
��Fata care a venit s� m� vad�, sunt sigur, ar fi fost foarte �nc�ntat�.
��Ar�ta el at�t de groaznic?
��Ar�ta foarte frumos, r�spunse Poirot.
��Frumos? �ntreb� surprins� Mrs. Oliver. Nu �tiu dac� �mi plac tinerii
frumo�i.
��Fetelor da, remarc� Poirot.
��Da, ai perfect� dreptate. Lor le plac tinerii frumo�i. Nu m� refer la
tinerii cu �nf�i�are pl�cut� sau elegan�i, sau cura�i, sau inteligen�i. M� refer la
cei care, ori arat� ca �i cum ar juca �ntr-o comedie din vremea Restaura�iei, ori
foarte murdari, ca �i cum ar face o treab� de vagabond mizerabil.
��Se pare c� nici el nu �tie unde este fata acum...
��Ori, �nc�, nu admite.
��Poate. El s-a dus acolo. De ce? De fapt, a fost �n cas�. �i-a dat osteneala
s� se plimbe prin ea f�r� s�-l observe cineva. �ntreb din nou: De ce? �n ce scop? O
c�uta pe fat�? Ori c�uta altceva?
��Crezi c� el c�uta altceva?
��C�uta ceva �n camera fetei, r�spunse Poirot.
��De unde �tii? L-ai v�zut acolo?
��Nu, l-am v�zut numai cobor�nd scara, dar am g�sit o foarte dr�gu�� buc�ic�
de noroi umed �n camera Normei, care ar putea proveni de pe pantoful lui. E posibil
ca ea �ns�i s�-l fi rugat s�-i aduc� ceva din acea camer�. Exist� o mul�ime de
posibilit�i.
��Ce ai de g�nd s� faci �n continuare? , dori s� afle Mrs. Oliver.
��Nimic.
��Foarte r�u, zise dezaprobator Mrs. Oliver.
��Am de g�nd s� primesc, probabil, o mic� informa�ie de la cei pe care i-am
angajat s-o g�seasc�, de�i este foarte posibil ca s� nu primesc nimic.
��Dar, nu ai de g�nd s� �ntreprinzi nimic?
��Nu, p�n� la momentul potrivit, r�spunse Poirot.
��Ei bine, eu da! spuse Mrs. Oliver.
��Te rog, te rog s� fii foarte atent�, o implor� el.
��Fugi de-aici! Ce-ar putea s� mi se �nt�mple?
��Unde exist� crim�, se poate �nt�mpla orice. Eu �i spun asta, eu, Poirot.
CAPITOLUL VI
Mr. Goby �edea pe un scaun. Era un omule� sfrijit, at�t de greu de descris,
pe c�t era, �n mod practic, inexistent.
 Privi atent la gheara piciorului unei mese demodate �i-i adres� p�rerile sale.
Niciodat� nu se adresa direct cuiva.
��M� bucur c� mi-a�i dat numele, Mr. Poirot. Oricum, �ti�i, mi-ar fi luat o
mul�ime de timp. A�a, am ob�inut principalele fapte - �i un pic de b�rf� pe
deasupra... Totdeauna folositoare. S� �ncep cu Borodene Mansions, da?
Poirot �nclin� capul cu elegan��.
��O mul�ime de portari. Mr. Goby potrivi ceasul de pe �emineu. Am �nceput
acolo, folosind c�iva tineri deosebi�i. Cam scump, dar merit�. Nu vreau s� se
cread� c� nu exista �i altceva care s� fac� investiga�ii speciale! S� folosesc
ini�iale sau nume?
� �ntre ace�ti pere�i po�i folosi numele, r�spunse Poirot.
��Miss Claudia Reece-Holland a vorbit ca o t�n�r�, foarte dr�gu�� lady. Tat�l
- membru al Parlamentului. Om ambi�ios. Mi-au parvenit multe informa�ii despre el.
Ea e singura lui fiic�. Face munc� de secretariat. Fat� serioas�. Nici petreceri
desfr�nate, nici b�utur�, nici bitnici. �mparte apartamentul cu alte dou� fete
tinere. A doua lucreaz� la Wedderburn Gallery din Bond Street. Un fel de artist�.
Particip� la organizarea de expozi�ii �i spectacole de art�. A treia este a dvs. S�
n-o lungesc prea mult. Opinia general� este c� ea-i pu�in �neroad�. Dar nu asta-i
culmea povestirii. �ns�, totu-i cam neclar. Unul dintre portari e un tip b�rfitor.
�i dai un pahar sau dou� �i vei fi surprins de lucrurile ce �i le va povesti! Cine
bea, �i cine se drogheaz�, �i cine are necazuri cu impozitul pe venit, �i cine-�i
p�streaz� banii la ciorap. Fire�te, po�i s� nu crezi o iot�. Oricum, a fost �i o
poveste cu un foc de revolver tras �ntr-o noapte.
��Un foc de revolver? A fost cineva r�nit?
��Se pare c� exist� oarece b�nuial�? El poveste�te c� a auzit �ntr-o noapte o
�mpu�c�tur�, iese din bloc �i acolo era aceast� fat�, fata dvs., st�nd cu un
revolver �n m�n�. Pe fa�a ei se citea un fel de uluial�. �i, apoi, una din
celelalte dou� tinere doamne - sau ambele, de fapt - vin alerg�nd. Iar Miss Cary
(asta-i decoratoarea) spune: �Norma, ce Dumnezeu ai f�cut?� �i Miss Reece-Holland
zice t�ios: �Gura, n-auzi, Frances? Nu fi nebun�!�, a luat revolverul de la
cealalt� fat�, ad�ugind: �D�-mi-l�! Ea-l strecoar� �n po�et� �i atunci �l observ�
pe acest b�iat, Micky, �i vine la el �i spune, pref�c�ndu-se c� r�de: �Asta trebuie
c� te-a speriat, nu?�, iar Micky sus�ine c� a tras o spaim�, iar ea continu�: �Nu-
�i face griji. De fapt, noi habar n-am avut c� juc�ria asta era �nc�rcat�. Noi doar
ne amuzam!� Apoi, ea spune: �Oricum, dac� te �ntreab� cineva, zici c� totul e �n
ordine� �i, �n sf�r�it, spune: �S� mergem, Norma� �i o ia de m�n�, o conduce la
lift �i toate trei au urcat din nou la etajul lor. Dar Micky zicea c�, totu�i, el
se �ndoie�te. S-a dus �i a c�utat din nou �n curte.
Mr. Goby �i l�s� ochii �n jos �i cit� din carne�el: �V� spun, am g�sit ceva,
da! Am g�sit c�teva buc�i de p�m�nt umed. Sigur, ca �n orice asemenea caz. Pic�turi
de s�nge, asta erau! Le-am atins cu degetul. V� povestesc ce cred eu. Cineva a fost
�mpu�cat - un b�rbat, �n timp ce fugea... Am urcat la fete �i am �ntrebat dac� pot
s� vorbesc cu domni�oara Holland, �i spun: �Cred c� cineva a fost �mpu�cat,
domni�oar�!� Zic: �Sunt c�teva pic�turi de s�nge �n curte�. �Dumnezeule mare!�,
exclam� ea, �.....ce ridicol. Sper c� �tii�, spune ea, �c� trebuie s� fi fost unul
dintre porumbei�! �i, apoi, continu�: ��mi pare r�u dac� ai tras o spaim�. Uit� de
asta!� �i mi-a strecurat o h�rtie de cinci lire. O bancnot� de cinci lire, nu mai
pu�in! Da, fire�te, n-am deschis gura dup� aceea.�
���i apoi, dup� �nc� un whisky, el a continuat cu �nc� ceva: �Dac� m�
�ntreba�i, ea a tras �n acel individ din clasa de jos, care a venit s-o vad�. Cred
c� el �i ea s-au certat, iar ea n-a g�sit ceva mai bun dec�t s�-l �mpu�te. Asta-i
ce g�ndesc eu. Dar, �n cele din urm�, imediat a dres-o, a�a �nc�t nu mai repet.
Dac� m� �ntreab� cineva, spun c� nu �tiu ce-au discutat.� Mr. Goby f�cu o pauz�.
��Interesant, spuse Poirot.
��Da, dar asta-i doar o gr�mad� de minciuni. Nimeni nu pare s� �tie ceva
despre asta. E o poveste cu o band� de mardeia�i tineri, care au venit �i s-au
b�tut �n curte �ntr-o noapte �i-au scos cu�itele.
� �n�eleg, concluzion� Poirot. O alt� posibil� surs� de s�nge �n curte.
��Poate c� fata s-a certat cu t�n�rul, l-a amenin�at c�-l �mpu�c�, poate! Iar
Micky a auzit �i a amestecat lucrurile, �n special tocmai atunci, c�nd d�dea
rateuri o ma�in�.
��Da, spuse Hercule Poirot �i oft�, asta ar l�muri destul de bine lucrurile.
Mr. Goby �ntoarse o alt� fil� a carne�elului s�u �i select� din informa�iile
omului s�u de �ncredere. Alese un calorifer electric, made �n J. Restarick Ltd...
��Joshua Restarick Ltd. Firm� de familie, �ntemeiat� de mai bine de o sut� de
ani. Bine cunoscut� �n City. Mereu de n�dejde. Nimic spectaculos. Fondat� de Joshua
Restarick, �n anul o mie opt sute cincizeci. Lansat� �n afaceri, dup� primul r�zboi
mondial, cu mari investi�ii peste hotare, cel mai mult �n Africa de Sud, Africa de
Vest �i Australia. Simon �i Andrew Restarick, sunt ultimii din familia Restarick.
Simon, fratele mai mare, a murit acum un an, f�r� copii. So�ia sa murise cu c�iva
ani mai �nainte. Andrew Restarick pare s� fie un tip agitat. Niciodat� nu i-a dat
inima ghes la afaceri, de�i to�i spun c� are o mul�ime de aptitudini. �n cele din
urm� a fugit cu o femeie, p�r�sindu-�i so�ia �i o fiic� de cinci ani. Plecat �n
Africa de Sud, Kenia �i alte diferite locuri. N-a divor�at. Nevasta sa a murit acum
doi ani. De c�tva timp era bolnav�. El a c�l�torit mult �i oriunde a fost se pare
c� a c�tigat bani. Concesiuni de minereuri, �n special. Orice a atins, a
prosperat...
Dup� moartea fratelui s�u, se pare c� s-a hot�r�t c�-i timpul s� se
stabileasc�. S-a �nsurat din nou �i s-a g�ndit c� lucrul cel mai bun este s� se
�ntoarc� �i s� fac� o cas� pentru fiica sa. Ei locuiesc �n acest moment cu unchiul
s�u, Sir Roderick Horsefield - unchi prin c�s�torie, asta-i. Asta-i numai temporar!
So�ia sa este �n c�utarea unei case la Londra. Nu conteaz� c�t de scump�. Ei �noat�
�n bani.
Poirot oft�.
���tiu, zise el. Ce mi-ai subliniat este o poveste a succesului! To�i fac
bani! To�i sunt de familie bun� �i foarte respecta�i. Rela�iile lor sunt distinse.
Ei sunt bine v�zu�i �n cercurile de afaceri. Exist� un singur nor pe cer. O fat�
despre care se spune c� este �pu�in neroad�, o fat� care este �ncurcat� cu un t�n�r
dubios, care nu o dat� a fost eliberat din arest condi�ionat! O fat� care, poate,
foarte posibil, s� fi �ncercat s�-�i otr�veasc� mama vitreg� �i care, ori sufer� de
halucina�ii, ori a s�v�r�it vreo crim�. �i zic eu, nimic din asta nu se potrive�te
bine cu istoria succesului pe care mi-ai furnizat-o.
Mr. Goby �i cl�tin� capul trist �i spuse aproape nedeslu�it:
��Exist� una �n fiecare familie.
��Aceast� Mrs. Restarick este o femeie destul de t�n�r�. Presupun c� nu ea
este femeia cu care a fugit la �nceput.
��O, nu, asta a stricat c�ru�a foarte cur�nd. Ea era una dr�gu��, de soi r�u,
dup� c�te se �tiu, �i tot at�t de bine o scorpie. El a fost un prost tras pe sfoar�
de ea. Mr. Goby �i �nchise carne�elul �i-l privi �ntreb�tor pe Poirot.
��Dori�i s� mai fac ceva?
��Da. Vreau s� �tiu un pic mai mult despre r�posata doamn� Andrew Restarick. A
fost suferind�, a fost �n mod frecvent �n sanatorii particulare? Ce fel de
sanatorii particulare? De boli mintale?
��De acord, Mr. Poirot.
���i orice alt� istorie de nebunie din familie, din ambele p�r�i.
��O s� verific, Mr. Poirot. Mr. Goby se ridic� �n picioare.
��Atunci, am s� v� p�r�sesc, domnule. Noapte bun�.
Poirot r�mase dus pe g�nduri, dup� ce Mr. Goby plec�. κi ridica �i cobora
spr�ncenele. Se �ntreba, �i punea foarte multe �ntreb�ri...
Apoi, o sun� pe Mrs. Oliver.
���i-am zis data trecut�, spuse el, s� ai grij�! �i repet: S� ai mare grij�!!
��Grij� de ce? �ntreb� Mrs. Oliver.
��De tine �ns�i. Cred c� ar putea fi periculos. Periculos pentru oricine caut�
peste tot, mai ales acolo unde nu este dorit. Crima plute�te �n aer. Nu vreau s� �i
se �nt�mple �ie.
��Ai ob�inut informa�iile de care spuneai c� ai nevoie?
��Da, r�spunse Poirot, am ob�inut c�teva mici informa�ii. Mai mult b�rf� �i
zvonuri, dar se pare c� s-a �nt�mplat ceva la Borodene Mansions.
 ��Ce anume?
��S�nge �n curte, spuse Poirot.
��S�nge �n curte! se mir� Mrs. Oliver. Sun� ca un titlu de roman poli�ist de
mod� veche. Pata de pe scar�. �nseamn� c� ast�zi spui ceva mai mult dec�t Ea s-a
interesat de moarte.
��Posibil s� nu fi fost s�nge �n curte. Poate este numai ce �i-a imaginat un
portar mincinos, plin de fantezie.
��Probabil o sticl� de lapte r�sturnat�, zise Mrs. Oliver. El nu putea s� vad�
noaptea. Ce s-a �nt�mplat?
Poirot nu r�spunse imediat.
��Fata credea c� �probabil a s�v�r�it o crim�! La ce fel de crim� se referea?
��Vrei s� spui c� ea a �mpu�cat pe cineva?
��S-ar putea presupune c� ea a tras �n cineva, dar lipsesc inten�iile �i
scopurile. C�teva pic�turi de s�nge. Asta era totul. Nici un cadavru.
��Da, drag�, spuse Mrs. Oliver, totul este foarte confuz. Categoric, dac�
cineva ar fugi dintr-o curte, nu te-ai g�ndi s�-l ucizi, nu?
��C'est difficile, conchise Poirot, �i �nchise telefonul.

*
* *

��Mi-e team�, spuse Claudia Reece-Holland.

Ea �i reumplu cea�ca din filtrul de cafea. Frances Cary trase un c�scat
prelung. Ambele fete luau micul dejun �n chicineta apartamentului. Claudia era
�mbr�cat� �i gata s� plece la munca ei zilnic�. Frances era �nc� �n halat �i
pijama. P�rul ei negru �i c�dea �n ochi.
��Mi-e team� pentru Norma, continu� Claudia. Frances c�sc�.
��Eu nu mi-a� face griji �n locul t�u. Cred c�, mai devreme sau mai t�rziu, ea
va telefona sau se va �ntoarce.
��Crezi? �tii, Fran, nu pot s� nu m� �ntreb...
��Nu �n�eleg de ce? spuse Frances, turn�ndu-�i �nc� o cea�c� de cafea. Sorbi
cu un aer de �ov�ial�. Socotesc c� Norma nu-i �ntr-adev�r problema noastr�, nu?
Socotesc c� n-o cre�tem noi, nici n-o hr�nim cu linguri�a, ori altceva. At�t doar
c� �mparte apartamentul cu noi. De ce at�ta grij� matern�? Cu siguran�� c� eu n-o
s� m� agit.
��Cred �i eu c� nu. Pe tine nu te nelini�te�te nimic. �ns�, ceea ce pentru
tine nu este un lucru important, pentru mine este. Nu-i acela�i lucru...
��De ce nu-i acela�i lucru? Pentru c� tu e�ti chiria�a principal� a
apartamentului sau pentru altceva?
��P�i, sunt, mai degrab�, �ntr-o situa�ie special�, cum s-ar zice.
Frances mai trase un c�scat zdrav�n.
��Asear� am stat p�n� t�rziu, se scuz� ea. La petrecerea lui Basil. M� simt
�ngrozitor. O, da, presupun c�-mi va fi de ajutor o cafea amar�. Mai ai, �nainte de
a m� �mb�ta de tot? Basil ne-a f�cut s� �ncerc�m ni�te pilule noi, Visuri de
smarald. Nu cred c� merit� cu adev�rat s� �ncerci toate aceste lucruri sc�rboase.
��O s� �nt�rzii la galerie, �i atrase aten�ia Claudia.
- Ei, nu cred c� e vreo problem�. Nimeni nu observ� sau �i face griji.
��L-am v�zut asear� pe David. Era �mbr�cat bine �i, �ntr-adev�r, ar�ta
minunat, ad�ug� ea.
��Nu vrei s� zici, acum, c� te-ai �ndr�gostit de el, Fran? Totu�i, e
�ngrozitor.
��O, �i cunosc p�rerea. Tu e�ti at�t de conven�ional�, Claudia.
��Deloc. Dar nu pot s� spun c� m� sinchisesc de toat� ga�ca ta pretins
artistic�. �ncerc�nd toate aceste droguri sau halucin�nd sau b�t�ndu-v� ca pro�tii.
Frances o privi amuzat�.
��Eu nu sunt o narcoman�, drag�, mie �mi place s� v�d doar cum sunt aceste
lucruri. �i unii din banda noastr� sunt b�ie�i buni. David poate s� picteze, �tii
doar, dac� vrea.
��Totu�i, David nu vrea prea des, nu?
 ��Mereu vrei s�-i faci r�u, Claudia. Tu �l ur�ti c�nd vine aici, la Norma. �i
c�nd discut� de cu�ite...
��Cum? Discut�nd de cu�ite?
��M� tem, spuse Frances �ncet, dac� s�-�i mai povestesc ceva sau nu.
Claudia se uit� la ceasul ei br�ar�.
��N-am timp acum, zise ea. Po�i s�-mi spui disear�, dac� vrei s�-mi poveste�ti
ceva. Oricum, nu sunt �n bun� dispozi�ie. Da, drag�, a� vrea s� �tiu ce s� fac.
� �n leg�tur� cu Norma?
��Da. M� �ntreb dac� p�rin�ii ei trebuie s� afle c� noi nu �tim unde este
ea...
��Asta ar fi foarte greu de suportat. S�raca Norma, de ce nu ispr�ve�te ea cu
prostiile pe propria piele, dac� vrea s� se termine?
��Da, Norma nu este tocmai... Claudia se opri.
��Nu, nu este, a�a-i? Non compos mentis. Asta-i ce-ai vrut s� zici. Ai
telefonat la acel teribil loc unde lucreaz�. Clo�cari, sau cum sunt numi�i? O, da,
desigur c� ai telefonat. �mi amintesc...
��Deci, unde-i ea acum? ceru Claudia. A zis ceva David asear�?
��David se pare c� nu �tie. Z�u, Claudia, nu v�d ce importan�� are.
��Pentru mine are importan��, spuse Claudia, pentru c� patronul meu se
�nt�mpl� s� fie tat�l ei. Mai devreme sau mai t�rziu, dac� i se �nt�mpl� ceva
deosebit, m� vor �ntreba de ce n-am m�rturisit faptul c� n-a ajuns acas�.
��Da, �mi �nchipui c� ar putea s� te dea afar�. Dar, nu e nici un motiv
serios, nu, de ce ar trebui Norma s� ne raporteze de fiecare dat� c�nd are de g�nd
s� plece de-aici pentru o zi sau dou�? Ori, chiar c�teva nop�i! Am �n vedere c� ea
nu-i un chiria� profitor sau a�a ceva. Nu r�spunzi de fat�.
��Nu, dar domnul Restarick a sus�inut c� se simte bucuros s� �tie c� ea a
ob�inut o camer� la noi.
��A�a c� te �ndrept�e�te s� mergi s� tr�nc�ne�ti despre ea de fiecare dat�
c�nd ea lipse�te, f�r� consim��m�nt? Probabil c� i s-au aprins c�lc�iele dup� vreun
alt b�rbat.
��I s-au aprins dup� David. E�ti sigur� c� nu s-a ascuns la el?
��N-a� crede a�a. El nu �ine cu adev�rat la ea, s� �tii.
���i-ar pl�cea s� crezi a�a, replic� Claudia. Mai degrab� tu �ns�i e�ti
�ndr�gostit� de el.
��Cu siguran��, nu, se r�sti Frances. Nicidecum.
��David este, �ntr-adev�r, �ndr�gostit lulea de ea, spuse Claudia. Dac� nu e,
de ce a venit zilele trecute aici s-o caute?
��Cur�nd �i vei ar�ta iar�i a�a, r�spunse Frances. Cred, ad�ug� ea, ridic�ndu-
se �i privindu-�i fa�a �ntr-o oglinjoar� de buc�t�rie, cam p�tat�, cred c� s-ar fi
putut s� fiu eu cea care era vizitat� de el.
��E�ti at�t de proast�! El venea aici s-o caute pe Norma.
��Fata aia-i nebun�, spuse Frances.
��Uneori, cred �i eu c� este!
��Ei bine, eu �tiu c� este. Ascult�, Claudia, vreau s�-�i spun ceva. Tu
trebuie s� �tii. Zilele trecute mi-am rupt elasticul de la sutien �i m� gr�beam.
�tiu c� nu-�i place ca cineva s� se distreze cu lucrurile tale...
��Sigur c� nu, confirm� Claudia.
-... dar Norma niciodat� nu �ine seama, ori nu observ�. Oricum, m-am dus �n
camera ei �i-am cotrob�it prin bufet �i - da! - am g�sit ceva. Un cu�it.
��Un cu�it! exclam� Claudia surprins�. Ce fel de cu�it?
� �i aminte�ti c�nd am avut �n curte un fel de �nc�ierare? Un grup de bitnici,
de adolescen�i, care au venit aici �i s-au b�tut cu �i�uri. �i Norma a sosit
imediat dup� scandal.
��Da, da, �mi aduc aminte.
��Unul dintre ei a fost �njunghiat, a�a mi-a povestit un reporter, dar a
reu�it s� fug�. Ei bine, cu�itul din bufetul Normei era un �i�. Pe lam� avea o
pat�, ca de s�nge uscat.
��Frances! Tu dramatizezi absurd.
��Probabil. Dar sunt sigur� c� a�a a fost. �i cum naiba a ajuns s� se ascund�
�n bufetul Normei, tare mi-ar pl�cea s� �tiu.
��Eu b�nuiesc... poate l-a cules de pe jos.
��Ce, ca amintire? �i l-a ascuns acolo �i nu ne-a povestit nimic?
��Ce-ai f�cut cu el?
��L-am pus la loc, r�spunse Frances cu jum�tate de glas. Eu... eu nu �tiu
altceva ce s� fac... Nu puteam s� m� hot�r�sc, dac�, s�-�i spun sau nu. Apoi, ieri
m-am uitat iar�i �i disp�ruse. Nici urm� de el. Ce zici, Claudia?
��Crezi c� l-a trimis pe David s�-l ia?
��Mda, s-ar fi putut... �tii ce, Claudia, pe viitor am de g�nd s�-mi �ncui u�a
noaptea.
CAPITOLUL VII
Mrs. Oliver se trezi nemul�umit�. Vedea �ntinz�ndu-se o zi �naintea ei, f�r�
s� fac� nimic.
Av�nd manuscrisul expediat cu un sentiment de �mplinire artistic�, munca ei e
ispr�vit�. Avea acum doar, ca de at�tea ori �nainte, s� se odihneasc�, s� se
distreze; s� zac� precum un p�m�nt �n�elenit, p�n� c�nd chemarea creatoare va veni
din nou activ�. Umbla de colo p�n� colo prin apartament, f�r� vreo �int� precis�,
ating�nd lucruri, ridic�ndu-le, pun�ndu-le jos, c�ut�nd �n sertarele biroului,
realiz�nd c� sunt pline de scrisori care a�teapt� s� fie rezolvate, dar sim�indu-se
totodat� c�, �n starea ei actual� de des�v�r�ire literar�, cu siguran�� nu avea de
g�nd s� se apuce de ceva �n starea de oboseal� de acum. Dorea s� fac� interesant.
Dorea... ce dorea?
Se g�ndea la conversa�ia avut� cu Hercule Poirot, la alarma ce i-a oferit-o-n
dar! Ridicol! �n definitiv, de ce s� nu participe la rezolvarea acestei probleme,
pe care o �mp�r�ea cu Poirot? Poirot poate alege s� stea �ntr-un fotoliu, s�-�i
pun� v�rfurile degetelor cap la cap �i s�-�i �n�urubeze celulele cenu�ii la munc�,
�n timp ce trupul s�u se odihne�te �ntre cei patru pere�i. Asta nu era metoda la
care apela Ariadne Oliver. �n cele din urm�, a trebuit s� recunoasc�, foarte
convins�, c� are de g�nd s� �ntreprind� ceva. Urma s� descopere mai multe fapte
despre aceast� fat� misterioas�. Unde se afla Norma Restarick? Ce ar putea ea,
Ariadne Oliver, s� descopere mai mult despre ea?
Mrs. Oliver continu� s� r�t�ceasc� prin cas� tot mai nefericit�. Ce-ar putea
s� fac�? Nu era prea u�or s� hot�rasc�. S� plece undeva �i s� investigheze? Ce-ar
fi s� se duc� la Long Basing? Dar, Poirot a fost deja acolo �i a g�sit probabil ce
trebuia s� g�seasc�. �i ce justificare ar putea oferi d�nd buzna �n casa lui Sir
Roderick?
Se g�ndi la o alt� vizit� la Borodene Mansions. Poate c� mai e ceva de
descoperit acolo?! Ar trebui s� reflecteze ce scuz� s� invoce, dar, oricum, acela
p�rea singurul loc unde ar putea ob�ine mai multe informa�ii. C�t era ceasul? Zece.
Existau oarecare posibilit�i.
Pe drum, ea n�scoci un motiv. Nu unul foarte original. De fapt, lui Mrs.
Oliver i-ar fi pl�cut s� g�seasc� unul mai �ocant, dar, poate, cuget� ea cu
pruden��, era mai bine s� p�streze ceva cu totul din fiecare zi �i plauzibil. Sosi
la impun�torul, de�i sinistrul bloc, Borodene Mansions �i se plimb� agale prin
curte, nepierz�ndu-l din vedere.
Un portar sta de vorb� cu �oferul unui camion de transportat mobila. Un
l�ptar, �mping�nd c�ruciorul pentru lapte, veni s� se al�ture lui Mrs. Oliver l�ng�
liftul de serviciu.
El �i z�ng�ni sticlele, fluier�nd vesel, �n timp ce Mrs. Oliver continua s�
priveasc� absent�, la camion.
��Num�rul �aptezeci �i �ase se mut�, explic� l�ptarul lui Mrs. Oliver,
�n�eleg�nd gre�it interesul ei. Mut� o navet� cu sticle din c�rucior �n lift.
� �nc� n-a �nceput s� se mute, ca s� spunem a�a, ad�ug� el, ap�r�nd din nou.
P�rea s� fie un gen de l�ptar vesel.
Ar�t� cu degetul mare �n sus.
��S-a aruncat de la fereastr� - etajul �apte - numai cu o s�pt�m�n� �n urm�.
La cinci diminea�a. Caraghios timp a ales...
Mrs. Oliver nu credea c�-i at�t de amuzant.
��De ce?
 ��De ce a f�cut asta? Dumnezeu �tie. Ei spun c� �i-a pierdut min�ile.
��Era t�n�r�?
��A�, doar un p�str�v b�tr�n. Cincizeci, nici mai mult nici mai pu�in.
Doi b�rba�i se luptau �n camion cu un scrin cu sertare. Acesta le rezista, iar
dou� sertare de mahon se pr�bu�ir� pe caldar�m - o foaie de h�rtie pierdut� pluti
spre Mrs. Oliver, care o prinse.
��Nu tr�nti totul, Charlie, spuse l�ptarul cel vesel cu repro�, apoi urc� �n
lift cu �nc�rc�tura de sticle.
�ntre cei doi hamali se isc� o ceart�. Mrs. Oliver le oferi foaia de h�rtie,
dar ei f�cur� semn cu m�na s�-i lase �n pace.
Hot�r�ndu-se, Mrs. Oliver intr� �n bloc �i urc� la num�rul 67. �n�untru se
auzi un z�ng�nit �i deodat� u�a fu deschis� de o femeie �ntre dou� v�rste, cu un
sp�l�tor de podele �n m�n�, care era clar angajat� pentru munci gospod�re�ti.
��Oh, zise Mrs. Oliver, folosind monosilaba ei preferat�, bun� diminea�a,
este, m� �ntreb, cineva acas�?
��Nu, m� tem c� nu, madam. Toate sunt plecate. Au plecat la serviciu.
��Da, desigur... De fapt, c�nd am fost aici am l�sat un carne�el de �nsemn�ri.
A�a de sup�r�tor lucru e s� ui�i... Trebuie s� fie �n camera de zi.
��P�i, a�a ceva am str�ns eu, madam, dup� c�te �tiu. Fire�te, nu puteam s�
�tiu c� este al dumneavoastr�. Nu dori�i s� intra�i? Ea deschise ospitalier u�a,
puse deoparte sp�l�torul cu care �tersese podeaua buc�t�riei �i o �nso�i pe Mrs.
Oliver �n sufragerie.
��Da, zise Mrs. Oliver, hot�r�t� s� stabileasc� leg�turi prietene�ti, da, �l
v�d aici - iat� cartea pe care am l�sat-o pentru Miss Restarick, Miss Norma. S-a
�ntors de la �ar�?
��Nu cred. Se vede c� acum nu locuie�te aici! Patul ei este nedesf�cut. Poate
c� este �nc� la �ar�, cu ai s�i. �tiu c� a plecat acolo la sf�r�itul s�pt�m�nii
trecute.
��Da, presupun �i eu asta, �nt�ri Mrs. Oliver. Aceasta a fost cartea pe care
i-am adus-o. Una din c�r�ile mele.
�Una din c�r�ile lui Mrs. Oliver� se pare c� nu atinsese coarda sensibil� a
interesului femeii de serviciu.
��Aici �edeam, continu� Mrs. Oliver, ating�nd un fotoliu, cel pu�in a�a cred.
�i, apoi, m-am dus la fereastr� �i poate m-am a�ezat �i pe canapea.
Aranj� �n mod viguros pernele de pe fotoliu. Femeia de serviciu f�cu acela�i
lucru cu pernele de pe canapea, sim�indu-se obligat� fa�� de gestul vizitatoarei...
��N-ai idee dumneata c�t te poate scoate din s�rite c�nd ui�i a�a ceva,
continu� Mrs. Oliver, guraliv�. Aici ai scrise toate �nt�lnirile. Sunt aproape
sigur� c� ast�zi trebuie s� iau masa de pr�nz cu cineva foarte important �i nu pot
s�-mi amintesc cine este sau unde urma s� fie pr�nzul. Numai, desigur, s� nu fie
m�ine. Dac�-i a�a, pr�nzesc cu totul �i cu totul... altcineva. Ei, drag�...
��Foarte obositor pentru dumneavoastr�, doamn�, sunt sigur�, zise femeia de
serviciu, cu comp�timire.
��Sunt dr�gu�e apartamentele acestea, schimb� vorba Mrs. Oliver, privind �n
jur.
��Dar, prea sus.
���ns� �i ofer� o foarte bun� vedere, nu?
��Da, dar dac� sunt cu fa�a la r�s�rit, iarna te bate un v�nt rece. Intr�
direct pe l�ng� aceste rame metalice de la ferestre. Unii oameni �i-au dublat
ferestrele. Oho, da, nu m-a� sinchisi pentru un apartament ca �sta. Nu, da�i-mi mie
un apartament dr�gu� la parter, oric�nd �i nu-l refuz. �i, dac� ai �i copii, e mult
mai convenabil. �ti�i, pentru c�rucior �i toate celelalte. Oho, da, sunt cu totul
pentru parter, da. G�ndi�i-v�, numai dac� ar fi un incendiu...
��Da, sigur, ar fi groaznic, �i d�du dreptate Mrs. Oliver. Presupun c� exist�
totu�i sc�ri de incendiu.
��Nu po�i s� nimere�ti totdeauna o u�� de incendiu. Mi-e o fric� de foc...
Mereu mi-a fost. �i sunt at�t de scumpe, oric�nd, aceste apartamente! Nici nu v�
�nchipui�i ce chirii cer! De aceea, Miss Holland a mai luat �n gazd� dou� fete.
��Da, cred c� le-am �nt�lnit pe am�ndou�. Miss Cary e artist�, nu?
 ��Lucreaz� la o galerie de art�, da. Nu prea d� �n br�nci, totu�i. Mai �i
picteaz� c�te un pic, vaci �i copaci, pe care niciodat� nu reu�e�ti s� recuno�ti ce
ar trebui s� �nsemne. E o t�n�r� lady foarte dezordonat�. Camera ei e �ntr-un hal -
nu-�i vine s� crezi! �n Col�ul lui Miss Holland, altceva... ordine, este totdeauna
lun�! C�ndv? a fost secretar� la Coal Board, dar acum este secretar� particular� �n
City. �i place mai mult, spune ea. Este secretara unui gentleman foarte bogat, care
tocmai s-a �ntors din America de Sud sau de undeva, la fel. El e tat�l lui Miss
Norma �i el e cel care a rugat-o pe Miss Holland s-o ia �n pensiune, c�nd, fosta
locatar�, tot o t�n�r� lady, a plecat s� se m�rite. �i tot ea l-a informat c� se
c�uta o alt� fat�. �i atunci, la insisten�ele lui, ea nu putea s�-l refuze, nu?
Pentru c� el era patronul ei.
��A vrut s�-l refuze? Femeia str�mb� din nas.
��Cred c� ar fi vrut, dac� ar fi �tiut.
��S� �tie, ce? �ntrebarea era prea direct�.
��N-am ce s� mai zic, sunt sigur�. Nu-i treaba mea.
Mrs. Oliver continu� s� priveasc� oarecum �ntreb�tor. Mrs. �Sp�l�tor� c�zu �n
capcan�.
��Se vede c�t de colo c� ea nu-i o t�n�r� lady dr�gu��. O aiurit�, �ns�,
ast�zi, ele-s aproape toate aiurite. Dar, m� g�ndesc, totu�i, c� ar trebui s-o vad�
un doctor. Sunt perioade c�nd se pare c� ea nu-�i d� seama cu adev�rat ce face sau
unde este. Arat� exact cum face nepotul b�rbatului meu dup� ce a avut o criz�.
Groaznice crize are, nu v� vine s� crede�i. Numai c� n-am aflat niciodat� ca ea s�
aib� crize. Poate c� se ia cu lucrul, o mul�ime fac a�a, iar crizele trec...
��Cred c�-i la mijloc un t�n�r cu care nu sunt de acord.
��Da, a�a am auzit �i eu. El a venit o dat� sau de dou� ori, de�i nu l-am
v�zut niciodat�. Unul din ace�ti moderni, dup� c�te se �tie. Lui Miss Holland nu-i
place, dar ce po�i s� faci ast�zi? Fetele �i urmeaz� drumul lor propriu.
��Uneori, te sim�i foarte tulburat pentru fetele de azi, zise Mrs. Oliver �i
�ncerc� s� se arate serioas� �i demn� de �ncredere.
��N-a fost crescut� cum trebuie, asta-i ce zic eu.
��M� tem c� nu. Nu, m� tem c� nu. �i po�i da seama c� o fat� ca Norma
Restarick ar sta mai bine acas�, dec�t s� vin� cu totul singur� la Londra �i s�-�i
c�tige traiul ca decorator de interior.
��Ei nu-i place acas�.
��Adev�rat?
��Are o mam� vitreg�. Fetelor nu le plac mamele vitrege. Din ce am auzit, mama
vitreg� face tot ce poate, �ncearc� s-o opreasc�, �ncearc� s�-i �ndep�rteze de casa
lor pe tinerii f�r� gust, �i altele de felul �sta. Ea �tie c� fetele se �ncurc� cu
tineri necinsti�i �i de-aici pot veni numai sup�r�ri. Uneori - femeia de serviciu
vorbea impresionat� - sunt mul�umit� c� n-am avut niciodat� fete.
��Ave�i b�ie�i?
��Doi feciori, s�-mi tr�iasc�. Unul e �colar bun, iar cel�lalt lucreaz� �ntr-o
tipografie, munce�te �i el bine. Dar, am b�ie�i foarte buni. �nchipui�i-v�, c� �i
b�ie�ii pot s�-�i produc� necazuri. Dar, fetele �i dau o b�taie de cap mai mare,
a�a cred. Sim�i c� trebuie s� fii �n stare s� faci ceva pentru ele.
��Da, o aprob� Mrs. Oliver, cu un aer g�nditor. V�zu inten�ia femeii de a se
�ntoarce la lucrul ei.
� �mi pare r�u de carne�el, zise ea. �i mul�umesc foarte mult �i sper c� nu
�i-am irosit foarte mult timpul.
���i eu sper s�-l g�si�i, sunt sigur�, �i replic� cealalt� femeie, cu
amabiliate.
Mrs. Oliver ie�i din apartament, g�ndindu-se ce pas ar trebui s� fac� �n
continuare. Nu putu s�-�i imagineze ceva ce ar putea s� �ntreprind� �n acea zi, dar
�n mintea ei �ncepu s� prind� contur un plan pentru a doua zi.
C�nd a ajuns acas�, Mrs. Oliver, �ntr-un fel emfatic, scoase un carnet de
�nsemn�ri �i not� diferite lucruri sub titlul �Fapte pe care le-am aflat�. Luate la
un loc, faptele nu se ridicau la o cifr� prea mare, dar Mrs. Oliver, credincioas�
chem�rii sale, reu�i s� le fac� pe cele mai multe dintre ele vrednice de-a fi
�ntrebuin�ate. De pild�, e posibil c� angajarea lui Miss Reece-Holland de c�tre
tat�l Normei s� fie cel mai izbitor fapt dec�t oricare altul. Ea nu �tiuse asta
�nainte, mai degrab� se �ndoia dac� Hercule Poirot aflase. Se g�ndi s�-i
telefoneze, s�-l informeze �i pe el, �ns� se hot�r� s� p�streze �tirea pentru ea
�ns�i, din cauza planului de a doua zi. De fapt, Mrs. Oliver se sim�ea, �n acest
moment, mai pu�in un autor de romane poli�iste, �i mai mult un p�tima� copoi! Era
pe urma cea bun�, cu nasul �n jos dup� miros, iar m�ine diminea�� - ei bine - m�ine
diminea�� vom vedea noi.
Fidel� planului s�u, Mrs. Oliver se scul� devreme, se �mp�rt�i cu dou� ce�ti
de ceai �i un ou fiert �i porni �n urm�rire. �nc� o dat� ajunse �n vecin�tatea
blocului Borodene Mansions. Se �ntreb� dac� ar putea fi recunoscut� acolo, a�a c�
de data aceasta nu intr� �n curte, dar se furi�� c�nd la o intrare, c�nd la alta,
cercet�nd atent� pe diferi�i oameni, care ap�reau �n burni�a dimine�ii s� goneasc�
pe drumul lor la lucru. Cele mai multe erau fete �i ar�tau la fel de am�gite. �C�t
de extraordinare sunt fiin�ele umane, c�nd le consideri ca pe acestea, ie�ind cu un
scop precis din blocurile astea mari �i �nalte - exact ca mu�uroaiele de furnici�,
cuget� Mrs. Oliver. �Niciodat� nu trebuie considera�i ca un mu�uroi �n adev�ratul
sens al cuv�ntului�, lu� hot�r�rea Mrs. Oliver. �Mereu arat� a�a, f�r� nici un
rost, ca unul deranjat de bombeul unui pantof. Toate acele mici vie�uitoare,
gr�bindu-se cu fire de iarb� �n gur�, scurg�ndu-se �n �iruri, cu h�rnicie,
nelini�tite, �ngrijorate, ar�t�nd astfel, de�i alergau de colo p�n� colo �i totu�i
nic�ieri, dar, probabil, erau tot a�a de bine organizate ca fiin�ele umane de aici.
Iat�, acel om care tocmai a trecut pe l�ng� ea! Gonind, bodog�nind�. �M� �ntreb, ce
�l sup�r�?�, g�ndi Mrs. Oliver. Se mai plimb� pu�in, apoi se d�du brusc �napoi.
Claudia Reece-Holland ie�ea pe u�a de la intrare, merg�nd �n pas sprinten,
calculat. Ca �i data trecut�, ar�ta foarte cochet�. Mrs. Oliver se �ntoarse astfel,
ca s� nu fie recunoscut�. Odat� ce i-a permis Claudiei s� se distan�eze suficient,
se �ntoarse din nou cu fa�a �i porni pe urmele ei. Claudia Reece-Holland ajunse la
cap�tul str�zii �i o lu� la dreapta, pe o arter� principal� de circula�ie. Ajunse
�ntr-o sta�ie de autobuz �i se al�tur� cozii. Mrs. Oliver, �nc� urm�rind-o, sim�i o
nelini�te trec�toare. S� presupunem c� Claudia s-ar �ntoarce, ar privi-o �i-ar
recunoa�te-o. Tot ce Mrs. Oliver a putut g�ndi c� este de f�cut �i pl�nuit de
c�teva ori, ar fi explodat f�r� zgomot sub nasul ei. Dar, Claudia Reece-Holland
p�rea cu totul absorbit� de propriile sale g�nduri. Nu se uita la nici unul dintre
in�ii care a�teptau autobuze. Mrs. Oliver era a treia �n r�ndul din spatele ei. �n
cele din urm�, autobuzul a�teptat sosi �i coada t�l�zui �n fa��. Claudia urc� �n
autobuz �i �naint� spre �ofer. Mrs. Oliver reu�i s� p�trund� �i s� ocupe un loc
chiar l�ng� u��. C�nd veni taxatorul pentru bilete, Mrs. Oliver �i v�r� �n m�n� cu
indiferen�� un �iling �i �ase penny. La urma urmei, n-avea nici o idee pe ce rut�
circula autobuzul, sau, pe de alt� parte, c�t de departe era ceea ce femeia de
serviciu descrisese vag ca �una din acele cl�diri noi de l�ng� St. Paul�. Era �n
stare de alert� �i preg�tit�, c�nd venerabila catedral� ap�ru �n sf�r�it. �Oric�nd,
acum�, socoti �n sinea ei, �i-�i fix� privirea pe cei care coborau de pe platforma
de deasupra. �Aha, da, iat-o pe Claudia, �ngrijit� �i �ic �n costumul ei elegant�.
Cobor� din autobuz. Mrs. Oliver o urm� la timpul potrivit �i p�str� o distan��
calculat� atent.
�Foarte interesant, cuget� Mrs. Oliver. Poftim, acum filez pe cineva! Exact ca
�n c�r�ile mele. �i, mai mult dec�t at�t, trebuie s-o fac foarte bine, pentru ca ea
s� nu b�nuiasc� deloc�.
Claudia Reece-Holland, �ntr-adev�r, ar�ta foarte absorbit� de propriile sale
g�nduri. �Pare a fi o fat� foarte capabil�, reflect� Mrs. Oliver, a�a cum sigur
apreciase mai �nainte. �Dac� m-a� g�ndi s� �ncerc s� ghicesc un uciga�, un bun �i
capabil uciga�, a� alege unul aidoma ei.� Din nefericire, nimeni �nc� nu fusese
ucis, ca s� spunem a�a, �n afar� de cazul c�nd fata Norma a avut des�v�r�it�
dreptate �n presupunerea sa c� ea �ns�i a comis o crim�.
Aceast� parte a Londrei p�rea s� fi suferit, ori s� fi profitat de o mul�ime
de cl�diri �n anii din urm�. Zg�rie-norii enormi, din care cei mai mul�i foarte
hido�i, g�ndea Mrs. Oliver, se ridicau spre cer cu un aer de cutii de chibrituri
p�trate.
 Claudia se �ndrept� spre poarta principal� a unei cl�diri. �Acum, o s�
descop�r exact�, se g�ndi Mrs. Oliver, �i p�trunse pe urmele ei. Patru lifturi
p�reau c� suie �i coboar� cu o grab� nebun�. �Eh, aici o s� fie destul de greu�, �i
zise Mrs. Oliver, �o s� fie mai greu�. Oricum, erau destul de �nc�p�toare �i c�nd
Claudia ajunse s� se urce �ntr-unul �n ultima clip�, Mrs. Oliver reu�i s� se
ascund� �n spatele unor b�rba�i �nal�i, astfel �nc�t s� nu scape din ochi figura
fetei. Destina�ia Claudiei se dovedi a fi etajul patru. Merse de-a lungul unui
coridor, iar Mrs. Oliver, z�bovind dup� doi b�rba�i �nal�i, observ� u�a pe care a
intrat. Trei u�i de la cap�tul coridorului. Mrs. Oliver sosi la aceea�i u�� la timp
�i putu s� citeasc� inscrip�ia de pe ea. Pe pl�cu�� era gravat� firma �Joshua
Restarick Ltd.� Ajung�nd p�n� aici, Mrs. Oliver sim�i totu�i c� nu prea �tie ce pas
s� fac� �n continuare. G�sise locul de afaceri al tat�lui Normei �i locul unde
Claudia lucra, dar acum, u�or dezam�git�, avu impresia c� aceasta nu este nici
m�car o descoperire pe c�t ar fi putut s� fie. Cinstit, merita? Probabil c� nu!
A�tept� pre� de c�teva minute, merg�nd de la un cap�t la altul al coridorului,
fiind atent� s� vad� dac� cineva, interesant, intr� pe u�a de la Restarick
Enterprises. Dou� sau trei fete, dar nu ar�tau prea deosebit. Mrs. Oliver cobor� cu
liftul �i ie�i din cl�dire, oarecum neconsolat�. Aproape c� nu era �n stare s� se
g�ndeasc� ce va face �n viitor. Porni s� se plimbe pe str�zile �nvecinate �i medit�
cu privire la o vizit� la catedrala St. Paul.
�A� putea s� urc la strana spovedaniei �i s� m� spovedesc�, cuget� Mrs.
Oliver. �M� �ntreb, totu�i, cum ar putea s� aib� de-a face strana spovedaniei cu
scena unei crime?�.
�Nu�, hot�r� ea, �m� tem c�-i prea profan. Nu, nu �tiu ce-ar putea fi mai
bine�. Mergea, dus� pe g�nduri, spre Mermaid Theatre. �Asta da�, reflect� ea, avea
de departe mai multe posibilit�i.
Se �ntoarse �n direc�ia cl�dirilor noi. Atunci, sim�ind un gol �n stomac, se
ab�tu la un mic restaurant ce-i ie�i �n cale, pentru a-�i completa micul dejun. Nu
erau prea mul�i oameni, unii servind cu �nt�rziere gustarea de diminea��, al�ii,
mai devreme pe cea �de unsprezece�. Mrs. Oliver, privind �n jur, �ntr-o doar�, dup�
o mas� liber�, era c�t pe-aci s�-�i piard� r�suflarea. La o mas� de l�ng� perete
�edea t�n�ra Norma, iar �n fa�a ei era un t�n�r cu p�r castaniu, c�rlion�at,
rev�rsat peste umeri, purt�nd o vest� de catifea ro�ie �i o jachet� foarte
fantezist�.
�David�, �i zise Mrs. Oliver, cu respira�ia t�iat�. �Trebuie s� fie David�. El
�i Norma discutau aprins.
Mrs. Oliver �i f�cu un plan de b�taie, se hot�r� �i, d�nd din cap cu
satisfac�ie, travers� localul restaurantului spre o u�� discret� cu inscrip�ia
�Ladies�
Nu era prea sigur� dac� Norma putea s-o recunoasc� sau nu. Nu totdeauna
oamenii care par cel mai pu�in hot�r�i sunt �i cei care se dovedesc �n realitate
cel mai pu�in hot�r�i. �n acel moment, Norma ar�ta ca �i cum n-ar interesa-o nimeni
altcineva dec�t David, dar cine �tie? �Sper s� pot face ceva, totu�i, �i pentru
mine�, se g�ndi Mrs. Oliver. Se privi �ntr-o oglind� micu��, p�tat� de mu�te,
at�rnat� pe perete, studiind cu deosebire ceea ce ea considera s� fie punctul focal
al �nf�i��rii unei femei, p�rul. Nimeni nu �tia asta mai bine dec�t Mrs. Oliver,
datorit� nenum�ratelor d�i c�nd ea �i schimbase forma coafurii �i, drept urmare, a
reu�it s� nu fie recunoscut� de prieteni. Evalu�ndu-�i capul dintr-o arunc�tur� de
ochi, �ncepu s� lucreze. Scoase agrafele, lu� c�teva �uvi�e de p�r, le �nf�ur� �n
batist� �i le b�g� �n po�et�, �i desp�r�i p�rul printr-o c�rare la mijloc, �l
piept�n� rigid spre spate �i-l f�cu un coc modest, aproape de g�t. Scoase, de
asemenea, o pereche de ochelari �i-i a�ez� pe nas. �ntr-adev�r, degaja un aer de
seriozitate. �Aproape intelectual�, aprecie Mrs. Oliver, aprobator, �i modific�
forma gurii, ruj�ndu-se, �i ie�i din nou din restaurant, mi�c�ndu-se cu grij�,
deoarece erau ochelari pentru citit �i �n consecin��, vedea �n cea��. Travers�
localul �i �i f�cu loc la o mas� liber� l�ng� cea ocupat� de Norma �i David. Se
a�ez� astfel, �nc�t s� fie cu fa�a la David. Norma, pe locul ei de al�turi, �edea
cu spatele la ea. De aceea, Norma n-ar fi putut s-o vad� dec�t dac� �i-ar fi �ntors
capul �n jur. Chelneri�a se ab�tu la masa ei. Mrs. Oliver comand� o cea�c� de cafea
�i o chifl� cu stafide �i se concentr� s� treac� neobservat�.
Norma �i David nici m�car n-o observar�. Erau cufunda�i �ntr-o discu�ie
pasionat�. �i trebuir� unul sau dou� minute ca s� prind� discu�ia lor.
-... dar tu numai �i �nchipui lucrurile astea, zicea David. Tu �i le
imaginezi, doar. Sunt, toate, prostii des�v�r�ite, draga mea.
��Nu �tiu. Nu pot s� spun. Vocea Normei avea o lips� de rezonan�� stranie.
Mrs. Oliver nu putea s-o asculte tot at�t de bine ca �i pe David, deoarece
Norma st�tea cu spatele la ea, dar caracterul surd al vocii fetei o izbi nepl�cut.
�Este ceva �n neregul� aici�, cuget� ea. �Foarte �n neregul�. κi reaminti istoria
pe care Poirot i-o povestise prima dat�: �Ea crede c� poate a s�v�r�it o crim�. Ce
s-a �nt�mplat cu fata? Are halucina�ii? Era mintea ei �ntr-adev�r u�or afectat� sau
era, nici mai mult, nici mai pu�in, dec�t adev�r �i, �n consecin��, fata suferise
un �oc grav.
��Dac� m� �ntrebi, toat� agita�ia vine din partea lui Mary! Oricum, ea-i o
femeie total proast� �i �i imagineaz� c� are boli �i tot felul de lucruri din
astea.
��A fost bolnav�.
��Bine, atunci, a fost bolnav�. Oricare femeie sensibil� ar chema doctorul s�-
i dea ni�te antibiotice sau altceva, �i nu s� urasc�!
��Ea crede c� eu i-am f�cut-o. Tata crede la fel.
� �i spun, Norma, tu-�i imaginezi toate aceste lucruri.
��Tu �mi zici doar a�a, am�gitor, drag� David. �mi zici a�a, ca s� m� mai
�ncurajezi. S� presupunem c� eu i-am dat substan�a?
��Ce vrei s� spui cu �presupun�? Trebuie s� �tii dac� i-ai dat-o sau nu. Nu
po�i fi at�t de proast�, Norma.
��Nu �tiu.
��O �ii �ntr-una pe a ta. Revii mereu la asta �i spui iar�i �i iar�i �Nu �tiu,
nu �tiu�.
��Tu nu pricepi! Tu nu pricepi nici m�car ce este ura. Am ur�t-o din prima
clip� c�nd am v�zut-o.
���tiu. Mi-ai povestit asta.
��Asta-i partea ciudat�. �i-am povestit �i nu-mi amintesc nici m�car c� �i-am
povestit despre asta. �n�elegi? Din c�nd �n c�nd, eu, eu povestesc oamenilor ni�te
lucruri. Le povestesc lucruri ce vreau s� le fac sau pe care le-am f�cut, ori pe
care am de g�nd s� le fac. Dar nu-mi amintesc s� le fi povestit despre acele
lucruri. Este ca �i cum g�ndeam toate aceste lucruri �n mintea mea, iar ele,
uneori, ies la iveal� �i eu le spun oamenilor. �i le-am spus, nu?
��Bine, vreau s� zic, ascult�, s� nu relu�m discu�ia despre asta.
��Dar �i-am spus-o, nu?
��Bine, bine! Se spun lucruri ca �sta: �O ur�sc �i a� dori s-o omor. Cred c�
am s-o otr�vesc!� Dar asta-i numai o copil�rie. Una e s� zici �i alta e s� faci! Ca
�i cum n-ai fi crescut, matur�, te joci de-a cuvintele. E un lucru foarte firesc.
Copiii spun o mul�ime de lucruri de felul �sta. �Ur�sc, a�a �i pe dincolo. O s�-i
tai eu lui capul!� Pu�tii spun asta la �coal�. Despre vreun profesor pe care nu-l
�nghit �n mod deosebit.
��Crezi c� numai asta a fost? Dar asta sun� ca �i cum n-am crescut, ca �i cum
am r�mas o... infantil�!
��P�i, da!, �n anumite privin�e. Dac� te-ai aduna, �i-ai da seama ce prostii
sunt toate astea. �i ce mare scofal� dac� o ur�ti? Ai plecat de-acas� �i nu trebuie
s� locuie�ti cu ea.
��De ce n-a� locui �n propria mea cas�, cu propriul meu tat�? �ntreb� Norma.
Nu e cinstit. Nu e cinstit. Mai �nt�i, el a plecat departe �i a p�r�sit-o pe mama
mea, iar acum, tocmai c�nd s-a re�ntors la mine, se duce �i se �nsoar� cu Mary.
Sigur, eu o ur�sc �i m� ur�te �i ea. Obi�nuiam s� m� g�ndesc s-o omor. Obi�nuiam s�
m� g�ndesc la diferite feluri cum s-o fac. Obi�nuiam s� m� bucur, g�ndindu-m� la
asta. Dar, atunci c�nd s-a �mboln�vit cu adev�rat...
David spuse jenat:
��Doar nu-�i �nchipui c� e�ti o vr�jitoare, ori altceva, nu? Tu nu faci figuri
din cear� �i s� �nfigi ceva �n ele sau alte lucruri de felul �sta? Magie...
 ��Ei, nu. Ar fi o prostie. Ce am f�cut eu a fost real �ntru totul real.
��Ascult�, Norma, ce vrei s� zici c�nd spui c� a fost real?
��Sticla era acolo, �n dulapul meu. Da, eu am deschis dulapul �i am g�sit-o.
��Ce sticl�?
��Exterminator de plante. Distruge buruieni selectiv. Asta-i ce scria pe
etichet�. Substan�� �ntr-o sticl� de culoare verde �nchis, pe care trebuie s-o
�mpr�tii pe lucruri. �i mai avea etichete cu �Aten�ie� �i �Otrav�.
��Tu ai cump�rat-o? Ori numai ai g�sit-o?
��Nu �tiu de unde am primit-o, dar era acolo, �n dulapul meu �i era pe
jum�tate goal�.
���i atunci, tu... tu... �i-ai reamintit...
��Da, zise Norma. Da... Vocea ei era slab�, aproape vis�toare. Da... Cred c� a
fost atunci c�nd mi-am revenit cu totul. �i tu crezi, nu, David?
��Nu �tiu ce s� m� fac cu tine Norma. Cu adev�rat nu �tiu. Cred c� �ntr-un fel
totul e o n�scocire de-a ta, pe care �i-o poveste�ti �ie �ns�i.
��Dar ea s-a internat �n spital pentru analize... Ei spun c� erau nedumeri�i.
Atunci, au zis c� nu pot g�si nimic r�u, a�a c� ea a venit acas�... atunci ea s-a
�mboln�vit din nou, iar eu am �nceput s� fiu speriat�. Tata a �nceput s� m�
priveasc� �ntr-un mod ciudat, �i atunci doctorul a venit �i au discutat �mpreun�,
cu u�a �nchis�, �n biroul tatei. Am ie�it afar�, m-am c��rat p�n� la fereastr� �i
am �ncercat s� ascult. Am vrut s� aud ce discutau. Ei pl�nuiau �mpreun�... s� m�
trimit� �ntr-un loc unde s� fiu �nchis�! Un loc unde s� am o �cur� de
tratament�!... sau a�a ceva. Ei credeau, ascult� tu, c� sunt nebun�, �i eu m-am
speriat... Pentru c�... pentru c� nu eram sigur� ce am f�cut �i ce n-am f�cut.
��Asta a fost atunci c�nd ai fugit?
��Nu... asta a fost mai t�rziu...
��Poveste�te-mi!
��Nu mai vreau s� povestesc deloc.
��Va trebui s� le dai de veste, mai devreme sau mai t�rziu, unde e�ti.
��Nici g�nd. �i ur�sc. �l ur�sc pe tata tot at�t de mult c�t o ur�sc pe Mary.
Doresc s� moar�. Doresc ca am�ndoi s� moar�. Atunci... atunci cred c� voi fi din
nou fericit�!
��Nu-i ur� pe to�i! Ascult�, Norma - f�cu o pauz�, oarecum st�njenit - nu sunt
nici �ndemnat �i nici hot�r�t s� m� �nsor �i tot felul de fleacuri din astea...
Vreau s� spun c� nu m� g�ndesc ca, vreodat�, s� fac a�a ceva - da, pentru mul�i ani
de zile. Nu-�i tai singur craca de sub picioare... dar, cred c� e lucrul cel mai
bun pe care-l putem face. S� ne c�s�torim! La un oficiu de stare civil� sau
altundeva. Vei spune c� ai dou�zeci �i unu de ani. �i faci un coc �n sus, pui ni�te
ochelari sau altceva. F� �n a�a fel �nc�t s� ar�i mai mare. Odat� c�s�tori�i, tat�l
t�u n-are ce s�-�i mai fac�! Nu va putea s� te trimit� la ceea ce tu nume�ti un
�loc�. Va fi f�r� putere.
� �l ur�sc.
��Se pare c� tu ur�ti pe toat� lumea.
��Numai pe tata �i pe Mary.
���n definitiv, este foarte firesc pentru un b�rbat s� se �nsoare din nou.
��Ascult�, ce i-a f�cut mamei...
��Totul trebuie s� se fi �nt�mplat cu mult timp �n urm�.
��Da. Eu eram numai o copil�, dar �mi aduc aminte. Ne-a p�r�sit �i a fugit.
�mi trimitea daruri de Cr�ciun, dar n-a venit s� m� vad�. Nici nu l-a� fi
recunoscut pe strad� c�nd s-a re�ntors. Pentru mine nu �nsemna nimic atunci. Cred
c� el i-a �nchis gura �i mamei. Ea obi�nuia s� plece de-acas� c�nd era bolnav�. Nu
�tiu unde. Nu �tiu ce se �nt�mpl� cu ea. Uneori, m� �ntrebam... m� �ntrebam, David.
Cred, �i tu �tii asta, c� ceva nu e �n regul� �n capul meu, �i �ntr-o zi mi se va
�nt�mpl� �ntr-adev�r ceva r�u. Ca, de exemplu, cu�itul.
��Ce cu�it?
��N-are importan��. �Doar un cu�it''.
��Ei, nu po�i s�-mi spui despre ce vorbe�ti?
��Cred c� avea urme de s�nge pe el... a fost ascuns acolo... sub ciorapii mei.
���i aminte�ti s� fi ascuns un cu�it acolo?
 ��A�a cred. Dar nu pot s�-mi amintesc ce am f�cut cu acesta �nainte de asta.
Nu pot s�-mi amintesc unde am fost. Exist� o or� �ntreag� pierdut�, din acea sear�.
O or� �ntreag� nu �tiu unde am fost. Am fost undeva �i am f�cut ceva.
��Ssst! El �i atrase aten�ia repede, deoarece chelneri�a se apropia de masa
lor. Totul o s� fie bine. O s� am grij� de tine. Mai adu-ne ceva, comand�
chelneri�ei cu voce tare, preciz�nd meniul: dou� por�ii de fasole cu p�ine pr�jit�.
CAPITOLUL VII
Hercule Poirot dicta secretarei sale, Miss Lemon.
��i �n timp ce apreciez mult onoarea ce mi-a�i f�cut-o, trebuie s� v� informez
cu regret c�...�
Telefonul sun�. Miss Lemon �ntinse m�n� dup� el.
��Da? Cine a�i spus? Pun�nd palma pe receptor, �l inform� pe Poirot: - Mrs.
Oliver.
��O... Mrs. Oliver, p�ru surprins Poirot. �n acel moment nu dorea s� fie
�ntrerupt �n mod deosebit, dar lu� receptorul.
��Alo, zise el. Hercule Poirot la telefon.
��O, Monsieur Poirot, sunt at�t de bucuroas� c� te-am prins! Am dat de urma
ei, pentru dumneata...
��Te rog s� m� scuzi, nu �n�eleg?
��Am g�sit-o! Fata dumitale! Nu �tii, cea care a s�v�r�it o crim� sau crede c�
a comis-o. Vorbe�te despre asta o gr�mad�. Cred c�-i lipse�te o doag�. Dar, acum n-
are nici o importan��. Nu vrei s� vii s-o iei?
��Unde e�ti, ch?re madame?
��Undeva, �ntre St. Paul �i Madrid Theatre. Calthorpe Street, r�spunse Mrs.
Oliver, privind afar� din cabina telefonic� �n care st�tea. Crezi c� po�i veni aici
repede? Ei sunt �ntr-un restaurant.
��Ei?
��O, ea �i ce presupun eu c� este un prieten nepotrivit. El este mai degrab�
dr�gu�, �ntr-adev�r, �i pare c� este foarte �ndr�gostit de ea. Nu pot s�-mi
�nchipui de ce! Oamenii sunt ciuda�i. Ei bine, nu vreau s� mai discut, deoarece
vreau s� m� re�ntorc �n restaurant. I-am urm�rit, �tii. Am intrat �n restaurant �i
i-am v�zut acolo.
��Aha! Ai fost inteligent�, madame.
��Nu, n-am fost dinadins. A fost un pur accident. Vreau s� spun c� am intrat
�ntr-un mic restaurant �i acolo am dat peste fat�, care st�tea la o mas�.
��A�a. Atunci ai avut o �nt�mplare fericit�. Asta-i la fel de important.
���i m-am a�ezat la o mas� al�turi de a lor, doar c� ea st�tea cu spatele la
mine. �i oricum, nu cred c� m-a recunoscut. Mi-am schimbat coafura. Totu�i, ei
discutau ca �i cum ar fi fost singuri pe lume, iar c�nd au comandat �nc� un fel -
fasole g�tit� - pe care nu pot s-o suf�r, totdeauna mi se par at�t de caraghio�i
oamenii care trebuie...
��N-are nici o importan�� fasolea g�tit�. Continu�. I-ai l�sat acolo �i ai
ie�it s�-mi telefonezi. A�a-i?
��Da. Pentru c� m�ncarea de fasole mi-a dat timp. �i acum o s� m� �ntorc. Ori
ar trebui s� m� �nv�rt pe afar�. Oricum, �ncearc� s� vii aici repede.
��Cum se nume�te acest restaurant?
��Merry Shamrock, dar n-arat� prea vesel. De fapt, arat� mai degrab� sordid,
de�i cafeaua este destul de bun�.
��Nu mai spune nimic. Du-te �napoi. Voi sosi la timp.
��Splendid, spuse Mrs. Oliver �i �nchise.

*
* *

Miss Lemon, mereu eficient�, ajunse �naintea lui �n strad� �i a�tepta un taxi.
Ea nu punea �ntreb�ri �i nu-�i manifesta nici o curiozitate. Nu-i spunea lui Poirot
cum �i petrecea timpul, c�t el era plecat. Nu avea nevoie s�-i spun� lui. Ea mereu
�tia ce avea de g�nd s� fac� �i mereu ce f�cea, f�cea bine.
Poirot sosi la timp, �n col�, la Calthorpe Street. Cobor�, pl�ti �i privi �n
jur. V�zu Merry Shamrock, dar nu v�zu pe nimeni prin preajm�, care s� semene cu
Mrs. Oliver, altfel, foarte distins�.
Merse p�n� la cap�tul str�zii �i �napoi. Nici urm� de Mrs. Oliver. Ori
perechea care-i interesa pe ei p�r�sise restaurantul �i Mrs. Oliver plecase �ntr-o
curs� de urm�rire, ori alta... Ca s� r�spund� la �ori alta�, se �ndrept� spre u�a
restaurantului. De afar� nu putea s� vad� nimic �n interior, din cauza aburului,
a�a c� �mpinse u�a �i intr�. Ochii lui se rotir� �n jur.
Z�ri �ndat� fata care venise s�-l viziteze la micul dejun. �edea la o mas�
l�ng� perete. Fuma o �igaret� �i privea �int� �n fa�a ei. P�rea s� fie dus� pe
g�nduri. Nu, Poirot cu greu �i �nchipuia asta. Acolo, nu p�rea s� fie nici un g�nd.
Ea p�rea s� fie cufundat� �ntr-un fel de uitare. Ea era plecat� undeva, aiurea...
El travers� sala restaurantului �n lini�te �i se a�ez� pe scaunul din fa�a ei.
Atunci ea ridic� privirea, iar el fu �nc�ntat s� vad� c� ea l-a recunoscut.
��Iat� c� ne �nt�lnim din nou, mademoiselle, intr� el �n vorb�, vesel. Observ
c� m� recuno�ti.
��Da, da, desigur.
��Totdeauna este o �nc�ntare s� fii recunoscut de o t�n�r� lady pe care ai
�nt�lnit-o numai o dat� �i pentru un timp foarte scurt.
Ea continua s� se uite la el f�r� s� scoat� un cuv�nt.
��Pot s� te �ntreb cum m-ai cunoscut? Ce-ai f�cut s� m� recuno�ti?
��Musta�a dumneavoastr�, r�spunse imediat Norma. Nu poate exista o alta.
El fu mul�umit de aceast� observa�ie �i se m�ng�ie cu m�ndria �i vanitatea pe
care era capabil s� le afi�eze.
��Ah, da, foarte adev�rat. Da, nu exist� multe must�i ca a mea. E teribil de
frumoas�, nu?
��Da, ei bine... da... presupun c� este.
��A, poate c� nu e�ti o recunosc�toare de must�i, dar pot s�-�i spun Miss
Restarick - Miss Norma Restarick, nu? - c� e o musta�� foarte frumoas�.
St�ruise �n mod deliberat asupra numelui ei. La �nceput, ea privise at�t de
pierdut� la totul din jurul ei, at�t de departe, �nc�t el se �ntreba dac� �l
observase. Da. O luase prin surprindere.
��Cum de-mi cunoa�te�i numele? �ntreb� ea.
��Adev�rat, n-ai dat numele servitorului meu, c�nd ai venit s� m� vezi �n
diminea�a aceea.
��Cum de l-a�i aflat? Cum a�i reu�it s�-l afla�i? Cine v-a spus?
El observ� pe fa�a ei alarma, teama.
��Un prieten mi-a spus, r�spunse el. Prietenii pot fi foarte folositori.
��Cine a fost?
��Mademoiselle, �i place s�-�i p�strezi micile secrete fa�� de mine. �i eu
prefer s�-mi p�strez micile secrete fa�� de tine.
��Nu v�d cum a�i putut �ti cine sunt.
��Eu sunt Hercule Poirot, se prezent� Poirot cu obi�nuita-i m�re�ie. Apoi �i
l�s� ei ini�iativa, pur �i simplu privind-o relaxat �i z�mbindu-i u�or.
��Eu... �ncepu ea, apoi se opri. A�... Din nou se opri.
��Noi n-am ajuns prea departe �n acea diminea��, �tiu, zise Hercule Poirot.
Numai p�n� la a-mi spune c� ai s�v�r�it o crim�.
��O, asta era!
��Da, madmoiselle, asta!
��Dar... n-am vrut s� spun, desigur. N-am vrut s� spun nimic de genul �sta.
Vreau s� spun c� a fost doar o glum�.
��Vraiment! Ai venit s� m� vezi degrab�, diminea�� devreme, la ora micului
dejun. Spuneai c� este urgent. Urgen�a era din cauz� c� tu s-ar fi putut s� fi
comis o crim�. Asta-i ideea ta de glum�, ei?
O chelneri�� care nu se hot�ra, privindu-l pe Poirot cu st�ruin��, se �ndrept�
brusc spre el �i-i oferi ceea ce p�rea a fi o b�rcu�� de h�rtie, ca cele f�cute de
copii, s� pluteasc� �n baie.
��Aceasta-i pentru dumneavoastr�!? �ntreb� ea, indecis�. Domnul Poirot? O
doamn� a l�sat-o...
��Da? se mir� Poirot. �i cum ai �tiut cine sunt?
 ��Doamna mi-a zis c� o s� v� cunosc dup� musta��. Sincer� s� fiu, n-am mai
v�zut a�a musta�� �n via�a mea. V� spun adev�rul, ad�ug� ea uit�ndu-se lung la
musta��.
��Da, �i mul�umesc foarte mult.
Poirot lu� b�rcu�a, o desf�cu �i-o netezi; citi c�teva r�nduri scrise �n
grab�, cu creionul: �El tocmai pleac�. Ea r�m�ne, a�a c� o las pentru tine �i-am
s�-l urm�resc�. Era semnat Ariadne.
��Mda, zise Hercule Poirot, �mp�turind-o �i strecur�nd-o �n buzunar. Dar,
despre ce discutam? Despre sim�ul t�u al umorului, cred, Miss Restarick.
� �mi �ti�i doar numele sau... �ti�i totul despre mine?
��Doar c�teva lucruri. E�ti Miss Norma Restarick, adresa ta din Londra este
Borodene Mansions, apartamentul �aizeci �i �apte. Adresa de acas� este Crosshedges.
Long Basing. Acolo locuie�te cu un tat�, o mam� vitreg�, un unchi din partea
bunicilor �i ah, da, - o fat� au pair. Vezi, sunt destul de bine informat.
��Probabil, m-a�i urm�rit.
��Nu, nu, spuse Poirot. Deloc. De nu, �i dau cuv�ntul meu de onoare.
��Doar sunte�i poli�ist, nu? N-a�i spus de unde sunte�i.
��Nu sunt poli�ist, nu. Suspiciunea �i sfidarea ei se fr�naser�.
��Nu �tiu ce s� fac, spuse ea.
��Nu te silesc s� m� angajezi, �i r�spunse Poirot. Pentru c� mi-ai zis deja c�
sunt prea b�tr�n. E posibil s� ai dreptate. Dar, de c�nd �tiu cine e�ti �i c�te
ceva despre tine, nu e nici un motiv s� nu discut�m �mpreun� �ntr-un chip
prietenesc despre necazurile care te-au n�p�dit. Trebuie s� �tii c� b�tr�nul, de�i
considerat incapabil de ac�iune, are totu�i un fond bun de experien��, din care
po�i �nv�a.
Norma continua s�-l priveasc�, �ov�itor, cu aceea�i privire cu ochii mari,
care-l nelini�tise pe Poirot mai-nainte. Dar, ea era �ntr-un anumit sens prins� �n
capcan� �i avea �n acest moment deosebit, sau cel pu�in a�a g�ndea Poirot, dorin�a
de a discuta despre lucrurile ce-o tulburau. Pentru un motiv oarecare, Poirot era
mereu o persoan� cu care po�i vorbi u�or.
��Ei consider� c�-s nebun�, zise ea direct. �i... �i eu am ajuns s� cred c�-s
nebun�. Smintit�.
��Asta-i deosebit de interesant, zise Poirot vesel. Exist� multe nume diferite
pentru aceste st�ri. Nume foarte mari. Nume rostite entuziast de psihiatri,
psihologi �i al�ii. Dar, c�nd spui nebunie, asta descrie foarte bine ceea ce poate
fi �nf�i�area general� a oamenilor obi�nui�i, de fiecare zi. Eh bien, atunci tu
e�ti nebun� sau pari nebun�, ori crezi c� e�ti nebun� �i, premonitoriu, ai putea fi
nebun�! Dar e acela�i lucru, ca s� nu spun c�t de serioas� e situa�ia social�. De
vin� e stressul. Cert este c� oamenii sufer� de asta foarte mult �i e u�or, de
obicei, de vindecat cu tratamentul potrivit. Apare din cauz� c� oamenii au avut o
perioad� de �ncordare mental� prea mare, o grij� prea mare, au studiat prea mult
pentru examene, au st�ruit prea mult asupra emo�iilor lor, sunt fanatici religio�i
sau nu prea sunt du�i la biseric�, ori au motive serioase s�-i urasc� pe ta�ii �i
mamele lor! Sau, desigur, poate fi tot a�a de bine o dragoste nefericit�...
��Eu am o mam� vitreg�. O ur�sc �i cred c�-l ur�sc �i pe tat�l meu. Se pare
c�... destul de mult.
���n mod obi�nuit, ur�ti mai mult pe unul sau pe cel�lalt, zise Poirot.
B�nuiesc c� ai iubit-o foarte mult pe mama ta. E divor�at� sau a murit?
��A murit. A murit acum doi sau trei ani.
���i i-ai dus grija foarte mult?
��Da! Presupun c� da. Vreau s� spun... fire�te c� da. Ea era suferind�, �ti�i,
�i a trebuit s� se interneze �ntr-un sanatoriu particular de multe ori.
���i tat�l t�u?
��Tata a fugit �n str�in�tate cu mult timp �nainte de asta. A plecat �n Africa
de Sud, c�nd aveam cam cinci sau �ase ani. Cred c� a vrut ca mama s� divor�eze de
el, dar ea n-a dorit. El a plecat �n Africa de Sud �i s-a v�r�t �n afaceri miniere
sau cam a�a ceva. Oricum, obi�nuia s�-mi scrie de Cr�ciun �i s�-mi trimit� daruri
sau aranja s� ajung� acestea la mine. Asta era tot. Astfel c�, el, �ntr-adev�r, nu
mi se p�rea foarte real. A venit acas� cam cu un an �n urm�, pentru c� trebuia s�
�ncheie afacerile unchiului meu �i tot felul de treburi financiare. �i, atunci c�nd
a venit acas�, el... el �i-a adus aceast� nevast� nou�.
���i �ie nu �i-a pl�cut faptul acesta.
��Da! Nu mi-a pl�cut.
��Dar, mama ta era deja moart�, de mult. Nu e neobi�nuit, �tii doar, pentru un
b�rbat, s� se rec�s�toreasc�. �n special c�nd el �i nevasta lui s-au �nstr�inat de
mul�i ani. Aceast� so�ie pe care a adus-o, era aceea�i lady cu care a dorit s� se
�nsoare anterior, c�nd i-a cerut mamei tale s� divor�eze?
��O, nu, aceasta este prea t�n�r�. �i ea-i foarte atr�g�toare �i se comport�
ca �i cum apar�ine deja tat�lui meu!
Ea continu�, dup� o pauz� - cu o voce diferit�, mai degrab� de copil.
��M-am g�ndit c�, poate, atunci c�nd vine acas�, de data aceasta m� va iubi pe
mine �i �mi va da aten�ie mie �i... dar ea nu l-a l�sat. Ea-i �mpotriva mea. Ea m-a
dat la o parte.
��Dar asta n-are importan�� deloc la v�rsta pe care o ai. E un lucru bun. Acum
nu mai ai nevoie de nimeni ca s� aib� grij� de tine. Po�i sta pe propriile tale
picioare, po�i s� te bucuri de via��, po�i s�-�i alegi proprii t�i prieteni...
��S� nu v� �nchipui�i, atfel, modul cum continu� ei acas�! Da, m� refer la
alegerea propriilor mei prieteni.
��Cele mai multe fete din ziua de azi trebuie s� �ndure critici despre
prietenii lor, spuse Poirot.
��A fost totul at�t de diferit, zise Norma. Tat�l meu nu e deloc la fel cum
mi-l �nchipuiam pe c�nd eram mic�. El obi�nuia s� se joace cu mine, tot timpul s�
fie foarte vesel. Acum, nu mai e vesel. E nelini�tit �i, mai degrab�, groaznic
�i... oh, cu totul diferit.
��Presupun c� trebuie s� aib� aproape cincizeci de ani. Oamenii se schimb�.
��Dar, e cazul ca oamenii s� se schimbe at�t de mult?
��S-a schimbat cumva la �nf�i�are?
��O, nu, nu, nu-i vorba de asta. O. nu! Dac� privi�i fotografia lui, chiar de
deasupra fotoliului s�u, de�i este de pe vremea c�nd era cu mult mai t�n�r, este
exact ca el, acum. Dar, nu e deloc modelul pe care mi-l amintesc.
��Dar, �tii ce?, draga mea, zise Poirot cu grij�, oamenii nu sunt niciodat�
a�a cum ti-i aminte�ti. �i faci, pe m�sur� ce trec anii, tot mai mult s� fie a�a
cum ai dori s� fie �i astfel crezi c� �i-i aminte�ti. Dac� vrei s� �i-i reaminte�ti
ca agreabili �i veseli �i chipe�i, modele �i faci de departe, mai mult a�a, modele
dorite sau foste c�ndva, dec�t ar fi ei �n realitate, acum.
��A�a crede�i? Crede�i, cu adev�rat, a�a? F�cu o pauz� �i apoi zise, brusc:
Dar, de ce crede�i c� eu vreau s� omor oameni? �ntrebarea veni destul de firesc.
Plutea, era �ntre ei! Ajunseser� am�ndoi, sim�i Poirot, �n sf�r�it, la un moment
crucial!
��Asta poate fi o �ntrebare cu totul interesant�, zise Poirot, �i poate exista
un motiv cu totul interesant. Persoana care poate s�-�i dea r�spunsul la asta va fi
un doctor. Un doctor care �tie.
Ea reac�ion� rapid.
��Nu vreau s� merg la doctor. Nu vreau s� m� apropii de un doctor! Ei au vrut
s� m� trimit� la un doctor �i, atunci, voi fi �nchis� �ntr-unul din locurile acelea
pentru nebuni �i nu-mi vor mai da drumul de-acolo. N-am de g�nd s� fac nimic de
felul �sta. Ea se lupta acum s� se ridice �n picioare.
��Nu sunt eu cel care s� te trimit� acolo! Nu e nevoie s� te alarmezi. Dac� ai
dori, ai putea s� te duci la un doctor doar �n numele t�u propriu. Po�i s� te duci
�i s�-i spui lucrurile pe care mi le-ai spus mie, �i po�i s�-l �ntrebi pe el de ce,
�i-�i va dezv�lui el, poate, cauza. Amnezia sau...
���i David spune la fel. Asta-i ce spune �i David, c� trebuie s� fac, dar eu
nu cred... Eu nu cred c� el �n�elege. Ar trebui s�-i spun doctorului c� eu... eu
poate c� am �ncercat s� fac lucrurile...
��Ce te face s� crezi c� ai �ncercat?
��Faptul c� nu �ntotdeauna �mi reamintesc tot ceea ce am f�cut sau unde am
fost. Am pierdut o or� din timp - dou� ore - �i eu nu-mi amintesc. Odat� am fost pe
un coridor, coridorul din afara unei u�i, u�a ei. Aveam ceva �n m�n�, nu �tiu cum
am ob�inut acel ceva. Ea p�ea de-a lungul coridorului spre mine... Dar, c�nd a
ajuns l�ng� mine, s-a schimbat la fa��. Nu era deloc fa�a ei. Se transforase �n
altcineva...
���i reaminte�ti, probabil, un co�mar. Atunci, oamenii se schimb� �n
altcineva.
��Nu era co�mar. Am ridicat revolverul... Acesta z�cea la picioarele mele.
��Pe un coridor?
��Nu, �n curte. Ea a venit �i mi l-a luat.
��Cine?
��Claudia. Ea m-a luat sus �i mi-a dat ceva amar.
��Unde era atunci mama ta vitreg�?
���i ea era acolo... Nu, nu era. Ea era la Crosshedges. Sau la spital. Acolo,
unde au aflat c� fusese otr�vit�... �i fapta asta, am f�cut-o eu!
��Nu e sigur s-o fi f�cut tu, nu e nevoie s� fi fost tu. Te autoculpabilizezi.
Putea s� fie �i altcineva.
��Cine altcineva putea fi?
��Poate so�ul ei...
��Tata? De ce naiba s� fi vrut tata s-o otr�veasc� pe Mary? El �i este
credincios. E le�inat dup� ea.
��Mai exist� al�ii �n cas� sau nu?
��B�tr�nul unchi Roderick? Prostii!
��Nu se �tie, zise Poirot. El ar putea fi tulburat mental. Ar putea s�
considere c� este de datoria lui s� otr�veasc� o femeie care ar putea fi o frumoas�
spioan�. Ceva de genul �sta...
��Ar putea fi interesant, spuse Norma, amuzat� pe moment, �i, vorbind p�n� la
un punct, perfect natural. Unchiul Roderick a fost amestecat foarte mult �n chestii
din astea, cu spioni, �n ultimul r�zboi. Cine mai era acolo? Sonia? Presupun c� ea
ar putea fi o frumoas� spioan�, dar nu prea-mi vine s� cred.
��Nu, �i se pare c� n-ar prea avea motiv s-o otr�veasc� pe mama ta vitreg�. Eu
presupun c� ar putea fi servitori, gr�dinari?!
��Nu, ei tocmani primiser� ziua liber�. Nu cred... nu sunt genul de oameni
care s� aib� vreun motiv.
��S-ar putea ca ea �ns�i s�-�i fi f�cut...
��S� se sinucid�, vre�i s� spune�i? Ca cealalt�?
��E o posibilitate.
��Nu mi-o pot imagina pe Mary comi��nd o sinucidere. Ea-i mult prea
inteligent�. �i, de ce s� vrea?
��Da, tu e�ti de p�rere c� dac� ea ar face-o, �i-ar pune capul la ma�ina de
g�tit cu gazul deschis sau s-ar �ntinde �ntr-un pat frumos aranjat �i ar lua o doz�
exagerat� de somnifere. Este adev�rat?
��Da, ar fi mult mai natural. A�a c�, vede�i, spuse Norma cu toat�
convingerea, trebuie s� fi fost eu aceea!
��Bravo, spuse Poirot, asta m� intereseaz�. S-ar p�rea, aproape c� preferi, s�
fii tu! E�ti atras� de ideea c� m�na ta a fost aceea care a pus doza fatal� de
otrav� sau altceva. Da, �i sur�de ideea asta.
��Cum �ndr�zni�i s� spune�i un astfel de lucru?! Cum �ndr�zni�i?
���ntruc�t eu cred c� este adev�rat, r�spunse Poirot. De ce g�ndul c� ai putut
comite crima te tulbur�, pentru c� te satisface?
��Nu-i adev�rat.
��M� mir, zise Poirot.
Ea �i goli po�eta �i �ncepu s� caute ceva cu degete tremur�nde.
��N-am de g�nd s� stau aici ca s�-mi spune�i aceste lucruri. F�cu semn
chelneri�iei, care veni, m�zg�li ceva pe foaia unui carne�el, rupse foaia �i o l�s�
pe farfuria Normei.
��D�-mi voie, zise Hercule Poirot.
Lu� nota de plat� cu dexteritate �i se preg�ti s� scoat� portofelul din
buzunar. Fata o �nha��.
��Nu, nu v� las s� pl�ti�i pentru mine.
��Cum dore�ti, spuse Poirot.
 El v�zu ceea ce vru s� vad�. Nota de plat� era pentru dou� persoane. S-ar
p�rea c�, de aceea, David cel bine �mbr�cat, nu avea obiec�ii ca notele sale de
plat� s� fie achitate de o fat� scoas� din min�i.
��Deci, obsev c� tu e�ti cea care trateaz� un prieten la gustarea de la ora
unsprezece.
��Cum a�i �tiut c� am fost cu cineva?
��S� �tii, eu cunosc foarte multe.
Ea l�s� monedele pe mas� �i se ridic�.
��Acum plec, �i v� interzic s� m� urm�ri�i, spuse.
��M� �ndoiesc, nici n-a� putea, r�spunse Poirot. Trebuie s�-�i aminte�ti
v�rsta mea �naintat�. Dac� ai alerga pe strad�, cu siguran�� n-a� fi �n stare s� te
urm�resc.
Ea se �ndrept� spre u��.
��Auzi�i? S� nu m� urm�ri�i.
��Cel pu�in permite-mi s�-�i deschid u�a. El deschise cu un gest galant: Au
revoir, mademoiselle.
Norma �i arunc� o privire b�nuitoare �i ie�i �n strad�, cu pas gr�bit,
�ntorc�ndu-�i capul peste um�r, din timp �n timp. Poirot r�mase �n pragul u�ii,
urm�rind-o, dar nef�c�nd nici un pas ca s� c�tige teren sau o ajung� din urm�. C�nd
ea �i disp�ru din vedere, el se �ntoarse �n restaurant.
���i ce dracu vor s� �nsemne toate astea? se �ntreb� Poirot.
Chelneri�a �nainta spre el, cu nemul�umire pe fa��. Poirot �i relu� locul la
mas� �i o �mpac�, comand�nd o cea�c� de cafea. �Este aici ceva foarte curios�,
murmur� pentru sine, �Da, ceva foarte curios, desigur�.
O cea�c� de lichid cu o culoare foarte incert� fu pus� �n fa�a sa. Lu� o
sorbitur� �i f�cu o grimas�.
Se �ntreb� unde putea fi Mrs. Oliver �n acea clip�.

CAPITOLUL IX
Mrs. Oliver �edea pe scaun, �ntr-un autobuz. G�f�ia pu�in, ca �i cum ar fi
participat din plin la o �ntrecere de maraton. Ceea ce ea numea, �n g�nd P�unul,
mersese cu pas sprinten. Mrs. Oliver nu era un drume� rapid. Merg�nd pe trotuar, �l
urm�rea la o distan�� de vreo dou�zeci de iarzi. La Charing Cross, el cobor� �n
metrou. Mrs. Oliver cobor� �i ea. La sta�ia Sloane Square el cobor� �i ie�i la
suprafa��. Mrs. Oliver, dup� el. Ea a�tept� �n sta�ia de autobuz, la r�nd, �n
spatele lui, dup� c�iva oameni. El lu� un autobuz, ea �l urm�. El cobor� la World's
End, a�a f�cu �i Mrs. Oliver. El se av�nt� �ntr-o �ncurc�tur� de str�zi �n care te
puteai r�t�ci, �ntre King's Road �i r�u. Coti �n ceea ce p�rea un �antier de
locuin�e. Mrs. Oliver se opri la umbra unei u�i, cu ochii pe el. El o lu� pe alee,
Mrs. Oliver �l urm�rea la mic� distan�� - la un moment dat �l sc�p� din vedere.
Mrs. Oliver cercet� �mprejurimile.
�ntregul loc p�rea destul de vechi. Merse la �nt�mplare, �n continuare pe
alee, care, din loc �n loc, era t�iat� de altele - unele dintre ele, �nfundate. κi
pierduse complet sim�ul orient�rii, c�nd ajunse din nou �n curtea �antierului �i
cineva din spatele ei vorbi, f�c�nd-o s� tresar� zdrav�n. Zise, politicos:
��Sper c� n-am mers prea repede pentru dumneavoastr�!...
Ea se �ntoarse, brusc. Deodat�, ceea ce fusese de cur�nd ceva aproape nostim,
o urm�rire �ntreprins� cu inima u�oar� �i foarte bine dispus�, se sf�r�i. Ceea ce
sim�ea ea acum era un subit �i nea�teptat fior de team�. Da, �i era fric�.
Atmosfera �ncepuse pe nea�teptate s� capete un aspect amenin��tor. De�i, vocea era
pl�cut�, politicoas�; dar, �n spatele acesteia, ea �tia c� este furie - genul de
furie subit�, care �i reamintea �ntr-un mod confuz de toate lucrurile pe care le
citise odat� �n ziare: Femei mai �n v�rst� atacate de bande de tineri - tineri care
erau cruzi, nemilo�i, care erau condu�i de dorin�a de a face r�u. Acesta era
t�n�rul pe care �l urm�rise. El �tiuse c� ea era acolo, �i sc�pase printre degete
�i apoi o urm�ri pe aceast� alee, apoi acum st�tea acolo, bar�ndu-i calea. Pentru
c� a�a-i felul periculos al Londrei: la un moment dat e�ti �nconjurat de o mul�ime
de oameni, ca �n urm�toarea clip� s� nu mai vezi pe nimeni. Trebuie s� fie oameni
pe strada urm�toare, cineva �n casele din apropiere, dar mai aproape dec�t astea
este o figur� sigur� de sine, o figur� cu m�ini puternice �i nemiloase. Ea sim�ea,
f�r� �ndoial�, c� �n aceast� clip� el se g�ndea cum s� foloseasc� acele m�ini...
P�unul! Un p�un m�ndru! �n catifelele sale, �n pantalonii s�i elegan�i, str�m�i,
vorbind cu acea voce lini�tit�, ironic�, amuzant�, care p�stra �n spatele ei m�nia.
Mrs. Oliver lu� trei guri mari de aer. Atunci, �ntr-o clip� de fulger�toare
hot�r�re, afi�� o ap�rare imaginat� prompt. Imediat se a�ez� cu fermitate pe o lad�
de gunoi, care era l�ng� peretele de l�ng� ea.
��Doamne sfinte, cum m-ai speriat, zise ea. Habar n-aveam c� e�ti acolo. Sper
c� nu te-ai sup�rat.
��Deci, m� urm�re�ti?
��Da, m� tem c� da. Presupun c� trebuie s� te fi sup�rat. �tii, m-am g�ndit c�
ar fi de altfel, un prilej excelent. Sunt sigur� c� e�ti teribil de furios, dar nu
e nevoie, s� �tii. Imposibil. �tii - Mrs. Oliver se a�ez� mai hot�r�t pe lada de
gunoi - �tii, eu scriu c�r�i! Scriu romane poli�iste �i am fost foarte �ngrijorat�,
cu adev�rat, �n aceast� diminea��. De fapt, am intrat �ntr-un restaurant s� beau o
cea�c� de cafea, tocmai pentru a �ncerca s� m� g�ndesc cum s� dau de cap�tul
lucrurilor. �n cartea mea ajunsesem chiar la punctul unde urm�ream pe cineva. Vreau
s� spun c� eroul meu urm�rea pe cineva �i m� g�ndeam la mine �ns�mi: ��ntr-adev�r,
�tii prea pu�in despre urm�rirea oamenilor�. Vreau s� spun c� mereu folosesc
expresia �ntr-o carte, �i eu am citit o mul�ime de c�r�i, unde oamenii urm�resc
al�i oameni, �i m-am �ntrebat dac� este tot at�t de u�or pe c�t pare s� fie �n
c�teva c�r�i ale unor scriitori sau dac� este aproape cu totul imposibil, a�a cum
pare �n c�r�ile altor scriitori. A�a c�, ce mi-am zis? �Ei bine, �ntr-adev�r,
singurul lucru ce-mi r�m�ne este s� �ncerc eu �ns�mi�, deoarece, p�n� nu �ncerci tu
�nsu�i lucrurile astea, nu po�i - cu adev�rat - s� spui cum sunt. Vreau s� spun c�
nu �tii - cu adev�rat - ce sim�i sau dac� te �ngrijorezi la pierderea urmei unei
persoane. A�a s-a �nt�mplat cu mine, mi-am ridicat privirea �i tu st�teai la masa
al�turat� din restaurant �i m-am g�ndit c� ai fi - sper c� nu te vei sup�ra iar -
c� ai fi o persoan� bun� de urm�rit �n mod special.
El continua s� priveasc� fix la ea cu acei ciuda�i ochi alba�tri reci, de�i ea
sim�i �ntr-un fel oarecare c� tensiunea �i p�r�sise.
��De ce eram eu o persoan� bun� pentru urm�rit �n mod special?
��Ei, erai at�t de decorativ, explic� Mrs. Oliver. Hainele sunt, �ntr-adev�r,
foarte atractive - aproape stil Regency, �tii?, �i m-am g�ndit, da!, a� putea avea
avantajul c� tu e�ti foarte u�or de distins fa�� de al�i oameni. A�a c�, vezi, c�nd
ai ie�it din restaurant, am ie�it �i eu. �i iat�, nu e u�or deloc. Ea-�i ridic�
ochii spre el. Ai avea ceva �mpotriv� s�-mi spui dac� �tiai c� eu am fost acolo tot
timpul?
��Nicidecum, nu.
� �n�eleg, zise Mrs. Oliver, cu un aer g�nditor. Dar, desigur, eu nu sunt tot
at�t de distinctiv� pe c�t e�ti tu. Vreau s� spun c� tu n-ai fi �n stare s� m�
recuno�ti dintr-o mul�ime de alte femei mai �n v�rst�. Nu m� disting foarte mult,
nu?
��Scrie�i c�r�i care se public�? Am dat vreodat� de ele?
��Nu �tiu. Am scris p�n� acum patruzeci �i trei. M� numesc Oliver.
��Ariadne Oliver?
��Deci, �mi �tii numele, spuse Mrs. Oliver. Da, asta-i mai degrab� �nc�nt�tor,
desigur, de�i �ndr�znesc s�-�i spun c� nu-mi plac foarte mult c�r�ile mele.
Probabil c� le-ai g�sit de mod� veche, nu destul de violente.
��Nu m-a�i cunoscut personal dinainte? Doamna Oliver cl�tin� din cap.
��Nu, sunt sigur� c� nu, nu te-am cunoscut, vreau s� zic.
��Ce zice�i de fata cu care eram?
��Cine, cea cu care m�ncai - fasole g�tit� era, nu? - �n restaurant? Nu, nu
cred. Fire�te, i-am v�zut doar ceafa. Mi se pare... da, vreau s� zic c� fetele
astea arat� mai cur�nd toate la fel, nu crezi?
��Ea v� cuno�tea, spuse t�n�rul pe nea�teptate. Tonul s�u avu �ntr-o clip� o
duritate caustic�.
��Ea a men�ionat c� odat� v-a cunoscut, nu cu mult timp �n urm�. Cred c� acum
o s�pt�m�n�.
 ��Unde? A fost la o petrecere? S� presupun c� s-ar putea s-o fi �nt�lnit. Cum
o cheam�? Poate, �nt�mpl�tor, o cunosc...
Ea se g�ndea c� el putea s� aleag� �ntre a-i spune sau nu numele, dar acesta
avea s� hot�rasc�, a�a c� o privi �n fa�� foarte intens.
��Se nume�te Norma Restarick.
��Norma Restarick. A, da, desigur, asta era la o petrecere la �ar�. �ntr-un
loc - a�teapt� o clip� - Long Norton, nu? Nu-mi amintesc numele casei. Am fost
acolo cu ni�te prieteni. Oricum, nu cred c� a� fi recunoscut-o, de�i, dac� stau
bine s� m� g�ndesc, ea a spus ceva despre c�r�ile mele. Eu chiar i-am promis c�-i
dau una. Este foarte curios c� a trebuit s� m� hot�r�sc �i, de fapt, s� aleg pentru
urm�rire o persoan� care �edea la mas� cu cineva, pe care, nici mai mult, nici mai
pu�in, o cuno�team! Foarte ciudat! M� g�ndesc c� n-a� fi putut s� pun a�a ceva �n
cartea mea. Ar ar�ta, mai degrab�, prea de tot a coinciden��, nu e�ti de aceea�i
p�rere?
Mrs. Oliver se ridic� de pe locul unde �edea.
��Doamne sfinte, pe ce st�team? O lad� de gunoi! Sau o foarte dr�gu�� lad� de
gunoi. Pfui! Ce este locul �sta, unde am ajuns?
David continua s-o priveasc�. Deodat�, ea sim�i c� a gre�it cu totul referitor
la ce g�ndise mai �nainte. �Ridicola de mine�, �i zise, �n sinea ei, Mrs. Oliver,
�ridicola de mine. Credeam c� este periculos, c� ar putea s�-mi fac� ceva�. El �i
z�mbea extraordinar. κi cl�tin� u�or capul �i c�rlion�ii castanii i se mi�car� pe
umeri. Ce creaturi fantastice puteau fi tinerii de ast�zi!
��Cel pu�in, ce pot s� fac, spuse el, este s� v� ar�t, a�a cred, unde a�i fost
adus�, prin urm�rirea mea. S� mergem sus, pe aceste sc�ri: �i ar�t� o scar�
improvizat� afar�, care urca spre ceea ce p�rea s� fie o mansard�.
��Sus, pe aceste sc�ri? Mrs. Oliver nu avea prea mare siguran�� �n ele. Poate
c� el �ncerca s-o ademeneasc� acolo sus, cu farmecul s�u, ca s�-i dea una �n cap.
�N-are nici un rost, Ariadne�, �i zise Mrs. Oliver, �n sinea ei, �tu singur� ai
ajuns �n punctul �sta vulnerabil, iar acum trebuie s� continui ce ai �nceput �i s�
descoperi ce po�i descoperi�.
��Crezi c� vor rezista la greutatea mea? �ntreb� ea, ca s� mai trag� de timp.
Arat� complet �ubrede.
��Sunt aproape �n ordine. Voi urca eu primul, zise el, �i v� voi ar�ta calea.
Doamna Oliver urc� treptele sc�rii �n spatele lui. �i era, totu�i, o team�
groaznic�. Team�, nu at�t de P�un, c�t de ceea ce putea P�unul s�-i fac�. De, va
�ti cur�nd. Sus, el deschise o u�� �i intr� �ntr-o camer�. Era o �nc�pere goal�,
spa�ioas� �i p�rea s� fie studioul unui artist, unul improvizat. C�teva saltele
z�ceau pe podea, ici �i colo, c�teva p�nze erau �ngr�m�dite l�ng� perete, altele pe
�evalet. Plutea un miros p�trunz�tor de vopsea. �n atelier erau doi oameni, un
t�n�r b�rbos st�tea la un �evalet �i picta. El �ntoarse capul c�nd ei intrar�.
��Ei, David, zise el, ne aduci oaspe�i? �Acesta, se g�ndi Mrs. Oliver, era
poate cel mai murdar t�n�r pe care �l v�zuse vreodat�. P�rul negru, unsuros, �i
at�rna pe spate, pe g�t �i, �n fa��, peste ochi, ca un fel de chiorchine �n form�
de cerc. Fa�a, afar� de barb�, era neras�, iar hainele p�reau, prioritar, compuse
din piele neagr�, p�tat� de gr�sime, plus cizme �nalte.
Privirea doamnei Oliver alunec�, de la el, la o fat� care-i servea drept
model. Ea st�tea pe un scaun de lemn aruncat pe la mijlocul unui podium, cu capul
pe spate �i p�ru-i negru at�rn�ndu-i �n jos. Mrs. Oliver o recunoscu �ndat�. Era
cea de-a doua fat� din cele trei de la Borodene Mansions. Mrs. Oliver nu-�i putu
aminti numele s�u de familie, dar �i-l aminti pe cel de botez. Era fata cu
�nf�i�are lipsit� de expresie, dar foarte aranjat�, care se numea Frances.
��Face�i cuno�tin�� cu Peter, zise David, indic�ndu-i pe artistul care ar�ta,
�ntr-un fel, revoltat. Unul din geniile noastre �n devenire. �i Frances, care
pozeaz� drept o fat� disperat�, cer�ind dreptul la avort.
��Gura, maimu�oiule, �i replic� Peter.
��Cred c� te cunosc, nu? spuse Mrs. Oliver, cu veselie, f�r� vreun aer de
siguran�� con�tient�. Sunt sigur� c� te-am �nt�lnit undeva! Undeva �i destul de
cur�nd.
��Dumneavoastr� sunte�i Mrs. Oliver, nu? �ntreb� Frances.
 ��Asta-i ceea ce spunea d�nsa c� este, zise David, �ntr-adev�r, a�a-i.
��Ei, �i unde te-am cunoscut? continu� Mrs. Oliver. La o petrecere, nu? Nu.
Las�-m� s� m� g�ndesc. �tiu. La Borodene Mansions.
Frances st�tea acum �n capul oaselor, pe scaun, �i vorbea pe un ton plictisit,
dar elegant. Peter scoase un geam�t puternic, dar jalnic.
��Oh, mi-ai stricat poza! Ai de g�nd s� te r�suce�ti mereu? Nu po�i s� stai
lini�tit�?
��Nu, nu mai pot! Era o poz� mizerabil�. Am o durere groaznic� de um�r.
��Tocmai f�ceam experien�� �n urm�rirea oamenilor, spuse Mrs. Oliver. Este
mult mai greu dec�t credeam. Acesta-i un studio artistic? ad�ug� ea, privind �n
jur, cu senin�tate.
��lat� ce �nseamn�, �n zilele noastre, un fel de mansard�! - �i e�ti norocos
dac� nu cazi prin tavan, spuse Peter, cu am�r�ciune �n glas.
� �i d� tot ce ai nevoie, interveni David. �i d� lumin� spre nord, �i mult
spa�iu, �i o pern� pe care s� dormi, �i a patra parte dintr-o fr�ntur� de la parter
- ceea ce numesc ei facilit�i la buc�t�rie. �i �i mai d� una sau dou� sticle de
b�utur�, ad�ug� el. �ntorc�ndu-se spre Mrs. Oliver, cu un ton total diferit, unul
de o polite�e des�v�r�it�, o �ntreb�:
���i, ne permite�i s� v� oferim un pahar?
��Eu nu beau, r�spunse Mrs. Oliver.
��Doamna nu bea, zise David. Cine ar fi crezut asta?
��Asta-i, mai degrab�, nepolite�e, dar ai perfect� dreptate, remarc� Mrs.
Oliver. Cei mai mul�i oameni vin la mine �i spun: �Eu, mereu am crezut c� bei ca o
sugativ�.
Ea deschise po�eta; imediat �i c�zur� trei me�e de p�r c�runt pe podea. David
le ridic� �i i le �nm�n�.
��O, mul�umesc! Mrs. Oliver le lu�. N-am avut timp azi diminea��. M� �ntreb,
dac� mi-am luat mai multe agrafe. Cercet� po�eta �i �ncepu s�-�i a�eze me�ele de
p�r pe cap.
��Sunte�i grozav�, hohoti de r�s Peter.
�C�t e de extraordinar�, se g�ndi Mrs. Oliver, �c� a trebuit s� am ideea asta
stupid� c� sunt �n pericol. Pericol - din partea acestor oameni? Nu conteaz� c� ei
arat� cum arat�, dar sunt cu adev�rat foarte dr�gu�i �i prieteno�i. E perfect
adev�rat ce-mi spun oamenii mereu. Am prea mult� imagina�ie�.
Imediat, ea zise c� trebuie s� plece, �i David, cu purtarea curtenitoare, stil
Regency, o ajut� s� coboare sc�rile �ubrede �i-i ar�t� direc�ia, ca s� ajung� �n
King's Road, pe calea cea mai rapid�.
���i apoi, zise el, pute�i lua un autobuz sau un taxi, dac� vre�i.
��Un taxi, preciz� ea. M� dor picioarele, de mor! Cu c�t ajung mai cur�nd
�ntr-un taxi, cu at�t mai bine. �i mul�umesc, ad�ug� ea, ai fost at�t de dr�gu� �n
leg�tur� cu urm�rirea mea asupra ta, �n ceea ce trebuie s� par� o cale foarte
proprie. De�i, la urma urmei, nu pot s� presupun c� detectivii particulari sau
ochii confiden�iali sau indiferent cum �i numesc ei, ar privi lucrurile la fel ca
mine.
��Poate nu, spuse David, cu gravitate. La st�nga, aici, apoi la dreapta, �i
apoi, din nou, la st�nga, p�n� c�nd vede�i r�ul �i merge�i drept spre el, apoi
imediat la dreapta �i drept �nainte.
Destul de curios, �n timp ce traversase curtea ne�ngrijit�, acela�i sim��m�nt
de nelini�te �i �ncordare o cuprinse. �Nu trebuie s� dau fr�u liber imagina�iei
mele�. Privi �napoi la sc�ri �i la fereastra studioului. David ca o statuie, �nc�
st�tea, privind dup� ea. �Trei tineri oameni perfect dr�gu�i� �i zise Mrs. Oliver.
�Perfect dr�gu�i �i foarte, foarte amabili. La st�nga, aici, �i apoi, la dreapta...
Numai din cauz� c� arat� cu totul deosebit, s� mergi �i s� ai idei t�mpite c� ar fi
periculo�i. �i acum, la dreapta, din nou? sau la st�nga? La st�nga, cred. O.
Doamne, Dumnezeule, picioarele mele! �i, are de g�nd s� �i plou�. Mersul pe jos
p�rea f�r� sf�r�it �i King's Road at�t de departe. Putea, cu greu, s� aud� acum
traficul de pe �osea. �i unde era r�ul? �ncepu s� b�nuiasc�, c� a urmat gre�it
indica�iile.
�O, da�, se g�ndi Mrs. Oliver, �sunt obligat� s� ajung undeva �n cur�nd - la
r�u sau la Putney sau la Wandsworth sau altundeva! Ea �l rug� pe un om, pe care �l
�nt�lni pe drum, s�-i arate calea spre King's Road, dar acesta �i spuse c� este
str�in �i nu vorbe�te engleze�te.
Mrs. Oliver d�du col�ul altei str�zi epuizat� �i acolo, �n fa�a ei, era luciul
apei.
Se gr�bi �n jos pe o pasarel� �ngust�, auzi pa�i �n spatele ei, se �ntoarse pe
jum�tate, c�nd fu lovit� din spate �i lumea explod� �n sc�ntei.

CAPITOLUL X
O voce spuse: �Bea asta�!
Norma tremura de fric�. Ochii ei aveau o privire uluit�. Se retrase un pic �n
spate, pe scaun. Porunca se repet�: �Bea asta�! De data asta, se supuse, b�u, apoi
se opri pu�in.
��E... E foarte tare, rosti cu r�suflarea t�iat�.
���i va face bine. O s� te sim�i mai bine peste o clip�. Numai, stai lini�tit�
�i a�teapt�.
Grea�a �i ame�eala, care o tulburau, trecur�. Obrajii �ncepuser� s� i se
coloreze, iar tremurul s� scad�. Pentru prima oar�, ea se uit� �n jur, observ�nd ce
o �nconjoar�. Fusese obsedat� de un sim��m�nt de team� �i groaz�, dar acum
lucrurile p�reau s� revin� la normal. Era o camer� de m�rime mijlocie, mobilat�
�ntr-un stil care i se p�rea vag familiar. O mas�, o canapea, un fotoliu �i un
scaun obi�nuit, un stetoscop pe o m�su�� �i un aparat care, credea ea, era pentru
ochi. Apoi aten�ia ei se ab�tu de la general, la particular. Spre omul care-i
spusese s� bea...
V�zu un om de vreo treizeci de ani �i ceva, cu p�r ro�u �i o fa�� mai degrab�
antipatic�, dar atractiv�, genul de fa�� col�uroas�, �ns� interesant�. El d�du din
cap spre ea �ntr-un mod lini�titor.
� �ncepi s�-�i revii?
��A�a... a�a cred! Eu... �ti�i... ce s-a �nt�mplat?
��Nu-�i aminte�ti?
��Traficul. Eu... venea spre mine... venea. �l privi. M-a c�lcat.
��O, nu, nu te-a c�lcat. El �i cl�tin� capul. Eu am v�zut asta.
��Dumneavoastr�?
��Da, erai acolo �n mijlocul �oselei, o ma�in� se n�pustea spre tine, iar eu
de-abia am reu�it s� te smulg din calea ei. La ce te g�ndeai de alergai �n mijlocul
unui trafic ca �sta?
��Nu pot s�-mi amintesc. Eu... da, presupun c� trebuie s� m� fi g�ndit la cu
totul altceva.
��Un Jaguar venea cu o vitez� destul de mare, �i mai venea un autobuz, care se
apropia ca bolidul pe cel�lalt sens de circula�ie al �oselei. Ma�ina nu �ncerca s�
te doboare sau a�a ceva, nu?
��Eu... nu, nu, sunt sigur� c� nu �ncerca. Vreau s� zic, eu...
��Ei, m� �ntrebam. S-ar fi putut �nt�mpla ceva, nu?
��Ce vre�i s� spune�i?
��S-ar fi putut s� fie cu bun� �tiin��, �tii?!
��Ce vre�i s� spune�i cu �bun� �tiin��?
��De fapt, tocmai m� �ntrebam dac� nu �ncercai s� te sinucizi? El ad�ug�
nep�s�tor: Nu-i a�a?
��Eu... nu... ei bine... nu, desigur c� nu.
��Ei dr�cie, e un mod prostesc s� faci a�a, dac� �ncerci. Tonul s�u se schimb�
u�or. Hai, trebuie s�-�i aminte�ti ceva din ce s-a �nt�mplat.
Ea �ncepu s� tremure din nou.
��Credeam... credeam c� totul s-a terminat. Am crezut...
��Deci, ai �ncercat s� te sinucizi, nu? Ce s-a �nt�mplat? Mie po�i s�-mi spui.
Prietenul, cumva? Asta poate s� te fac� s� te sim�i destul de r�u. �n plus; este �i
g�ndul plin de speran�� c� dac� te sinucizi, �l faci s� regrete, dar s� nu crezi
niciodat� a�a ceva. Oamenilor nu le place s� simt� regretul sau s� simt� orice
altceva, dac� au gre�it. Tot ce va spune prietenul, probabil, este: �Totdeauna am
crezut c� nu este �n toate min�ile. Asta-i, �ntr-adev�r, tot ce-a putut s� fac�".
Numai s�-�i aminte�ti c� data viitoare va trebui s� dai �n judecat� Jaguarii. Chiar
dac� Jaguarii au sentimente care pot fi luate �n considerare. Care a fost necazul?
Te-a p�r�sit prietenul?
��Nu, spuse Norma. O, nu. A fost chiar invers. Ea ad�ug� brusc: El a vrut s�
ne c�s�torim.
��Asta nu-i un motiv s� te arunci �n fa�a unui Jaguar.
��Da, nu e. Am f�cut-o din cauza... Ea se opri.
��Ar fi mai bine s�-mi poveste�ti, nu crezi?
��Cum am ajuns aici? �ntreb� Norma.
��Te-am adus aici cu un taxi. Se pare c� nu e�ti r�nit� - c�teva zg�rieturi,
sper. Pur �i simplu ar�tai zguduit� de moarte �i �ntr-o stare de �oc. �i-am cerut
adresa, dar m� priveai ca �i cum nu �tiai despre ce vorbesc. �ncepuse s� se str�ng�
lumea. A�a c� am oprit un taxi �i te-am adus p�n� aici.
��Aici e un cabinet medical?
��O camer� de consulta�ii a unui medic, iar eu sunt doctor. M� numesc
Stillingfleet.
��Nu vreau s� m� consulte nici un doctor! Nu vreau s� discut cu nici un
doctor! Nu...
��Fii calm�, fii calm�. Vorbe�ti cu un doctor de zece minute. Totu�i, ce s-a
�nt�mplat cu doctorii?
��Mi-e team�. Mi-e team� c� un doctor va spune...
��Ei, drag� fat�, nu te consult profesional. Consider�-m� ca pe un simplu
str�in care a fost destul de b�g�re� s� te salveze de la moarte sau, ce este cu
mult mai probabil, de la ruperea unui bra� sau fracturarea unui picior sau r�nirea
la cap sau altceva extrem de nepl�cut, care putea s� �i se �nt�mple �i s� te lase
infirm� pe toat� via�a. Exist� alte dezavantaje. Oficial, dac� ai �ncercat �n mod
deliberat s� te sinucizi, ai putea fi dat� �n judecat�. Totu�i, po�i sc�pa dac� e
un pact de sinucidere. Poftim, nu po�i zice c� n-am fost sincer. Ai putea s� te
sim�i �i tu obligat� s� fii deschis� cu mine �i s�-mi poveste�ti de ce Dumnezeu �i-
e team� de doctori?
��Nimic. Nu mi-au f�cut nimic. Dar mi-e fric�, c� ar putea...
��Ar putea, ce?
��S� m� �nchid�!
Dr. Stillingfleet �i ridic� spr�ncenele ro�iatice �i o privi.
��Bine, bine, se vede c� ai ni�te idei foarte curioase despre doctori. De ce
s� vreau s� te �nchid? Nu dore�ti o cea�c� de ceai? ad�ug� el, sau preferi un drog,
ori un calmant? Asta-i genul de lucruri cu care oamenii de v�rsta ta se ocup�.
S�turat�, un pic, de soart�, nu?
Ea cl�tin� din cap:
��Nu... Nu-i adev�rat.
��Nu te cred. Totu�i, de ce panica �i disperarea? Tu nu e�ti bolnav� de nervi
cu adev�rat, nu? N-ar trebui s� spun a�a. Doctorii nu sunt deloc ner�bd�tori s�
aib� oamenii �nchi�i. Casele de nebuni sunt deja prea pline. E greu s� mai faci loc
�nc� unui om. De fapt, �n ultima vreme, ei le-au permis foarte multor oameni s�
plece - �n disperare i-au dat afar�, s-ar putea spune - cine n-are �ncotro,
trebuie s� fie p�strat. Toate sunt at�t de aglomerate �n �ara asta! Da, continu�
el, ce gusturi ai? Ceva din dulapul meu de medicamente sau o cea�c� de ceai
englezesc tare, de mod� veche?
��A� vrea pu�in ceai, r�spunse Norma.
��Indian sau chinezesc? Asta, da lucru de �ntrebat, nu? Nu-�i face griji, nu
sunt sigur c� mai am ceai chinezesc.
� �mi place mai mult cel indian.
��Bine.
El se �ndrept� spre u��, o deschise �i strig�:
��Annie, pune de ceai pentru doi. Se �ntoarse, se a�ez� �i zise:
��Acum, te-ai l�murit, t�n�r� doamn�. Apropo, cum te cheam�?
��Norma Rest... Se �ntrerupse.
��Da?
��Norma West.
 ��Bine, Miss West, s� ne l�murim. Eu nu te tratez, nu te consult. Tu e�ti
victima unui accident de strad� - �sta-i felul �n care vom pune problema �i �sta-i
felul �n care b�nuiesc c� �n�elegi s� apar�, fel care va fi destul de greu pentru
tipul din Jaguar.
� �nt�i m-am g�ndit s� m� arunc de pe un pod.
��Da? N-ai fi g�sit un loc a�a de u�or. Oamenii care construiesc acum poduri
sunt mai grijulii. Vreau s� spun c� ar fi trebuit s� te ca�eri pe un parapet �i
asta nu-i tocmai u�or. Cineva te oprea. Ei, s� continui cu dizerta�ia mea, te-am
adus acas�, pentru c� erai �ntr-o stare de �oc, ca s�-mi spui adresa ta. Apropo,
care este?
��N-am o adres� precis�. Eu... eu locuiesc nici-unde!
��Interesant, remarc� Dr. Stillingfleet. Ceea ce poli�ia nume�te �f�r�
domiciliu stabil�! Ce-ai s� faci, ai s� stai afar� pe dig toat� noaptea?
Ea-l privi cu surprindere.
��A� putea s� raportez accidentul la poli�ie, dar nu am nici o obliga�ie s�
fac a�a. A� preferat s� v�d c�, �ntr-o stare de medita�ie timid�, traversai strada
f�r� s� te asiguri mai �nt�i dinspre st�nga.
��Dumneavoastr� nu sunte�i deloc genul de doctor, cum am eu ideea, spuse
Norma.
��Adev�rat? Da, treptat, profesia mea �n aceast� �ar� a �nceput s� m�
dezam�geasc�. De fapt, o s� renun� la practicarea ei aici �i o s� plec �n Australia
peste vreo dou� s�pt�m�ni. A�a c� e�ti �n siguran�� din partea mea, iar tu po�i s�-
mi spui, dac� ai pl�cerea, cum vezi pe pere�i elefan�ii roz merg�nd sau cum
g�nde�ti despre copacii care-�i at�rn� crengile s� te �nf�oare �i s� te sugrume,
cum g�nde�ti c� �tii exact c�nd diavolul prive�te din ochii oamenilor sau orice
alt� fantezie vesel� �i eu nu voi face nimic! Ar�i destul de s�n�toas�, dac� pot s�
spun a�a.
��Eu nu cred c� sunt.
��Ei, ai putea avea dreptate, zise Dr. Stillingfleet, elegant. S� auzim care
sunt motivele tale.
��Eu fac lucruri despre care nu-mi amintesc. Povestesc oamenilor lucruri pe
care le-am f�cut, dar nu-mi amintesc c� le- am povestit...
��Asta sun� ca �i c�nd ai avea o memorie proast�.
��Nu �n�elege�i. Toate sunt... lucruri groaznice.
��Manie religioas�. Asta ar fi foarte interesant.
��Nu e religioas�. Este doar... doar ur�.
Un cioc�nit u�or. �n u�� �i o femeie �n v�rst� intr� cu o tav� de ceai. O puse
pe mas� �i se retrase.
��Zah�r? �ntreb� Dr. Sillingfleet.
��Da, v� rog.
��Fat� cuminte. Zah�rul este foarte bun pentru tine, dac� ai avut un �oc. El
turn� dou� ce�ti de ceai, una o puse �n fa�a ei �i al�turi zaharni�a. Despre ce
discutam? A, da, despre ur�.
��E posibil, nu, s� ur�ti pe cineva at�t de mult, �nc�t s� vrei cu adev�rat
s�-l ucizi?
��O, da, r�spunse Stillingfleet, �nc� voios. Perfect posibil. De fapt, e cel
mai firesc. Dar, chiar dac� - vrei �ntr-adev�r - s� faci lucrul �sta, nu po�i
�ntotdeauna s�-�i atingi �inta, s� �tii. Fiin�a uman� este echipat� cu un sistem
natural de �nfr�nare �i acesta �i aplic� fr�nele exact la momentul potrivit.
��Dumneavoastr� face�i s� sune asta at�t de simplu, zise Norma. �n vocea ei
era o nuan�� distinct� de sup�rare.
��O, e foarte firesc. Copiii simt la fel, aproape, �n fiecare zi. κi pierd
calmul, spun, mamelor �i ta�ilor lor: �Sunte�i r�i, v� ur�sc, doresc s� fi�i
mor�i�. Mamele, fiind de cele mai multe ori oameni cu scaun la cap, nu dau aten�ie.
C�nd a�i crescut, voi �nc� �i ur�i, dar nu v� face�i griji prea mari ca s� vre�i
s�-i omor�i p�n� atunci. Sau dac� vre�i totu�i - ei bine, atunci ajunge�i la
�nchisoare. Asta-i, dac� cu adev�rat ajugi s� faci o treab� a�a de grea �i de
murdar�. Apropo, tu n-ai pus toate astea la cale, nu? �ntreb� el, ca din
�nt�mplare.
 ��Sigur c� nu! Norma s�ri �n sus ca ars�. Ochii ei aruncau fulgere de m�nie.
Crede�i dumneavoastr� c� a� fi spus asemenea lucruri groaznice dac� n-ar fi fost
adev�rate?
��Ei, iar, zise Dr. Stillingfleet, oamenii fac. Ei spun tot felul de lucruri
�ngrozitoare despre ei �n�i�i �i se distreaz�, spun�ndu-le. El �i lu� cea�ca goal�.
Deci, continu� el, ai face mai bine s�-mi poveste�ti totul despre toate lucrurile.
Pe cine, ur�ti, de ce-i ur�ti, ce-ai dori s� le faci.
��Dragostea se poate transforma �n ur�.
��Sun� ca o balad� melodramatic�. Dar, �ine minte c� �i ura se poate
transforma �n dragoste. Merge �n ambele sensuri. �i tu spui c� nu-i un prieten. El
a fost iubitul t�u �i nu �i-a f�cut nici un r�u. Nimic din chestiile astea, ce
zici?
��Nu, nu, nimic din astea. E vorba... e vorba de mama mea vitreg�.
��Motivul mamei vitrege crude! Dar, asta-i o prostie. La v�rsta ta te po�i
desp�r�i de mama vitreg�. Ce �i-a f�cut ea �n plus, afar� de faptul c� s-a
c�s�torit cu tat�l t�u? �l ur�ti �i pe el sau �i e�ti credincioas� c� nu vrei s�-l
�mp�r�i cu nimeni?
��Nu-i a�a, deloc. Deloc. Odat� l-am iubit. L-am iubit foarte mult. El a
fost... el a fost... el era minunat.
��Ei, zise Dr. Stillingfleet, ascult�-m�. Vreau s�-�i propun ceva. Vezi u�a
aia?
Norma �ntoarse capul �i privi �ntr-un fel �ncurcat spre u��.
��O u�� ca toate u�ile, nu? Ne�ncuiat�. Se deschide �i se �nchide �n mod
simplu. Du-te �i convinge-te. Ai v�zut-o pe menajera mea intr�nd �i ie�ind prin ea,
nu? Nici o iluzie. Hai! Sus! F� ce-�i spun.
Norma se ridic� de pe scaun �i, mai degrab�, ezit�nd, se duse spre u�� �i o
deschise. St�tea �n prag, cu capul �ntors spre el, �ntreb�tor.
��Corect. Ce vezi? Un hol perfect obi�nuit, care necesit� s� fie zugr�vit, dar
care nu merit� s� fie f�cut c�nd eu tocmai plec �n Australia. Acum, du-te la u�a de
la intrare, deschide-o, de asemenea, nici o �mecherie �n leg�tur� cu ea. Du-te
afar�, a�eaz�-te pe trotuar �i asta �i va ar�ta c� e�ti perfect liber�, f�r� nici o
�ncercare de a te �nchide �n vreun fel. Apoi, c�nd e�ti satisf�cut� de tine, po�i
pleca din acest loc �n orice clip� �i place, �ntoarce-te, a�eaz�-te �n acel scaun
confortabil de colo �i poveste�te-mi totul despre tine. Dup� care, eu �i voi da
sfatul meu pre�ios. Nu e nevoie s�-l prime�ti, ad�ug� el, �nconjur�tor. Oamenii
primesc rar sfaturi, dar tu s-ar putea, tot at�t de bine, s�-l prime�ti. �n�elegi?
De acord?
Norma se scul� �ncet, p�r�si camera cl�tin�ndu-se, ie�ind �ntr-un - a�a cum �l
descrisese doctorul - hol perfect obi�nuit, deschise u�a de la intrare cu o simpl�
ap�sare pe clan��, cobor� patru trepte �i se opri pe trotuarul unei str�zi cu case
decente, dar, mai degrab�, neinteresante. St�tea o clip�, f�r� s� �tie c� era
urm�rit� printr-o perdea de dantel� de �nsu�i Dr. Stillingfleet. Z�bovi acolo vreo
dou� minute, apoi, cu o �inut� ceva mai hot�r�t�, se �ntoarse, urc� din nou
sc�rile, �nchise u�a de la intrare �i reveni �n camer�.
� �n ordine? o �ntreb� Dr. Stillingfleet. E�ti satisf�cut� c� n-am ascuns
nimic �n m�neci? Totul e clar �i cu c�r�ile pe fa��.
Fata �ncuviin�� din cap.
��Bine. Stai acolo jos. F�-te comod�. Fumezi?
��Eu...
��Numai �ig�ri cu marijuana - ceva de genul �sta? Nu-i nimic, nu-i nevoie s�-
mi spui.
��Desigur, nu iau nimic de felul �sta.
��N-am zis c� exist� vreun �desigur� �n privin�a asta, dar se poate ca
pacientul s� spun�. Acum poveste�te-mi totul despre tine �ns�i.
��Eu... eu nu �tiu. Nu e nimic de povestit cu adev�rat.. Nu dori�i ca eu s� o
�ntind ca un autobuz?
��O, te referi la amintirea �nchipuirilor tale �i la tot felul de fleacuri?
Nu, nimic deosebit. A� vrea doar s� aflu fondul. �tii. Tu te-ai n�scut, ai tr�it la
�ar� sau la ora�, ai fra�i �i surori, ori e�ti singurul copil la p�rin�i �i a�a mai
departe. C�nd a murit mama ta, ai fost tulburat� de moartea ei?
��Sigur c� da. Norma p�ru indignat�.
� �i place tare mult s� spui sigur, domni�oar� West. Apropo, West nu-i numele
t�u adev�rat, nu? O, nu-i nimic, nu doresc s� aflu vreun altul. Po�i s� te nume�ti
Vest sau Est sau Nord sau cum vrei. Totu�i, ce-a urmat dup� moartea mamei tale?
��Ea a fost bolnav� mult� vreme �nainte de a muri. Foarte mult�, �n sanatorii
particulare. Eu, eu am stat cu o m�tu��, mai degrab� cu o m�tu�� b�tr�n�, �n
comitatul Devon. De fapt, nu era m�tu�� cu adev�rat, era o veri�oar� de-a
mamei. �i-apoi, s-a �ntors tata acas�, exact acum �ase luni. A... a fost minunat.
Deodat�, ea se lumin� la fa��. Fusese luat� prin surprindere de privirea fugar�,
subtil�, pe care i-o aruncase t�n�rul, aparent din �nt�mplare. Cu greu mi l-am
reamintit, �tiu. El trebuie s� fi plecat c�nd aveam vreo cinci ani. �ntr-adev�r, n-
am crezut c�-l voi mai revedea vreodat�. Mama n-a vorbit prea des despre el. Cred
c�, la �nceput, ea a sperat c� el va renun�a la aceast� alt� femeie �i se va
�ntoarce acas�.
��Alt� femeie?
��Da. El a plecat cu una. Era o femeie stricat�, spunea mama. Mama vorbea
despre ea cu foarte mult� am�r�ciune, cum la fel vorbea �i despre tata, dar
obi�nuiam s� cred c� poate, poate tata nu este at�t de r�u cum �l consider� ea, c�
tot necazul se tr�gea de la aceast� femeie.
��S-au c�s�torit?
��Nu. Mama c� n-ar fi divor�at niciodat� de tata. Ea era o - exist� una
anglican�? - o biseric� foarte �nalt�, �ti�i. Mai degrab�, ca o romano-catolic�. Ea
nu credea �n divor�.
��Ei au continuat s� tr�iasc� �mpreun�? Cum se numea femeia aceea sau �sta-i
un secret?
��Nu-mi amintesc numele de familie. Norma cl�tin� din cap. Nu, nu cred c� au
tr�it mult timp �mpreun�, dar �ti�i, despre asta nu cunosc mai mult. Ei au plecat
�n Africa de Sud, �ns� cred c� s-au certat foarte cur�nd, deoarece, cum spunea mama
ea spera, c� tata s-ar putea s� se re�ntoarc�. Dar, el nu s-a �ntors. Nici m�car n-
a scris. Nici chiar mie. Dar, �mi trimitea lucruri de Cr�ciun. Cadouri,
totdeauna...
��Te iubea?
��Nu �tiu. Cum a� putea s� spun? Nimeni n-a vorbit vreodat� despre el. Numai
unchiul Simon - fratele tatei, �ti�i. El f�cea afaceri �n City �i era foarte
sup�rat c� tata s-a descotorosit de toate lucrurile. El spunea c� a�a a fost mereu,
c� n-a putut niciodat� s� se decid� cu privire la ceva, dar zicea c� el, totu�i, nu
este b�iat r�u, cu adev�rat. El spunea c� este doar slab. Eu nu l-am vizitat prea
des pe unchiul Simon. Mai erau, apoi prietenele mamei. Cele mai multe erau groaznic
de t�mpite. �ntreaga mea via�� a fost, �i ea, foarte t�mpit�.
O, p�rea a�a de minunat c� tata vine cu adev�rat acas�. Am �ncercat s� mi-l
amintesc mai bine. �ti�i, lucrurile pe care le-a spus, jocurile pe care le-a jucat
cu mine. El obi�nuia s� m� fac� s� r�d mult. Am �ncercat s� v�d dac� n-a� putea
g�si ceva fotografii sau poze la minut cu el. Se pare c� au fost aruncate toate.
Cred c� mama le-a rupt buc�i.
��Mama r�m�sese singura fiin�� r�zbun�toare?
��Eu cred c�, �n realitate, Louise era cea r�zbun�toare!
��Louise?
El observ�, din partea fetei, o u�oar� �ncordare.
��Nu-mi amintesc - v-am spus - nu-mi amintesc nici un nume.
��Nu face nimic. Vorbeai de femeiea cu care tat�l t�u fugise. A�a-i?
��Da. Mama zicea c� bea prea mult �i c� ia droguri �i c� va sf�r�i r�u.
��Dar, tu nu �tii dac� s-a �nt�mplat a�a?
��Nu �tiu nimic! Emo�ia ei cre�tea. A� dori s� nu m� mai �ntreba�i nimic! Nu
�tiu nimic despre ea! N-am mai auzit niciodat� de ea! Am uitat-o p�n� c�nd
dumneavoastr� a�i vorbit despre ea. V� spun c� nu �tiu nimic.
��Bine, bine, zise �mp�ciuitor Dr. Stillingfleet. Nu fi at�t de agitat�. Nu-i
nevoie s� te nec�je�ti pentru o istorie trecut�. S� ne g�ndim la viitor. Ce ai de
g�nd s� faci �n continuare?
 Norma suspin� profund.
��Nu �tiu. N-am nic�ieri unde s� m� duc. Nu pot - e mult mai bine - sunt
sigur� c�-i mai bine s�... s� termin cu toate, numai...
��Numai c� nu po�i face �ncercarea a doua oar�, este sau nu este a�a? Ar fi o
prostie dac� ai face, �i-o spun deschis, fata mea. Acum, e �n ordine, po�i s� te
duci oriunde, pe �ncredere; bani ai?
��Da, am un cont la banc�, iar tata pl�te�te �n el at�t de mult �n fiecare
trimestru, dar nu-s sigur�... M� g�ndesc c�, poate, chiar acum, s-ar putea s� m�
caute. Nu vreau s� m� g�seasc�.
��N-ai nevoie s� fii g�sit�. Voi aranja ca totul s� fie �n regul� pentru tine.
Locul se nume�te Kenway Court. Nu e tot at�t de frumos precum sun�. E un fel de
sanatoriu pentru convalescen��, unde oamenii se duc pentru cur� de odihn�. Nu sunt
doctori, nici paznici, iar tu nu vei fi �nchis� acolo, �i promit. Po�i s� te plimbi
ori de c�te ori �i place. Po�i servi micul dejun �n pat, po�i sta �n pat toat�
ziua, dac� vrei. �i doresc odihn� pl�cut� �i voi veni acolo �ntr-o zi s� discut�m
�i s� rezolv�m c�teva probleme �mpreun�. �i convine? E�ti dispus�?
Norma �l privi. St�tea, f�r� nici o expresie, privindu-l fix; �ncet, d�du din
cap, aprobator...

*
* *

Mai t�rziu, �n acea sear�, Dr. Stilligfleet f�cu o comand� telefonic�.

��O buni�oar� opera�iune de r�pire, zise el. E plecat� la Kenway Court. A
venit ca un mielu�el. Nu pot s�-�i spun mai mult, �nc�. Fata e drogat� zdrav�n. A�
spune c� ea consum� stupefiante �i narcotice, �i, probabil, LSD. Pentru c�tva timp
e incon�tient�. Ea spune c� nu, dar nu am �ncredere �n ce zice.
El ascult� o clip�.
��Nu m� �ntreba! Trebuia s� te duci cu grij� acolo. Ea poate s� se sperie a�a
de u�or... Da, e �nsp�im�ntat� de ceva sau se preface a fi �nsp�im�ntat� de ceva...
Nu �tiu �nc�. Nu pot spune. Ascult�, oamenii care consum� droguri sunt �mecheri. Nu
po�i crede ce spun totdeauna. Nu trebuie s� gr�bim lucrurile �i nu vreau s-o sperii
brusc. Complexul tat�lui de c�nd era copil. A� spune c� nu-mi fac griji pentru mama
ei, care pare o femeie aspr�, dup� c�te se �tie - tipul de martir convins c� are
dreptate. A� spune c� tat�l este un ins vesel, care n-a putut s� reziste asprimii
vie�ii de om �nsurat. Cuno�ti pe cineva cu numele Louise? Numele pare s-o
�ngrozeasc�... A� putea spune c� ea a fost prima pe care a ur�t-o fata. Ea l-a luat
pe tat�l s�u pe vremea c�nd copilul avea cinci ani. Copiii nu �n�eleg prea mult la
acea v�rst�, dar sunt foarte gr�bi�i s� aib� resentimente fa�� de persoana pe care
o simt r�spunz�toare de situa�ie. Ea nu l-a v�zut pe tat�l ei, aparent, p�n� acum
c�teva luni. A� zice c� a avut visuri sentimentale, c� era partenera tat�lui ei �i
lumina ochilor lui. A fost, dup� c�te se pare, decep�ionat�. Tat�l s-a �ntors cu o
so�ie, una nou�, t�n�r�, atractiv�. N-o chem� Louise, nu?... O, bine, doar am
�ntrebat. �i dau tabloul, �n linii mari, tabloul general, �sta e.
Vocea de la cel�lalt cap�t al firului spuse t�ios:
��Ce-i asta, ce-ai povestit? Repet�.
��Am spus c� �i dau �n linii mari tabloul. Urm� o pauz�.
��Apropo, aici e un am�nunt care ar putea s� te intereseze. Fata a f�cut o
tentativ�, mai corect, o �ncercare de ageamiu, de sinucidere. Asta nu te
surprinde?...
O, asta nu... Nu, n-a �nghi�it sticlu�e cu aspirin� sau s� se asfixieze cu
gazul de la sob�. S-a aruncat, �n trafic, �n calea unui Jaguar care gonea mai
repede dec�t ar fi trebuit... �i pot spune numai c� am tras-o la timp... Da, a fost
un gest inten�ionat... E a admis. Obi�nuita �i clasica fraz� - ea �a vrut s�
termine cu totul�.
El ascult� un �uvoi rapid de cuvinte, apoi r�spunse:
��Nu �tiu. �n aceast� situa�ie, nu pot fi sigur. Tabloul prezentat este clar.
O fat� nervoas�, nevrotic�, �ntr-o stare de surescitare dup� ce a consumat droguri
de prea multe feluri. Nu, nu-�i pot spune, sigur, de care anume. Sunt doze de
astfel de lucruri care produc efecte diferite. Poate fi confuzie mintal�, pierderea
memoriei, agresiune, z�p�ceal� sau, pur �i simplu, beat� moart�! Greutatea este s�
spun care sunt reac�iile reale ce se opun reac�iilor produse de droguri. Sunt dou�
alternative, �n�elegi? Ori, aceasta-i o fat� care se joac� cu ea �ns�i, zugr�vindu-
se ca nevrotic� �i surescitat� �i reclam�nd tendin�e de sinucidere. Asta ar putea
fi cu adev�rat. Ori ar putea fi un �ntreg pachet de minciuni. N-a� putea s�-i pun
�n trecutul ei construc�ia acestei istorii din cauza unui motiv neclar al ei
propriu - dorin�a de a da o fals� impresie despre ea �ns�i. Dac�-i a�a, o face
�ntr-un mod foarte inteligent. Din c�nd �n c�nd, ceva pare s� nu fie �n regul� �n
tabloul pe care-l prezint� ea. Este ea o mic� actri�� foarte de�teapt�, juc�ndu-�i
rolul? Sau este o veritabil� victim� sinuciga�� semi-cretin�? Sau ar putea fi...
Ce-ai spus? O, Jaguarul!... Da. circula mult prea repede. Crezi c� n-ar putea fi o
tentativ� de sinucidere? C� Jaguarul avea �n vedere s-o calce cu bun�-�tiin��?
Ei se g�ndi un minut sau dou�.
��Nu pot spune, zise �ncet. Ar putea fi a�a. Da, ar putea fi a�a, dar nu m-am
g�ndit la el �n acest fel. Greutatea-i c� orice e posibil, nu? Oricum, am de g�nd
s� scot mai mult de la ea, �n scurt timp. Am adus-o �n situa�ia �n care, pe
jum�tate, o s� aib� �ncredere �n mine, at�ta timp c�t nu �ntind coarda prea mult,
ca s-o fac b�nuitoare. �n cur�nd, va deveni mai �ncrez�toare �i-mi va spune mai
mult, �i dac� e un caz adev�rat, ea-mi va turna �ntreaga ei poveste - p�n� la urm�
i-o smulg eu. �n aceast� clip�, se teme de ceva... Dac�, desigur, m� duce de nas,
trebuie s� afl�m motivul: de ce?! Ea-i la Kenway Court �i cred c� va sta acolo. �i-
a� sugera s� pui pe cineva s� fie cu ochii pe ea pentru o zi sau dou�, iar dac�
�ncearc� s� plece, s-o urm�reasc� cineva pe care nu-l cunoa�te.

CAPITOLUL XI
Andrew Restarick scria un cec - �n timpul acesta se str�mb� pu�in. Birul s�u
era spa�ios �i mobilat elegant, �ntr-un stil tipic conven�ional, de mare grangur.
Mobilierul �i corpurile de iluminat fuseser� ale lui Simon Restarick, iar Andrew
Restarick le accept� f�r� interes �i f�cuse pu�ine schimb�ri, cu excep�ia mut�rii
c�torva tablouri �i rea�ez�rii lor l�ng� propriul lui portret, pe care-l adusese de
la �ar�, �i a unei acuarele cu Table Mountain.
Andrew Restarick era un om de v�rst� mijlocie, cu �nceput de �ngr�are, �nc�
ciudat de pu�in schimbat, fa�� de omul, cu cincisprezece ani mai t�n�r, din
tabloul, care at�rna deasupra lui. Era aceea�i b�rbie ie�it� �n afar�, acelea�i
buze str�nse cu fermitate �i acelea�i spr�ncene ridicate u�or ironic. Nu era un om
prea u�or remarcabil - mai degrab� un tip obi�nuit �i, �n acest moment, un om nu
prea fericit. Secretara sa intr� �n camer� - �nainta spre biroul lui, �n timp ce el
ridic� privirea.
��Se afl� aici Monsieur Hercule Poirot. Insist� c� are o �ntrevedere cu
dumneavoastr� - dar eu nu pot g�si �n agenda mea nici urm� de vreuna, fixat�...
��Monsieur Hercule Poirot? Numele �i p�rea vag familiar, dar nu putea s�-�i
aminteasc� �n ce context. Cl�tin� din cap. Nu pot s�-mi amintesc nimic despre el,
de�i mi se pare s� fi auzit de acest nume. Cum arat�?
��Un b�rbat foarte scund - str�in - francez, a� putea spune - cu o musta��
enorm�...
��Desigur! �mi amintesc c� Mary mi le-a descris. A venit s�-l vad� pe b�tr�nul
Roddy. Dar ce-i cu �ntrevederea cu mine?
��Sus�ine c� i-a�i scris o scrisoare.
��Nu-mi amintesc - chiar dac� i-am scris. Poate Mary... O, bine, n-are
importan�� - adu-l. Cred c�-i mai bine s� v�d despre ce e vorba.
O clip� mai t�rziu, Claudia Reece-Holland se �ntoarse, introduc�nd cu ea un om
de statur� mic�, cu un cap �n form� de ou, o musta�� groas�, pantofi din piele cu
bombeul ascu�it �i un aer general de satisfac�ie, care se potrivea foarte bine cu
descrierea pe care o avea de al nevast�-sa.
��Monsieur Hercule Poirot, �l prezent� Claudia Reece- Holland.
Ea p�r�si camera din nou, �n timp ce Hercule Poirot �nainta spre birou.
Restarick se ridic�.
��Monsieur Restarick? Eu sunt Hercule Poirot, la dispozi�ia dumneavoastr�.
 ��O, da. So�ia mea a pomenit c� a�i trecut pe la noi sau, mai degrab�, a�i
trecut s�-l vede�i pe unchiul meu. Cu ce v� pot fi de folos?
��M-am prezentat eu �nsumi ca r�spuns la scrisoarea dumneavoastr�.
��Ce scrisoare? Eu nu v-am scris, Monsieur Poirot.
Poirot se uit� fix la el. Apoi, scoase din buzunar o scrisoare, o desp�turi,
arunc� o privire asupra ei, apoi i-o �nm�n� peste birou, cu o plec�ciune.
��Vede�i singur, monsieur.
Restarick o privi. Era dactilografiat� pe h�rtie cu propriul s�u antet.
Semn�tura sa era scris� la sf�r�itul textului, cu cerneal�.

Stimate Monsieur Poirot,

A� fi foarte bucuros dac� a�i putea trece pe la mine, la adresa de mai sus,
c�nd v� convine, cel mai cur�nd posibil. �n�eleg, din ce-mi spune so�ia mea �i, de
asemenea, din ce am aflat f�c�nd diverse investiga�ii �n Londra, c� sunte�i un om
�n care po�i avea �ncredere, c�nd consim�i�i c� accepta�i o misiune care reclam�
discre�ie.
Al dumneavoastr� sincer,
Andrew Restarick

El spuse t�ios:
��C�nd a�i primit asta?
��Azi diminea��. N-aveam nici o chestiune de moment s-o rezolv, a�a c� am
venit aici.
��Asta-i un lucru extraordinar, Monsieur Poirot. Scrisoarea asta n-a fost
scris� de mine.
��N-a�i scris-o dumneavoastr�?
��Nu. Semn�tura mea este total diferit� - privi�i. El izbi cu m�na, �n timp ce
c�ut� mostre ale scrisului s�u de m�n�, �i f�r� s�-�i dea seama �ntoarse carnetul
de cecuri pe care tocmai �i pusese semn�tura, a�a c� Poirot putu s-o vad�. Vede�i?
Semn�tura de pe scrisoare nu seam�n� deloc cu a mea.
��Dar, asta-i extraordinar! p�ru surprins Poirot. Absolut extraordinar. Cine
ar fi putut scrie aceast� scrisoare?
��Asta-i exact ceea ce m� �ntreb eu �nsumi.
��N-ar putea s� fie - scuza-�i-m� - so�ia dum-neavoastr�?
��Nu, nu, Mary n-ar face niciodat� un lucru ca acesta. �i, oricum, de ce ar
semna ea cu numele meu? O, nu, mi-ar fi spus dac� ar fi f�cut un astfel de lucru,
m-ar fi preg�tit pentru vizita dumneavoastr�.
��Atunci, n-ave�i nici o idee cine ar fi putut trimite aceast� scrisoare?
��Nu, fire�te.
��N-ave�i nici o cuno�tin��, Mr. Restarick, �n leg�tur� cu o chestiune pentru
care a�i fi vrut s� m� angaja�i, a�a cum, aparent, reiese din scrisoarea aceasta?
��Cum a� avea vreo idee?
��Scuza�i-m�, zise Poirot, �nc� n-a�i citit complet aceast� scrisoare. Ve�i
observa c� la sf�r�itul primei pagini, dup� semn�tur�, este un mic post-scriptum.
Restarick �ntoarse foaia scrisorii. Sus, pe pagina urm�toare scrisul
dactilografiat continua:
Chestiunea asupra c�reia a� dori s� v� consult prive�te pe fiica mea Norma.
Chipul lui Restarick se schimb�. Fa�a i se �ntunec�.
��Deci asta-i! Dar, cine ar putea �ti - cine ar putea fi amestecat �n aceast�
chestiune? Cine �tie despre ea?
��Ar putea fi un mod de for�are a dumneavoastr� s� m� consulta�i? Un prieten
bine inten�ionat? �ntr-adev�r, nu ave�i idee cine ar putea fi autorul?
��N-am nici o idee de nici un fel.
���i nu ave�i necazuri cu o fiic� a dumneavoastr� - o fiic� pe care o cheam�
Norma?
Restarick spuse �ncet:
��Am o fiic� pe care o cheam� Norma. Singura mea fiic�. Vocea i se schimb�
u�or, �n timp ce pronun�a ultimele cuvinte.
��Are necazuri, greut�i de vreun fel?
 ��Nu �tiu de astfel de necazuri. Dar.... el ezit� pu�in, �nainte de-a rosti
aceste cuvinte.
Poirot se aplec� �n fa��.
��Nu cred c� este chiar corect, Mr. Restarick. Cred c� exist� unele necazuri
sau greut�i care o privesc pe fiica dumneavoastr�.
��De ce a�i crede asta? V-a vorbit cineva despre acest subiect?
��Am fost pe deplin l�murit de intona�ia dumneavoastr�, monsieur. Mul�i
oameni, ad�ug� Hercule Poirot, au necazuri cu fiicele lor �n ziua de azi. Au ele un
talent, tinerele doamne, pentru a intra �n diferite feluri de necazuri �i
greut�i... E posibil ca �i aici s� fie acela�i lucru.
Restarick t�cu c�teva clipe, b�t�nd darabana cu degetele pe birou.
��Da, sunt �ngrijorat pentru Norma, spuse el �n cele din urm�. Este o fat�
dificil�. Nevrotic�, �nclinat� s� fie isteric�. Eu, din nefericire, n-o cunosc prea
bine.
��Necazuri, f�r� �ndoial�, legate de un t�n�r?
� �ntr-un fel, da, dar asta nu-i tot ce m� �ngrijoreaz�. M� g�ndesc... El �l
privi, apreciindu-l din ochi, pe Poirot. Asta o iau ca prob� c� sunte�i un om al
discre�iei?
��A� fi foarte slab �n meseria mea dac� n-a� fi discret.
��Perfect, fiindc� ve�i avea un caz, �ti�i, de a-mi c�uta fiica.
��Vai?!
��La sf�r�itul s�pt�m�nii trecute a venit acas�, ca de obicei, la casa noastr�
de la �ar�. Duminic� seara, aparent, a plecat �napoi la apartamentul pe care-l
ocup�, �n comun cu alte dou� fete, dar acum aflu c� n-a ajuns acolo. Trebuie s� fi
plecat undeva, �n alt� parte.
��De fapt, a disp�rut?
��Sun� mai mult a declara�ie melodramatic�, dar echivaleaz� cu a�a ceva. Sper
s� fie o explica�ie perfect natural�, dar..., presupun c� oricare tat� ar fi
�ngrijorat. Ea n-a telefonat, �ti�i, �i nici n-a dat vreo explica�ie fetelor cu
care �mparte apartamentul.
���i ele sunt �ngrijorate?
��Nu, n-a� putea s� spun a�a. M� g�ndesc, da, m� g�ndesc c� ele iau astfel de
lucruri u�or. Fetele sunt foarte independente. Mai mult dec�t atunci c�nd eu am
p�r�sit Anglia, acum cincisprezece ani.
��Ce-i cu t�n�rul despre care spune�i c� n-a�i fost de acord? Oare s� fi
plecat cu el?
��Sincer, sper s� nu fi f�cut a�a ceva. E posibil, dar eu... so�ia mea nu
consider� c� a f�cut a�a ceva. L-a�i v�zut, cred, �n ziua �n care a�i venit la noi
acas�, s�-i face�i o vizit� unchiului meu...
��A, da, cred c�-l �tiu pe t�n�rul de care vorbi�i. Un t�n�r foarte elegant,
dar nu, dac�-mi e permis s� spun astfel, un om c�ruia un tat� nu i-ar da
consim��m�ntul s� fie prietenul fiicei sale. Am observat c� nici so�ia
dumneavoastr� nu este �nc�ntat�.
��So�ia mea este aproape sigur� c� el a venit la noi acas�, �n acea zi pe
ascuns, sper�nd c� scap� f�r� s� fie observat.
��Poate �tie c� nu e binevenit acolo?
���tie, da, r�spunse Restarick �nver�unat.
��Nu crede�i, atunci, c� e foarte verosimil ca fiica dumneavoastr� s� fie cu
el?
��Nu �tiu ce s� cred. La �nceput... nu.
��A�i fost la poli�ie?
��Nu.
� �n cazul celor disp�ru�i este mult mai bine s� se mearg� la poli�ie. Ei sunt
�i discre�i �i au �i multe mijloace la dispozi�ie pe care persoane ca mine nu le
au.
��Nu vreau s� merg la poli�ie. Este fiica mea, omule, �n�elegi? Fiica mea.
Dac� ea a ales s�... s� plece pentru scurt timp f�r� s� ne spun�, ei bine, asta-i
treaba ei. Nu exist� nici un motiv s� cred c�-i �n pericol sau orice altceva de
genul �sta. Eu... eu vreau s� �tiu, numai pentru propria mea satisfac�ie, unde-i
Norma.
��E posibil, Mr. Restarick - sper ca eu s� nu b�nuiesc �n mod ne�ntemeiat, c�
�sta-i singurul lucru care v� �ngrijoreaz� cu privire la fiica dumneavoastr�?
��De ce a�i crede c� exist� �i altceva?
��Din cauza faptului simplu c� o fat� care lipse�te de c�teva zile, f�r� s�
spun� p�rin�ilor ei sau prietenelor cu care locuie�te, unde pleac�, nu este, �n
zilele noastre, neobi�nuit din cale-afar�. Tocmai asta-i, dispari�ia pus� �n
leg�tur� cu altceva, cred, care v-a produs aceast� alarm�...
��Mda, poate ave�i dreptate. Este... El se uit�, �ov�itor, la Poirot. E foarte
greu s� discu�i despre aceste lucruri cu str�inii.
��Dimpotriv�, �l contrazise Poirot. Este infinit mai u�or s� discu�i cu
str�inii astfel de lucruri, dec�t ar fi s� le discu�i cu prieteni sau cuno�tin�e.
Categoric, trebuie s� fi�i de acord cu asta, nu?
��Poate! Poate! �n�eleg ce vre�i s� spune�i. Da, am s� admit c� sunt
nelini�tit �n leg�tur� cu fiica mea. Vede�i, ea... ea nu-i chiar ca alte fete, �i e
ceva care, deja, m-a �ngrijorat, sigur.... ne-a �ngrijorat pe am�ndoi.
Poirot zise:
��Fiica dumneavoastr� este, poate, la acea v�rst� dificil� a tinere�ii, a
adolescen�ei emotive, c�nd, foarte deschis, este capabil� de ac�iuni spectaculoase,
pentru care cu greu �in s�-�i asume r�spunderea. Nu-mi lua�i asta �n nume de r�u,
dac� m� aventurez s� fac o presupunere. Se poate ca fiicei dumneavoastr� s� nu-i
plac� faptul c� are o mam� vitreg�?!
��Din nefericire, �sta-i adev�rul! �i totu�i, n-are nici un motiv s� nu-i
plac�, Monsieur Poirot. Nu seam�n� cu prima mea so�ie, de care m-am desp�r�it
c�ndva. Desp�r�irea a avut loc cu mul�i ani �n urm�. El f�cu o pauz�, apoi
continu�. A� putea foarte bine s� discut deschis cu dumneavoastr�. La urma urmei,
nu-i nimic de ascuns �n leg�tur� cu aceast� chestiune. Prima mea so�ie �i eu ne-am
dep�rtat unul de altul. Simt nevoia s� vorbesc deschis. Am cunoscut pe altcineva,
pe cineva de care m-am �ndr�gostit lulea. Am p�r�sit Anglia �i am plecat �n Africa
de sud cu cealalt� femeie. So�ia mea n-a fost de acord cu divor�ul, iar eu, �n ceea
ce m� prive�te, n-am rugat-o. So�iei �i copilului - avea numai cinci ani pe atunci
- le-am asigurat resurse financiare potrivite... F�cu din nou o pauz�, apoi
continu�:
��Privind �napoi, pot vedea c� n-am fost satisf�cut de via�a mea un anumit
timp. T�njeam s� c�l�toresc, �n acea perioad� din via�a mea uram s� fiu legat de un
scaun de birou. Fratele meu mi-a repro�at de c�teva ori c� nu am manifestat mai
mult interes fa�� de problemele familiei, acum, c�nd m-am maturizat. Dar, eu nu
doream o astfel de via��. Am fost n�r�va�. Am vrut o via�� aventuroas�. Am vrut s�
v�d lumea �i locuri s�lbatice...
Se opri, �n mod nea�teptat, din dest�inuirea sa.
��Oricum, dumneavoastr� nu vre�i s� asculta�i povestea vie�ii mele. Am plecat
�n Africa de Sud �i Louise a venit cu mine. N-a fost un succes. Recunosc cinstit. O
iubeam dar ne certam f�r� �ncetare. Ea ura via�a din Africa de Sud. Dorea s� ne
�ntoarcem la Londra �i Paris �i la toate lucrurile rafinate. Ne-am desp�r�it la
numai un an dup� ce-am sosit acolo.
Suspin�.
��Poate era de datoria mea s� m� re�ntorc atunci, �napoi, la via�a domestic� a
c�rei idee �mi displ�cea at�t de mult. Dar, n-am f�cut-o. Nu �tiam dac� so�ia mea
ar fi vrut s� m� �ntorc sau nu. Probabil c� ea ar fi considerat de datoria sa
�ncercarea de-a m� re�ntoarce. Era o femeie priceput� �n a-�i face datoria, cu
demnitate.
Poirot observ� u�oara am�r�ciune care str�b�tea prin acest verdict.
��Dar, se cuvenea s� m� g�ndesc mai mult la Norma, cred. Da, asta era. Copilul
era �n siguran�� cu mama ei. M�surile financiare fuseser� luate. �i scriam din c�nd
�n c�nd �i-i trimiteam cadouri, dar niciodat� nu m-am g�ndit s� m� �ntorc �n
Anglia. S-o v�d. Dar, asta n-a fost �n �ntregime condamnabil din partea mea.
Adoptasem un mod de via�� diferit �i am crezut c� ar fi cu totul nepotrivit pentru
copil s� aib� un tat� care vine �i pleac� �i poate �n conturb� propria ei lini�te
sufleteasc�. Totu�i, s� zicem c� am considerat c� ac�ionam �n folosul ei.
 Vorbele lui Restarick ie�eau repede acum. Era ca �i cum sim�ea o consolare
limpede �n a fi �n stare s� reverse afar� povestea vie�ii sale unui ascult�tor
�n�eleg�tor. Era o reac�ie pe care Poirot o observase deseori �nainte �i o
�ncuraja.
��N-a�i dorit niciodat� s� veni�i acas� din imbold propriu?
Restarick �i scutur� capul foarte categoric.
��Nu. �n�elege�i, tr�iam felul de via�� care-mi pl�cea, felul de via�� pentru
care am fost destinat. Am plecat din Africa de Sud �n Africa de Est. Afacerile
financiare �mi mergeau foarte bine; orice atingeam cu m�na p�rea s� prospere;
proiectele la care m� asociam, uneori, cu al�i oameni, alteori pe cont propriu,
toate mergeau bine. Obi�nuiam s� o �terg dintr-un loc �n altul, n-aveam stare. Asta
a fost via�a pe care mi-am dorit-o �ntotdeauna. Sunt de la natur� un om liber.
Poate �sta-i motivul pentru care, atunci c�nd eram c�s�torit cu prima so�ie, m-am
sim�it prins �n capcan�, �nfr�nt. Nu, m� bucuram de libertatea mea �i nu doream s�
m� �ntorc la tipul de via�� conven�ional pe care-l l�sasem aici.
��Dar, �n cele din urm�, nu v-a�i �ntors? Restarick oft�:
��Da. M-am �ntors. Ei, da, �mb�tr�ne�ti, presupun, �n plus, devii alt om �i eu
�mi f�cusem o situa�ie foarte bun�. Noi am asigurat o concesiune care putea avea
rezultate foarte importante. Era nevoie s� fie negociat� la Londra. Atunci,
depindea de fratele meu s� ac�ioneze, dar a murit. �nc� eram asociat la firm�.
Puteam s� m� �ntorc, dac� a� fi ales varianta, asta �i s� am grij� de afaceri. A
fost prima dat� c�nd m-am g�ndit s� fac a�a. S� m� re�ntorc, vreau s� zic, la via�a
de afaceri din City.
��Poate so�ia dumneavoastr�.... a doua so�ie a dumneavoastr�...
��Da, se poate s� fie ceva aici! M� c�s�torisem cu Mary doar de o lun� sau
dou� c�nd a murit fratele meu. Mary s-a n�scut �n Africa de Sud, dar a fost �n
Anglia de c�teva ori �i �i pl�cuse via�a de acolo, �i pl�cea �n mod deosebit ideea
de a avea o gr�din� englezeasc�!
�i eu? Ei bine, pentru prima dat� am sim�it c� poate mi-ar pl�cea via�a din
Anglia. �i m� g�ndeam, de asemenea, la Norma. Mama ei murise cu doi ani mai
devreme. Am discutat totul cu Mary, iar ea dorea s� m� ajute s� fac un c�min pentru
fiica mea. Toate perspectivele p�reau bune �i a�a el z�mbi - �i a�a am venit acas�.
Poirot privi spre portretul care at�rna �n spatele capului lui Restarick. Aici
era �ntr-o lumin� mai bun� dec�t �n casa de la �ar�. Omul care �edea la birou ar�ta
aproape aceea�i fa��; existau tr�s�turile caracteristice, obstina�ia b�rbiei,
spr�ncenele ridicate ironic, �inuta capului, dar portretul avea un lucru care
omului �ez�nd pe scaun sub el, �i lipsea: Tinere�ea!
Un alt g�nd �i trecu prin minte lui Poirot. De ce mutase Andrew Restarick
portretul de la �ar� �n biroul s�u din Londra? Cele dou� portrete, al s�u �i al
so�iei sale, fuseser� f�cute �n acela�i timp �i de acela�i artist, deosebit de
rafinat. �Era mult mai firesc�, g�ndi Poirot, �s� le fi p�r�sit pe am�ndou�, a�a
cum p�reau s� fie autentice�. Dar, Restarick mutase un portret, cel al s�u, �n
acest birou. Era un gen de vanitate din partea sa, o dorin�� de a se prezenta pe
sine �nsu�i ca un om de afaceri, un om din City, ca cineva important din City?
Totu�i, era un om care �i-a petrecut timpul �n locuri s�lbatice, care a declarat �n
mod deschis c� prefer� locuri s�lbatice. Ori face a�a, ca s� �in� minte c� este o
personalitate din City? Sim�ea nevoia de ajutor?
�Sau, desigur,� g�ndi �n continuare Poirot, �ar putea fi pur �i simplu
vanitate!�
�Chiar eu �nsumi�, �i spuse Poirot �ntr-o criz� de modestie neobi�nuit�,
�chiar eu sunt capabil de vanitate �n unele ocazii.�
Scurta t�cere, de care ambii b�rba�i fuseser�, se pare, cuprin�i pe
nea�teptate, fu spart�. Restarick vorbi, scuz�ndu-se.
��Trebuie s� m� ierta�i, Monsieur Poirot. Se pare c� v-am plictisit cu
povestea vie�ii mele.
��Nu e nimic de scuzat, Mr. Restarick. A�i vorbit, �ntr-adev�r, numai de via�a
dumneavoastr� pentru c�, poate, a afectat-o pe fiica dumneavoastr�. Sunte�i
foarte nelini�tit �n leg�tur� cu fiica dumneavoastr�. Dar, nu cred c� mi-a�i spus
�nc� adev�ratul motiv. Spune�i c� dori�i s� fie g�sit�?
 - Da, doresc s� fie g�sit�.
��Vre�i s� fie g�sit�, da, dar vre�i s� fie g�sit� de mine? Ei, nu ezita�i. La
politesse - este foarte necesar� �n via��, dar nu este necesar� aici. Asculta�i. V�
spun, dac� dori�i s� fie g�sit� fiica dumneavoastr�. V� sf�tuiesc eu, Hercule
Poirot, s� v� duce�i la poli�ie, pentru c� ei au mijloacele necesare. �i, dup�
cuno�tin�ele mele, ei pot fi discre�i.
��Nu voi merge la poli�ie, �n afar� de cazul, da, de cazul c�nd voi fi foarte
disperat.
��A�i apela mai degrab� la un agent particular?
��Da! Dar, vede�i, nu �tiu nimic �n leg�tur� cu agen�ii particulari. Nu �tiu
�n cine... �n cine s� am �ncredere. Nu �tiu �n cine...
���i ce �ti�i �n leg�tur� cu mine?
���tiu ceva referitor la dumneavoastr�. �tiu, de exemplu, c� de�inea�i o
func�ie de r�spundere �n Serviciul Secret de Informa�ii, �n cursul celui de-al
doilea r�zboi modial, de c�nd, de fapt unchiul meu garanteaz� pentru dumneavoastr�.
Acesta e un fapt recunoscut.
U�oara expresie cinic� de pe fa�a lui Poirot nu fu perceput� de Restarick.
Faptul recunoscut era, a�a cum Poirot �i d�dea bine seama, o iluzie total� - cu
toate c� Restarick trebuia s� fi �tiut c�t de sigur era Sir Roderick �n materie de
memorie �i recunoa�tere a cuiva dup� �nf�i�are - pe care o �nghi�ise �in�nd cont de
- �ntrutotul - de propria descriere a lui Poirot. Poirot nu se deziluziona. Asta �i
confirma, �n �ntregime, credin�a de mult acceptat� ca, niciodat�, s� nu crezi ceva
ce-�i spune cineva f�r� s� verifici. Suspecteaz� pe to�i, fusese de mul�i ani, dac�
nu �ntreaga via��, axioma lui.
��L�sa�i-m� s� v� asigur eu, zise Poirot. Am avut �n �ntreaga mea carier�
succese excep�ionale. �n multe privin�e, sigur, am fost de neegalat.
Restarick ar�ta mai pu�in lini�tit prin aceast� afirma�ie, dec�t ar fi putut
fi! Sigur, pentru un englez, un om care se pre�uie�te singur �n astfel de termeni,
ridic� unele semne de �ndoial�. �l �ntreb�:
��Ce v� face s� crede�i, Monsieur Poirot? Ave�i vreo dovad� c� o pute�i g�si
pe fata mea?
��Probabil c� nu at�t de repede cum ar putea poli�ia, dar v� spun c� da. Eu o
voi g�si.
���i... �i dac� dumneavoastr� pute�i...
��Dar, dac� dori�i ca eu s-o g�sesc, Mr. Restarick, trebuie s�-mi spune�i
toate �mprejur�rile.
��Dar, vi le-am povestit. Timpul, locul, unde ar putea s� fie. Pot s� v� dau o
list� a prietenilor ei...
Poirot f�cea semne violente din cap.
��Nu, nu, v� propun s�-mi spune�i adev�rul.
��Crede�i c� nu v-am spus adev�rul?
��Nu mi l-a�i spus pe tot. De asta, sunt sigur. De ce v� teme�i? Care sunt
faptele necunoscute - pe care ar trebui s� le cunosc, ca s� reu�esc? Fiica
dumneavoastr� n-o poate suferi pe mama ei vitreg�. Asta-i limpede! Nimic nu e
ciudat �n leg�tur� cu a�a ceva. E o reac�ie perfect natural�. Trebuie s� v�
reaminti�i c� ea, poate, v-a idealizat �n mod secret de mul�i, mul�i ani. E cu
totul posibil, �ntr-o c�s�torie distrus�, unde dragostea unui copil a primit o
lovitur� grea. Da, da, �tiu despre ce vorbesc. Dumneavoastr� spune�i c� un copil
uit�. Este adev�rat. Fiica dumneavoastr� poate c� v-a uitat �n acest sens, atunci
c�nd v-a rev�zut s-ar putea s� nu-�i fi reamintit chipul sau vocea dumneavoastr�.
Ea �i f�urise propria ei imagine despre dumneavoastr�. A�i plecat departe. Ea dorea
s� v� �ntoarce�i. Mama ei, nu e nici o �ndoial�, o descuraja, neaduc�nd vorba
despre tat�l ei �i, de aceea, ea se g�ndea tot mai mult la dumneavoastr�.
Dumneavoastr� prezenta�i interes tot mai mare pentru ea. �i, �ntruc�t ea nu putea
discuta despre dumneavoastr� cu propria ei mam�, avea ceea ce este o reac�ie foarte
fireasc� pentru un copil - condamnarea p�rintelui care r�m�ne, pentru absen�a
p�rintelui plecat. Ea �i zicea ceva de felul acesta: �Tata �inea la mine. Mama este
cea care nu m� iubea�, �i de aici s-a n�scut un fel de idealizare, un fel de
leg�tur� secret� �ntre dumneavoastr� �i ea. Ceea ce s-a �nt�mplat nu era gre�eala
tat�lui ei. Ea nu credea asta!
O, da, asta se �nt�mpl� adesea, v� asigur. Eu �tiu c�te ceva din psihologie.
Deci, c�nd ea afl� c� veni�i acas�, c� dumneavoastr� �i ea ve�i fi reuni�i, multe
amintiri, pe care le pusese deoparte �i la care nu se g�ndise de ani de zile,
revin. Tat�l ei se re�ntoarce! El �i ea vor fi �mpreun�!! Cu greu �i d� seama de
mama vitreg�, poate, doar c�nd o vede. �i atunci, ea devine geloas� �n mod violent.
Este cel mai firesc sentiment, v� asigur. Devine geloas� at�t de violent, �n parte,
din cauz� c� so�ia dumneavoastr� este o femeie frumoas�, rafinat� �i bine
echilibrat�, care este un lucru pe care fetele, adesea, nu pot s�-l sufere din
cauz� c� ele, �n mod frecvent, nu au �ncredere �n ele �nsele. Deci, c�nd o vede pe
mama vitreg�, priceput� �i atr�g�toare, e foarte posibil s-o urasc�; dar o ur�te ca
o adolescent� care este, poate, �nc� pe jum�tate copil.
��Mda... Restarick ezit�. Asta este, mai mult sau mai pu�in, ce spunea �i
doctorul, c�nd l-am consultat. Vreau s� spun...
��Aha, �l �ntrerupse Poirot, deci a�i consultat un doctor? Trebuie s� fi avut
un anume motiv, nu-i a�a, pentru a vizita un doctor?
��Nimic, cu adev�rat.
��Ei, nu, nu pute�i s�-i spune�i a�a ceva lui Hercule Poirot: �N-a fost
nimic�! A fost ceva serios �i ar fi mai bine s�-mi povesti�i, deoarece, dac� eu
�tiu exact ce-a fost �n mintea ei, voi face progrese mai mari. Lucrurile se vor
desf�ura mai repede.
Restarick r�mase t�cut c�teva clipe.
��R�m�ne strict confiden�ial, Monsieur Poirot? Pot s� m� bizui pe
dumneavoastr�... am asigurarea dumneavoastr� �n aceast� privin��?
��Negre�it. Care a fost necazul?
��Nu pot fi... fi sigur.
��Fiica dumneavoastr� a �ntreprins vreo ac�iune �mpotriva so�iei? Ceva mai
mult dec�t s� fie pur �i simplu obr�znicie copil�reasc� sau s�-i spun� lucruri
nepl�cute? A fost ceva mai r�u dec�t asta? Ceva mai serios? Poate a atacat-o fizic?
��Nu, n-a fost nici un atac - nici un atac fizic... nimic n-a fost dovedit.
��Nu, nu. Vom admite asta.
��So�ia mea a devenit din... Ezit�.
��Ei?! zise Poirot. Da, �n�eleg... �i care a fost natura bolii ei? Digestiv�,
cumva? O form� de enterit�?
��V� gr�bi�i, Monsieur Poirot. V� gr�bi�i foarte mult. Da, a fost digestiv�.
Aceast� indispozi�ie a so�iei mele nedumerea, pentru c� ea a avut �ntotdeauna o
s�n�tate excelent�. �n cele din urm�, au internat-o �n spital pentru �observa�ie�,
cum au numit-o ei. Nu control.
���i rezultatul?
��Nu cred s� fi fost pe deplin satisf�cu�i. Aparent, ea �i-a rec�tigat complet
s�n�tatea �i a fost trimis� acas�. Dar, necazul s-a repetat. Noi examinam cu grij�
ce m�nca, cum se g�tea. P�rea c� sufer� de o form� de otr�vire intestinal�, care,
aparent, n-avea nici o cauz�. S-a mai luat o m�sur�, au fost controlate felurile de
m�ncare ce le servea. Lu�nd mostre din fiecare, s-a dovedit c� �n diferite feluri
de m�ncare fusese administrat� o anumit� substan��. �n fiecare caz era un fel de
m�ncare pe care numai so�ia mea �l servise.
� �n limbaj simplu, cineva �i d�dea arsenic. E adev�rat?
��Foarte adev�rat. �n doze mici, care ar fi avut �n final un efect cumulativ.
��A�i suspectat-o pe fiica dumneavoastr�?
��Nu.
��Ba, eu cred c� da! Cine altcineva ar fi putut s-o fac�? Dumneavoastr� v-a�i
b�nuit fiica.
Restarick oft� din r�runchi.
��Sincer s� fiu, da.

*
* *

C�nd Poirot sosi acas�, George �l a�tepta.

 ��V-a telefonat o femeie cu numele de Edith, Sir.
��Edith? - se �ncrunt� Poirot.
��Ea-i, am dedus, �n serviciul lui Mrs. Oliver. M-a rugat s� v� informez c�
Mrs. Oliver este �n spitalul St. Giles.
��Ce i s-a �nt�mplat?
� �n�eleg c� a fost... ��... lovit� cu o m�ciuc�. George nu ad�ug� ultima
parte a mesajului care fusese: �... �i s�-i spui c� totul a fost din vina lui!�
Poirot plesc�i din limb�.
��Am avertizat-o. Asear� eram nelini�tit c�nd am sunat-o �i nu mi s-a r�spuns.
Les Femmes!

CAPITOLUL XII
��S� cump�r�m un p�un, zise Mrs. Oliver, brusc �i nea�teptat. Nu deschise
ochii, �n timp ce f�cu aceast� afirma�ie, iar vocea �i fu slab�, de�i plin� de
indignare.
Trei oameni �i aruncar� privirea surprins� asupra ei. Ea f�cu o nou�
declara�ie:
��D�-i la cap.
Cu greu, ea deschise ochii concentra�i, str�duindu-se s� afle unde este.
Primul lucru pe care-l v�zu fu o fa�� cu totul str�in� pentru ea - un t�n�r
care scria �ntr-un carne�el. �inea �n m�n� creionul, nehot�r�t.
��Poli�ist, zise hot�r�t Mrs. Oliver.
��Scuza�i-m�, doamn�?
��Am spus c� e�ti poli�ist, r�spunse Mrs. Oliver. Am dreptate?
��Da, doamn�.
��Atac criminal, �i continu� Mrs. Oliver g�ndurile �i �nchise ochii, �ntr-un
fel, satisf�cut�. C�nd �i-i deschise din nou, se uit� mai mult �n jur. Era �ntr-un
pat, unul din acelea, mai degrab� �nalt, de spital, decise ea - genul de paturi
care se pot �n�l�a �i cobor� �i care pot fi �ntoarse �ntr-o parte sau alta. Nu era
acas�. Privi din nou �n jur la tot ce o �nconjura.
�Spital sau poate sanatoriu particular�, g�ndi ea.
La u�� st�tea o sor� cu aer autoritar, iar l�ng� patul ei o infirmier�.
Identific� o a patra figur�. �Nimeni�, �i zise Mrs. Oliver, �n-ar putea confunda
acele must�i!�
��Ce cau�i aici. Monsieur Poirot? Hercule Poirot �nainta spre pat:
���i-am spus s� fii atent�, doamn�, o dojeni el.
��Oricine se poate r�t�ci, �i r�spunse Mrs. Oliver, �ntr-un fel neclar �i
ad�ug�: Durerile mele de cap...
��Cu cauze precise. A�a cum b�nuie�ti, ai fost lovit� �n cap.
��Da. De P�un.
Poli�istul se agit� nelini�tit, apoi �ntreb�:
��Scuza�i-m�, doamn�, spune�i c� a�i fost atacat� de un p�un?
��Sigur. Am avut un sentiment de nelini�te un timp - �ti�i, atmosfera. Mrs.
Oliver �ncerc� s� dea din m�n�, f�c�nd un gest potrivit pentru a descrie atmosfera,
�i se �nfior�.
��Aoleu, se v�it�, mai bine n-a� mai �ncerca un astfel de sim��m�nt.
��Pacienta mea nu trebuie s� fie surescitat�, interveni sora, dezaprobator.
��Pute�i s�-mi spune�i unde s-a �nt�mplat acest atac?
��N-am nici cea mai vag� idee. R�t�cisem drumul. Veneam dintr-un fel de
studio. Foarte prost �ngrijit. Murdar. Cel�lalt t�n�r nu se b�rbierise de zile
�ntregi. O jachet� de piele p�tat� de ulei.
��Acesta e omul care v-a atacat?
��Nu, e un alt individ.
��Dac� a�i putea s�-mi spune�i...
� �i spun, nu? L-am urm�rit, �n�elegi, tot drumul de la restaurant - numai c�
nu sunt prea bun� s� urm�resc oameni. N-am practic�. E mult mai dificil dec�t �i-ai
putea �nchipui.
Ochii ei se concentrar� asupra poli�istului.
��Dar presupun c� �tii totul despre asta. Ai urmat cursuri de filat
persoanele, vreau s� spun. O, nu face nimic, n-are importan��, �n�elegi, zise ea,
vorbind dintr-o dat� cu rapiditate, e destul de simplu. Am cobor�t la World's End,
cred c� asta a fost sta�ia, �i fire�te, m-am g�ndit c� el trebuia s� stea cu
ceilal�i sau c� a plecat pe cel�lalt drum. �n schimb, el venea �n spatele meu.
��Cine era acesta?
��P�unul, r�spunse Mrs. Oliver, �i m-a speriat, �n�elegi? Te sperii c�nd afli
c� lucrurile merg prost. Vreau s� spun c� el te urm�re�te, �n loc s�-l urm�re�ti tu
- numai c� asta a fost mai devreme - �i aveam un fel de sentiment de nelini�te. De
fapt, �tii, mi-era team�. Nu realizez de ce! El �mi vorbea destul de politicos, dar
mi-era team�. Oricum, asta era, iar el mi-a spus: �Urca�i s� vede�i studioul� �i,
a�a, am urcat o scar�, mai degrab� �ubred�. Un fel de scar� mobil� �i acolo era
acest alt t�n�r - t�n�rul murdar - �i el picta un tablou, iar fata poza ca model.
Ea era destul de curat�. Aproape dr�gu��, �ntr-adev�r. �i astfel, noi st�team
acolo, iar ei erau simpatici �i politico�i, apoi am zis c� trebuie s� m� �ntorc
acas�, iar ei mi-au spus care este drumul real ca s� m� re�ntorc �n King's Road.
Dar ei nu mi-au ar�tat, cu adev�rat, drumul corect. Desigur, poate c� am f�cut o
gre�eal�. �tii, c�nd oamenii �i spun a doua la st�nga �i a treia la dreapta, ei
bine, uneori mergi pe drumul gre�it �i te �nv�rte�ti pe loc. Cel pu�in a�a fac eu.
Oricum, am intrat �ntr-o zon� de mahala destul de aproape de r�u. Sentimentul de
fric� �mi disp�ruse p�n� acolo. C�nd m-a lovit P�unul, trebuie s� fi fost luat�
prin surprindere.
��Cred c� delireaz�, spuse infirmiera pe o voce l�muritoare.
��Nu, nu delirez, spuse Mrs. Oliver. �tiu despre ce vorbesc.
Infirmiera deschise gura, surprinse privirea de repro� a sorei �i o �nchise
din nou repede.
��Catifele �i satinuri �i p�r lung c�rlion�at, continu� Mrs. Oliver.
��Un p�un �n satin? Un p�un adev�rat, Madame? V-a�i �nchipuit c� vede�i un
p�un l�ng� r�u, �n Chelsea?
��Un p�un adev�rat? �ntreb� Mrs. Oliver. Ce prostie. Ce putea s� fac� un p�un
adev�rat acolo, l�ng� digul din Chelsea?
Nimeni nu p�rea s� aib� r�spuns la aceast� �ntrebare.
��El merge �an�o�, l�muri Mrs. Oliver, de aceea l-am poreclit p�un. κi d�
aere, �tii. Inutil, trebuia s�-mi �nchipui. M�ndru, de cum arat�. Poate �i o
mul�ime de alte lucruri. Privi spre Poirot. David �i mai cum? �tii la cine m�
refer.
��Spune�i c� acest t�n�r v-a atacat �i v-a lovit �n cap?
��Da, sus�in.
Hercule Poirot interveni:
��L-ai v�zut?
��Nu l-am v�zut, r�spunse Mrs. Oliver. N-am �tiut nimic despre asta. Am crezut
c� aud ceva �n spatele meu �i, �nainte de a putea s�-mi �ntorc capul s� m� uit, s-a
�nt�mplat totul! Exact ca �i cum o ton� de c�r�mizi sau altceva a c�zut pe mine.
Cred c� o s� m� culc acum, ad�ug� ea.
κi mi�c� u�or capul, f�cu o grimas� de durere �i rec�zu �n ceea ce p�rea a fi
o perfect� incon�tien�� mul�umitoare.
CAPITOLUL XIII
Poirot folosea rareori cheia apartamentului. �n schimb, dintr-o manier� de
mod� veche, ap�sa butonul clopo�elului �i a�tepta ca admirabilul om de �ncredere,
George, s� deschid� u�a. Cu aceast� ocazie, totu�i, dup� vizita sa la spital, u�a
�i fu deschis� de c�tre Miss Lemon.
��Ave�i doi vizitatori, �l inform� Miss Lemon, modul�ndu-�i vocea �ntr-un
admirabil ton, aduc�nd nu at�t ca o �oapt�, c�t cu multe note mai jos dec�t
modularea ei obi�nuit�. Unul este Mr. Goby, iar cel�lalt este un b�tr�n gentleman
numit Sir Roderick Horsefield. Nu �tiu pe care dori�i s�-l vede�i mai int�i.
��Pe Sir Roderick Horsefield, r�spunse Poirot, meditativ. Hot�r� aceasta cu
capul plecat �ntr-o parte, ar�t�nd mai degrab� ca un m�c�leandru, �n timp ce judeca
cum aceast� din urm� evolu�ie era probabil s� tulbure tabloul general. Mr. Goby
lu�, totu�i, form� material� cu obi�nuita-i grab�, din singura camer� care era
destinat� muncii de secretariat a lui Miss Lemon �i unde era evident c� ea �l
�inuse la p�strare.
Poirot �i scoase paltonul. Miss Lemon �l at�rn� �n cuierul din hol, iar Mr.
Goby, a�a cum �i era obiceiul, se adres� din spatele lui Miss Lemon:
��Voi lua o cea�c� de ceai �n buc�t�rie, cu George, spuse el. Timpul meu �mi
apar�ine. �l voi p�stra.
El disp�ru, �ndatoritor, �n buc�t�rie. Poirot plec� �n sufragerie, unde Sir
Roderick se plimba �ncolo �i-ncoace, plin de vitalitate.
��Ai ajuns, b�iete, �i zise el cordial. Minunat lucru telefonul.
��V� aminti�i numele meu? Sunt �nc�ntat.
��Ei, nu-mi amintesc cu exactitate numele t�u, r�spunse Sir Roderick. Numele
n-au fost niciodat� punctul meu forte. Dar, niciodat� nu uit un chip, sf�r�i el
m�ndru. Nu. Am sunat la Scotland Yard.
��O! Poirot privi u�or speriat, de parc� ar fi meditat la ceea ce Sir Roderick
putea s� fac�.
� �ntreab�-m� despre cine vreau s� vorbesc. Am spus: �F�-mi leg�tura cu
�eful�. Asta-i lucru care trebuie f�cut �n via��, b�iete. Niciodat� s� nu accep�i
s� fii al doilea la atac. Nu e bine. Du-te spre v�rf, asta-i ce-�i spun. �i-am
precizat cine sunt, �ii minte. �i-am spus c� vreau s� vorbesc cu �tabii �i am
reu�it p�n� la urm�. Foarte politicos camarad. I-am spus c� vreau adresa unui amic
de la Serviciul de Informa�ii Aliat, care a fost cu mine �ntr-un anumit loc din
Fran�a, la o anumit� dat�. Amicul p�rea s� fie de la mare, a�a c� am zis: ��tii
despre cine vreau s� spun�! �Francez�, am zis, �sau belgian�. Belgian e�ti, nu? Am
zis: �Are un nume de botez ceva ca Ahile. Nu-i Ahile�, am zis, �dar asem�n�tor cu
Ahile. Un ins scund�, am zis, �cu must�i uria�e�. Atunci, se pare c�, a prins firul
�i a spus c� ai putea fi g�sit �n cartea de telefon. Am zis c� e �n ordine �i am
ad�ugat �El nu e �nscris sub numele de Ahile sau Hercule (cum a spus el c� este),
nu? �i nu pot s�-mi amintesc al doilea s�u nume�. Atunci, mi l-a dat el. Foarte
politicos soi de camarad. Foarte politicos, trebuie s� recunosc.
��Sunt �nc�ntat s� v� v�d, �l �ntrerupse Poirot, cump�nind un g�nd gr�bit la
ceea ce ar fi putut s�-i spun� mai t�rziu cuno�tin�a telefonic� a lui Sir Roderick.
Din fericire, aceasta nu era probabil chiar un �tab. Era, dup� c�te s-ar putea
presupune, cineva cu care el deja f�cuse cuno�tin�� �i al c�rui serviciu era s�
fabrice polite�ea la �ndem�n� pentru persoane distinse de pe vremuri.
��Oricum, spuse Sir Roderick, iat�-m�.
��Sunt �nc�ntat. Da�i-mi voie s� v� ofer ceva reconfortant. Ceai, un lichior
de rodii, un whisky cu sifon, ceva sirop de cassia...
��Dumnezeule, nu, zise Sir Roderick, alarmat la men�ionarea siropului de
cassia. Un whisky. Nu c� am voie, ad�ug� el, dar doctorii to�i sunt pro�ti, a�a cum
�tiu. To�i au grij� s�-�i interzic� s� serve�ti exact ceea ce �i place.
Poirot sun� dup� George �i-i d�du instruc�iunile cuvenite. Whisky-ul �i
sifonul fur� depuse pe o m�su�� l�ng� Sir Roderick �i George se retrase.
��Acum, spuse Poirot, cu ce v� pot fi de folos? Dup� scurgerea timpului, el
p�rea �i mai convins de leg�tura str�ns� dintre el �i Poirot �n trecut, c�nd era la
fel de prieteneasc�, g�ndise Poirot. Atunci s-a produs o dependen�� de el, de
Poirot, chiar mai mare dec�t acum, prin talentul nepotului s�u.
��H�rtii, vorbi cu vocea sc�zut� Sir Roderick. Ni�te h�rtii pierdute �i pe
care am reu�it s� le g�sesc, �n�elegi? A�a c� m-am g�ndit, dac� ochii mei nu mai
sunt tot a�a de buni cum au fost odat�, iar memoria uneori �i pierde cheile, s�
merg la cineva care cunoa�te problema. �n�elegi? Ai venit la �anc acum c�teva zile,
exact la timp ca s� fii de folos, deoarece le-am r�t�cit iar, �n�elegi.
��Sun� foarte interesant, zise Poirot. Ce sunt aceste h�rtii, dac� �mi este
permis s� �ntreb?
��Da, cred c� dac� ai de g�nd s� le g�se�ti, po�i s� �ntrebi, nu? �ine minte,
sunt foarte secrete �i confiden�iale. Strict secrete sau a�a erau odat�! �i, se
pare c� vor fi din nou. Un schimb reciproc de scrisori, asta a fost. Nu de vreo
importan�� deosebit� atunci... sau, a�a se credea, c� n-au nici o importan��; dar,
politica se schimb�, desigur. Cuno�ti drumul acesta. Fac �nconjurul �i arat� o alt�
cale... �tii cum a fost c�nd a izbucnit r�zboiul. Nimeni nu �tia dac� suntem �n
fruntea noastr� sau �n urma noastr�. �n primul r�zboi mondial noi eram camarazi de
arme cu italienii, ca �n urm�torul r�zboi s� fim inamici. Nu �tiu care dintre ele a
fost cel mai r�u. �n primul r�zboi mondial japonezii erau alia�ii no�tri dragi,
pentru ca �n urm�torul s� atace Pearl Harbour! Niciodat� n-ai s� �tii unde te afli!
�ncepi un drum cu ru�ii �i-l termini la cap�tul opus. �i spun �ie, Poirot, nimic
nu-i mai greu �n zilele de azi dec�t problema alia�ilor. Ei pot s� se schimbe peste
noapte.
���i dumneavoastr� a�i pierdut ni�te h�rtii, �i reaminti Poirot b�tr�nului
scopul vizitei sale.
��Da. Am str�ns o mul�ime de documente, �tii, �i le-am scos la iveal� de
cur�nd. Le-am pus bine, �n siguran��. �ntr-o banc�, de fapt, dar le-am scos pe
toate �i am �nceput s� fac ordine printre ele, deoarece m-am g�ndit: de ce s� nu-mi
scriu memoriile? To�i amicii mei fac asta, �n ziua de azi. Noi am avut pe
Montgomery �i Alanbrooke �i Auchinleck; to�i, to�i tr�nc�nesc �n tip�rituri, cei
mai mul�i povestind ce g�ndesc despre ceilal�i generali. Noi am avut chiar pe
b�tr�nul Moran, un medic respectabil, a flec�rit despre pacientul s�u respectabil.
Nu �tiu ce vremuri vor urma! Oricum, asta e, m-am g�ndit c� a� fi foarte interesat
s� povestesc c�teva fapte despre unii oameni pe care i-am cunoscut. De ce n-a�
�ncerca precum to�i ceilal�i? Am fost implicat �n toate.
��Sunt sigur c� ar putea fi o chestiune de mare interes pentru oameni, spuse
Poirot.
��Aha, da! Cineva cuno�tea o mul�ime de oameni din ziare. Toat� lumea privea
la ei cu venera�ie. Ei nu �tiau c� sunt pro�ti cu to�ii, dar eu �tiam. Dumnezeule,
gre�elile f�cute de unii dintre acei �tabi... ai s� fii surprins. A�a c� am scos
h�rtiile mele �i cu ajutorul micu�ei fete le-am sortat. Dr�gu�� f�tuc� �i destul de
inteligent�. Nu �tie prea bine engleza, dar, afar� de asta, este foarte inteligent�
�i de ajutor. Am cernut o mul�ime de material, dar totul era pu�in cam �nc�lcit.
Chestiunea principal� este c� h�rtiile pe care le c�utam nu erau acolo.
��Nu erau acolo?
��Nu. Noi am crezut c� am omis din gre�eal� s� �ncepem cu ele, dar le-am
rev�zut din nou �i-�i spun �ie, Poirot, mi s-a p�rut c� o mul�ime de material a
fost �terpelit. O parte din acesta nu era important. De fapt, materialul pe care-l
c�utam nu era deosebit de important - vreau s� spun c� nimeni nu crezuse c� era,
altfel presupun c� nu mi-a� fi permis s�-l p�strez. Dar, oricum, aceste scrisori
deosebite nu erau acolo.
��Doresc, fire�te, s� fiu discret, spuse Poirot, dar pute�i s�-mi spune�i cel
pu�in natura acestor scrisori la care v� referi�i?
��Nu �tiu ce a� putea, b�tr�ne. Cea mai la �ndem�n�, despre care pot s� spun,
este cea despre cineva care a flec�rit �n zilele noastre despre ce a f�cut �i ce a
zis el �n trecut. Dar, el nu spune adev�rul �i aceste scrisori arat� exact c�t de
mult minte el! �ine minte, nu cred c� ar trebui publicate acum. Noi doar �i vom
trimite ni�te scrisori-copii dr�gu�e �i o s�-i spunem c� acestea con�in exact ce a
spus el atunci �i c� asta am trecut �i noi �n memorii. N-o s� fiu surprins dac�...
s� zicem, lucrurile or s� fie un pic diferite dup� aceea. �n�elegi? Aproape c� nu e
nevoie s� �ntreb asta, nu? E�ti at�t de familiarizat cu tot felul de tr�nc�neli.
��Ave�i perfect� dreptate, Sir Roderick. Cunosc cu exactitate genul de lucruri
la care v� referi�i, dar �n�elege�i, de asemenea c� nu este u�or s� v� ajut s� v�
rec�p�ta�i ceva dintr-un material, dac� nu �tiu ce-i acesta �i unde ar putea s� fie
el acum.
� �nt�i �i �nt�i vreau s� �tiu cine le-a sustras, pentru c�, �n�elegi, asta-i
chestiunea cea mai important�. Ar putea s� fie mai mult material secret �n mica mea
colec�ie, iar eu vreau s� �tiu cine-l sustrage.
��Ave�i vreo idee?
��Crezi c� trebuie s� am, ei?
��P�i, s-ar p�rea c� principala posibilitate...
���tiu. Vrei s� spun c� e micu�a fat�. Ei bine, nu cred c� este ea. Spune c�
nu le-a sustras �i o cred. �n�elegi?
��Da, spuse Poirot, cu un oftat, �n�eleg.
��Pentru c� este prea t�n�r�. N-avea de unde �ti c� aceste �nsemn�ri �i
scrisori sunt importante. Sunt de pe vremea c�nd ea �nc� nu se n�scuse.
 ��Poate c� cineva a instruit-o astfel, sublinie Poirot.
��Da, da, asta poate s� fie destul de adev�rat. Dar, ar fi prea evident.
Poirot oft�. Nu era sigur dac� folose�te la ceva s� insiste cu privire la
p�rtinirea evident� a lui Sir Roderick.
��Cine altcineva mai avea acces?
��Andrew �i Mary, desigur, dar m� �ndoiesc dac� Andrew chiar ar fi interesat
�n astfel de lucruri. Oricum, el a fost �ntotdeauna un b�iat foarte decent.
Totdeauna a fost. Nu c� l-am cunoscut vreodat� prea bine. Avea obiceiul s� vin� �n
vacan�e, c�nd �i c�nd cu fratele s�u, asta-i tot. Desigur, �i-a p�r�sit nevasta �i
a fugit cu o buc�ic� bun� �i atractiv� �n Africa de Sud, dar asta poate s� i se
�nt�mple oric�rui om, �n special cu o so�ie ca Grace. Nu c� am v�zut-o eu prea des.
Era genul de femeie care nu-�i ridic� ochii din p�m�nt �i-i plin� de calit�i.
Oricum, nu po�i s�-�i imaginezi un b�iat ca Andrew s� fie spion! �n ce o prive�te
pe Mary, lucrurile par s� fie �n ordine. Niciodat� nu prive�te la nimic altceva,
dec�t la tufele de trandafiri, dup� c�t pot eu s� �n�eleg. Mai exist� un gr�dinar,
dar e b�tr�n, are optzeci �i trei de ani �i �i-a tr�it toat� via�a �n sat, �i dou�
femei care au grij� de cas�, f�c�nd tot timpul scandal cu Hooverii, dar nu pot s�
le v�d nici pe ele �n rolul de spioane. A�a c�, vezi, trebuie s� fie un str�in �n
cas�! Desigur, Mary poart� o peruc�, continu� Sir Roderick, mai degrab� lipsit de
leg�tur� cu ce discutau. Vreau s� spun c� asta te face s� te g�nde�ti c� e spioan�,
pentru c� poart� peruc�, dar nu e cazul. Ea �i-a pierdut p�rul din cauza unor
friguri, c�nd avea optsprezece ani. Destul de nefericit pentru o t�n�r�. Habar n-
aveam c� poart� peruc� la �nceput, dar, �ntr-o zi i s-a ag�at p�rul �ntr-o tuf� de
trandafiri �i i-a scos-o de pe cap. Da, foarte trist.
��B�nuiam eu c� e ceva ciudat �n leg�tur� cu felul �n care-�i aranja p�rul,
remarc� Poirot.
��Totu�i, cei mai buni agen�i secre�i nu poart� niciodat� peruci, �l inform�
Sir Roderick. Numai ni�te nenoroci�i se duc s�-�i schimbe fa�a prin opera�ie
estetic�. Dar, cineva �i-a b�gat nasul �n h�rtiile mele personale.
��Nu crede�i c� s-ar putea, probabil, s� le fi pus �n diferite locuri - �ntr-
un dulap sau �n dosare diferite? C�nd le-a�i v�zut ultima oar�?
��S� fie un an de c�nd am pus m�na pe ele. Mi-amitesc c� atunci m-am g�ndit s�
fac copii de pe ele �i mi-am notat care dintre scrisori erau bune pentru a�a ceva.
Acum au disp�rut. Cineva le-a subtilizat.
��Dumneavoastr� nu suspecta�i pe nepotul Andrew, pe so�ia sa sau personalul
casnic. Ce zice�i de fiic�?
��Norma? Asta-i bun�, a� zice c� Norma e pu�in s�rit� de pe linie. Vreau s�
spun c� ar putea fi unul din acei cleptomani, care fur� lucrurile oamenilor f�r�
s�-�i dea seama de ceea ce fac, dar n-o v�d scotocind printre h�rtiile mele.
��Atunci, pe cine b�nui�i?
��P�i, ai fost �n casa noastr�. Ai v�zut ce fel de cas� este. Oricine poate s�
intre �i s� plece c�nd dore�te. Noi nu �ncuiem u�ile. Niciodat� nu am f�cut a�a
ceva.
��Nu �ncuia�i u�a camerei dumneavoastr�... dac� pleca�i la Londra, s� zicem?
��Niciodat� nu am considerat c� este necesar. Acum o �ncui, fire�te, dar cui
�i mai folose�te? Prea t�rziu. Oricum, am numai o cheie simpl�, care se potrive�te
la orice u��. Trebuie s� fi venit cineva din afar�. De ce? Pentru c� a�a procedeaz�
to�i ho�ii, to�i sp�rg�torii! Oamenii p�trund �n case ziua-n amiaza mare, calc�
ap�sat pe sc�ri, intr�-n orice camer� poftesc, devalizeaz� caseta cu bijuterii, ies
din nou �i nimeni nu-i vede sau nim�nui nu-i pas� cine sunt �tia. Probabil c� ei
seam�n� cu modernii sau rockerii sau bitnicii sau cum s-or mai fi numind ace�ti
in�i din zilele noastre, cu plete lungi �i unghii murdare. Am v�zut c�iva dintre ei
d�nd t�rcoale �n jur. Unuia ca �tia nu-i place s�-l �ntrebi: �Cine dracu e�ti?�
Niciodat� nu �tii ce sex au, ceea ce-i jenant. Locul mi�un� de ei. Presupun c� ei
sunt prietenii Normei. Pe vremuri nu li s-ar fi permis. Dar, tu, �i dai afar� din
cas�, ca apoi s� afli c� unu-i vicontele Endersleigh sau Lady Marjoribanks. �n ziua
de azi nu �tii unde te afli. F�cu o pauz�. Dac� cineva poale s�-i dea de cap
acestei chestiuni, apoi, tu po�i, Poirot! Sorbi ultima gur� de whisky �i se ridic�.
��Mda, asta-i tot. E pe m�sura ta. Ce zici, accep�i?
 ��Voi face tot ce este cu putin��, r�spunse Poirot. Clopo�elul de la u�a
principal� sun�.
��Asta-i domni�oara, spuse Sir Roderick. Punctual� - la fix! Minunat, nu-i
a�a? �tii, nu pot s� merg prin Londra f�r� ea. Ca orbul f�r� b�. Nu v�d s�
traversez drumul.
��Nu purta�i ochelari?
��Am unii pe undeva, dar mereu �mi cad de pe nas sau chiar �i pierd. �n plus,
nu-mi plac ochelarii. N-am purtat niciodat� ochelari. C�nd aveam �aizeci �i cinci
de ani, puteam s� citesc f�r� ochelari �i era destul de bine.
��Nimic, �i replic� Poirot, nu dureaz� o ve�nicie. George o anun�� pe Sonia.
Ea ar�ta extrem de dr�gu�. Felul ei pu�in ru�inos �i venea foarte bine, se g�ndi
Poirot. �naint� cu acea empressement francez�.
��Enchant�, mademoiselle, o �nt�mpin� el, �nclin�ndu-�i capul deasupra m�inii
tinerei.
��N-am �nt�rziat, nu, Sir Roderick? �ntreb� ea, privindu-l. Nu v-am l�sat s�
a�tepta�i? Cu voia dumneavoastr�, sper c� nu...
��Exact la fix, domni�oar�, r�spunse Sir Roderick. Totul, �n perfect� ordine,
ad�ug� el.
Sonia ar�ta u�or dezorientat�.
��Sper c� ai b�ut un ceai bun, continu� Sir Roderick. �i-am spus doar, s� bei
un ceai bun, s�-�i cumperi ni�te chifle cu stafide sau ecleruri sau orice le place
domni�oarelor de ast�zi, nu-i a�a? Sper c� ai executat ordinele!
��Nu, inexact! Am folosit timpul ca s�-mi cump�r o pereche de pantofi.
Privi�i, sunt frumo�i, nu? �ntinse un picior �n fa��.
Era, sigur, un picior frumos. Sir Roderick se aplec� spre el.
��Ei, dar trebuie s� plec�m pentru a putea prinde trenul, zise el. Poate c�
sunt de mod� veche, dar prefer, invariabil trenurile. Pleac� la timp �i ajung la
timp, sau ar trebui s� ajung�! Da! aceste ma�ini lene�e, care circul� �n �iruri, cu
vitez� de melc, iar tu �i irose�ti timpul cu o or� �i jum�tate mai mult dec�t ai
nevoie. Ma�ini! Pfui!
��S�-l rog pe Georges s� comande un taxi pentru dumneavoastr�? �ntreb� Hercule
Poirot. N-o s� fie nici o sup�rare, v� asigur.
��Am deja un taxi care a�teapt�, zise Sonia.
��Poftim, se bucur� Sir Roderick, vezi, se g�nde�te la toate. O b�tu
p�rinte�te pe um�r. Ea �l privi �ntr-un mod pe care Hercule Poirot �l aprecie mult.
Poirot �i �nso�i p�n� la u�a din hol �i �i lu�, politicos, r�mas bun.
Mr. Goby ie�ise din buc�t�rie �i st�tea �n hol, juc�nd, s-ar putea spune, un
excelent rol de om care a venit s� verifice gazele.
George �nchise c�t putu de repede u�a de la culoar, dup� ce ei intrar� �n lift
�i se �ntoarse s� �nt�mpine privirea insistent� a lui Poirot.
���i, care este p�rerea ta despre acea domni�oar�, Georges, dac�-mi permi�i s�
te �ntreb? - zise Poirot, mali�ios. Uneori, obi�nuia s� cear� informa�ii de la
George. Din anumite puncte de vedere, spunea mereu c� George este infailibil.
��Da, domnule, r�spunse George, dac� a� putea s� pun �n discu�ie, dac�-mi da�i
voie, a� zice c� d�nsul a �ncurcat-o r�u, domnule. Peste tot e ea, cum a�i spune
dumneavoastr�.
��Cred c� ai dreptate, sublinie Hercule Poirot.
��Nu e neobi�nuit, desigur, cu gentlemeni la v�rsta asta. �mi amintesc de
Lordul Mountbryan. Avusese o bogat� experien�� de via�� �i se poate spune c� nu-l
duceai, cu una, cu dou�. Dar, o s� fi�i surprins. O t�n�r� femeie a venit s�-i dea
un mesaj. O s� fi�i surprins la ce a putut s�-i dea cadou: o rochie de sear� �i o
br�ar� dr�gu��. Nu-m�-uita, asta era. Peruzea �i diamante. Nu prea scumpe, dar
cost�nd totu�i destui bani. Apoi, un palton de blan� - nu nurc�, hermin� ruseasc�,
�i o po�et� de sear�. Dup� asta, fratele ei a dat de necaz, datorii sau a�a ceva,
de�i, uneori m-am �ntrebat dac� ea a avut vreun frate. Lordul Mountbryan i-a dat
banii pentru a achita datoria - ea era at�t de sup�rat� �n leg�tur� cu asta! Totul
platonic, re�ine�i asta. Gentlemenii se pare c�-�i pierd judecata c�nd ajung la
v�rsta asta. E genul de femeie care se las� ag�at� u�or de ei, nu din cele mai
�ndr�zne�e.
 ��N-am nici o �ndoial� c� ai perfect� dreptate, George, zise Poirot. Totu�i,
nu mi-ai dat un r�spuns complet la �ntrebarea mea. Te-am rugat s�-mi spui ce
g�nde�ti despre domni�oara...
��O, domni�oara... Da, domnule, nu-mi place s� spun categoric, dar ea-i un tip
destul de categoric.
Niciodat� nu exist� ceva sau cineva pe care s� po�i s� pui punctul pe �i"!
Dar, a� spune eu, ele �tiu ce vor s� fac� �i unde s� pun� punctul pe �i"...
Poirot intr� �n sufragerie �i Mr. Goby �l urm�, supun�ndu-se gestului lui
Poirot. Mr. Goby se a�ez� pe un scaun cu sp�tarul drept, �n atitudinea sa obi�nuit�
- genunchii str�n�i �i v�rfurile picioarelor aduse �n�untru. Scoase din buzunar un
carne�el cam flendurit, �l deschise cu grij�, apoi proced� la studierea serioas� a
�nsemn�rilor.
��Trecutul lui Restarick, despre care m-a�i rugat...
Familia Restarick, perfect respectabil� �i de rang mare. Nici un scandal.
Tat�l, James Patrick Restarick, se spune c� a fost un om abil �n afaceri. Afacerile
sunt �n familie de trei genera�ii. Bunicul a pus bazele, tat�l le-a extins. Simon
Restarick le-a f�cut s� prospere. Simon Restarick a avut de suferit cu inima, acum
doi ani, s�n�tate �ubrezit�. A murit de tromboz� coronarian�, acum vreun an.
Fratele mai t�n�r, Andrew Restarick a intrat �n afaceri cur�nd dup� ce a venit
la Londra de la Oxford, c�s�torit cu Miss Grace Baldwin. O fiic�, Norma. �i-a
p�r�sit so�ia �i a plecat �n Africa de Sud. O Miss Birell a plecat cu el. Nici o
procedur� de divor�. Doamna Andrew Restarick a murit acum doi ani �i jum�tate.
Fusese bolnav� de c�tva timp. Miss Norma Restarick a fost elev� intern� la
Meadowfield Girls' School. Nimic �mpotriva ei.
L�s�ndu-�i ochii s� priveasc� peste fa�a lui Hercule Poirot, Mr. Goby remarc�:
��De fapt, totul despre aceast� familie pare s� fie OK. �i conform lui Hoyle.
��Nici o oaie neagr�, nici o instabilitate mintal�?
��Nu apare a�a ceva.
��Dezam�gitor, remarc� Poirot.
Mr. Goby l�s� s� treac� asta de la el. Tu�i, pentru a-�i drege glasul, �i
linse degetul �i �ntoarse o foaie din carne�el.
��David Baker. Dosar necorespunz�tor. Liberat condi�ionat de dou� ori. Poli�ia
predispus� s� fie interesat� de el. Implicat �n c�teva afaceri, mai cur�nd
dubioase, b�nuit a fi implicat �ntr-un furt important de opere de art�, dar f�r�
dovezi. E unul din mul�imea care se pretinde cunosc�toare �n ale artei. F�r�
mijloace de �ntre�inere deosebite, dar se descurc� destul de bine. Prefer� fetele
cu bani. Nu cheltuie�te mai mult dec�t �l �ine punga cu unele din fetele care sunt
le�inate dup� el. Nici nu se las� pl�tit cu v�rf �i �ndesat de c�tre p�rin�ii lor.
Categoric, soi r�u, dac� m� �ntreba�i, dar cu destul� minte s� nu intre �n bucluc.
Mr. Goby �l fulger� cu privirea pe Poirot.
��L-a�i cunoscut?
��Da, r�spunse Poirot.
��La ce concluzii a�i ajuns, dac� �mi da�i voie s� �ntreb?
��Acelea�i, ca ale dumitale. O creatur� vulgar�, ad�ug� el, g�nditor.
��Place femeilor, remarc� Mr. Goby. Necazul este c� �n ziua de azi ele nu vor
s� se uite a doua oar� la un fl�c�u dr�gu� care munce�te. Prefer� soiul r�u -
g�inarii! De obicei, le auzi: �S�racul, n-a avut noroc�!
��Dar, merg�nd �an�o� ca p�unii, �l complet� Poirot.
��Mda, dac� se poate spune a�a, r�spunse Mr. Goby, mai degrab� nesigur.
��Ce crezi, ar fi �n stare s� dea cu m�ciuca �n cineva?
Mr. Goby medit�, apoi scutur� capul de parc� l-ar fi trecut un u�or curent
electric.
��Nimeni nu l-a acuzat de a�a ceva. Nu pot s� spun dac� a f�cut asta �n
trecut, dar n-a� zice c� e specialitatea lui. El e genul de lingu�itor, nu de
b�d�ran.
��Nu, spuse Poirot, nu, nu m-a� fi g�ndit la asta. Dar, ar putea fi pl�tit?
Care este p�rerea ta?
��Poate s� aga�e orice fat� dore�te, ca pe un c�rbune fierbinte, dac� merit�
osteneala.
 Poirot �ncuviin�� din cap. κi amintea ceva: Andrew Restarick, ar�t�ndu-i un
cec, astfel, ca s� poat� el s� citeasc� semn�tura lui. N-a fost numai semn�tura pe
care Poirot o citise - ci �i persoana pentru care fusese completat cec-ul. Era
pentru David Baker �i era pentru o sum� mare. �Ar fi protestat David Baker la
primirea unui astfel de cec?�, se �ntreb� Poirot. Nu se g�ndea, �n general. Mr.
Goby avea, evident, aceea�i p�rere. Tinerii indezirabili au fost pl�ti�i �n orice
timp sau v�rst�, la fel �i tinerele indezirabile. Fiii au jurat, iar fiicele au
pl�ns, dar banul e ban! Normei, David �i cerea s� se c�s�toreasc� cu el. Era
sincer? Putea fi a�a, pentru c�, �ntr-adev�r, o iubea pe Norma? Dac� era a�a, nu
putea fi u�or cump�rat! El �i declarase destul de sincer cererea-n c�s�torie, iar
Norma, f�r� �ndoial�, �l crezuse sincer. Andrew Restarick �i Mr. Goby �i Hercule
Poirot g�ndeau altfel. Se prea poate ca ei s� fi avut mult mai mult� dreptate. Mr.
Goby tu�i, ca s�-�i dreag� glasul, apoi continu�: - Miss Claudia Reece-Holland? Ea,
e �n ordine! Nimic �mpotriva ei. Nimic dubios. Tat�l, membru al Parlamentului,
bogat. F�r� scandaluri. Nu ca unii dintre ace�tia, despre care am auzit a�a ceva.
�coala - la Roedean, Lady Margaret Hall, apoi a venit la Londra �i a f�cut un curs
de secretariat. La �nceput, secretar� la un doctor �n Harley Street, apoi a plecat
la Ministerul Minelor. Secretar� foarte bun�. Este secretar� la Mr. Restarick de
dou� luni. F�r� simpatii speciale, doar ceea ce a�i numi prietenii minore cu
tineri. Dorit� �i folositoare, dac� ea dore�te o �nt�lnire. Nimic care s� arate c�
exist� ceva �ntre ea �i Restarick. Nici eu n-a� putea s� zic c� exist�. A �nchiriat
un apartament cu trei camere �n Borodene Mansions, acum trei ani. Chiria-i destul
de mare, acolo. De obicei, �l �mparte cu alte dou� fete, nu neap�rat prietene. Vin
�i pleac� c�nd doresc. T�n�ra Miss Frances Caty cea de-a doua fat�, e acolo de
c�tva timp. A fost la R.A.D.A. un timp, apoi a plecat la Slade. Lucreaz� la
Wedderburn Gallery - loc renumit �n Bond Street. Specialist� �n aranjarea
expozi�iilor de art� �n Manchester, Birmingham, uneori, peste hotare. Se duce
frecvent �n Elve�ia �i Portugalia. Amatoare de art� �i are o mul�ime de prieteni
printre arti�ti �i actori.
F�cu o pauz�, mai tu�i o dat� �i arunc� o scurt� privire pe carne�el.
��Totu�i, n-a fost �n stare s� ob�in� mai mult din Africa de Sud. Restarick s-
a mutat foarte mult. �n Kenya, Uganda, Coasta de Aur, America de Sud pentru un
timp. Da, se tot muta. Tip agitat. Nimeni, se pare, nu-l cunoa�te bine �n mod
deosebit. A mo�tenit o gr�mad� de bani, ca s� mearg� unde-i place. Dar, a �i f�cut
bani, tot cu gr�mada. I-a pl�cut s� mearg� �n locuri neumblate. To�i care au dat de
el, se pare c� l-au pl�cut. Exact, de parc� era un c�l�tor �nn�scut. Niciodat� n-a
�inut leg�tura cu nimeni. Cred c� de trei ori a fost declarat mort - disp�rea ca
mortu-n p�pu�oi �i nu-�i f�cea apari�ia - dar, �n cele din urm�, ie�ea la
suprafa��. Cinci sau �ase luni era plecat pe nea�teptate �n cu totul alt loc sau
�ar�.
Apoi, anul trecut, fratele s�u din Londra a murit subit. Au avut de furc� un
pic, p�n� i-au dat de urm�. Moartea fratelui s�u se pare c� l-a zdruncinat. Poate
c� s-a s�turat �i poate c� a �nt�lnit, �n cele din urm�, femeia potrivit�. Mult mai
t�n�r� dec�t el, ea era, se pare, profesoar�. Gen de femeie serioas�. Oricum, se
pare c� el s-a hot�r�t atunci �i acolo, s� pun� cap�t hoin�relii �i s� vin� �n
Anglia. Pe l�ng� faptul c� este el �nsu�i un om foarte bogat, mai este �i
mo�tenitorul fratelui s�u.
��O poveste a succesului �i o fat� nefericit�, remarc� Poirot. A� dori s�
cunosc mai multe despre ea. M-ai l�murit cu ce ai putut, dar am nevoie de fapte.
Oamenii care o �nconjoar� pe t�n�r�, cine ar fi putut s-o influen�eze, cine
probabil a influen�at-o. A� fi vrut s� cunosc ceva despre tat�l ei, mama ei
vitreg�, iubitul ei, fetele cu care locuie�te �i la cine lucreaz� la Londra. E�ti
sigur c�, �n leg�tur� cu aceast� fat�, n-a existat nici o moarte? Asta-i
important!...
��Nici urm� de miros, �l �ntrerupse Mr. Goby. Ea lucreaz� la o firm� numit�
Homebirds - �n prag de faliment, �i n-au pl�tit-o mult. Mama vitreg� a fost
internat� �n spital, de cur�nd, pentru analize - asta a fost c�nd era la �ar�.
Circul� o mul�ime de zvonuri �n leg�tur� cu boala ei, dar medicii n-au ajuns, se
pare, la nici o concluzie.
 ��Ea n-a murit, preciz� Poirot. Ce am eu nevoie, ad�ug� el �ntr-un fel setos
de s�nge, este o moarte!
Mr. Goby r�spunse c� regret� �n leg�tur� cu asta �i se ridic� �n picioare:
��Acum, mai dori�i ceva?
��Da, dar nu �n zona informa�iilor...
��Foarte bine, domnule.
�n timp ce-�i b�ga carne�elul �n buzunar, Mr. Goby zise:
��M� ve�i scuza, domnule, dac� vorbesc �n afar� de subiect, dar acea
domni�oar� care a fost aici, tocmai acum...
��Da, ce-i cu ea?
��P�i, desigur e... nu presupun c� e ceva de f�cut cu asta, dar m-am g�ndit
doar s� v� men�ionez, domnule...
��Te rog. S� deduc c� ai v�zut-o mai �nainte?
��Da. Acum c�teva luni.
��Unde ai mai v�zut-o?
��La Kew Gardens.
��Kew Gardens? Poirot ar�t� pu�in surprins.
��N-o urm�ream pe ea. Urm�ream pe altcineva, pe persoana cu care s-a �nt�lnit
ea.
���i cine era aceea?
��Presupun c� n-are importan��, men�ion�nd-o, domnule. Era unul dintre
ata�a�ii doi de la Ambasada Her�egovinei.
Poirot ridic� spr�ncenele:
��Asta-i interesant! Da, foarte interesant! Kew Gardens, se amuz� el. Un loc
pl�cut pentru un rendez-vous. Foarte pl�cut.
��A�a m-am g�ndit �i eu, atunci.
��Au discutat?
��Nu, domnule, n-ai fi zis c� se cuno�teau unul cu altul. T�n�ra avea o carte.
�edea pe o banc�. A citit pu�in din ea, apoi a l�sat-o jos, l�ng� ea. Nu dup� mult
timp, individul meu a venit �i s-a a�ezat pe aceea�i banc�. N-au vorbit - numai
t�n�ra s-a ridicat �i s-a dus la plimbare. El, doar ce s-a a�ezat acolo �i,
imediat, s-a sculat. �n acela�i moment �i a plecat. A luat cartea pe care t�n�ra o
l�sase pe banc�. Asta-i tot, domnule.
��Da, spuse Poirot. Este foarte interesant.
Mr. Goby se uit� la bibliotec�, spuse �Noapte bun� �i plec�. Poirot oft�
exasperat.
��Enfin, zise el, este prea mult! Este mult prea mult! Acum, avem de-a face cu
spionaj �i contraspionaj. Tot ce caut eu este un c�t se poate de simplu uciga�.
�ncep s� cred c� acel uciga� a existat numai �ntr-o minte dat� prad� drogului!
CAPITOLUL XIV
��Ch?re madame. Poirot f�cu o plec�ciune �i se prezent� la Mrs. Oliver cu un
buchet foarte frumos aranjat, cu buchet de flori �n manier� victorian�.
��Monsieur Poirot! Ei bine, �ntr-adev�r, este foarte dr�gu� din partea ta, �i
este �ntruc�tva un gest foarte personal. Toate florile, ast�zi, sunt a�a de
nearanjate! Se uit� spre o vaz� cu crizanteme, apoi la buchetul rotund de
trandafiri. �i ce dr�gu� din partea ta s� vii s� m� vezi!
��Am venit, doamn�, s� v� ofer ur�rile mele cu ocazia �ns�n�to�irii.
��Da, replic� Mrs. Oliver, presupun c� m-am restabilit. Cl�tin� din cap �ncolo
�i-ncoace, �ntruc�tva prudent. Totu�i, am �nc� dureri de cap. Destul de nepl�cute.
��V� aminti�i, doamn�, c� v-am prevenit s� nu face�i nimic periculos.
��N-am mirosit, de fapt. Presupun c� m-a cam �n�elat nasul! Ad�ug�: �Am sim�it
c�-�i v�r� dracu coada! Mi-era team�, dar mi-am zis c� sunt o proast� dac� mi-e
fric�! De ce s�-mi fie fric�? Vreau s� spun c� eram, totu�i, �n Londra. Exact �n
mijlocul Londrei. Oameni peste tot. Mi-am spus... cum a� putea s� m� tem? Doar nu
era o p�dure singuratic� sau altceva...�
Poirot o privi, g�nditor. Se �ntreb� dac� sim�ise Mrs. Oliver, cu adev�rat,
aceast� team� nervoas�, a suspectat ea, cu adev�rat, prezen�a diavolului,
sentimentul sinistru c� ceva sau cineva �i dore�te r�ul sau a priceput �ntreaga
chestiune dup� aceea? El �tia, prea bine, c�t de u�or putea fi f�cut lucrul acesta.
Nenum�ra�i clien�i povestiser� aproape cu acelea�i cuvinte pe care Mrs. Oliver le
folosise: ��tiam c� ceva nu e �n regul�. Parc�-l sim�eam pe diavol. �tiam c�
urmeaz� s� se �nt�mple ceva� �i, de fapt, ei n-au sim�it nimic de genul �sta. Ce
fel de femeie era Mrs. Oliver?
O privi din nou, c�nt�rind-o. Mrs. Oliver, �n propria ei opinie, era renumit�
pentru intui�ia ce o manifesta. O intui�ie succeda dup� alta, cu o rapiditate
remarcabil�, iar Mrs. Oliver reclama mereu dreptul de a justifica intui�ia ce se
transforma �n realitate!
�i, �nc� una, de care se bucura foarte des, presim�irea animalelor: agita�ia
unui c�ine sau a unei pisici �naintea unei vijelii, care �nsemna ceva r�u, de�i nu
se �tie ce poate fi r�u �n asta.
��C�nd �i-a ap�rut prima oar� teama asta?
��C�nd am p�r�sit strada principal�, r�spunse Mrs. Oliver. P�n� atunci, totul
era obi�nuit �i chiar palpitant �i... da, eram bucuroas�, de�i iritat�, s� aflu c�t
de greu e s� urm�re�ti pe cineva.
F�cu o pauz�, apreciind:
��Exact ca un joc. Apoi, brusc, n-a mai p�rut s� semene at�t de mult cu un
joc, �ntruc�t str�zile erau mici �i ciudate, sem�n�nd mai degrab� a un fel de
locuri cu d�r�m�turi, bar�ci �i locuri virane, cur�ate pentru construc�ii... oh, nu
�tiu, nu pot s� explic. Dar, totul era diferit. Ca �ntr-un vis, �ntr-adev�r. �tii
cum sunt visurile! �ncep cu un lucru, o petrecere sau altceva, ca apoi, dintr-
odat�, s� te treze�ti �ntr-o jungl� sau undeva, �ntr-un pustiu la cap�tul lumii,
unde totu-i sinistru.
��Jungl�? �ntreb�, surprins, Poirot. Da, e interesant c� po�i s� le potrive�ti
a�a. Deci, se f�cea ca �i cum erai �ntr-o jungl� �i �i era fric� de un p�un?
��Nu �tiu dac�-mi era fric�, �n mod deosebit, de el. La urma urmei, un p�un
nu-i periculos. Este... da, vreau s� spun c� m� g�ndeam la el ca la un p�un,
�ntruc�t m� g�ndeam la el ca la o creatur� decorativ�. Un p�un este foarte
decorativ. �i acest b�iat groaznic este decorativ.
��N-ai avut nici o idee c� cineva te urm�rea, �nainte de a fi lovit�?
��Nu. Nu, n-am avut nici o idee... dar m� g�ndesc c� m-a �ndrumat gre�it, ceea
ce-i acela�i lucru.
Poirot d�du din cap, aprobator, dus pe g�nduri.
��Dar, fire�te, trebuie s� fi fost P�unul cel care m-a lovit, continu� Mrs.
Oliver. Cine altcineva? T�n�rul murdar cu haine soioase? Mirosea sc�rbos, dar nu
era sinistru. �i cu greu ar fi putut fi acea Francis f�r� vlag� - ea era
�mpodobit�, pe o lad�, cu p�rul negru rev�rsat. �mi amintea de o oarecare actri��
sau altceva.
��Spui c� ea poza ca model?
��Da. Nu pentru P�un. Pentru t�n�rul murdar. Nu-mi amintesc dac� ai v�zut-o
sau nu.
��N-am avut �nc� pl�cerea - dac� e o pl�cere.
��Da, arat� destul de dr�gu�, �ntr-un fel de neglijen�� studiat�, artistic�.
Foarte tare machiat�. Alb ca varul �i alte multe sulemeneli �i felul obi�nuit de
p�r neglijent, at�rn�ndu-i peste fa��. Lucreaz� �ntr-o galerie de art�, astfel c�
presupun ca ceva foarte natural prezen�a ei printre bitnici, poz�nd drept model.
Cum pot �lucra� aceste fete! B�nuiesc c� ar putea fi �ndr�gostit� de P�un. Dar, tot
at�t de probabil, de cel murdar. Acela�i lucru, n-o v�d s� m� ciom�geasc� la cap �n
vreun fel sau altul.
��Aveam alt� posibilitate �n minte, doamn�. Cineva, poate, te-a observat
urm�rindu-l pe David �i la r�ndul s�u te-a urm�rit.
��Cineva m-a v�zut pe mine fil�ndu-l pe David, care apoi m-a filat pe mine?
��Sau cineva care deja era �n curte sau �n bar�ci, pe urmele acelora�i oameni
pe care �i urm�reai.
��E o idee, desigur, spuse Mrs. Oliver. M� �ntreb: cine ar putea fi?
Poirot oft�, exasperat:
��Ah, asta era. E greu, prea greu. Prea mul�i oameni, prea multe lucruri. Nu
pot vedea nimic clar. V�d numai o t�n�r� care a spus c� s-ar putea s� fi comis o
crim�! Asta-i tot ce am de g�nd s� continui �i vezi c� �i aici sunt dificult�i!
 ��Ce vrei s� �n�elegi prin dificult�i?
��Mediteaz�, r�spunse Poirot.
Medita�ia n-a fost niciodat� punctul forte al lui Mrs. Oliver.
��Mereu m� z�p�ce�ti, se pl�nse ea.
��Discutam despre o crim�, dar ce crim�?
��Uciderea unei mame vitrege, presupun.
��Dar, mama vitreg� n-a fost omor�t�. Tr�ie�te!
��E�ti, �ntr-adev�r, cel mai �nnebunitor om, replic� Mrs. Oliver.
Poirot st�tea drept �n scaunul s�u. κi �mpreunase degetele de la m�ini �i se
preg�tea - a�a b�nuia Mrs. Oliver - s� se joace cu ele.
��Refuzi s� meditezi, zise el. Dar, ca s� ajungem undeva, trebuie s� medit�m.
��Nu vreau s� meditez. Ceea ce vreau s� �tiu este ce f�ceai �n leg�tur� cu
povestea asta, �n timp ce eu z�ceam �n spital? Trebuie s� fi f�cut ceva. Ce-ai
f�cut?
Poirot ignor� aceast� �ntrebare.
��Trebuie s� �ncep cu �nceputul. �ntr-o zi, m-ai sunat. Eram �n suferin��. Mi
se spusese ceva extrem de dureros. Doamn�, ai fost dr�gu��. M-ai �nveselit, m-ai
�ncurajat. M-ai servit cu o delicioas� tasse de chocolat. �i, �nc� ceva, nu numai
c� te-ai oferit s� m� aju�i, dar m-ai �i ajutat. M-ai ajutat s� g�sesc o fat� care
venise la mine �i spusese c� are impresia c� a comis o crim�! �i acum, s� ne
�ntreb�m, doamn�, ce este cu aceast� crim�? Cine a fost ucis? Unde au ucis? De ce
au ucis?
��O, opre�te-te! - s�ri Mrs. Oliver. M� faci s� m� doar� capul din nou �i nu
asta-mi trebuie mie acum.
Poirot nu d�du aten�ie acestui argument.
���i la urma urmei, am descoperit noi omorul? Tu spui �mama vitreg�, iar eu
spun c� mama vitreg� n-a murit, deci, p�n� la urm�, n-avem �nc� un omor. Dar
trebuie s� fie unul! Dup� mine, cercetez, mai �nt�i de toate, cine a murit. Cineva
vine la mine �i pomene�te de o crim�. O crim� care s-a comis undeva �i pentru un
motiv oarecare. Dar, nu pot s� g�sesc acea crim�, �i ceea ce vrei s�-mi spui �nc� o
dat�, c� tentativa de ucidere a lui Mary Restarick s-ar potrivi foarte bine, nu-l
satisface pe Hercule Poirot.
��Realmente, nu pot s� g�ndesc, s� ghicesc ce mai vrei, �l �ntrerupse Mrs.
Oliver.
��Vreau un omor! - r�spunse Hercule Poirot.
��Sun� foarte s�ngeros c�nd spui astfel.
��Caut un omor �i nu pot s� g�sesc un omor! Nu pot s� g�sesc nici mortul sau
moarta!! E exasperant! A�a c�, te rog s� meditezi �mpreun� cu mine.
��Mi-a venit o idee splendid�, s�ri iar Mrs. Oliver. Presupun c� Andrew
Restarick �i-a ucis prima so�ie �nainte de a o �terge degrab� �n Africa de Sud. Te-
ai g�ndit la o asemenea posibilitate?
��Desigur c� m-am g�ndit la un astfel de gest uciga�, r�spunse Poirot,
indignat.
��Eu m-am g�ndit, ca posibilitate... zise Mrs. Oliver. E foarte interesant�.
El, c�s�torit, era �ndr�gostit de o alt� femeie �i dorea, ca �i Coco�atul, s� plece
cu ea �i, deci, a ucis-o pe prima, so�ia... �i nimeni nu l-a suspectat vreodat�.
Poirot scoase un lung �i exasperat oftat:
��Bine, dar so�ia lui n-a murit dec�t dup� unsprezece sau doisprezece ani,
dup� ce el a p�r�sit aceast� �ar�, plec�nd �n Africa de Sud, iar copilul s�u nu
putea fi implicat �n uciderea mamei sale la v�rsta de cinci ani.
��Putea s�-i dea mamei medicamentele nepotrivite sau, probabil, Restarick a
spus, pur �i simplu, c� ea a murit. La urma urmei, nici nu �tim dac� ea a murit...
��Eu �tiu, replic� Hercule Poirot. Am f�cut investiga�ii. Prima Mrs.
Restarick, so�ia, a murit la paisprezece aprilie o mie nou� sute �aizeci �i trei.
��Cum po�i �ti aceste lucruri?
��Pentru c� am angajat pe cineva s� verifice faptele. Te rog, doamn�, nu s�ri
la concluzii pripite �n felul �sta.
��Credeam c� sunt, mai cur�nd, de�teapt�, r�spunse Mrs. Oliver cu �nc�p��nare.
Dac� aranjam s� se �nt�mple a�a ceva �ntr-o carte, era meritul fanteziei mele, dar
�nt�mplarea asta real� �ntrece fantezia �i aranjamentul meu! Eu l-a� fi pus pe
copil s-o fac�. Pl�nuind �n ascuns fapta, apoi direct, tat�l s�u �i spune feti�ei,
grijuliu, s�-i dea mamei o b�utur� f�cut� din pudr� ascuns� �ntr-o cutiu��. Tat�l
premediteaz� crima, fiica sa o-nf�ptuie�te, incon�tient...
��Nom d'un nom d'un nom! zise Poirot, exasperat. Asta-i broderie...
� �n ordine, vru s�-l �mpace Mrs. Oliver. Tu poveste�ti �n felul t�u, eu
brodez �n felul meu. Varianta cu Norma e a ta. Poveste�te...
��Vai, n-am nimic de povestit. Doar, caut o crim� �i n-o g�sesc.
��N-o c�uta dup� ce Mary Restarick este bolnav� �i se interneaz� �n spital, �i
se face mai bine, �i se �ntoarce acas�, �i se �mboln�ve�te din nou, �i dac� ei ar
fi c�utat, probabil c� au g�sit arsenic sau altceva, ascuns bine de Norma, undeva.
��Asta-i exact ce-au g�sit. Arsenic ascuns...
� �n acest caz, Monsieur Poirot, ce vrei mai mult? Ac�ioneaz� pe baza probei.
Eu b�nuiesc �nf�ptuirea crimei �nainte de toate astea! Mai vrei ceva?
��Vreau s� acorzi mai mult� aten�ie �n�elesului logic al limbii. Acea
domni�oar� mi-a spus acela�i lucru pe care �l spusese �i servitorului meu, Georges.
N-a spus �n nici una din cele dou� ocazii: �Am �ncercat s� omor pe cineva� sau �Am
�ncercat s-o omor pe mama mea vitreg�. A vorbit de fiecare dat� despre un fapt care
fusese f�cut, ceva care deja se �nt�mplase. �nt�mplat categoric. La timpul trecut.
Mai zici ceva?! De fapt eu am fantazat exact pe suspiciunea ta, c� so�ul (tat�l)
este criminalul.
��Renun�, zise Mrs. Oliver. Renun� la varianta mea c� Norma-i vinovatul. Nu
vrei �i pace s� crezi c� Norma a �ncercat s-o ucid� pe mama ei vitreg�.
��Ba da! asta cred... te joci cu mine... cred c� e posibil ca Norma s� fi
�ncercat s-o ucid� pe mama ei vitreg�. M� g�ndesc c� este posibil ce s-a �nt�mplat
- este �n acord psihologic cu starea ei sufleteasc� �n pragul nebuniei. Dar nu e
dovedit! Oricine, re�ine, poate s� ascund� un preparat de arsenic printre lucrurile
Normei. Putea chiar s� fi fost pus acolo de c�tre so�.
��Iar?! Ajungem la aceea�i prezum�ie... Tu mereu consideri c� so�ii sunt cei
care-�i ucid nevestele, trase concluzia Mrs. Oliver.
��Un so� este, de obicei, persoana cea mai potrivit�, spuse Hercule Poirot,
deci el, trebuie luat �n considerare primul. Putea fi fata, Norma sau putea fi unul
dintre servitori, ori putea fi fata au pair sau putea fi b�tr�nul Sir Roderick. Sau
putea fi Mrs. Restarick �ns�i.
��Prostii. De ce?
��Ar putea exista motive. Motive cu mult mai atr�g�toare, dar nu peste
marginile crez�rii.
��De fapt. Monsieur Poirot, nu po�i s�-i suspectezi pe to�i.
��Mais oui, asta-i exact ce pot s� fac! Suspectez pe to�i! �nt�i suspectez,
apoi caut motivele.
���i ce motiv ar putea avea acel s�rman copil str�in?
��Ar putea depinde de ceea ce face �n acea cas� �i de motivele pentru care a
venit �n Anglia �i �nc� de multe altele.
��E�ti nebun de-adev�ratelea.
��Sau ar putea fi t�n�rul David. P�unul t�u.
��Mult prea atr�g�tor. David n-a fost acolo. Niciodat� n-a fost prin preajma
casei lor.
��O, ba da, a fost. R�t�cea pe coridoare �n ziua c�nd am fost acolo.
��Dar f�r� s� pun� otrav� �n camera Normei.
��Cum de �tii?
��Fiindc� ea �i t�n�rul acela groaznic se iubesc.
��Aparent, a�a trebuie s� fie, admit.
��Tu mereu vrei s� complici totul, se pl�nse Mrs. Oliver.
��Deloc. Lucrurile au fost �nf�ptuite complicat pentru mine. Am nevoie de
informa�ii �i exist� o singur� persoan� care poate s� mi le furnizeze. �i ea a
disp�rut.
��Te referi la Norma?
��Da, m� refer la Norma.
��Dar ea n-a disp�rut! Noi am descoperit-o, �ntr-un restaurant.
 ��Ea a plecat din acel restaurant �i �nc� o dat� a disp�rut.
���i ai l�sat-o s� plece? Vocea lui Mrs. Oliver tremur� a repro�.
��Vai!
��Ai l�sat-o s� plece? Nici n-ai �ncercat s-o g�se�ti din nou?
��N-am spus c� n-am �ncercat s-o g�sesc.
��Dar, p�n� acum, n-ai reu�it. Monsieur Poirot, m� dezam�ge�ti, cu adev�rat.
��Exist� un scenariu, zise Hercule Poirot, aproape vis�tor. Da, exist� un
scenariu. Dar, pentru c� lipse�te un factor, scenariul n-are sens. �n�elegi, nu?
��Nu, r�spunse Mrs. Oliver, pe care o durea deja capul.
Poirot continu� s� vorbeasc� mai mult pentru sine, dec�t pentru ascult�toarea
lui - dac� se putea spune c� Mrs. Oliver asculta. Ea era foarte indignat� pe Poirot
�i g�ndea numai pentru ea c� t�n�ra Restarick avusese perfect� dreptate, iar c�
Poirot era prea b�tr�n! Acolo, la restaurant, ea o g�sise pe t�n�r� pentru el, �i
telefonase ca s� poat� ajunge la timp, alergase ca s� fileze cealalt� jum�tate a
cuplului. O l�sase pe t�n�r� lui Poirot �i ce-a f�cut Poirot - a pierdut-o! De
fapt, Mrs. Oliver era sup�rat� foc, �n�eleg�nd c� Poirot nu f�cuse c�tu�i de pu�in
ceva folositor investiga�iei lor! Era dezam�git� de el. C�nd o s� �nceteze s�
vorbeasc�, o s�-i spun�.
Poirot sublinia lini�tit �i metodic, ceea ce el numea �scenariu�.
��Se leag�! Da, se leag� �i de aceea e a�a de greu. Un lucru se leag� de altul
�i atunci afli c� se leag� de altceva, care pare s� fie �n afara scenariului. Dar,
nu e �n afara lui. �i a�a se adun� mai mul�i oameni din nou �ntr-un cerc de
b�nui�i! B�nui�i de ce? Din nou, nu �tii!! La �nceput am avut o t�n�r� �i prin tot
labirintul de scenarii, �n conflict, trebuie s� caut r�spunsul. La problemele cele
mai subtile. E t�n�ra o victim� �n pericol? Ori e foarte viclean�? D� impresia c�
vrea s� creeze pentru ea �ns�i anumite �eluri. Poate fi luat� �n ambele sensuri. Am
nevoie de �nc� ceva. De o informa�ie confiden�ial� sigur�, �i asta-i pe undeva, pe-
aproape, o simt...
Mrs. Oliver scotocea prin po�et�.
��Nu �n�eleg de ce nu pot s�-mi g�sesc niciodat� aspirina c�nd am nevoie,
spuse ea cu voce sup�rat�.
��Avem un set de rela�ii care se leag�. Tat�l, fiica, mama vitreg�. Vie�ile
lor se leag� una de cealalt�. Avem pe unchiul, cam �n v�rst�, �ntruc�tva ramolit cu
care ei locuiesc. Avem pe t�n�ra Sonia. Ea e legat� de acest unchi. Lucreaz� pentru
el. Are maniere �i obiceiuri dr�gu�e. El este �nc�ntat de ea. Vom spune c� este
pu�in prostit de ea. Dar, care este rolul ei �n aceast� familie?
��Vrea s� �nve�e limba englez�, probabil, r�spunse ironic Mrs. Oliver.
��Ea s-a �nt�lnit cu unul din membrii ambasadei Her�egovinei - �n Kew Gardens.
S-au �nt�lnit, dar n-a vorbit cu el. A l�sat �n urma ei o carte pe care el a luat-
o...
���i ce-i cu asta?
��Asta are de-a face cu cel�lalt scenariu. �nc� nu �tiu, p�n� acum. Pare pu�in
probabil, dar poate s� nu fie pu�in probabil. Mary Restarick o fi dat peste ceva ce
ar putea fi compromi��tor pentru fat�?
��Nu-mi povesti toate astea, care au ceva de-a face cu spionajul sau un fel de
spionaj.
��Nu-�i povestesc. M� �ntreb.
���i-ai spus �ie �nsu�i c� b�tr�nul Sir Roderick este ramolit.
��Nu asta-i problema, dac� este ramolit sau nu. El a avut o oarecare
importan�� �n cel de-al doilea r�zboi mondial. Prin m�inile lui au trecut documente
importante. Poate c� i s-au scris scrisori importante. Scrisori pe care a avut cea
mai mare libertate s� le p�streze... Dup� ce �i-au pierdut importan�a, o vreme,
iat� c�-�i rec�tig� importan�a!
��Vorbe�ti de r�zboi, dar aceasta a fost cu mul�i ani �n urm�.
��Chiar a�a. Dar, trecutul nu este �ntotdeauna trecut, pentru c� este cu mul�i
ani �n urm�. Se fac alte alian�e! Se �in discursuri publice pentru a nega ceva, a
respinge altceva, a spune diverse minciuni despre cu totul altceva. �i presupun c�
exist� anumite scrisori sau documente care vor schimba tabloul unei personalit�i.
Nu-�i spun nimic, �n�elegi. Eu fac numai presupuneri - presupuneri pe care le
cunosc a fi adev�rate �n trecut. Ar putea fi de o extrem� importan�� acele c�teva
scrisori sau h�rtii, care ar trebui s� fie distruse sau altele transmise unui
guvern str�in. Cine �i-ar putea asuma mai bine aceast� sarcin� dec�t o t�n�r�
�nc�nt�toare, care sprijin� �i ajut� o notabilitate mai �n v�rst� s� str�ng�
material pentru memoriile sale? To�i �i scriu azi memoriile. Nimeni nu poate s�-i
opreasc� s� fac� a�a ceva! Presupun c� mama vitreg� prime�te �ceva� �n m�ncare �n
ziua �n care secretara grijulie, fata au pair, �i preg�te�te masa. �i presupun c�
ea este cea care arajeaz� ca b�nuiala s� cad� asupra Normei?
��Ce minte ai, se minun� Mrs. Oliver. �ntortocheat�, iat� cum o numesc eu.
�n�eleg c� toate aceste lucruri n-au putut s� se �nt�mple.
��A�a-i. Exist� prea multe scenarii. Care este cel adev�rat? T�n�ra Norma
p�r�se�te casa �i pleac� la Londra. Ea este, a�a cum mi-ai ar�tat, a treia fat�
care �mparte un apartament cu alte dou� tinere. Acolo, iar�i po�i avea un scenariu.
Cele dou� tinere sunt str�ine de ea. Dar mai apoi, ce aflu? Claudia Reece-Holland
este secretara particular� a tat�lui Normei. Avem aici o nou� leg�tur�. Este o
simpl� �nt�mplare? Ori ar putea fi un anumit fel de scenariu �n spatele acesteia?
Cealalt� t�n�r�, �mi spui tu, pozeaz� ca model �i se cunoa�te cu t�n�rul pe care-l
nume�ti �P�unul� �i pe care Norma �l iube�te. �nc� o leg�tur�. �i ce rol are David-
P�unul �n toate acestea? O iube�te pe Norma? S-ar p�rea c� da. P�rin�ilor ei nu le
este pe plac, ceea ce-i nu numai probabil, ci �i firesc.
��E ciudat c� t�n�ra Claudia-Holland este secretara lui Restarick, remarc�
Mrs. Oliver, dus� pe g�nduri. Ar trebui s�-mi dau seama c� este priceput� �n orice
�ntreprinde. Poate ea a fost cea care a �mpins-o pe femeia aceea de la etajul
�apte. Poirot se �ntoarse �ncet spre ea.
��Ce spui? - dori el s� afle. Ce tot spui?
��Insinuez c� cineva din blocul acela - nici m�car nu-i �tiu numele, a �mpins-
o, dar victima putea s� fi c�zut de la o fereastr� sau s� se fi aruncat de la o
fereastr� de la etajul �apte �i a murit.
Vocea lui Poirot se auzi sonor� �i sever�.
���i nu mi-ai spus niciodat�? �ntreb� el acuzator. Mrs. Oliver �l privi �int�,
surprins�.
��Nu �tiu la ce te referi.
��La ce m� refer? Te-am rugat s�-mi spui ceva despre o moarte. Iat� la ce m�
refer. O moarte. Iar tu, spui c� nu exist� nici o moarte. Tu te po�i g�nd numai la
o tentativ� de otr�vire. �i totu�i, aici este o moarte. O moarte la... cum se
nume�te acel bloc?
��Borodene Mansions.
��Da, da. �i c�nd s-a �nt�mplat?
��Aceast� sinucidere? Sau indiferent ce-a fost? Cred... da... cred c-a fost cu
vreo s�pt�m�n� �nainte de a m� interna eu aici.
��Perfect! Cum ai aflat de ea?
��Mi-a povestit un l�ptar.
��Un l�ptar, bon Dieu!
��Era unul prietenos, zise Mrs. Oliver. P�rea mai degrab� trist. Era �n timpul
zilei, de diminea��, foarte devreme cred.
��Care era numele victimei?
��Habar n-am. Nu cred ca el s�-l fi pomenit.
��T�n�r�, de v�rsta mijlocie, b�tr�n�? Mrs. Oliver se g�ndi:
��P�i, nu i-a spus exact v�rsta. �n jur de cincizeci de ani, cred, parc� a�a a
spus.
��Acum m� �ntreb: �tia vreuna dintre cele trei fete?
��Ce pot s�-�i spun? Nimeni n-a spus nimic despre asta.
���i tu nu te-ai g�ndit niciodat� s�-mi poveste�ti?
� �ntr-adev�r! Dar, Monsieur Poirot, nu v�d ce-are a face asta cu toate
celelalte? Da, s� presupunem c� ar avea, dar nimeni n-a spus asta sau n-a g�ndit,
m�car a�a.
��Ba da, este o leg�tur�: aceast� t�n�r� Norma, tr�ie�te acolo �i �ntr-o zi
cineva se sinucide (pentru c� asta, deduc, a fost impresia general�)... Deci,
cineva este �mpins, se arunc� sau cade de la o fereastr� a etajului �apte �i moare!
�i apoi? C�teva zile mai t�rziu, aceast� t�n�r�, Norma dup� ce a ascultat ce i-ai
povestit la o petrecere, vine s�-mi fac� o vizit� �i-mi spune c�-i este team� c� s-
ar putea s� fi comis o crim�. Chiar nu �n�elegi? O moarte - �i nu peste multe zile
mai t�rziu, cineva care crede c� ar fi putut comite o crim�. Da, aceasta trebuie s�
fie crima.
Mrs. Oliver vru s� spun� �prostii�, dar nu �ndr�zni s� fac� asta. Cu toate
acestea, se g�ndi a�a.
��Atunci, asta trebuie s� fie acea informa�ie care nu mi-a parvenit �nc�!
Aceasta trebuie s� fie cheia! Da, da, �nc� nu v�d cum, dar asta trebuie s� fie!
Trebuie s� m� g�ndesc. Asta e ce trebuie s� fac. Trebuie s� plec acas� �i s� m�
g�ndesc p�n� c�nd piesele se �mbin� �ncetul cu �ncetul - din cauz� c� aceasta va fi
piesa cheie care le leag� pe toate �mpreun�... Da, �n sf�r�it. �n sf�r�it, �mi voi
vedea de treaba mea.
Poirot se ridic� �n picioare, gata de plecare. Spuse: �Adieu, ch?re madame� �i
se gr�bi s� p�r�seasc� salonul. Mrs Oliver, �n cele din urm�, �i manifest�
sim��mintele:
��Prostii, zise camerei goale. Absolut prostii. M� �ntreb dac� ar fi prea mult
s� iau patru aspirine?

CAPITOLUL XX
La cotul lui Hercule Poirot era o can� cu tizan�, preg�tit� de George. Sorbea
c�te o gur� �i se g�ndea. Se g�ndea �ntr-un anumit fel, specific lui. Era tehnica
omului care alege g�ndurile a�a cum ar alege cineva buc�ile unui joc de mozaic. La
timpul cuvenit, ele s-ar reasambla �mpreun�, astfel, �nc�t s� fac� un tablou clar
�i coerent. �n acest moment, lucrul important era selec�ia, separarea. Sorbi din
tizan�, puse cea�ca jos, �i l�s� m�inile s� se odihneasc� pe bra�ele fotoliului �i
permise diferitelor buc�i ale jocului s�u s�-i vin� �n minte, una dup� alta. Odat�
ce le-ar recunoa�te pe toate, le-ar selecta. Buc�i de cer, buc�i de ��rm �nverzit,
poate buc�i dungate, ca acelea de tigru... Durerea produs� picioarelor sale de
pantofii de lac a �nceput acolo, plimb�ndu-se pe un drum, �ndrumat pe aceast� pist�
de buna sa prieten�, Mrs. Oliver. O mam� vitreg�. Se v�zu pe sine, cu o m�n� pe o
poart�. O femeie care s-a �ntors, o femeie care t�ia boboci de trandafir p�li�i,
�ntorc�ndu-se �i privindu-l? Pentru ce era el acolo? Nu �tia. Un cap blond, un cap
blond str�lucitor ca un lan de gr�u, cu �mpletituri �i bucle de p�r, amintind u�or
de cel al lui Mrs. Oliver. Schi�� un z�mbet. Dar p�rul lui Mary Restarick era
aranjat mai ordonat dec�t fusese vreodat� al lui Mrs. Oliver. Un cadru auriu pentru
fa�a ei, care p�rea doar un pic prea mare. κi reaminti c� b�tr�nul Sir Roderick �i
spusese c� ea trebuie s� poarte o peruc�, �n urma unei boli. Trist pentru o femeie
at�t de t�n�r�. Era, c�nd ajunsese s� g�ndeasc� asta, ceva neobi�nuit de greu �n
jurul capului ei. Mult prea static, prea aranjat cu grij�. El se g�ndi la peruca
lui Mary Restarick - dac� era o peruc� - pentru c� el nu era c�tu�i de pu�in sigur
c� se putea bizui pe Sir Roderick. Examina posibilit�ile perucii �n caz c� ar
prezenta vreo importan��. Analiz� conversa�ia pe care au avut-o. Au spus ceva
important? Se g�ndi c� nu! κi reaminti camera �n care intraser�. O camer�
obi�nuit�, f�r� personalitate, de cur�nd locuit�, �ntr-o cas� oarecare. Dou�
tablouri pe perete, tabloul unei femei �ntr-o rochie de culoare cenu�iu-alb�struie.
Gur� sub�ire, cu buzele str�nse. P�rul era castaniu �i pu�in c�runt. Prima Mrs.
Restarick. Ar�ta ca �i cum ar putea fi mai �n v�rst� dec�t so�ul ei. Tabloul lui
era pe peretele opus, fa�� �n fa�� cu al ei. Bune portrete, am�ndou�. Lansberger
fusese un bun portretist. Mintea lui st�ruia asupra portretului so�ului. El nu-l
v�zuse at�t de bine �n acea zi, cum �l v�zuse mai t�rziu �n biroul lui
Restarick....
Andrew Restarick �i Claudia Reece-Holland. Era ceva acolo? Era asocierea lor
mai mult dec�t una strict de serviciu? Nu e nevoie s� fie. Aici era vorba de un om
care se �ntoarse �n aceast� �ar� dup� ani de absen��, care n-avea nici un prieten
sau rud� mai apropiat�, care era sup�rat �i dezorientat cu privire la caracterul �i
comportarea fiicei sale. Era, probabil, destul de firesc ca el s� se �ndrepte spre
recent angajata �i distinsa secretar� competent�, pe care s-o roage s�-i sugereze
un loc unde s� locuiasc� fiica lui �n Londra. Era un serviciu din partea ei s�-i
ofere acea locuin��, deoarece c�uta o a Treia Fat�. A treia fat�... Expresia pe
care �i-a �nsu�it-o de la Mrs. Oliver p�rea s�-i vin� �n minte mereu - ca �i cum
aceasta ar avea o a doua semnifica�ie, pe care, pentru un anume motiv, nu o putea
�n�elege.
Servitorul s�u, George, intr� �n camer�, �nchiz�nd cu discre�ie u�a �n spatele
s�u:
��O t�n�r� doamn� este aici, domnule. T�n�ra doamn� care a venit mai deun�zi.
Cuvintele ajunser� perfect la ceea ce Poirot g�ndea. �edea drept, �ntr-un fel,
surprins.
��Acea t�n�r� doamn� care a venit la vremea micului dejun?
��O, nu, domnule. M� refer la t�n�ra care a venit cu Sir Roderick Horsefield.
��Ei, chiar a�a... Poirot ridic� spr�ncenele:
��Adu-o! Unde e?
��Am condus-o �n camera lui Miss Lemon, domnule.
- A, da! Adu-o!
Sonia nu a�tept� ca George s-o anun�e. Intr� �n camer� �naintea lui, cu pas
gr�bit �i, mai degrab�, agresiv.
��A fost greu s� plec, dar am venit s� v� spun c� n-am luat eu acele h�rtii.
N-am furat nimic, �n�elege�i?
��A spus cineva c� a�i furat? �ntreb� Poirot. Sta�i jos, mademoiselle.
��Nu vreau s� stau jos. Am foarte pu�in timp. Am venit doar s� v� spun c� este
cu totul neadev�rat. Sunt foarte sincer� �i fac doar ceea ce mi se spune.
� �n�eleg punctul dumneavoastr� de vedere. Deja l-am �n�eles. Declara�ia
dumneavoastr� este c� n-a�i mi�cat din loc nici un fel de h�rtie, informa�ie,
scrisoare, document din casa lui Sir Roderick Horsefield? A�a este, nu?
��Da, �i am venit s� v� spun �i eu. El m� crede. El �tie c� n-a� face astfel
de lucruri.
��Foarte bine, atunci. Aceasta-i o declara�ie �i iau not� de ea.
��Crede�i c� ve�i g�si acele h�rtii?
��Am f�cut �i alte investiga�ii, r�spunse Poirot. H�rtiile lui Sir Roderick �i
vor fi restituite.
��Este �ngrijorat. Foarte �ngrijorat. Exist� ceva ce nu pot s�-i spun. V� voi
spune dumneavoastr�. El le-a pierdut. Lucrurile nu sunt puse deoparte, unde crede
el c� sunt. D�nsul le pune - cum s� spun? - �n locuri stranii. O �tiu. M�
suspecta�i. To�i m� suspecteaz� din cauz� c� sunt str�in�. Din cauz� c� vin dintr-o
�ar� str�in� �i, astfel, ei cred... ei cred c� eu fur h�rtii secrete, ca �ntr-una
din ridicolele dumneavoastr� pove�ti engleze�ti de spionaj. Nu sunt ca una din
astea. Eu sunt intelectual�.
��Aha, p�ru surprins Poirot. Totdeauna e dr�gu� s� afli. Ad�ug�: Mai ave�i �i
altceva ce-a�i dori s�-mi spune�i?
��De ce-a� avea?
��Nu se �tie niciodat�.
��Care sunt aceste alte cazuri de care �mi vorbi�i?
��Ei, nu vreau s� v� re�in. Este, probabil, ziua dumneavoastr� liber�.
��Da. Am o zi pe s�pt�m�n� c�nd pot s� fac ce-mi place. Pot s� vin la Londra.
Pot s� m� duc la British Museum.
��A, da, �i la Victoria �i Albert, f�r� �ndoial�.
��Chiar a�a.
���i la National Gallery, s� vede�i tablourile. �i, �ntr-o zi frumoas�, v�
pute�i plimba �n Kensington Gardens sau poate p�n� la Kew Gardens.
Ea �n�epeni. �i arunc� o privire furioas�, �ntreb�toare.
��De ce spune�i Kew Gardens?
��Pentru c� exist� acolo o frumuse�e de plante, tufe, copaci... A! S� nu
pierde�i Kew Gardens. Taxa de intrare este foarte mic�. Un penny, cred, sau doi.
�i, pentru at�t, v� pute�i duce s� vede�i copaci tropicali sau s� v� a�eza�i pe o
banc�, s� citi�i o carte. �i z�mbi dezarmant �i era bucuros s� observe c�
nelini�tea ei crescuse. Dar, nu vreau s� v� re�in. Poate vre�i s� v� vizita�i
prietenii de la una din ambasade.
��De ce spune�i asta?
 ��F�r� vreun motiv deosebit. Sunte�i, a�a cum spune�i, o str�in� �i e foarte
posibil s� ave�i prieteni lega�i de ambasada dumneavoastr� de aici.
��Cineva v-a spus unele lucruri. Cineva m-a acuzat! V� spun c� el nu este
dec�t un b�tr�n prost, care r�t�ce�te sau pierde lucrurile. Asta-i tot! �i el nu
�tie nimic important. Nu are nici un fel de documente sau h�rtii secrete. Niciodat�
n-a avut.
��Ei, dar nu prea v� g�ndi�i la ce spune�i. Timpul trece, �ti�i doar. C�ndva,
el a fost un om important, care de�inea secrete importante.
� �ncerca�i s� m� speria�i.
��Nu, nu. Nu sunt chiar at�t de melodramatic.
��Mrs. Restarick... Mrs. Restarick v-a spus unele lucruri despre mine. Ei nu-i
place de loc persoana mea.
��Nu mi-a povestit a�a ceva.
��Ei, da, nici mie nu-mi place de ea! E genul de femeie �n care n-am
�ncredere. Are secrete!
��Serios?
��Da, cred c� are secrete fa�� de so�ul ei. Cred c� vine la Londra sau �n alte
locuri s� �nt�lneasc� diferi�i oameni. S� �nt�lneasc�, �n orice caz, un anume om...
��Desigur, zise Poirot, asta-i foarte interesant. Crede�i c� se duce s�
�nt�lneasc� un anume om...
��Da, cred. Pleac� foarte des la Londra �i nu cred c�-i spune totdeauna
so�ului ei, ori spune c� se duce s� fac� t�rguieli. S� cumpere tot felul de
lucruri. El e foarte ocupat cu biroul �i nu se g�nde�te de ce pleac� so�ia sa la
Londra. St� mai mult timp la Londra dec�t la �ar�. �i mai pretinde c� �i place at�t
de mult gr�din�ritul!
���i, n-ave�i idee cine-i omul pe care-l �nt�lne�te?
��Cum s� �tiu? Doar n-o urm�resc. Mrs. Restarick nu este un om suspicios.
Crede ceea ce-i spune so�ia. Poate c� el se g�nde�te tot timpul la afaceri. �i,
cred eu, el este prea �ngrijorat �n leg�tur� cu fiica sa.
��Da, zise Poirot, �n mod sigur e �ngrijorat �n leg�tur� cu fiica sa. C�t de
mult �ti�i despre aceast� fiic�? C�t de bine o cunoa�te�i?
��N-o cunosc prea bine. Dac� m� �ntreba�i ce g�ndesc eu... ei bine, v� spun c�
e nebun�!
��Crede�i c� e nebun�? De ce?
��Uneori, spune lucruri ciudate. Vede lucruri care nu exist�.
��Vede lucruri care nu exist�?
��Oameni care nu exist�. Uneori, este foarte agitat�, alteori pare ca �i cum
plute�te �ntr-un vis. �i vorbe�ti �i nu aude ce-i spui. Nu r�spunde. Cred c� sunt
oameni pe care ea ar dori s�-i vad� mor�i.
��V� referi�i la Mrs. Restarick?
���i la tat�l ei. �l prive�te de parc� l-ar ur�.
��Din cauz� c� am�ndoi �ncearc� s-o �mpiedice s� se m�rite cu un t�n�r ales de
ea?
��Da. Ei nu doresc s� se �nt�mple asta. Au, desigur, perfect� dreptate, dar
asta o �nfurie. �ntr-o zi, ad�ug� Sonia, cl�tin�ndu-�i capul cu voio�ie, m� g�ndesc
c� se va omor�. Sper s� nu fac� ceva at�t de prostesc, dar �sta e lucrul pe care-l
face cineva care este �ndr�gostit lulea. Ridic� din umeri... Plec, acum...
��Doar un lucru s�-mi mai spune�i. Mrs. Restarick poart� peruc�?
��Peruc�? Cum s� �tiu? Se g�ndi o clip�. S-ar putea, da, admise ea. E
folositoare �n c�l�torie. �i, e la mod�! Uneori, port �i eu peruc�. Una verde! Sau
am purtat. Ad�ug� iar: Plec, acum! �i plec�...
CAPITOLUL XVI
A doua zi, diminea��.
��Ast�zi am multe de f�cut, anun�� Hercule Poirot, ridic�ndu-se de la masa
micului dejun �i se al�tur� lui Miss Lemon. S� fac investiga�ii. Ai f�cut
cercet�rile necesare pentru mine, �nt�lnirile, contactele necesare?
��Desigur, zise Miss Lemon. Totul e aici. �i �nm�n� o serviet� mic�. Poirot
arunc� o privire rapid� asupra con�inutului �i d�du, mul�umit, din cap.
��Totdeauna pot s� m� bizui pe dumneata, Miss Lemon, spuse el. C'est
fantastique.
��O-la-la, Monsieur Poirot, nu v�d nimic fantastic �n leg�tur� cu asta. Mi-a�i
dat instruc�iuni �i eu le-am �ndeplinit. Firesc.
��Pfui, nu-i chiar at�t de firesc, zise Poirot. N-am dat, adesea, instruc�iuni
oamenilor de la gaze, electricienilor, instalatorilor �i ei au �ndeplinit
�ntotdeauna instruc�iunile mele? Foarte, foarte rar.
El intr� �n hol.
��Pardesiul, Georges. Cred c� se instaleaz� r�coarea toamnei.
V�r� pe nea�teptate capul �napoi, �n camera secretarei sale:
��Apropo, ce p�rere ai despre t�n�ra care a venit ieri?
Miss Lemon, cu aten�ia subjugat� �n timp ce se preg�tea s� dactilografieze,
spuse scurt:
��Str�in�.
��Da, da.
��Evident, str�in�
��Altceva nu mai crezi despre ea? Miss Lemon se g�ndi:
��N-am avut nici un mijloc de apreciere a capacit�ii ei �n vreun fel. Ad�ug�,
mai mult nesigur:
��Pare s� fie fr�m�ntat� �n leg�tur� cu ceva.
��Da. Este b�nuit�, pricepi, de furt! Nu de bani, ci de h�rtii, de la patronul
ei.
��Vai, vai, se pref�cu mirat� Miss Lemon. H�rtii importante?
��A�a par, probabil. La fel de probabil, totu�i, n-a pierdut nimic.
��O da, zise Miss Lemon, arunc�ndu-i patronului ei o privire special�, pe care
i-o arunca �ntotdeauna �i care anun�a c� dore�te s� se descotoroseac� de el, ca s�
se poat� apuca de munca ei, cu r�vna cuvenit�. Ei, mereu zic, c�-i mai bine s� �tii
unde �i este capul c�nd angajezi pe cineva �i accep�i o englezoaic�!
Hercule Poirot plec�. Prima sa vizit� era programat� la Borodene Mansions. Lu�
un taxi. Cobor�nd �n curte, arunc� o privire �n jur. Un portar, �n uniform�, st�tea
�n fa�a unei intr�ri, fluier�nd un fel de melodie trist�. Atunci c�nd Poirot ajunse
�n fa�a lui, el spuse:
��Ce-a�i spus, domnule?
��M� �ntrebam, r�spunse Poirot, dac� pute�i s�-mi spune�i ceva despre o
�nt�mplare foarte trist� care a avut loc, aici, de cur�nd.
� �nt�mplare trist�? Nu �tiu de nici una.
��O doamn� care s-a aruncat sau a c�zut de la etajul al �aptelea. �i a murit!
��Oh, asta era. Nu �tiu nimic despre asta, pentru c� sunt aici doar de o
s�pt�m�n�, �n�elege�i? Bun� Joe.
Din partea opus� a blocului venea un alt portar.
��Poate �tii tu despre doamna care a c�zut de la �apte. Acum vreo lun�, nu?
��Nu chiar at�t de mult, r�spunse Joe. Acesta era un om mai �n v�rst�, cu
vocea domoal�. A fost o afacere nepl�cut�.
��A murit pe loc?
��Da.
��Cum se numea? Poate, �n�elege�i, a fost o rud� de-a mea, explic� Poirot. El
nu era omul care s� aib� vreun scrupul �n leg�tur� cu �ndep�rtarea de la adev�r.
� �ntr-adev�r, domnule. �mi pare r�u s� aflu asta. Era o Mrs. Charpentier.
��De c�t timp locuia �n acest apartament?
��P�i, sta�i s� v�d. Cam un an, un an �i jum�tate, poate. Nu. Cred c� trebuie
s� fie vreo doi ani. Num�rul �aptezeci �i �ase, etajul �apte.
���sta-i ultimul etaj?
��Da, domnule. Mrs. Charpentier.
Poirot nu mai insist� pentru a ob�ine alte informa�ii descriptive, deoarece se
putea presupune c� �tie astfel de lucruri �n leg�tur� cu ruda sa. �n schimb, el
�ntreb�:
��A provocat mult� emo�ie, multe cercet�ri? Pe la ce or� a fost?
��Cinci sau �ase diminea�a, cred. Nici un semn sau altceva. Doar a c�zut jos.
�n ciuda faptului c� era at�t de devreme, s-a adunat aproape imediat o mul�ime de
oameni, f�c�ndu-�i loc prin grilajul de colo. �ti�i ce de oameni erau?!
 ���i poli�ia, desigur!
��O, da, poli�ia a venit foarte repede. �i un doctor �i o ambulan��. Totul, ca
de obicei, zise portarul, mai cur�nd pe tonul dezgustat al unuia care avusese
locatari care se aruncau pe fereastr� de la etajul �apte o dat� sau de dou� ori pe
lun�.
��Presupun c� oamenii au cobor�t din apartamente, c�nd au aflat ce s-a
�nt�mplat.
��Oh, n-au venit prea mul�i, din cauza, cel pu�in a unui lucru, a zgomotului
circula�iei rutiere. Iar aici, �n jur, cei mai mul�i n-au aflat. Unii spuneau c� a
�ipat c�nd a c�zut, dar nu at�t c�t s� provoace o adev�rat� zarv�. Erau numai
oameni de pe strad�, care treceau pe acolo �i care au v�zut ce s-a �nt�mplat. �i
apoi, desigur, �i-au �ntins g�tul peste grilaj �i ceilal�i curio�i s-au luat dup�
ei. �ti�i, doar, cum e la un accident!
Poirot �l asigur� c� �tie cum e la un accident.
��Locuia singur�? �ntreb� el, �ntr-o doar�.
��Exact.
��Dar, avea prieteni, presupun, printre ceilal�i colocatari?
Joe ridic� din umeri �i-�i scutur� capul:
��Poate. N-am de unde �ti. N-am v�zut-o niciodat� �n restaurant cu vreunul
dintre ai no�tri. Uneori, venea s� cineze cu prieteni aici. Nu, n-a� putea spune c�
s-a �mbrobodit aici cu cineva deosebit. A�i face bine, spuse Joe, devenind u�or
nervos, s� merge�i s� discuta�i cu Mr. McFarlane, care e administrator aici, dac�
vre�i s� �ti�i mai mult despre ea.
��Ei, mul�umesc. Da, asta-i ce doream s� fac.
��Biroul s�u este acolo, �n blocul acela de peste drum, domnule. Are pe u��
pl�cu�a cu numele.
Poirot plec� a�a cum fu �ndrumat. Scoase din serviet� scrisoarea de deasupra,
pus� de Miss Lemon �i pe care era notat �McFarlane�. Mr. McFarlane se dovedi a fi
un b�rbat cu �nf�i�area pl�cut�, ager, de vreo patruzeci �i cinci de ani. Poirot �i
�nm�n� scrisoarea. Acesta o dechise �i o citi.
��Ah, da, �n�eleg, zise el.
Las� scrisoarea pe birou �i-l privi pe Poirot.
��Proprietarii mi-au dat instruc�iuni s� v� acord tot sprijinul �n leg�tur� cu
moartea trist� a lui Mrs. Louise Charpentier. Acum, ce dori�i s� �ti�i exact.
Monsieur... - arunc� din nou privirea pe scrisoare - Monsieur Poirot?
��Aceasta este, desigur, cu totul strict confiden�ial, spuse Poirot. Rudelor
ei li s-a comunuicat de c�tre poli�ie �i un avocat, dar ele sunt foarte tulburate,
a�a c� am venit eu �n Anglia �i a� dori c�teva date personale �n plus, dac� m�
�n�elege�i. Suferi mai mult c�nd prime�ti numai ve�ti oficiale.
��Dar, chiar a�a. Da, �n�eleg c� a�a trebuie s� fac. Da, o s� v� povestesc tot
ce �tiu.
��De c�nd era aici �i cum a venit s� ia apartamentul?
��Era aici - nu pot socoti exact - cam de vreo doi ani. A fost o locuin�� cu
chirie, liber� �i-mi �nchipui c� doamna care se muta, fiind o cuno�tin�� de-a ei,
i-a spus mai-nainte c� urmeaz� s� o predea. Aceasta era o anume Mrs. Wilder. Lucra
la B.B.C. Un timp, a locuit la Londra, dar a plecat �n Canada. O doamn� foarte
dr�gu�� - nu cred c� �tie nimic despre acest deces. S-a �nt�mplat s� pomeneasc�
despre hot�r�rea de-a preda apartamentul. Lui Mrs. Charpentier i-a pl�cut acest
apartament...
��O aprecia�i ca pe o chiria�� corespunz�toare? Urm� o foarte u�oar� ezitare,
�nainte ca McFarlane s� r�spund�:
��Da, a fost o chiria�� acceptabil�.
��Nu-i nevoie s� v� face�i griji, spun�ndu-mi, zise Hercule Poirot. F�cea
petreceri zgomotoase, ei? Pu�in prea - s�-i zicem - vesel� �n distrac�ii?
McFarlane �ncet� s� mai fie at�t de discret:
��Au fost c�teva pl�ngeri, din timp �n timp, dar de cele mai multe ori, de la
oameni cam �n v�rst�.
Hercule Poirot f�cu un gest semnificativ.
��Da, domnule, �i sticla �i pl�cea un pic cam mult - �i cu o mul�ime vesel� �n
jur. Din c�nd �n c�nd avea necazuri din cauza asta.
���i �i cam pl�ceau gentlemenii?
��P�i, n-a� dori s� merg at�t de departe �n leg�tur� cu asta.
��Nu, nu, dar asta se poate �n�elege.
��Desigur, nu era a�a de t�n�r�.
��Aparan�ele sunt foarte �n�el�toare, adesea. Ce v�rsta spune�i c� avea?
��E greu de spus. Patruzeci - patruzeci �i cinci. Ad�ug�: �ti�i, cu s�n�tatea
nu prea o ducem bine.
��A�a, �n�eleg.
��Bea prea mult, nu e nici o �ndoial� �n privin�a asta �i, atunci, devenea
foarte deprimat�. Nervoas� pe ea �ns�i. Mereu pe la doctor �i necrez�nd �n tot ceea
ce vorbeau ace�tia cu ea. Doamnelor le bag� �n cap - �n special la v�rsta asta - c�
ar avea cancer.. Era aproape sigur� de asta. Doctorul o lini�tea, dar ea nu-l
credea. El a declarat la anchet� c� nu era cu adev�rat bolnav�. Oh, da, �n fiecare
zi auzi lucruri ca acesta. Ea a fost preocupat� cu totul de asta �i �ntr-o frumoas�
zi... D�du din cap.
��E foarte trist, spuse Poirot. Avea prieteni printre colocatari?
��Dup� c�te �tiu, nu. Acesta, vede�i, nu e ceea ce numesc eu un loc prietenos.
Cei mai mul�i dintre ei sunt la afaceri, la lucru.
��M� g�ndeam c�, poate, era prieten� cu Miss Claudia Reece-Holland. M�
�ntrebam dac� s-au cunoscut?!
��Miss Reece-Hooland?! Nu, nu cred. Oh, vreau s� v� spun c�, probabil, erau
cuno�tin�e, discutau c�nd urcau cu liftul, �mpreun�, ca �ntre vecini. Dar nu cred
c� aveau o leg�tur� mai str�ns�. �ti�i, erau genera�ii diferite. Vreau s� zic...
McFarlane p�ru pu�in agitat. Poirot se �ntreb� de ce!? El zise:
��Una din celelalte fete care locuiesc �n apartamentul lui Miss Holland o �tia
pe Mrs. Charpentier, cred... Miss Norma Restarick.
��Da? Nu �tiam... ea a venit aici numai de pu�in timp. Abia dac� o �tiu din
vedere. Mai degrab� o t�n�r� speriat�. A� zice c� n-a terminat de mult �coala.
Ad�ug�: Cu ce a� mai putea s� v� fiu de folos?
��Nu, mul�umesc, cu nimic. A�i fost foarte amabil. M� �ntreb dac� a� putea
vedea apartamentul. Doar, ca s� fiu �n stare s� zic... Poirot f�cu o pauz�,
nedetaliind ce dorea s� fie �n stare s� zic�.
��P�i, un moment sta�i s� v�d... Un Mr. Travers l-a �nchiriat acum. Este
plecat toat� ziua �n City. Da, veni�i cu mine, dac� dori�i, domnule.
Au urcat la etajul al �aptelea. �n timp ce McFarlane introducea cheia, unul
din numere c�zu de pe u�� �i Poirot abia evit� s� nu-l calce cu pantoful s�u din
piele de lac. �l ridic� cu agilitate �i �ncerc� s�-l prind�. Repuse cuiul cu care-l
fix� pe u��, foarte grijuliu.
��Aceste numere sunt foarte prost puse, spuse el.
� �mi pare r�u, domnule. O s� am grij�. Da, din timp �n timp se desprind. Ei,
pofti�i �n�untru.
Poirot intr� �n camera de zi. �n acea clip� �i reveni personalitatea. Pere�ii
erau tapeta�i cu o h�rtie asem�n�toare fibrelor de lemn. Avea mult� mobil�
confortabil�, obi�nuit�, singurul semn personal fiind un televizor �i un num�r de
c�r�i.
��Toate apartamentele sunt par�ial mobilate, �ti�i, zise McFarlane. Chiria�ii
n-au nevoie s� aduc� prea multe lucruri personale, �n afar� de cazul c�nd vor a�a
ceva. Noi c�ut�m s� mul�umim pe c�t mai mul�i oameni care vin �i pleac�.
���i tapetul este la fel peste tot?
��Nu peste tot. Oamenilor le place acest efect de lemn natural. Un fundal bun
pentru tablouri. Singurele lucruri oarecum diferite sunt pe peretele opus u�ii.
Avem un set �ntreg de fresce din care oamenii pot alege. Avem un set de zece,
explic� McFarlane, cu oarecare m�ndrie. Avem unul japonez - foarte artistic, nu
crede�i? �i o gr�din� englezeasc�; una foarte remarcabil�, cu p�s�ri; una cu
copaci; una cu un arlechin, una cu efecte mai degrab� abstracte - linii �i cuburi,
�n culori vii, contrastante �i alte modele. Toate sunt desenate de arti�ti
aprecia�i. Mobila noastr� este la fel. La alegere, dou� culori sau, desigur,
oamenii pot ad�uga ce la place lor. Dar, mai degrab�, nu se deranjeaz�.
 ��Cei mai mul�i dintre ei, a�a cum se zice, nu sunt oameni de cas�, gospodari,
suger� Poirot.
��Nu, mai degrab� tipul de p�s�ri c�l�toare sau oameni ocupa�i, care doresc
confort solid, instala�ii bune �i toate celelalte, dar nu-i intereseaz� �n mod
deosebit cum sunt decorate, de�i avem c�iva zugravi care aranjeaz� interioarele cum
dore�ti; dar, din punctul nostru de vedere, nu e satif�c�tor. Noi am pus, �n
contractul de �nchiriere, o clauz� referitoare la obliga�ia chiria�ilor de a l�sa
lucrurile a�a cum le-au g�sit, ori s� pl�teasc� pentru ce au f�cut.
P�rea c� s-au �ndep�rtat de la subiectul mor�ii lui Mrs. Charpentier. Poirot
se apropie de fereastr�.
��De aici s-a �nt�mplat? murmur� el, cu delicate�e.
��Da. Asta-i fereastra. Cea din partea st�ng�. Are balcon.
Poirot privi afar�, �n jos.
���apte etaje, remarc� el. Un drum lung.
��Da, moartea a survenit pe loc, m� bucur s� pot spune asta. Desigur, putea s�
fie un accident.
Poirot scutur� din cap.
� �n mod serios, n-a� putea sugera asta, Mr. McFarlane. Trebuie s� fi fost
deliberat.
��P�i, totdeauna �i convine s� sugerezi posibilitatea mai u�oar�. M� tem c� nu
era o femeie fericit�.
��V� mul�umesc, spuse Poirot, pentru marea dumneavoast� bun�voin��. O s� fiu
�n stare s� prezint rudelor sale din Fran�a o imagine foarte clar�.
Imaginea pe care �i-o formase el, �ns� nu era tot at�t de clar�, c�t ar fi
dorit. P�n� acolo, �nc�t nu fusese nimic care s� sprijine teoria sa, conform c�reia
moartea Louisei Charpentier ar fi fost important�. Repet� numele de botez, dus pe
g�nduri. Louise... De ce numele Louise nu-i d�dea pace, �l urm�rea, oarecum, �n
g�nd? Scutur� din cap, iar�i. Mul�umi lui McFarlane �i plec�.
CAPITOLUL XVII
Inspectorul �ef Neele st�tea �n spatele biroului s�u, privind foarte oficial
�i protocolar. �l salut� pe Poirot, politicos �i-i f�cu semn s� ia loc pe un scaun.
�ndat� ce t�n�rul care �l introdusese pe Poirot p�r�si camera, comportarea
inspectorului �ef Neele se schimb�.
���i ce-ai mai f�cut p�n� acum, drac b�tr�n ascuns? �ntreb� el, glume�.
��A�a �i a�a, r�spunse �n doi peri Poirot, doar �tii deja.
��O, da, eu am furat ni�te fleacuri, din gaura aia ciudat�, dar nu cred s� fie
prea mult pentru tine.
��De ce o nume�ti gaur�?
��Pentru c� e�ti exact aidoma unui bun prinz�tor de �oareci! O pisic�, st�nd
deasupra unui g�uri de �oareci, a�tept�nd s� ias� �oarecele. Ei bine, dac� m�
�ntrebi, nu e nici un fel de �oarece �n gaura asta special�. �ine minte, nu zic c�
n-ai putea s� dezgropi unele tranzac�ii dubioase. �i cuno�ti pe ace�ti financiari,
�ndr�znesc s� spun c� exist� o mul�ime de afaceri necurate �n leg�tur� cu
exploatarea minereurilor, concesiunile �i petrolul �i tot felul de lucruri din
astea. Dar Joshua Restarick Ltd. �i-a dob�ndit o reputa�ie bun�. Afacere de familie
- sau cum se obi�nuie�te s� fie - dar, acum n-o po�i numi a�a. Simon Restarick n-a
avut copii, iar fratele s�u, Andrew Restarick, are numai o fiic�. Exista o m�tu��
b�tr�n� din partea mamei. Fiica lui Andrew Restarick locuia cu ea, dup� ce a
p�r�sit �coala �i mama ei a murit. M�tu�a a murit, dintr-o lovitur�, acum vreo �ase
luni. Cam �icnit�, cred - f�cea parte din c�teva societ�i religioase oarecum
deosebite. Nici o pierdere pentru ei. Simon Restarick era tipul, pur �i simplu, al
omului de afaceri preocupat �i avea o so�ie sociabil�. S-au c�s�torit destul de
t�rziu.
���i Andrew?
��Andrew pare s� fi suferit de dorul de duc�. Nimic cunoscut �mpotriva lui.
Niciodat� n-a stat undeva prea mult timp, a hoin�rit prin Africa de Sud, America de
Sud, Kenya �i prin foarte multe alte locuri. Fratele s�u a tot insistat s� vin�,
dar el n-a vrut deloc. Nu-i pl�ceau nici Londra, nici afacerile, dar p�rea s� aib�
flerul familiei Restarick de-a face bani. El c�uta z�c�minte minerale �i alte de-
astea. Nu era v�n�tor de elefan�i sau arheolog sau constructor de uzine. Toate
afacerile sale erau afaceri comerciale �i s-au dovedit �ntotdeauna bune.
��Deci, este, �n felul s�u, conven�ional?
��Da, asta-l acoper� foarte bine. Nu �tiu ce l-a f�cut s� se �ntoarc� �n
Anglia, dup� moartea fratelui s�u. Posibil, o nou� so�ie - s-a �nsurat din nou. O
femeie atr�g�toare, mai t�n�r� dec�t el. Acum, locuiesc cu b�tr�nul Sir Roderick
Horsefield, a c�rui sor� a fost m�ritat� cu unchiul lui Andrew Restarick. Dar, �mi
�nchipui c�-i numai temporar. Din tot ce �i-am povestit, �i folose�te vreo
informa�ie? Ori �tii, deja, totul?
��Cele mai multe le-am aflat deja, r�spunse Poirot. Exist� din aceast�
familie, din partea unuia sau a altuia, vreun caz de demen��?
��N-a� crede, afar� de b�tr�na m�tu�� �i religiile ei �nchipuite. Iar astea
nu-s nimic neobi�nuit la o femeie care tr�ie�te singur�.
��Deci, tot ce po�i s�-mi spui, cu adev�rat, este c� exist� o gr�mad� de bani,
zise Poirot.
��Gr�mezi de bani, confirm� inspectorul �ef Neele. �i toate celelalte, destul
de respectabile. O parte din astea, re�inu, Andrew Restarick le-a investit �n
firm�. Concesiuni sud-africane, mine exploat�ri de minereuri. A� zice c�, �ntre
timp, acestea au fost dezvoltate, ori plasate pe pia��, a�a c� acum ar fi o sum�
enorm�, te asigur.
���i cine o va mo�teni? �ntreb� Poirot.
��Asta depinde de cum �i cui o las� Andrew Restarick. Depinde de el, dar, a�
zice c� nu e nimeni mai evident ca so�ia sa �i ca fiica sa.
��Deci, am�ndou� vor mo�teni, �ntr-o zi, o enorm� sum� de bani.
���i eu a� zice la fel. M-a� fi a�teptat s� fie �i o mul�ime de obliga�ii de
familie �i altele, asem�n�toare. Toate ac�iunile obi�nuite din City.
��Nu exist�, de exemplu, nici o alt� femeie care l-ar interesa pe Mister
Andrew Restarick?!
��Nu se cunoa�te nimic. N-a� crede a�a ceva ca posibil. Noua sa so�ie e
atr�g�toare.
��Un t�n�r ar putea s� afle u�or toate astea? zise Poirot, pe g�nduri.
��Te referi la c�s�toria cu fiica sa? Nimic nu-l poate opri, chiar dac� ea ar
fi pus� sub tutel� la tribunal. Sigur, tat�l s�u ar putea s-o dezmo�teneasc�,
atunci, dac� ar vrea s-o fac�.
Poirot se uit� pe o list� scris� �ngrijit, pe care o �inea �n m�n�.
��Ce e cu Wedderburg Gallery?
��M� �ntreb cum ai ajuns s� cuno�ti asta?! Te-a consultat vreun client �n
leg�tur� cu vreun fals?
��Se ocup� de falsuri, acolo?
��Nu se ocup� cu falsuri, r�spunse inspectorul �ef Neele, cu repro�. A fost,
mai degrab�, o afacere nepl�cut�. Un milionar din Texas, care a venit aici �i a
cump�rat tablouri, pl�tind sume incredibil de mari pentru ele. Ei i-au v�ndut un
Renoir �i un Gogh. Renoir-ul era un cap mic de fat� �i exista o oarecare �ndoial�
�n leg�tur� cu acesta. P�rea c� exist� un motiv s� se cread� c� Wedderburn Gallery
nu-l cump�rase, prima dat�, ca fiind sigur originalul. A fost �i un proces �n
leg�tur� cu pictura asta. Au venit foarte mul�i exper�i, care �i-au exprimat
opiniile. De fapt, ca de obicei, la sf�r�it, se pare c� to�i s-au contrazis unul pe
altul. Galeria s-a oferit s�-l ia �napoi, �n orice caz. Oricum, milionarul nu �i-a
schimbat g�ndul, deoarece expertul cel mai la mod� a jurat c� este perfect
original. A�a c� el l-a re�inut. Cu toate astea, de atunci, planeaz� asupra
galeriei o anume suspiciune.
Poirot privi din nou lista.
���i ce-i cu Mr. David Baker? L-ai c�utat pentru mine?
��O, el e unul din obi�nuita adun�tur�. Lep�d�turi, umbl� de colo p�n� colo,
�n bande de ho�i �i sparg cluburi de noapte. Consum� droguri - heroin�, cocain�.
Fetele sunt �nnebunite dup� ei. El e genul celor care se pl�ng pe deasupra, spun�nd
c� via�a sa a fost at�t de grea �i c� el e un geniu miraculos. Pictura sa nu este
apreciat�. Nimic altceva dec�t femei bune �i b�tr�ne, dac� m� �ntrebi.
Poirot �i consult� din nou lista.
 ���tii ceva despre Mr. Reece-Holland, membru al Parlamentului?
��Face politic� destul de bine. Bun de gur�. C�teva tranzac�ii destul de
neobi�nuite �n City, dar s-a strecurat din ele destul de curat. A� zice c� e un tip
�iret. C�nd �i c�nd a f�cut destul de bune afaceri b�ne�ti, prin mijloace mai
cur�nd suspecte.
Poirot ajunse la ultimul s�u punct.
��Ce-i cu Sir Roderick Horsefield?
��B�tr�n simpatic, dar ramolit. Ce nas ai, Poirot, l-ai b�gat peste tot, nu?
Da, au fost multe necazuri �n Direc�ia Special�. E aceast� nebunie a memoriilor.
Nimeni nu �tie ce dezv�luiri indiscrete urmeaz� s� fie f�cute data viitoare. To�i
b�tr�nii, serviciile �i altele, alearg� �ntins s� dea la iveal� propriile versuri
despre ceea ce �i amintesc, despre indiscre�iile altora! De obicei, nu conteaz�
mult, dar uneori, ei bine, �tii tu! Guvernele �i schimb� politica, iar tu nu vrei
s� jigne�ti sensibilit�ile cuiva sau s� faci publicitate proast�, a�a c� noi
trebuie s� �ncerc�m s� �n�bu�im vocea b�tr�nilor. A unora dintre ei nu e prea u�or.
Dar, n-ai dec�t s� te duci la Direc�ia Special�, dac� vrei s�-�i bagi nasul �ntr-o
astfel de afacere. Nu cred c-ar fi prea greu. Necazul e c� ei nu distrug, de fapt,
h�rtiile pe care ar trebui s� le distrug�. Ei p�streaz� totul. Oricum, nu cred c� e
mult din ce te intereseaz�, dar noi avem dovada c� o anumit� Putere ne d� t�rcoale.
Poirot scoase un oftat ad�nc.
���i-am fost de vreun ajutor? �ntreb� inspectorul �ef.
��Sunt foarte bucuros s� ob�in informa�iile adev�rate de la surse oficiale.
Dar nu cred s� m� ajute prea mult ceea ce mi-ai povestit. Oft� �i spuse, apoi: - Ce
p�rere ai avea dac� cineva �i-ar spune, �nt�mpl�tor, c� o femeie - o t�n�r�
atractiv� - poart� peruc�?
��Nimic deosebit, r�spunse inspectorul �ef Neele �i ad�ug� cu o u�oar�
asprime: so�ia mea poart� peruc�, uneori, c�nd c�l�tore�te. O scute�te de o mul�ime
de necazuri.
��Te rog s� m� scuzi, zise Hercule Poirot.
�n timp ce am�ndoi b�rba�ii �i luau r�mas bun, inspectorul �ef �ntreb�:
��Ai primit informa�iile secrete, presupun, despre acel caz de sinucidere, pe
care-l investigai �n blocul unde s-a �nt�mplat? Eu �i le-am trimis.
� �i mul�umesc. Faptele oficiale, m�car. Dosar s�rac.
��Exact acum mi-am adus aminte, c�nd vorbeai despre un anumit lucru. Da, s� m�
g�ndesc o clip�. Era o poveste mai cur�nd trist�, dec�t obi�nuit�. O femeie vesel�,
c�reia-i pl�ceau b�rba�ii, cu suficien�i bani, ca s�-�i duc� via�a, f�r� griji
deosebite, bea prea mult �i a dec�zut. �i, atunci, ea a dob�ndit ceea ce eu numesc
miracolul s�n�t�ii. �tii, doar ele sunt convinse c� au cancer sau ceva asem�n�tor.
�ncep s� consulte medicul, iar acesta le spune c� sunt �n ordine, se duc acas� �i
nu-l cred. Dac� m� �ntrebi, a�a-i de obicei, fiindc� ele constat� c� nu mai sunt
tot at�t de atractive pentru b�rba�i. Asta-i cauza care le deprim�, cu adev�rat.
De, se �nt�mpl� mereu. Se simt singure, s�rmanele diavoli�e. Mrs. Charpentier a
fost exact una din ele. Nu-mi �nchipui c� cineva.... se opri. Oh, da, desigur, �mi
amintesc. �ntrebai despre unul din parlamentarii no�tri, Reece-Holannd. El e, �n
felul lui discret, un tip destul de vesel. Oricum, Louise Charpentier a fost �ntr-o
vreme iubita lui. Asta-i tot.
��A fost o leg�tur� serioas�?
��Ei, n-a� putea zice deosebit�. Frecventau, mai degrab�, unele cluburi
dubioase �i altele, asem�n�toare. �tii, noi supraveghem discret creaturi de genul
�sta. Dar, n-a ap�rut niciodat� nimic �n pres� despre ei. Nimic de felul �sta.
� �n�eleg.
��A durat, �ns� un anumit timp. Au fost v�zu�i �mpreun�, ici �i colo, vreo
�ase luni, dar nu cred c� ea a fost singura femeie, �i cred c� nici el pentru ea n-
a fost singurul b�rbat. A�a c� nu po�i face nimic cu informa�ia asta, nu?
��Eu nu consider a�a, r�spunse Poirot.
��Tot un drac, spuse, mai mult pentru el, �n timp ce cobora sc�rile... tot un
drac, e o leg�tur�! Asta explic� �ncurc�tura lui McFerlane. E o leg�tur�, o
leg�tur� mititic�, o leg�tur� �ntre Emlyn Reece-Holland, membru al Parlamentului �i
Louise Charpentier. Probabil c� nu reprezint� nimic. De ce ar reprezenta? �i
totu�i, �tiu prea mult, �i zise Poirot, m�nios. �tiu prea mult. �tiu c�te pu�in
despre to�i �i despre toate lucrurile, dar nu-mi iese schema. Jum�tate din fapte
sunt lipsite de �nsemn�tate. Vreau o schem�. O schem�. Dau regatul meu pentru o
schem�, zise cu voce tare.
��Ce-a�i spus, domnule? zise liftierul, �ntorc�nd brusc un cap speriat.
��Nimic, r�spunse Poirot.
CAPITOLUL XVIII
Poirot z�bovi la intrarea �n Wedderburn Gallery, ca s� examineze cu luare
aminte un tablou, care �nf�i�a trei vaci agresive, cu trupurile alungite peste
m�sur�, umbrite de desenul colosal de complicat al unor mori de v�nt. At�t vacile,
c�t �i morile de v�nt p�reau s� nu aib� nimic de a face unele cu altele sau cu
foarte curioasa culoare purpurie.
��Interesant, nu? zise o voce, torc�nd lini�tit�. Un b�rbat �ntre dou� v�rste,
care la prima vedere, p�rea c� schi�eaz� un z�mbet, ce f�cea s�-i expun� un num�r
aproape excesiv de din�i albi, frumo�i, se afla l�ng� cotul s�u.
��C�t� prospe�ime.
Avea m�ini mari, albe, durdulii, pe care le unduia ca �i cum desena cu ele
arabescuri.
��Ingenioas� expozi�ie. A fost �nchis� s�pt�m�na trecut�. Claude Raphael
expune de alalt�ieri. Merge bine. Sigur, foarte bine.
��Ei, p�ru mirat Poirot �i fu condus, printr-o perdea de catifea de culoare
cenu�ie, �ntr-o camer� lung�.
Poirot �i-ar fi luat c�teva m�suri de prevedere, dac� ar fi remarcat ceva
suspect. Gr�su�ul �l lu� de bra�, �ntr-o manier� obi�nuit�. Aici era ceva, sim�i
el, �n mod evident, ceva de care nu trebuia s�-i fie fric�. Era un om foarte
experimentat �n arta de a g�si cump�r�tori. �ndat� sim�eai c� e�ti binevenit, �n
galeria sa, toat� ziua, dac� �i place, f�r� ca s� faci vreo achizi�ie. Pur �i
simplu s� prive�ti aceste tablouri minunate - de�i c�nd ai intrat �n galerie,
probabil c� n-ai fi realizat c�t este de �nc�nt�toare. Dup� ce primi unele
instruc�iuni artistice folositoare �i formul� c�teva aprecieri din bagajul s�u de
amator, cum ar fi: ��mi place, mai degrab�, cel de acolo�, Mr. Boscombe r�spundea,
�ncurajator, prin unele fraze, ca:
��E foarte interesant ce vre�i s� spune�i. Asta dovede�te, dac�-mi este permis
s� spun a�a, o mare perspicacitate. Desigur, �ti�i c� asta nu-i reac�ia comun�,
obi�nuit�. Cei mai mul�i oameni prefer� ceva - ei bine, da�i-mi voie s� v� spun,
ceva... evident, ca acesta - �i ar�t� spre un efect �n dungi albastre �i verzi
aranjat �ntr-un col� al p�nzei - dar acesta, ah!, dumneavoastr�... a�i p�ng�rit
valoarea tabloului! Dup� mine, a� zice - fire�te, asta-i numai opinia mea personal�
- c� acela-i una din capodoperele lui Raphael.
Poirot �i el privir� �mpreun�, cu capetele aplecate �ntr-o parte, la un
diamant portocaliu, �nclinat, cu doi ochi umani at�rn�nd de el prin ceva ce p�rea
ca firul de p�ianjen. Stabilind rela�ii pl�cute �i timpul fiind evident infinit,
Poirot, ca din �nt�mplare, remarc�, brusc:
��Dac� nu m� �n�el, la dumneavoastr� lucreaz� o Miss Francis Cary, nu?
��A, da. Francis. Inteligent� fat�! �i foarte competent� �i cu gust artistic
rafinat. Tocmai s-a �ntors din Portugalia, unde a aranjat o expozi�ie de art�
pentru noi. A avut mare succes. Ea �ns�i e o artist� destul de bun�, dar, a� zice
c�, nu-i cu adev�rat creatoare, dac� m� �n�elege�i bine. E mai bun� pe planul
afacerilor. Cred c� �i ea recunoa�te asta.
��S� �n�eleg c� e o bun� protectoare a artelor?
��O, da! Se intereseaz� de Les Jeunesses. �ncurajeaz� talentul, m-a convins s�
deschid o expozi�ie a unui mic grup de tineri arti�ti, ast� prim�var�. A fost
destul de reu�it - nota presa - totul, dintr-un mic punct de vedere, pricepe�i. Da,
ea are proteja�ii ei.
��Eu sunt, �n�elege�i, �ntruc�tva, de mod� veche. Unii dintre ace�ti tineri -
vraiment! m�inile lui Poirot se ridicar�.
��Ei, spuse Mr. Boscombe cu indulgen��, nu trebuie s� v� lua�i dup� �nf�i�area
lor. �ti�i, e doar o mod�. B�rbi �i gin�i sau brocarturi �i p�r lung. Doar o faz�
trec�toare...
 ��David �i mai cum? - �ntreb� Poirot. I-am uitat numele. Miss Cary �l admir�
foarte mult, se pare.
��Sigur, nu v� referi�i la Peter Cardiff? El este, �n prezent, protejatul ei.
Re�ine�i, nu sunt tot at�t de sigur �n privin�a lui, c�t este ea. �ntr-adev�r, el
nu este at�t de mult avant-garde, pe c�t, ei bine, e indiscutabil de reac�ionar!
Aproape, aproape Burne-Jones, uneori! Totu�i, nu se �tie niciodat�. Po�i avea
aceste reac�ii. Ea-i pozeaz�, uneori, ca model.
��David Baker - �sta-i numele pe care �ncercam s� mi-l amintesc, -�l
�ntrerupse Poirot.
��Nu-i r�u, spuse Mr. Boscombe, f�r� entuziasm. Dup� opinia mea, n-are prea
mult� originalitate. Era unul din grupul de arti�ti pe care l-am men�ionat, dar n-a
f�cut nici o impresie deosebit�. Un pictor bun, dar nu extraordinar. Neoriginal!
Poirot plec� acas�. Miss Lemon �i prezent� scrisorile la semnat �i se
�ndep�rt� cu ele, semnate cum se cuvine. George �i servi o omelette cu fines
herbes, cum s-ar zice, cu o discret� manier� simpatic�. Dup� pr�nz, �n timp ce
Poirot �edea �n fotoliul s�u p�trat, cu sp�tar �nalt, av�nd cafeaua al�turi, sun�
telefonul.
��Mrs. Oliver, domnule, spuse George, s�lt�nd telefonul �i pun�ndu-l pe
m�su��, al�turi de el.
Poirot ridic� receptorul, f�r� tragere de inim�. Nu dorea s� discute cu Mrs.
Oliver. Sim�ea c�-i va solicita ceva ce nu dorea s� fac�.
��Monsieur Poirot?
��C�est moi!
��Ei, ce mai faci? Ce-ai f�cut?
���ed �n fotoliu, r�spunse Poirot. M� g�ndesc, ad�ug� el.
��Asta-i tot? �ntreb� dezam�git� Mrs. Oliver.
��Este lucrul cel mai important, zise Poirot. Dac� voi avea succes sau nu, nu
�tiu.
��Dar trebuie s-o g�se�ti pe fata aceea. Probabil c� a fost r�pit�.
��S-ar p�rea, �ntr-adev�r, c� a�a este, spuse Poirot. �i am aici o scrisoare
sosit� cu po�ta de pr�nz, de la tat�l s�u prin care m� roag� s� m� duc s�-l v�d �i
s�-i povestesc ce progres am f�cut.
��P�i. ce progres ai f�cut?
��P�n� acum, r�spunse Poirot, nici unul.
��Desigur, Monsieur Poirot, trebuie cu adev�rat s� te �ii bine.
���i tu!
��Ce vrei s� spui, �i eu?
���ndemn�ndu-m�.
��De ce nu te duci �n locul acela din Chelsea, unde am fost lovit� �n cap?
��S� fiu �i eu lovit �n cap?
��Pur �i simplu, nu te �n�eleg, �i repro�� Mrs. Oliver! Eu �i-am dat un fir s-
o g�se�ti pe fat� la restaurant. Tu ai spus asta.
���tiu, �tiu.
���i atunci, te duci s-o pierzi!
��Ce e cu acea femeie care s-a aruncat de la etaj? Ai aflat ceva?
��Am f�cut investiga�ii, da.
���i?
��Nimic. Femeia este ca multe altele. Sunt atractive c�nd sunt tinere, au
afaceri, sunt pasionate, au tot mai multe afaceri, devin mai pu�in atractive, sunt
nefericite �i beau prea mult, b�nuiesc c� au cancer sau alt� boal� fatal� �i
astfel, �n cele din urm�, disperate. �n singur�tate, se arunc� pe fereastr�.
��Spuneai c� moartea ei este important� - c� asta �nseamn� ceva.
��Trebuie s� fi spus.
��Exact! �i f�r� s� mai continue discu�ia, Mrs. Oliver �nchise.
Poirot se rezem� de sp�tarul fotoliului, c�t putu mai bine, deoarece acesta
era �nalt �i drept, �i f�cu cu m�na lui George s� ia cea�ca de cafea �i telefonul
�i continu� s� mediteze la ceea ce �tia �i ce nu. Ca s�-�i clarifice g�ndurile,
vorbi cu voce tare. Cit� trei �ntreb�ri filozofice:
��Ce �tiu? Ce pot spera? Ce trebuie s� fac? Nu era sigur dac� le-a pus �n
ordine corect� sau, desigur, dac� erau exact �ntreb�rile corecte, dar cuget� asupra
lor.
��Poate c� sunt prea b�tr�n, zise Hercule Poirot, la cap�tul disper�rii. Ce
�tiu?
Reflect�nd, se g�ndi c� �tia prea mult! L�s� aceast� �ntrebare, pentru o
clip�, la o parte.
��Ce pot spera? Ei bine, totdeauna po�i spera. Ar putea spera ca acei
excelen�i creieri ai s�i, mult mai buni dec�t ai oricui altcuiva, s� ajung� mai
devreme sau mai t�rziu la un r�spuns la o problem�, pe care, sim�ea el, nelini�tit,
c� nu o �n�elege cu adev�rat.
��Ce trebuie s� fac? P�i, asta este foarte clar. Ce trebuia s� fac� era s�
plece, s� fac� o vizit� lui Mrs. Andrew Restarick, care era �nnebunit �n leg�tur�
cu fiica sa �i care, nu e nici o �ndoial�, �l va condamna pe Poirot pentru c� nu i-
a adus-o, p�n� acum, pe fiica sa �n persoan�. Poirot putea �n�elege asta �i
�mp�rt�ea punctul de vedere, dar nu putea s� se prezinte �n felul acesta
nefavorabil. Singurul lucru pe care putea s�-l fac� era s� telefoneze la un anumit
telefon �i s� �ntrebe ce progrese erau acolo.
Dar, �nainte de a face asta, se va �ntoarce la problema pe care o l�sase
deoparte. - Ce �tiu?
�tia c� Wedderburn Gallery este suspectat� - p�n� aici se men�inuse �n limita
legii, dar patronul galeriei nu s-ar fi dat �napoi de la escrocarea milionarilor
ignoran�i, v�nz�ndu-le tablouri dubioase.
κi aminti de Mr. Boscombe, cu m�inile sale albe, durdulii, dantura sa
complet�, �i decise c� nu-i place. Era genul de om care este, aproape sigur,
implicat �n treburi murdare, de�i nu e nici o �ndoial� c� se fere�te remarcabil de
bine. �sta era un fapt care ar putea s� devin� folositor, pentru c� ar putea avea
leg�tur� cu David Baker. Apoi, era David Baker �nsu�i, P�unul! Ce �tia despre el?
�l cunoscuse, conversase cu el �i �i-a f�cut anumite p�reri despre el. Ar face o
afacere necinstit�, de orice fel, pentru bani, s-ar c�s�tori cu o mo�tenitoare
bogat� pentru banii ei, nu din dragoste, ar putea probabil s� fie �i cump�rat de
cineva. Da, probabil ar putea s� fie cump�rat. Andrew Restarick, �n mod sigur,
crede a�a �i probabil c� avea dreptate. �n afar� de cazul c�nd...
St�rui asupra lui Andrew Restarick, g�ndindu-se mai mult la tabloul de pe
perete, care at�rna deasupra lui, dec�t la b�rbatul �nsu�i. κi reaminti tr�s�turile
puternice, pieptul bombat, aerul de hot�r�re, de decizie. Apoi, se g�ndi la Mrs.
Restarick, decedata. Liniile amare ale gurii... Poate s-ar duce din nou la
Crosshedges, s� priveasc� acel portret, astfel �nc�t s�-l vad� mai limpede,
deoarece s-ar putea s� fie o cheie pentru Norma Restarick. Norma..., nu, nu trebuie
s� se g�ndeasc� �nc� la Norma. Ce altceva mai era?
Era Mary Restarick despre care t�n�ra Sonia spusese c� trebuie s� aib� un
amant, din cauz� c� venea at�t de des la Londra. Lu� �i acest am�nunt �n
considerare, dar nu credea c� Sonia avea dreptate. El credea c� Mrs. Restarick
dorea at�t de mult s� mearg� la Londra, cu scopul de a c�uta posibile propriet�i pe
care s� le cumpere, apartamente luxoase, case �n Mayfair, decoratori, tot felul de
lucruri pe care putea s� le cumpere cu bani �n capital�.
Bani... I se p�rea c� toate am�nuntele care-i treceau prin minte ajungeau la
acest� foame de bani. Banii! Importan�a banilor! �n cazul acesta, era o gr�mad� de
bani. Oricum, �ntr-un mod care nu era evident, banii contau. Banii jucau rolul lor.
P�n� acolo, �nc�t nimic nu justificase credin�a sa c� moartea tragic� a lui Mrs.
Charpentier fusese opera Normei. Nici un semn de dovad�, nici un motiv, �i totu�i,
i se p�rea c� acolo era o leg�tur� de net�g�duit. Fata spusese c� ea �poate a comis
o crim�! O moarte avusese loc numai cu c�teva zile �nainte - o moarte care se
�nt�mplase �n cl�direa �n care locuia ea. Sigur, ar fi fost o coinciden�� prea mare
ca s� nu fie legat� �n vreun fel. De acea moarte? Se g�ndi din nou la boala
misterioas� a lui Mary Restarick. Un caz at�t de simplu de otr�vire, ca s� fie
clasic �n liniile sale mari. Un caz de otr�vire, unde criminalul era - trebuia s�
fie - unul de-al casei. S-a otr�vit Mary Restarick �ns�i, a �ncercat so�ul ei s-o
otr�veasc�, i-a administrat otrav� t�n�ra Sonia? Ori a fost Norma acuzat�? Totul
indica foarte clar, fu nevoit Hercule Poirot s� m�rturiseasc�, pe Norma ca fiind
Persoana responsabil�.
�Tout de m?me�, conchise Poirot, �deoarece nu pot g�si nimic, eh bien atunci
logica se pr�bu�e�te pe fereastr�.
Oft�, se ridic� �n picioare �i-i spuse lui George s�-i aduc� un taxi.
Trebuia s� respecte �nt�lnirea cu Andrew Restarick.

CAPITOLUL XIX
Claudia Reece-Holland nu era ast�zi la birou. �n schimb, pe Poirot �l primi o
femeie �ntre dou� v�rste. Ea spuse c� Mr. Restarick �l a�teapt� �i-l introduse �n
biroul lui.
��Ei, bine? Restarick nici nu mai a�tept� p�n� c�nd Poirot intr� pe u��. Ei
bine, ce se aude cu fiica mea?
Poirot �i desf�cu bra�ele, larg.
��P�n� acum - nimic.
��Dar ascult�, omule, trebuie s� fie ceva - o cheie, o fat� nu poate disp�rea
�n aerul rarefiat.
��Tinerele au f�cut asta �i alt�dat� �i o vor face �i de acum �ncolo.
� �n�elegi c� nu m� uit la bani, dac� trebuie cheltui�i, indiferent c�t? Eu...
eu nu mai pot continua a�a.
P�rea cu totul ajuns la marginea disper�rii de data asta. P�rea mai slab, iar
ochii s�i �nro�i�i vorbeau de nop�i nedormite.
���tiu c�t trebuie s� fi�i de nelini�tit, dar v� asigur c� am f�cut tot ce e
posibil s� dau de ea. Aceste lucruri, vai,nu pot fi gr�bite.
��Poate c� ea �i-a pierdut memoria, ori poate c�... vreau s� spun, poate c� s-
a �mboln�vit. E bolnav�!
Poirot se g�ndi c� �tie ce �nsemna forma �ntrerupt� a propozi�iei. Restarick
ar fi vrut s� spun�: �S-ar putea s� fie moart�.
Se a�ez� de partea cealalt� a biroului �i zise:
��Crede�i-m�, apreciez nelini�tea dumneavoastr� �i trebuie s� v� spun �nc� o
dat� c� rezultatele ar fi mult mai rapide dac� a�i cere sprijinul poli�iei.
��Nu! Cuv�ntul sun� exploziv.
��Ei au mai multe mijloace, mai multe piste de investigare. V� asigur c� nu e
numai o chestiune de bani. Banii nu pot da acela�i rezultat cum poate s� o fac� o
organiza�ie de �nalt� competen��.
��Omule, n-are rost s� discut�m �n felul �sta lini�titor. Norma e fiica mea -
singura mea fiic�, carne din carnea mea, s�nge din s�ngele meu.
��Sunte�i sigur c� mi-a�i povestit tot - tot ce-i posibil - despre fiica
dumneavoastr�?
��Ce-a� putea s�-�i mai spun?
��Asta-i o �ntrebare pentru dumneavoastr�, nu pentru mine. Au fost, de
exemplu, anumite incidente �n trecut?
��De exemplu? La ce te referi, omule?
��O istorie precis� de instabilitate mental�.
��Crezi c�... c�...
��Cum s� �tiu? Cum pot �ti?
���i cum s� �tiu eu? �ntreb� Restarick, brusc �nver�unat. Ce s� �tiu despre
ea? To�i ace�ti ani, Grace a fost o femeie aspr�. O femeie care n-a iertat sau n-a
uitat cu u�urin��. Uneori, simt... simt c� ea a fost persoana vinovat� de felul cum
a crescut Norma.
Se ridic�, p�i �ncolo �i-ncoace prin camer�, apoi se a�ez� din nou la birou.
��Desigur, nu trebuia s�-mi p�r�sesc so�ia. �tiu asta. Am l�sat-o s� creasc�
copilul! Dar atunci, �n timpul acela, cred c� mi-am cerut scuze. Grace era o femeie
de un excelent caracter, devotat� Normei. Un paznic cu totul bun pentru ea. Dar,
oare, a fost? A fost, cu adev�rat? C�teva scrisori pe care mi le-a scris Grace erau
ca �i cum degajau m�nie �i r�zbunare. Ei bine, presupun c� asta-i destul de firesc.
Dar, am plecat to�i ace�ti ani. Trebuia s� m� �ntorc mai des �i s� aflu cum cre�te
copilul. Presupun c� am avut o reprobabil� con�tiin��. Oh, n-au nici un rost
scuzele acum.
 �ntoarse capul.
��Da, cred c� atunci c�nd am v�zut-o din nou, �ntreaga atitudine a Normei era
nevrotic�, indisciplinat�. Am sperat ca ea �i Mary s� se �n�eleag� mai bine, dup�
pu�in timp, dar trebuie s� admit �i considerentul c� fata nu era cu totul normal�.
Am sim�it c� ar fi mai bine pentru ea s� aib� o slujb� la Londra �i s� vin� acas�
numai la sf�r�itul s�pt�m�nii, �i s� nu fie for�at� s� stea cu Mary tot timpul.
Dar, unde-i ea, Monsieur Poirot? Unde-i? Crezi c� ar fi putut s�-�i piard� memoria?
Se aud astfel de lucruri.
��Da, spuse Poirot, asta-i o posibilitate. �n starea ei, ar putea r�t�ci,
aproape incon�tient� de identitatea ei. Ori, poate a suferit un accident. Asta-i
mai pu�in probabil. Pot s� v� asigur c� am f�cut toate investiga�iile �n spitale.
�i �n alte locuri.
��Nu crezi c� este... nu crezi c�-i moart�?
��Ar fi mai u�or de g�sit moart�, dec�t vie, v� pot asigura! V� rog s� v�
calma�i, Mr. Restarick. �ine�i minte, poate c� are prieteni de care nu �ti�i nimic.
Prieteni �n oricare parte a Angliei, prieteni pe care i-a cunoscut pe vremea c�nd
locuia cu mama ei sau cu m�tu�a ei sau prietene de �coal�, colege de-ale ei. Toate
lucrurile astea iau timp s� le decantezi. Poate - trebuie s� fi�i preg�tit - c�
este cu un prieten de un anumit fel.
��David Baker? Dac� m-a� g�ndi c�...
��Nu este cu David Baker! Asta, zise Poirot pe un ton sec, am stabilit-o
�nainte de toate.
��Cum pot �ti ce prieteni are ea? Oft�. Dac� o g�sesc, c�nd o g�sesc - a�
�ndep�rta-o de toate astea c�t mai cur�nd. Am de g�nd s-o scot din toate astea.
��S-o scoate�i din ce?
��Din �ara asta. M� simt nefericit, monsieur Poirot, nefericit �nc� de c�nd m-
am re�ntors aici. Totdeauna am ur�t via�a din City. Munca plicticoas�, de rutin�,
de la birou, consulta�ii continue cu avoca�i �i financiari. Via�a care mi-a pl�cut
era �ntotdeauna cu totul alta. C�l�torie, mutare dintr-un loc �n altul, mersul �n
locuri s�lbatice, inaccesibile. Asta-i via�a pentru mine. N-a� fi p�r�sit-o
niciodat�. Trebuie s� fi trimis dup� Norma, s� vin� la mine �i, a�a cum spun, c�nd
o g�sesc, asta am de g�nd s� fac. Deja mi s-au propus diferite oferte. Da, ei pot
avea �ntreg calabal�cul �n condi�ii foarte avantajoase. Eu voi �ncasa banii �n
numerar �i m� voi �ntoarce �ntr-o �ar� care �nseamn� ceva, �sta-i adev�rul.
��Aha! �i ce v� zice so�ia dumneavoastr� �n leg�tur� cu asta?
��Mary? E obi�nuit� cu o asemenea via��. Doar de acolo vine...
��Unor les femmes cu mul�i bani, spuse Poirot, Londra poate s� li se par�
foarte atractiv�.
Telefonul de pe biroul s�u sun�. Ridic� receptorul.
��Da? O, din Manchester? Da. Dac� e Claudia Reece-Holland, f�-mi leg�tura.
A�tept� o clip�.
��Alo, Claudia. Da. Vorbesc... e o leg�tur� foarte proast�. Nu te aud. Ei sunt
de acord?... Ah, p�cat... Nu, cred c� ai f�cut foarte bine. Corect... �n ordine,
atunci. Ia trenul de sear� la �ntoarcere. O s� discut�m mai mult m�ine diminea��.
Repuse receptorul �n furc�.
��E o fat� competent�, zise el.
��Miss Reece-Holland?
��Da. Neobi�nuit de competent�. �mi ia o mul�ime de poveri de pe umeri. I-am
dat, destul de �ncrez�tor carte blanche s� trateze aceast� afacere din Manchester,
�n condi�iile pe care le stabile�te ea. Eu, �ntr-adev�r, am sim�it c� n-a� putea s�
m� concentrez. �i ea a rezolvat-o peste a�tept�ri de bine. �n anumite privin�e este
tot at�t de bun� ca �i un b�rbat.
Se uit� la Poirot, brusc revenind la realitate.
��A, da, Monsieur Poirot. Ei bine, m� tem c�, mai degrab�, mi-am pierdut
puterea. Mai ave�i nevoie de bani pentru cheltuieli?
��Nu, monsieur. V� asigur c� voi face tot posibilul s� v� redau fiica
s�n�toas� �i bine. Am luat toate m�surile posibile de precau�ie pentru securitatea
ei.
Ie�i prin biroul al�turat. C�nd ajunse �n strad�, privi spre cer.
 ��Un r�spuns precis la o �ntrebare, zise, iat� de ce am nevoie.
CAPITOLUL XX
Hercule Poirot privea fa�ada casei �n stil georgian, plin� de demnitate, din
ceea ce fusese p�n� nu demult o strad� lini�tit� �ntr-un t�rg de mod� veche.
Progresul l-a surprins �n mod rapid, iar noul magazin comercial universal Gifte
Shoppe, Margery's Boutique, Peg's Caf� �i palatul noii b�nci aveau, toate, locuri
alese �n Croft Road, f�r� s� n�v�leasc� pe str�mta High Street.
Inelul de bronz de la u�� era lustruit str�lucitor. Poirot b�g� de seam�,
�ncuviin��nd cu capul. Ap�s� pe clopo�el.
I se deschise, aproape imediat, de c�tre o femeie �nalt�, distins�, cu p�r
c�runt, coafat, �ntr-o manier� energic�.
��Monsieur Poirot? Sunte�i foarte punctual. Intra�i.
��Miss Battersby?
��Da. Ea l�s� u�a larg deschis�. Poirot intr�. Apoi, �i a�ez� p�l�ria pe
cuierul din hol �i-l conduse �ntr-o camer� pl�cut� la vedere, cu perspectiv� spre o
gr�din� �nconjurat� de un zid �ngust.
�i f�cu semn cu m�na spre un scaun �i se a�ez� �i ea. �ntr-o atitudine de
a�teptare. Era clar c� Miss Battersby nu era una care s� piard� timp cu declara�ii
conven�ionale.
��Dumneavoastr� sunte�i, cred, fosta directoare a �colii din Meadowfield?
��Da, m-am pensionat acum un an. �n�eleg c� a�i dorit s� m� vede�i �n leg�tur�
cu Norma Restarick. O fost� elev�.
��Exact.
� �n scrisoarea dumneavoastr�, zise Miss Battersby, nu mi-a�i dat �i alte
detalii. Ad�ug�: - Pot s� spun c� �tiu cine sunte�i, Monsieur Poirot. De aceea, a�
dori �i alte informa�ii. �nainte de a continua s� vorbesc. Ave�i, de exemplu, de
g�nd s-o angaja�i pe Norma Restarick?
��N-am inten�ia asta, nu.
��Cunosc�nd care este profesia dumneavoastr�, �n�elege�i de ce a� vrea mai
multe detalii. Ave�i, de pild�, vreo recomandare pentru mine din partea vreunei
cuno�tin�e a Normei?
��Iar�i nu, r�spunse Hercule Poirot. M� voi explica mai t�rziu.
��Mul�umesc.
���n momentul acesta eu sunt angajat de tat�l lui Miss Restarick, Andrew
Restarick.
��A... S-a �ntors de cur�nd �n Anglia, cred, dup� mul�i ani de absen��.
��Da, a�a este.
��Dar nu-mi aduce�i o scrisoare de recomandare de la el?
��Nu l-am rugat.
Miss Battersbv �l privi cu un aer �ntreb�tor.
��El a insistat mult s� vin� cu mine, spuse Hercule Poirot. Asta m-ar fi
st�njenit s� v� pun �ntreb�rile pe care a� dori s� vi le adresez, deoarece se prea
poate ca r�spunsurile dv. s�-i fi produs durere �i nefericire. Nu e nici un motiv
s� i se cauzeze mai mult� suferin�� dec�t are, deja, parte �n acest moment.
��I s-a �nt�mplat ceva Normei?
��Sper c� nu... De�i exist� o astfel de posibilitate. V� aminti�i fata, Miss
Battersby?
� �mi amintesc pe toate elevele mele. Am o memorie excelent�. Meadowfield, �n
orice caz, nu este o �coal� prea mare. Dou� sute de fete, nu mai mult.
��De ce a�i demisionat, Miss Battersby?
��Efectiv, Monsieur Poirot, nu pot s� v�d ce v-ar interesa.
��Nu, nu, pur �i simplu, �mi exprim curiozitatea mea foarte fireasc�.
��Am �aptezeci de ani. Nu-i �sta un motiv?
��Nu �n cazul dumneavoastr�, dac� e s� spun. Mie mi se pare c� sunte�i plin�
de vigoare �i energie, pe deplin capabil� s� continua�i s� fi�i directoare �nc�
mul�i ani buni de acum �ncolo.
��Vremurile se schimb�, Monsieur Poirot. Nu totdeauna �i place felul cum se
schimb�. V� voi satisface curiozitatea. Am g�sit c� am din ce �n ce mai pu�in�
r�bdare cu p�rin�ii. N�zuin�ele pentru fiicele lor sunt m�rginite �i, s� fiu foarte
deschis�, stupide.
Miss Battersby era, dup� cum �tia Poirot, din cercetarea calific�rii ei
profesionale, o foarte binecunoscut� matematician�.
��S� nu crede�i c� duc o via�� inactiv�, zise Miss Battersby. Duc o via�� �n
care munca este pentru mine mai mult dec�t potrivit�. Instruiesc studen�i. Iar
acum, v� rog, pot s� �tiu motivul interesului dumneavoastr� pentru t�n�ra Norma
Restarick?
��Este un oarecare prilej de nelini�te. Ea, s-o spun deschis, a disp�rut.
Miss Battersby continu� s� priveasc� aproape lipsit� de interes.
��Serios? C�nd spune�i �disp�rut�, presupun c� v� referi�i c� a plecat de
acas�, f�r� s� zic� p�rin�ilor unde se duce. Oh, cred c� mama ei este moart�, deci
f�r� s�-i spun� tat�lui ei unde pleac�. Asta nu-i, �ntr-adev�r, ceva neobi�nuit �n
zilele noastre, Monsieur Poirot. Mr. Restarick n-a apelat la poli�ie?
��E de neclintit �n leg�tur� cu acest subiect. Refuz� �n mod categoric.
��Pot s� v� asigur c� n-am cuno�tin�� unde este fata. N-am auzit nimic din
partea ei. Sigur, n-am nici o �tire de la ea de c�nd a p�r�sit Meadowfield. A�a c�
nu pot s� v� ajut �n nici un fel.
���sta nu-i exact genul de informa�ii pe care le vreau. Doresc s� �tiu ce fel
de fat� era ea, cum a�i descris-o. Nu �nf�i�area ei personal�. Nu m� refer la asta.
M� refer la personalitatea �i caracterul ei.
��Norma, la �coal�, era o fat� perfect obi�nuit�. F�r� s� str�luceasc� la
carte, munca ei era mul�umitoare.
��Nu era un tip nevrotic?
Miss Battersby se g�ndi. Apoi, spuse �ncet:
��Nu, n-a� spune asta. Nu mai mult, adic�, dec�t s-ar fi putut a�tepta, av�nd
�n vedere situa�ia ei de acas�.
��V� referi�i la mama ei boln�vicioas�?
��Da, ea venea dintr-o cas� dezorganizat�. Tat�l, c�ruia cred c�-i era foarte
devotat�, a p�r�sit casa brusc, pentru o alt� femeie, fapt care a jignit, fire�te,
pe mama ei. Aceasta, probabil, a tulburat-o pe fiica sa mai mult dec�t era nevoie
s-o fac� prin exprimarea resentimentului ei �n mod deschis.
��Poate ar fi mai bine, pentru ceea ce vreau s� aflu, dac� v-a� �ntreba ce
p�rere ave�i despre r�posata Mr. Restarick?
��Ce m� �ntreba�i este p�rerea mea intim�?
��Dac� n-ave�i nimic �mpotriv�?!
��Nu, n-am deloc nici o ezitare s� v� r�spund la �ntrebare. Condi�iile de
acas� sunt foarte importante �n via�a unei fete �i eu le-am studiat, totdeauna, c�t
am putut de mult prin s�r�c�cioasele informa�ii ce le primesc. Mrs. Restarick era o
femeie, a� zice, demn� de respect �i cinstit�. Prin siguran�� de sine, asprime �i
handicapat� �n via��, era extrem de stupid�.
��Ei, exclam� Poirot recunosc�tor.
��Ea era, de asemenea, a� zice, un malade imaginaire. Un tip care vrea s�-�i
exagereze durerile u�oare. Tipul de femeie, care se interneaz� mereu �n sanatorii.
O atmosfer� familial� nefericit� pentru o fat� - �n special pentru o fat� care n-
are nici ea o personalitate prea hot�r�t�. Norma n-avea nici o ambi�ie intelectual�
�nsemnat�, n-avea nici o �ncredere �n ea �ns�i, nu era o fat� c�reia s�-i recomand
o carier�. Ceea ce a� fi sperat pentru ea era o slujb� obi�nuit�, dr�gu��, urmat�
de c�s�torie �i copii.
��N-a�i observat - ierta�i-mi �ntrebarea - nici un semn, vreodat�, de
instabilitate mental�?
��Instabilitate mental�? r�spunse Mrs. Battersby, cu aceea�i �ntrebare.
Prostii!
��Deci, asta spune�i dumneavoastr�. Prostii! �i nu, nevrotic�?
��Oricare tat� sau aproape oricare fat�, poate fi nevrotic�, �n special �n
adolescen�� �i la primele ei ciocniri cu lumea. Ea-i �nc� necoapt� �i are nevoie de
�ndrumare la primele ei �nt�lniri cu b�rba�ii. Fetele sunt atrase �n mod frecvent
de tineri complet nepotrivi�i, uneori chiar periculo�i. Se pare c� nu exist�
p�rin�i, �n ziua de azi. Ori sunt prea pu�ini, cu t�ria de caracter capabil� s� le
salveze de la asta, a�a c�, adesea, trec printr-o perioad� de suferin�� isteric�
�i, probabil, fac o c�s�torie nepotrivit�, care sf�r�e�te, nu peste mult timp, prin
divor�.
��Dar Norma n-a manifestat nici un semn de instabilitate mental�? insist�
Poirot, cu �ntrebarea sa.
��Ea este o emotiv�, dar normal�, r�spunse Miss Battersby. Instabilitate
mental�! A�a cum spuneam mai �nainte - prostii! Probabil c� a fugit cu vreun t�n�r,
s� se m�rite �i nu-i nimic mai normal dec�t asta!

CAPITOLUL XXI
Poirot �edea �n marele s�u fotoliu p�trat. M�inile i se odihneau pe bra�ele
fotoliului, ochii priveau spre �emineul din fa��, f�r� s�-l vad�. L�ng� cot era o
m�su��, iar pe ea, prinse cu grij� �mpreun�, erau diferite documente. Rapoartele de
la Mr. Goby, informa�ii ob�inute de la prietenul s�u, inspectorul �ef Neele, o
serie de pagini separate sub titlul de �zvonuri, b�rf�, rumoare� �i sursele de la
care fuseser� ob�inute.
�n acest moment, n-avea nevoie s� consulte aceste documente. Le citise, de
fapt, cu toat� aten�ia �i le l�sase acolo �n cazul c�nd era nevoie de vreun
detaliu, la care dorea s� se refere �nc� o dat�. Acum, c�uta s� asambleze �n minte
tot ce �tia �i ce aflase, deoarece era convins c� aceste lucruri trebuie s� formeze
o schem�. Acolo trebuie s� fie o schem�. Se g�ndea din ce unghi, exact, s� o
abordeze. El nu era unul din cei care cred cu entuziasm �ntr-o oarecare intui�ie.
Nu era o persoan� intuitiv�, dar avea sentimente. Lucrul important nu erau
sentimentele �n sine, ci ceea ce putea s� le provoace. Cauza era cea care interesa;
cauza era deseori nu ceea ce g�ndeai c� este. Trebuia de foarte multe ori s� o
rezolvi cu ajutorul logicii, al cuno�tin�elor �i al judec�ii lucide.
Ce sim�ea el �n leg�tur� cu acest caz - ce fel de caz era? S�-l l�s�m s�
�nceap� de la general, apoi s� continue cu particularul. Care erau factorii
proeminen�i ai acestui caz? Banii erau unul din ei, se g�ndea el, de�i nu �tia cum.
Pentru un motiv oarecare, banii... Se g�ndea, de asemenea, tot mai mult, c�,
undeva, era diavolul! �l �tia pe diavol! �l �nt�lnise mai �nainte. �i �tia mirosul,
gustul, felul cum mergea. Necazul era, c� aici nu �tia �nc� exact unde este! F�cuse
pa�i siguri �n lupta �mpotriva diavolului. Spera s� fie suficien�i pa�i. Ceva se
�nt�mpl�, ceva progresa, dar care nu era �nc� terminat. Cineva, undeva, era �n
primejdie.
Necazul era c� faptele indicau ambele c�i. Dac� persoana, la care se g�ndea c�
este �n pericol, era cu adev�rat �n pericol, se p�rea, dup� c�te putea s� vad�, c�
nu exist� nici un motiv de ce! De ce s� fie acea persoan� �n primejdie? Nu exista
nici un motiv. Dac� persoana la care se g�ndea el c� este �n pericol nu era �n
pericol, atunci �ntreaga abordare a chestiunii ar putea s� fie complet
r�sturnat�...
Tot ce indica o cale, el trebuie s� r�stoarne �i s� priveasc� dintr-un punct
de vedere complet contrar.
L�s� aceste ra�ionamente pentru un moment �n cump�n� �i reveni la personalit�i
- la oameni. Ce schem� au realizat? Ce rol jucau?
�nt�i - Andrew Restarick. El a acumulat p�n� acum o cantitate de informa�ii
considerabil� despre Andrew Restarick. Un tablou general al vie�ii sale �nainte �i
dup� ce a plecat �n str�in�tate. Un om agitat, niciodat� r�m�n�nd mult timp �ntr-un
loc sau persever�nd �ntr-un scop, dec�t dac� i-a pl�cut �n general. Nimic din omul
risipitor, nimic falsificat sau viclean. Probabil nu avea o puternic�
personalitate? Slab �n multe privin�e?
Poirot se �ncrunt�, nesatisf�cut. Acest tablou nu se potrivea, oricum, cu
Andrew Restarick, pe care-l �nt�lnise. Nu slab, nici gras, stenic, cu siguran�� de
sine, cu acel piept bombat, ochii serio�i, aerul de fermitate. Fusese, de asemenea,
�n mod evident, un om de afaceri �nfloritor. Bun �n slujba sa �n anii de �nceput,
f�cuse tranzac�ii reu�ite �n Africa de Sud �i �n America de Sud. κi sporise
ac�iunile. Istoria afacerilor cu care s-a �ntors acas� era una a succesului, nu a
rat�rii. �i atunci, cum ar putea s� fie o personalitate slab�? Slab�, probabil,
c�nd erau implicate femei! F�cuse o gre�eal� �n c�s�torie - se �nsurase cu o femeie
nepotrivit�... �mpins la asta, probabil, de c�tre familia sa? �i, apoi, cunoscuse
cealalt� femeie! Doar o singur� femeie? Ori fuseser� c�teva femei? Era greu s�
g�seasc� un registru de felul �sta dup� at�t de mul�i ani. Bine�n�eles c� nu fusese
un so� necredincios, afemeiat notoriu. Avusese o familie normal�, fusese iubit,
dup� c�te se �tie, de micu�a sa fiic�. Dar, atunci, a �nt�lnit o femeie de care i-a
pl�cut at�t de mult, �nc�t a hot�r�t s�-�i p�r�seasc� casa �i �ara. Fusese o
afacere de dragoste adev�rat�.
Oare se potrivise asta cu vreun motiv �n plus? Repulsia fa�� de munca de
birou, de City, de rutina zilnic� a Londrei? El se g�ndea c� ar putea fi. Se
potrivea schemei. P�rea, de asemenea, a fi un tip singuratic. Tuturor le pl�cuse,
at�t aici, c�t �i �n str�in�tate, dar p�rea s� n-aib� nici un prieten intim.
Fire�te, ar fi fost greu s� aib� prieteni intimi peste hotare, pentru c� niciodat�
nu s-a oprit prea mult �ntr-un loc. S-a aruncat �ntr-un oarecare joc, a �ncercat o
lovitur�, a reu�it-o, apoi a obosit �i a continuat undeva, �n alt� parte. Nomad! Un
pribeag...
�i, totu�i, asta nu se potrivea cu propriul s�u tablou, cu tabloul acestui
b�rbat... Un tablou? Cuv�ntul st�rni �n mintea sa amintirea tabloului care at�rna
�n cabinetul lui Restarick, pe peretele din spatele biroului acestuia. Era un
portret al aceluia�i b�rbat de acum cincisprezece ani. C�t de mare diferen��
s�paser� acei cincisprezece ani �n b�rbatul care �edea acolo? Surprinz�tor de mic�,
�n general! P�rul mai �nc�run�it, umerii mai �ndesa�i, dar tr�s�turile
caracteristice ale fe�ei erau, multe, acelea�i. O fa�� hot�r�t�. Un b�rbat care
�tia ce vrea, care avea de g�nd s� ob�in� ce vrea. Un b�rbat care-�i asuma riscuri.
Un b�rbat cu o anumit� asprime.
�De ce�, se �ntreb� el, �adusese Restarick acel tablou la Londra?� Ele
fuseser� portretele pereche ale so�ului �i so�iei! Vorbind strict din punctul de
vedere artistic, trebuiau s� r�m�n� �mpreun�. Un psiholog ar fi zis c� Restarick,
�n mod subcon�tient, dorea s� se despart�, �nc� o dat�, de fosta lui so�ie, s� se
separe de ea? Atunci, se refugia el mental din fa�a personalit�ii ei, de�i era
decedat�? Un am�nunt interesant...
Tablourile au fost, dup� c�te s-ar putea presupune, scoase de la p�strare
�mpreun� cu diverse articole de mobilier ale familiei. Mary Restarick, nu e nici o
�ndoial�, alesese anumite obiecte personale ca s� completeze mobila de la
Crosshedges, pentru care Sir Roderick f�cuse loc. Se �ntreba dac� Mary Restarick,
noua so�ie, dorise s� at�rne acea pereche deosebit� de portrete. Mai natural,
probabil, era dac� ea punea portretul primei so�ii �n pod. Dar, cuget� el, se putea
s� nu fi avut pod, ca s� depoziteze obiectele nedorite de la Crosshedges. Dup� c�te
s-ar putea presupune, Sir Roderick f�cuse loc pentru c�teva lucruri de familie, �n
timp ce perechea care s-a �ntors din str�in�tate era �n c�utarea unei locuin�e
potrivite �n Londra. A�a c�, asta n-a deranjat mult �i era mai u�or s� at�rne
ambele portrete. Indiscutabil, Mary Restarick p�rea un gen de femeie sensibil� - nu
geloas�, ori emotiv�.
�Toute de m?me�, se g�ndi Poirot pentru sine. �les femmes� sunt capabile toate
de gelozie, iar c�teodat� pe unele, le-ai considera cel pu�in potrivite!
G�ndurile sale trecur� la Mary Restarick �i, �n consecin��, o lu� �n
considerare. Ce-l izbea, era faptul, cu adev�rat ciudat, c� avea at�t de pu�ine
amintiri despre ea! O v�zuse numai o singur� dat�, �i, �ntr-un fel sau altul, nu-i
f�cuse o impresie prea grozav�. O anume pricepere, g�ndi el, �i o anumit�... cum ar
putea-o numi?... - artificialitate? (�Dar trebuie, prietene�, spuse din nou Hercule
Poirot, �ntre paranteze, �trebuie s� ai �n vedere peruca ei!�).
Era absurd, fire�te, ca s� �tii at�t de pu�in despre o femeie - o femeie care
este priceput� �i care poart� peruc� �i care este atr�g�toare �i care este
inteligent� �i care ar putea s� se �nfurie! Da, fusese furioas� c�nd �l g�sise pe
t�n�rul P�un r�t�cind neinvitat prin casa sa. Se manifestase pe nea�teptate �i �n
mod evident. Iar t�n�rul - cum p�ruse? Amuzat, nu mai mult. Dar ea fusese m�nioas�,
foarte m�nioas� c�-l g�sea acolo. Mda, era destul de firesc. El n-ar fi, �n nici un
fel, alesul mamei pentru fiica sa...
Poirot �i �ntrerupse brusc g�ndurile, scutur�nd capul sup�rat. Mary Restarick
nu era mama Normei. Nu putea face o criz�, nu o putea cuprinde suferin�a cumplit�
�i nelini�tea din cauza unei fiice vitrege, care face un mariaj nepotrivit �i
nefericit, ori care declar� c� are un copil nelegitim cu un tat� nepotrivit! Ce
sim�ea Mary Restarick pentru Norma? Probabil c�, din capul locului, era o fat� cu
totul nesuferit� - care s-a �nh�itat cu un t�n�r ce avea s� fie, �n mod evident, o
surs� de griji �i nepl�ceri pentru Andrew Restarick. Dar, dup� asta? Ce g�ndise �i
sim�ise pentru o fiic� vitreg� care, �n mod deliberat �i aparent �ncerca s� o
otr�veasc�?
Atitudinea ei p�rea s� fie una inteligent�. Dorise ca Norma s� plece din cas�,
s� fie ea �ns�i �n afara oric�rui pericol; �i s� conlucreze cu so�ul ei la
aplanarea sau curmarea oric�rui scandal �n leg�tur� cu ce se �nt�mplase. Norma
venea acas� pentru un sf�r�it de s�pt�m�n�, ocazional, ca s� p�streze aparen�ele,
dar via�a ei de acum �nainte avea s� se concentreze la Londra. Chiar �i atunci c�nd
so�ii Restarick s-ar muta �n casa pe care o c�utau, nu i s-ar propune Normei s�
locuiasc� �mpreun� cu ei. Cele mai multe tinere, �n zilele noastre, locuiesc
separat de familiile lor. A�a fusese aranjat� problema �i-n acest caz.
Afar� de eventualitatea c�nd, �n ce-l privea pe Poirot, chestiunea referitoare
la persoana care administrase otrava lui Mary Restarick era foarte departe de a fi
aranjat� premeditat! Chiar Restarick credea c� fiica sa era cea care...
Dar Poirot se �ntreba...
Mintea sa se juca cu posibilit�ile tinerei Sonia. Ce f�cea ea �n acea cas�? De
ce a venit acolo? C�-i d�dea s� m�n�nce lui Sir Roderick din m�na ei, era �n ordine
- poate c� nu dorea s� se �ntoarc� �n patria sa?! Poate c� planurile ei s� fie pur
matrimoniale - b�tr�nii de v�rsta lui Sir Roderick se c�s�toreau, adesea, cu tinere
dr�gu�e. �ntr-un sens monden, Sonia putea s� fac� �i ea acela�i lucru. O pozi�ie
social� sigur� �i perspectiva unei v�duvii apropiate, cu un venit stabil �i
suficient - sau �elurile ei erau cu totul diferite?! Plecase spre Kew Gardens cu
h�rtiile care-i lipseau lui Sir Roderick, v�r�te �ntre paginile unei c�r�i?!
Devenise suspect� pentru Mary Restarick - �n ceea ce prive�te activit�ile ei
profesionale, loialitatea ei, unde pleca �n zilele ei libere �i cu cine se
�nt�lnea?! �i atunci, administrase Sonia substan�ele care, �n doze mici, cumulate,
n-ar fi trezit nici o b�nuial�, de nici un fel, dec�t o banal� gastroenterit�?!
Pentru un moment, �i scoase din minte pe oamenii de la Crosshedges. Ajunse,
a�a cum ajunsese Norma, la Londra, �i continu� aprecierea celor trei tinere care
�mp�r�eau un apartament.
Claudia Reece-Holland, Frances Cary, Norma Restarick. Claudia Reece Holland,
fiic� a unui renumit membru al Parlamentului, bogat�, capabil�, bine instruit�,
atr�g�toare, secretar� de �nalt� clas�. Frances Cary, fiic� a unui avocat de �ar�,
artist�, fusese la �coala de teatru pentru scurt timp, apoi la Slade, a apucat, de
asemenea, s� lucreze ocazional la Art Council, acum fiind angajat� la o galerie de
art�. C�tiga un salariu bun �i avea leg�turi boeme. �l cuno�tea pe t�n�rul David
Baker, de�i, �n mod aparent, nu mai mult dec�t �nt�mpl�tor. Posibil s� fie
�ndr�gostit� de el? Acesta era genul de t�n�r, se g�ndea Poirot, nesuferit, �n
general, de p�rin�i, oameni ai Bisericii, precum �i de Poli�ie. Unde z�cea atrac�ia
pentru fetele de familie bun�. Poirot nu reu�ea s� vad�. Dar era necesar s�
recunoasc� asta ca un fapt dat. Ce p�rere avea el despre David?
Un t�n�r atr�g�tor, cu aerul u�or amuzat �i neru�inat, pe care-l v�zuse prima
oar� �n capul sc�rilor la Crosshedges, �ndeplinind o �ns�rcinare pentru Norma (sau
o recunoa�tere personal�, cine �tie?). L-a v�zut, din nou, c�nd l-a luat cu ma�ina
sa. Un t�n�r cu personalitate, d�nd, fire�te, impresia de pricepere �n ceea ce
alege s� fac�. �i totu�i, era clar� o latur� a sa, necorespunz�toare. Poirot ridic�
una din h�rtiile de pe o m�su�� de l�ng� el �i o studie. Un palmares prost, de�i nu
categoric criminal. Mici fraude la unele garaje, huliganism, distrugere de bunuri,
de dou� ori liberat condi�ionat. Toate aceste lucruri erau la mod�. Nu intrau �n
categoria de diavol, a grilei lui Poirot. Fusese un pictor care promitea, dar a
renun�at. Era genul care nu lucra serios nimic. Era �nfumurat, m�ndru, un p�un
�ndr�gostit de propria lui �nf�i�are. Era el ceva mai mult dec�t at�t? se �ntreba
Poirot.
�ntinse o m�n� �i lu� o alt� foaie de h�rtie, pe care era scris�, �n
grab�, �n propozi�ii grosolane, conversa�ia ce-a avut loc �ntre Norma �i David �n
restaurant, a�a cum a putut Mrs. Oliver s� �i-o aminteasc�. �i c�t de bine
reconstituit� era asta? se mir� Poirot. Cl�tin� din cap, cu �ndoial�. Niciodat� nu
�tiai p�n� unde putea s� ajung� imagina�ia lui Mrs. Oliver? �i p�sa t�n�rului de
Norma, �ntr-adev�r dorea s� se c�s�toreasc� cu ea? Nu era nici o �ndoial� �n
leg�tur� cu sentimentele ei fa�� de el. Acesta �i sugerase c�s�toria. Dob�ndise
Norma banii ei proprii? Era doar fiica unui om bogat, dar asta nu era acela�i lucru
cu a fi �n posesia averii. Poirot scoase o exclama�ie de sup�rare. Uitase s�
cerceteze condi�iile testamentului defunctei Mrs. Restarick. D�du un bob�rnac
h�rtiilor cu noti�e. Nu. Mr. Goby nu neglijase aceast� nevoie evident�. Mrs.
Restarick, aparent, fusese bine �ntre�inut� de so�ul ei �n cursul vie�ii. Avusese,
�n mod evident, un mic venit propriu, care se ridica, probabil, la o mie de lire
sterline pe an. Ea l�sase fiicei sale tot ce posedase. Acesta, cu greu, ar fi
reprezentat, g�ndi Poirot, un motiv de c�s�torie. Probabil, fiind singurul s�u
copil, ea va mo�teni o mul�ime de bani la moartea tat�lui ei, dar asta nu era deloc
acela�i lucru ispititor acum, pentru un v�n�tor de avere. Tat�l ei ar putea s�-i
lase foarte pu�in sau deloc, desigur, dac� lui nu i-ar pl�cea b�rbatul cu care s-ar
fi m�ritat. Ar decreta el, atunci, c� David o iubea, numai fiindc� acesta avea de
g�nd s� se �nsoare cu ea? �i, totu�i... Poirot cl�tin� din cap. Era cam a cincea
oar� c�nd �l cl�tinase. Toate aceste lucruri nu se legau, nu alc�tuiau o schem�
satisf�c�toare. κi reaminti biroul lui Restarick �i cecul pe care-l scrisese -
evident, s�-l cumpere pe t�n�r ���i t�n�rul, evident, dorea s� fie cump�rat! Astfel
c�, din nou, nu se potrivea! Cecul fusese completat, �n mod cert, pentru David
Baker �i era pentru o foarte mare - �ntr-adev�r, ilogic�-sum�. Era o sum� care
putea tenta pe oricare t�n�r s�rac �i f�r� caracter. �i totu�i, el �i sugerase
c�s�toria numai cu o zi �nainte. Asta, desigur, ar putea fi o mi�care �n acest joc
- o mi�care care s� ridice pre�ul pe care-l cerea el. Poirot �i-l reaminti pe
Restarick �ez�nd acolo, cu buzele str�nse tare. Trebuie c�-�i iubea foarte mult
fiica, pentru a pl�ti o sum� at�t de mare �i trebuie s�-i fi fost team�, de
asemenea, c� �ns�i fiica sa era aproape hot�r�t� s� se m�rite cu acel David.
De la g�ndurile despre Restarick, Poirot se �ndrept� spre Claudia. Claudia �i
Andrew Restarick. Era �ans�, pur� �ans� c� ea devenise secretara sa? Trebuia s� fie
o leg�tur� �ntre ei! Claudia! Se g�ndi la ea. Trei fete �ntr-un apartament,
apartamentul Claudiei Reece-Holland. Ea fusese cea care �nchiriase, ini�ial,
apartamentul �i-l �mp�r�ise, mai �nt�i, cu o prieten�, o fat� pe care deja o �tia,
�i apoi cu o alt� fat�, cea de-a treia fat�. A treia fat�!, se g�ndi Poirot. Da,
mereu revenea la aceasta. A treia fat�. Acesta este lucrul la care ajunsese, �n
sf�r�it. Unde trebuia s� ajung�. Unde �l condusese toat� elaborarea aceasta de
scheme. Spre Norma Restarick.
O t�n�r� care venise s�-l consulte �n timp ce el �edea la micul dejun. O
t�n�r� c�reia i se al�turase la mas� �ntr-un restaurant, unde ea m�ncase de cur�nd
fasole g�tit�, cu un t�n�r pe care-l iubea. (Observ� c� mereu i se pare c� o vede
la orele de mas�!) �i ce credea despre ea? �n primul r�nd, ce credeau ceilal�i
oameni despre ea? Restarick avea grij� de ea �i era cu disperare nelini�tit �n
leg�tur� cu ea, cu disperare �nsp�im�ntat pentru ea. El nu numai c� o suspecta -
era chiar sigur, evident, c� �ncercase s-o otr�veasc� pe so�ia sa cu care s-a
c�s�torit recent. Consultase un doctor �n leg�tur� cu ea. Poirot sim�i c� i-ar
pl�cea foarte mult s� discute cu acel doctor, dar se �ndoia c� l-ar g�si undeva.
Doctorii erau foarte zg�rci�i �n furnizarea informa�iilor medicale, nu numai unor
persoane oarecare, ci unor astfel de persoane demne de toat� �ncrederea cum sunt
p�rin�ii. Dar, Poirot �i putea imagina �ndeajuns de bine doctorul care vorbise.
Acesta fusese precaut, g�ndi Poirot, a�a cum sunt capabili doctorii s� fie. Acesta
ar fi luat-o pe ocolite, ar fi dat din col� �n col� �i ar fi vorbit, poate, despre
tratamentul medical. Nu accentuase prea evident latura mental�, dar o sugerase �n
mod cert, ori f�cuse aluzie la ea. De fapt, doctorul, probabil c�, �n particular,
era sigur c� asta-i tot ce s-a �nt�mplat. Dar el mai �tia foarte mult despre fete
isterice, �i c�, uneori, se manifestase a�a, nu ca rezultat al unor cauze mentale,
ci, mai degrab�, din cauza temperamentului, geloziei �i isteriei. El nu putea fi
nici psihiatru �i nici neurolog. El putea fi un G.P., care nu �i-a asumat riscul de
a pune diagnosticul �n leg�tur� cu ceea ce nu putea fi sigur, dar sugerase anumite
lucruri, f�r� s� atrag� aten�ia. O slujb� undeva... - o slujb� �n Londra, apoi
altceva... mai t�rziu, poate, tratament la un specialist?
Oare ce a g�ndit altcineva despre Norma Restarick? De pild�, Claudia Reece-
Holland? Nu �tia! Cu siguran��, nu, mai ales din pu�inul ce-l �tia despre aceasta.
Claudia era capabil� s� ascund� orice secret; �n mod sigur, nu i-ar fi sc�pat nimic
din ceea ce ea �n�elegea s� nu-i scape. Nu d�duse nici un semn c� vrea s-o
izgoneasc� pe fat� - ceea ce ar fi putut s� fac�, dac� i-ar fi fost team� de starea
ei mental�. Probabil c� n-a discutat prea mult cu Frances despre acest subiect,
deoarece celeilalte fete i s-a p�rut at�t de nevinovat faptul c� Norma nu s-a
�ntors la ele dup� week-end-ul petrecut acas�. Claudia fusese �ngrijorat� �i
sup�rat� �n leg�tur� cu asta. Era probabil ca Claudia s� fie implicat� mai mult,
dec�t ap�rea, �n schem�! Avea cap, g�ndi Poirot, �i pricepere... Se �ntoarse la
Norma. �nc� o dat� reveni la a treia fat�. Care era locul ei �n schem�? Locul care
ar concentra, care ar aduna toate piesele �mpreun�? Ofelia, se g�ndi el? Dar acolo
erau dou� p�reri contrare despre ea exact cum existau �i despre Norma. Era Ofelia
nebun� sau simula nebunia? Actri�ele �i exprimaser� p�reri diferite referitor la
cum ar trebui jucat acest rol... sau probabil, ar zice el, regizorii. Ei erau cei
care descifrau ideile. Era Hamlet nebun, ori s�n�tos? Alege�i. Era Ofelia nebun�
sau s�n�toas�?
Restarick n-ar fi folosit cuv�ntul �nebun�, nici m�car �n g�nd, �n leg�tur� cu
fiica sa. Tulburare mental� era expresia pe care prefera toat� lumea s-o
foloseasc�. Cel�lalt cuv�nt care fusese �ntrebuin�at pentru Norma era ���c�nit�!
�Ea-i pu�in ��c�nit�? ��i lipse�te ceva, acolo�! �Pu�in� deficien��, dac� �tii la
ce m� refer.�. Erau �femeile obi�nuite� buni judec�tori? Poirot se g�ndi c� puteau
fi. Era ceva ciudat �n leg�tur� cu Norma, �n mod sigur, dar putea fi ciudat� �ntr-
un chip deosebit de cel care p�rea. κi aminti tabloul pe care-l afi�ase ea �n
camer� la el. O t�n�r� de azi, �nf�i�area modern� tip, exact cum arat� multe fete
tinere. P�r moale, at�rn�ndu-i pe umeri, �mbr�c�mintea f�r� personalitate, care
l�sa cu zg�rcenie s� se vad� genunchii - totul pentru ochii lui demoda�i, ar�t�ndu-
i-o ca pe o t�n�r� care pretinde s� fie copil.
��mi pare r�u, sunte�i prea b�tr�n�!
Poate c� era adev�rat. O privise cu ochii unui b�tr�n, f�r� admira�ie, pentru
el era exact o fat� f�r� voin�a evident� de a pl�cea, f�r� cochet�rie - o fat� f�r�
nici un sim� al propriei feminit�i - nici un farmec, nici un mister, nici seduc�ie,
care n-avea s� ofere nimic, �n afar� de, poate, sexul pur biologic. Astfel c� e
posibil ca ea s� fi avut dreptate atunci c�nd l-a condamnat b�tr�n de drept comun!
Nu putea s-o ajute, pentru c� n-o �n�elegea, din cauz� c� nici m�car n-avea
posibilitatea s-o aprecieze. F�cuse tot ce i-a stat �n putere pentru ea, dar ce
reprezenta asta p�n� acum? Ce f�cuse pentru ea din momentul c�nd �l rugase? �i, �n
mintea sa, r�spunsul veni prompt. O p�strase �n siguran��. Cel pu�in asta. Dac�
fire�te, dorea s� fie �inut� �n siguran��?! Acea ilogic� m�rturisire! �ntr-adev�r,
nu at�t de mult o m�rturisire, c�t o declara�ie: �Cred c�, poate, am... s�v�r�it o
crim�!
Nu te da b�tut, fiindc� asta era esen�a �ntregii probleme. Asta era
profesiunea sa. S� se ocupe de crime, s� l�mureasc� crime, s� previn� crime! S� fie
un bun copoi, care urm�re�te p�n�-n p�nzele albe crima. Crim� declarat�. Crim�
undeva. A c�utat-o �i n-a g�sit-o. Schema cu arsenicul �n sup�? O schem� cu tineri
huligani care se �njunghiau unul pe altul cu cu�itele? Caraghioasa �i sinistra
expresie pete de s�nge �n curte! Un foc tras dintr-un revolver. �n cine �i de ce?
Nu era a�a cum se cuvine s� fie o form� de crim� care s-ar potrivi cu
cuvintele pe care le spusese ea: �Poate c� eu am s�v�r�it o crim�! Se poticnise �n
�ntuneric, �ncerc�nd s� vad� o schem� a crimei, �ncerc�nd s� vad� unde se potrivea
a treia fat� �n schem�, revenind mereu la aceea�i nevoie urgent� de a �ti cum ar�ta
cu adev�rat aceast� fat�.
�i atunci, cu o expresie de nep�sare, Ariadne Oliver �i ar�tase, a�a cum
g�ndea el, lumina. Presupusa sinucidere a unei femei de la Borodene Mansions. Asta
s-ar potrivi. Era locul unde-�i avea cea de-a treia fat� locuin�a. Trebuie s� fie
crima de care ea vorbise. Alt� crim� comis� �n acela�i timp ar fi fost mai mult
dec�t o coinciden��! �n plus, nu era nici un semn, nici o urm� a unei alte crime
care s� se fi comis atunci. Nici un alt deces care putea s� o trimit� �n mare grab�
s�-l consulte, dup� ce a ascultat, la o petrecere, cu admira�ie exagerat�,
propriile sale crea�ii, pe care prietena lui, Mrs. Oliver, le-a dat lumii. �i a�a,
c�nd Mrs. Oliver l-a informat, �ntr-o manier� nep�s�toare, despre femeia care se
aruncase pe fereastr�, i s-a p�rut c�, �n sf�r�it, ob�inuse ceea ce c�utase.
Aici era cheia, r�spunsul la �ncurc�tura sa. Aici va g�si ce are nevoie - de
ce, c�nd, unde?!
��Quelle deception, spuse Hercule Poirot, cu voce tare.
�ntinse m�na �i alese rezumatul vie�ii unei femei, �ngrijit dactilografiat -
faptele ne�mpodobite ale existen�ei lui Mrs. Charpentier. O femeie de patruzeci �i
trei de ani, cu o pozi�ie social� bun�, renumit� a fi fost o femeie nest�p�nit� -
dou� c�snicii - dou� divor�uri - o femeie c�reia i-au pl�cut b�rba�ii. O femeie
care �n ultimii ani a b�ut mai mult dec�t era �n stare. O femeie care iubea
petrecerile. O femeie care era de acum recunoscut� c� umbl� cu b�rba�i mult mai
tineri dec�t ea. Locuind �ntr-un apartament, singur�, �n Borodene Mansions. Poirot
putea �n�elege �i sim�i ce fel de femeie era �i fusese, �i putea vedea de ce o
astfel de femeie s� fi dorit s� se arunce pe fereastr� de la �n�l�ime. �ntr-o
diminea��, devreme, c�nd s-a trezit disperat�.
Din cauz� c� avea cancer, ori credea c� are cancer?! Dar, la anchet�, proba
medical� dovedise foarte clar c� nu era a�a.
Ce dorea el era o c�t de mic� leg�tur� cu Norma Restarick. Nu reu�ea s-o
g�seasc�. Citi din nou printre faptele seci.
Identificarea fusese solicitat� de c�tre un avocat. Louise Charpentier, de�i
ea a folosit o form� fran�uzeasc� a numelui de familie - Carpenter. Pentru c�
mergea mai bine cu numele ei de botez? Louise? De ce era numele Louise un nume
familiar? O oarecare men�iune �nt�mpl�toare? O expresie? Degetele lui revenir�
rapid, cu dib�cie, printre paginile dactilografiate. Aha! Iat� unde era! Doar o
singur� referin��. Femeia pentru care Restarick �i-a p�r�sit so�ia avea o fiic� cu
numele de Louise Birell. Cineva care s-a dovedit a avea o mic� semnifica�ie �n
via�a de mai t�rziu a lui Restarick. Ei s-au certat �i s-au desp�r�it dup� vreun
an. Aceea�i schem�, se g�ndi Poirot. Ob�in�nd acela�i lucru, cum probabil a ob�inut
totul �n cursul vie�ii acestei femei deosebite. S� iube�ti cu violen�� un om, s�-i
distrugi casa, poate, s� tr�ie�ti cu el �i apoi s� te cer�i cu el �i s�-l
p�r�se�ti. Sim�ea sigur, absolut sigur, c� aceast� Louise Charpentier era aceea�i
Louise.
Chiar a�a, cum s-a legat Louise cu t�n�ra Norma? �i-au reunit soarta Restarick
�i Louise Charpentier, atunci c�nd s-a �ntors el �n Anglia? Poirot se �ndoia.
Vie�ile lor s-au desp�r�it cu ani �n urm�. Ca s�-�i fi reunit vie�ile, dintr-o
�nt�mplare, p�rea pu�in probabil, dac� nu imposibil! Fusese o scurt� �i, �n
realitate, o dragoste nebun�, dar trec�toare, neimportant�. So�ia lui actual� ar fi
prea pu�in geloas� pe trecutul so�ului ca s� doreasc� s� arunce pe fereastr� pe
fosta sa amant�. Ridicol! Singura persoan�, pe care era �n m�sur� s-o vad� �i care
putea fi genul capabil s� p�streze du�m�nie dup� at�ia ani, �i care ar fi dorit s�
se r�zbune pe femeia care i-a distrus c�minul, putea fi prima Mrs. Restarick. Iar
ipoteza asta p�rea, �n mod extravagant, imposibil �i, oricum, prima Mrs. Restarick
era deja moart�!
Telefonul sun�. Poirot nu se mi�c�. �n acest moment deosebit nu dorea s� fie
deranjat. Avea sentimentul c� este pe o pist� de un anumit anumit fel... Dorea s�
se conving� de asta... Telefonul se opri. Bun. Miss Lemon ar putea face fa��
acestui violent asalt sonor...
U�a se deschise �i intr� Miss Lemon.
��Mrs. Oliver dore�te s� v� vorbeasc�, zise ea.
Poirot d�du din m�n�, agitat:
��Nu acum, nu acum, te implor! Acum nu pot s� vorbesc cu ea!
��Spune c� este ceva la care tocmai s-a g�ndit �i despre care a uitat s� v�
povesteasc�. Despre o h�rtie, o h�rtie neterminat�, care se pare c� a c�zut dintr-
un sertar de birou �ntr-un camion de transportat mobil�. Mai degrab� o poveste
incoerent�, ad�ug� Miss Lemon, cu voce �n care-�i permise s� introduc� o not� de
dezaprobare.
Poirot d�du din m�n� ca un nebun.
 ��Nu acum, for�� el. Te rog, nu acum.
��O s�-i spun c� sunte�i ocupat.
Miss Lemon se retrase.
Pacea cobor� �nc� o dat� asupra �nc�perii. Poirot sim�i valurile oboselii
�nv�luindu-l. Prea mult� medita�ie. �Trebuie s� te destinzi. Da trebuie s� te
destinzi, trebuie s� elimini �ncordarea - �n destindere trebuie s� apar� �i
schema�. Era sigur de data asta; nu mai exist� nimic ce ar putea afla din afar�.
Trebuie s� apar� din�untru.

*
* *

�i, aproape brusc - exact c�nd pleoapele i se odihneau �n somn - ap�ru...

Totul era acolo - a�tept�ndu-l pe el! O s� rezolve totul. Da, �tia acum. Toate
buc�elele erau acolo, buc�i �i piese nelegate, toate �ns� potrivindu-se! O peruc�,
un tablou, cinci diminea�a, femei �i coafurile lor. P�unul - toate conduc�nd la
expresia cu care �ncepuse:
A Treia Fat�...
�Poate c� eu am comis o crim�...� Desigur! �i venir� �n minte c�teva versuri
pentru copii, caraghioase. Le repet� cu voce tare:

Bat toba �n butoi, trei oameni,

Ghici cine ar putea sa fie ei?
Un m�celar, un brutar, un f�uritor de sfe�nice...

Ce prostie, nu-�i amintea ultimul vers.

Un brutar, da, un m�celar, �ntr-un mod exagerat...
�ncerc� s� scoat� o parodie feminin�:

Fr�m�nt� un cozonac, fr�m�nt�, trei fete �ntr-un apartament,

Ghici cine ar putea s� fie ele?
O Asistent� Personal� �i o t�n�r� de la Slade,
�i a Treia Fat� este o....

Intr� Miss Lemon.

�Ah, �mi amintesc acum ���i cu to�ii au ie�it, dintr-un imaginar CARTOF��
Miss Lemon �l privi, nelini�tit�.
- Dr. Stillingfleet insist� s� v� vorbeasc� imediat. Zice c� e urgent.
��Spune-i Dr. Stillingfleet c� poate... Dr. Stillingfleet ai spus?
O concedie, ridic� receptorul.
��Da, eu sunt! Poirot la telefon. S-a �nt�mplat ceva?
��Ea a plecat de la mine.
��Ce?
��A�a cum a�i auzit. A plecat. A ie�it pe poarta principal�.
��Dumneavoastr� a�i l�sat-o s� plece?
��Ce altceva puteam s� fac?
��Putea�i s-o opri�i.
��Nu.
��S-o l�sa�i s� plece a fost o nebunie.
��Nu.
��Nu �n�elege�i.
��Asta a fost �n�elegerea. S� plece oric�nd liber�.
��Nu �n�elege�i ce poate fi complicat.
��Foarte bine, atunci, nu �n�eleg! Dar �tiu ce fac eu! Iar dac� n-o l�sam s�
plece, toat� munca mea cu ea s-ar fi irosit. Am lucrat cu ea. Treaba dumneavoastr�
�i treaba mea nu sunt una �i aceea�i. Noi n-am ie�it �n ora� pentru acela�i lucru.
V� spun, eram plecat undeva. Plecat undeva, a�a c� eram sigur c� n-o s� plece dup�
mine.
 ��A, da. �i atunci, mon ami, ea a plecat.
��Sincer s� fiu, nu pot s� �n�eleg. Nu pot s� v�d de ce s� fie re�inut�.
��S-a �nt�mplat ceva.
��Da, dar ce?
��Cineva pe care a v�zut, cineva care i-a vorbit, cineva care a descoperit
unde este.
��Nu v�d cum putea s� se �nt�mple asta... Dar, ce se pare c� nu vede�i este c�
ea-i o persoan� liber�. Trebuia s� fie o persoan� liber�.
��Cineva a venit la ea. Cineva a descoperit unde era. A venit vreo scrisoare,
o telegram�, un telefon?
��Nu, nimic de felul �sta. De asta sunt foarte sigur.
��Atunci, cum... sigur c� da! Ziarele. Ave�i ziare, presupun, �n acest
stabiliment al dumneavoastr�?
��Fire�te. Via�a de fiecare zi, normal�, iat� ce sus�in �n locul meu de
afaceri.
��Atunci e clar cum le-a ob�inut. Via�� de fiecare zi, normal�. C�te ziare
cump�ra�i?
��Cinci. El le numi pe cele cinci.
��C�nd a plecat fata?
��Azi-diminea��. La zece �i jum�tate.
��Exact, dup� ce-a citit ziarele. Pentru �nceput e suficient de bine. Care
ziar obi�nuia s�-l citeasc�?
��Nu cred c� avea vreo preferin�� anume. Uneori unul, alteori altul, c�teodat�
pe toate... alt�dat�, �i arunca numai privirea pe ele.
��Ei bine, n-am timp de pierdut discut�nd.
��Crede�i c� ea a v�zut vreun anun� sau ceva de genul �sta?
��Ce alt� explica�ie ar putea fi? La revedere, acum nu pot s� spun mai mult.
Trebuie s� caut. Trebuie s� caut un anumit anun� �i apoi s� merg mai departe,
repede...
Puse receptorul �n furc�.
��Miss Lemon, adu-mi dou� ziare. Morning News �i Daily Cornet. Trimite-l pe
Georges s� le cumpere pe toate celelalte..
�n timp ce r�sfoia ziarele la Mica publicitate �i le citea cu grij�, �i
urm�rea firul g�ndurilor. �S� fie la timp! Trebuie s� fie la timp... A fost deja o
crim�! O s� urmeze �nc� una! Dar el, Hercule Poirot, o s-o previn�... Dac� va fi la
timp... El era Hercule Poirot, r�zbun�torul nevinov�iei. N-a spus el (iar oamenii
au r�s c�nd a zis asta): - �Eu nu aprob crima�! Ei au considerat asta un adev�r
spus pe jum�tate. Dar nu era un adev�r spus pe jum�tate. Era o simpl� declara�ie,
de fapt, f�r� melodram�. �El nu aprob� crima!�
George intr� cu un vraf de ziare. - Sunt toate din diminea�a asta, domnule.
Poirot se uit� la Miss Lemon, care st�tea al�turi, a�tept�nd s� fie operativ�.
��Caut� prin astea pe care le-am verificat eu, s� vezi dac� nu mi-a sc�pat
ceva.
��V� referi�i la mica publicitate?
��Da. M� g�ndeam c� ar putea fi numele David, poate. Numele unei fete. O
porecl� sau un nume de r�sf�. Ei n-ar folosi Norma. Un apel pentru ajutor,
probabil, ori pentru o �nt�lnire.
Miss Lemon lu� ziarele supus�, dar cu oarecare dezgust. Acesta nu era felul ei
de eficien��, dar, pentru moment, n-avea s�-i dea altceva de lucru. El �nsu�i
�ncepu s� citeasc� Morning Chronicle. Acesta era c�mpul cel mai mare de cercetat.
Trei coloane �ntregi de anun�uri. Se aplec� peste foaia deschis�.
�O doamn� care dorea s� scape de mantoul ei de blan�... Pasageri pofti�i �ntr-
o c�l�torie cu autocarul peste hotare... Cas� dr�gu��, de epoc�, de v�nzare...
pensiune... Copii �napoia�i... Ciocolat� de cas�... Julia. Nu te voi uita
niciodat�. Al t�u pentru totdeauna�. Asta era mai mult dec�t genul de lucruri pe
care-l c�uta. �l lu� �n considerare dar trecu mai departe. �Mobil� Louis XV...
Femeie �ntre dou� v�rste pentru ajutor administrare hotel... �n necaz, disperat.
Trebuie s� te v�d. Vino la apartament, ora 4:30, nu neglija. Codul nostru Goliath�.
Auzi sun�nd clopo�elul de la u�� exact c�nd striga:
 ��Georges, un taxi.
�mbr�c� paltonul �i ie�i �n hol, tocmai c�nd George deschidea u�a principal�
�i se ciocnea cu Mrs. Oliver. To�i trei luptau s� se descurce �n holul �ngust.
CAPITOLUL XXII
Frances Cary, duc�ndu-�i sacul de dormit, cobora pe Mandeville Road,
sporov�ind cu prietena pe care tocmai a �nt�lnit-o la col�ul ce da spre corpul de
cl�diri Borodene Mansions.
� �ntr-adev�r, Frances, e ca �i cum ai locui �ntr-o �nchisoare, blocul �sta.
Wormwood Scrubs sau altceva asem�n�tor.
��Prostii, Eileen. �i zic eu, sunt teribil de confortante aceste apartamente.
Sunt foarte fericit� �i Claudia este o persoan� splendid�, cu care s� �mpar�i
locuin�a - niciodat� nu te deranjeaz�. �i tot ea a aranjat o femeie cu ziua,
minunat�. Apartamentul e, cu adev�rat, foarte dr�gu� �ntre�inut.
��Sunte�i numai voi dou�? Am uitat. Nu ave�i a treia fat�?
��O, ba da, dar se pare c� ne-a p�r�sit.
��Vrei s� spui c� nu-�i pl�te�te chiria?
��Oh, cred c�-i �n ordine cu chiria. Cred c�-i �n combina�ie cu un prieten.
Eilleen pierdu interesul pentru acest subiect. Prietenii erau o chestiune prea
important�, fire�te.
��De unde vii acum?
��Din Manchester. S-a deschis o expozi�ie de pictur�. Succes grozav.
��Chiar pleci la Viena luna viitoare?
��Da, cred c� da. E deja fixat. Mai degrab� nostim.
��N-ar fi groaznic dac� ar fi furate unele tablouri?
��Oh, toate sunt asigurate, r�spunse Frances. Oricum, toate care sunt cu
adev�rat valoroase.
��Cum s-a prezentat expozi�ia lui Peter?
��M� tem c� nu teribil de bine. Dar, a fost o cronic� destul de bun� a
criticului de la The Artist �i asta conteaz� mult.
Frances coti spre Borodene Mansions, iar prietena ei �i continu� drumul mai
departe, pe �osea, unde locuia �ntr-o c�su�� transformat� dintr-un grajd. Frances
spuse �Bun� seara� portarului �i urc� cu liftul la etajul �ase. Merse de-a lungul
coridorului, fredon�nd o mic� melodie.
Introduse cheia �n u�a apartamentului. �n hol, �nc�, era aprins� lumina.
Claudia mai avea o or� �i jum�tate p�n� c�nd se �ntorcea de la birou. Dar, �n
sufragerie, a c�rei u�� era �ntredeschis�, lumina era aprins�.
Frances zise cu voce tare:
��Lumina-i aprins�. Ce ciudat.
Se dezbr�c� de palton, arunc� sacul de dormit, deschise larg u�a �i intr�...
Atunci se opri �mpietrit�. Gura i se deschise, apoi se �nchise. �n�epeni cu
totul - ochii-i priveau fix la figura care z�cea �ntins� pe podea; apoi, se
ridicar� �ncet spre oglinda de pe perete, care �i reflecta fa�a izbit� de groaz�.
Sim�i nevoia s� trag� ad�nc aerul �n piept. Paralizia de moment disp�ruse, �i
r�sturn� capul pe spate �i �ip�. �mpiedic�ndu-se de sacul de pe hol �i lovindu-l,
�l d�du la o parte, ie�i alerg�nd din apartament pe coridor �i b�tu ca turbat� la
u�a apartamentului vecin.
Deschise o femeie mai �n v�rst�.
��Ce Dumnezeu...
��Acolo-i cineva mort... cineva mort. �i, cred c�-i cineva pe care-l �tiu...
David Baker. Zace pe podea... Cred c�-i �njunghiat... trebuie s� fi fost
�njunghiat. Acolo-i s�nge... s�nge peste tot.
�ncepu s� pl�ng� �n hohote isterice. Miss Jacobs o scutur�, o lini�ti, o
�mpinse s� stea pe o canapea �i spuse autoritar:
��Lini�te�te-te, acum! �i dau ni�te coniac. �i lovi o sticl� pe care o �inea
�n m�n�. Stai acolo �i bea.
Miss Jacobs nu era genul de femeie care s� �ipe �n gura mare. Se opri exact �n
cadrul u�ii, cu gura f�cut� pung�. Pe podea z�cea un t�n�r bine f�cut, cu m�inile
larg desf�cute �i p�rul castaniu rev�rsat pe umeri. Purta o hain� de catifea de un
ro�u stacojiu, iar c�ma�a sa alb� era p�tat� de s�nge. Tres�ri, fiind con�tient� c�
mai are o persoan� cu ea �n �nc�pere. O t�n�r� st�tea �n picioare rezemat� de
perete, marele Arlechin p�rea s� fac� un salt peste cerul pictat.
T�n�ra era �mbr�cat� cu o rochie de l�n�, alb�, iar p�rul ei castaniu �i
at�rna ml�dios de o parte �i de alta a fe�ei. �n m�n� �inea un cu�it de buc�t�rie.
Miss Jacobs se uit� fix la ea �i ea se uit� fix la Miss Jacobs.
Atunci, vorbi cu glas lini�tit, ca dup� o ad�nc� chibzuial�, parc� r�spundea
cuiva care o �ntrebase:
��Da, eu l-am ucis... s�ngele s-a scurs de pe cu�it pe m�inile mele. M-am dus
la baie s� m� sp�l - dar, v� da�i seama c� nimeni nu se poate sp�la de un fapt ca
acesta? �i, apoi, m-am re�ntors aici s� v�d dac� e cu adev�rat real. Este, a�a-
i!... S�racu' David... Presupun c� eu trebuie s� fi f�cut... Miss Jacobs se c�zni,
cu pu�ine �anse, s� scoat� c�teva vorbe. �n timp ce le pronun�a, se g�ndea c�t de
ridicol sun�!
��Adev�rat? De ce a trebuit s� faci un lucru ca �sta?
��Nu �tiu... Cel pu�in - presupun c�... �ntr-adev�r... El era �n mare
�ncurc�tur�. El a trimis dup� mine - �i am venit... Dar, am vrut s� m� lase �n
pace, s� fiu liber�. Am dorit s� scap de el. Nu-l iubeam cu adev�rat.
L�s� cu�itul din m�n�, cu grij�, pe mas� �i se a�ez� pe un scaun.
��E riscant, nu? zise ea. S� ur�ti pe cineva... E riscant, deoarece nu �tii ce
ai putea s� faci... Ca Luise...
Apoi, continu� lini�tit:
��N-ar fi mai bine s� suna�i la poli�ie?
Supus�, Miss Jacobs form� 999.

*
* *

Acum, existau �ase persoane �n camer�, cu Arlechinul de pe perete. Trecuse

mult timp. Poli�ia venise �i plecase.
Andrew Restarick �edea ca o stan� de piatr�. O dat� sau de dou� ori rosti
acelea�i cuvinte: �Nu pot s� cred....� Chemat telefonic sosise de la birou �mpreun�
cu Claudia Reece-Holland. �n felul ei lini�tit fusese f�r� �ncetare de folos. A
convocat telefonic pe avoca�i, a sunat la Crosshedges �i la dou� firme de agen�i de
stat, ca s� �ncerce s� intre �n leg�tur� cu Mary Restarick. I-a dat lui France Cary
un calmant �i a trimis-o s� se culce.
Hercule Poirot �i Mis. Oliver �edeau unul l�ng� altul, pe canapea. Sosiser� �n
acela�i timp cu poli�ia.
Ultimul dintre cei care trebuiau s� soseasc�, c�nd aproape to�i ceilal�i
plecaser�, fusese un om lini�tit, cu p�rul c�runt �i manier� delicat�, inspectorul
�ef Neele de la Scotland Yard, care l-a salutat pe Poirot cu o u�oar� �nclinare a
capului �i a fost prezentat lui Andrew Restarick. Un t�n�r �nalt, cu p�rul ro�cat,
st�tea �n picioare la fereastr�, privind �n jos, �n curte.
�Ce a�teptau cu to�ii?� se �ntreba Mrs. Oliver. Cadavrul fusese dus;
fotografii �i al�i ofi�eri de poli�ie �i-au f�cut munca lor, ei �n�i�i, dup� ce s-
au �ngr�m�dit �n dormitorul Claudiei, au revenit �n sufragerie, unde trebuiau s�
a�tepte, a presupus ea, s� soseasc� omul de la Scotland Yard.
��Dac� dumneavoastr� vre�i s� m� l�sa�i s� plec... �i zise Mrs. Oliver,
nesigur�.
��Nu sunte�i Mrs. Ariadne Oliver? Nu, dac� n-ave�i nimic �mpotriv�, v-a� ruga
mai cur�nd s� r�m�ne�i. �tiu c� nu este pl�cut...
��N-am impresia pl�cerii, �ntr-adev�r!
Mrs. Oliver �nchise ochii - s� vad� �ntrega problem� din nou. P�unul mort at�t
de pitoresc, �nc�t p�rea un personaj de teatru. �i fata - fata fusese diferit� - nu
acea Norma nesigur� din Crosshedges - Ofelia neatractiv� - cum o numise Poirot - ci
aproape o figur� de tragic� demnitate - accept�ndu-�i soarta.
De cum sosise la fa�a locului, Poirot �ntrebase un poli�ist-gradat dac� ar
putea s� dea dou� telefoane. Unul trebuia s� fie la Scotland Yard �i poli�istul i-a
permis, dup� ce a f�cut o verificare preliminar�, l�muritoare la telefon. Sergentul
�l �ndrumase pe Poirot s� telefoneze de la aparatul din dormitorul Claudiei, iar el
se conformase, �nchiz�nd u�a �n spatele s�u.
Sergentul continuase s� priveasc� b�nuitor, murmur�nd subordonatului s�u:
��Cei de la Scotland Yard zic c�-i �n regul�. Eu, �ns�, m� �ntreb, cine-i??
Figur� cam ciudat�, micul individ!
��Str�in, nu? Ar putea fi de la Direc�ia Special�?
��Nu cred. A dorit s� vorbeasc� cu inspectorul �ef Neele.
Ajutorul s�u �i-a ridicat spr�ncenele �i �i-a st�p�nit un fluierat de mirare.
Dup� ce telefon� �i celei de-a doua persoane, Poirot redeschise u�a �i-i
f�cuse semn cu m�na lui Mrs. Oliver, care st�tea siderat� dar calm�, �n
buc�t�rie, s�-l urmeze. Se a�ezaser� am�ndoi, unul l�ng� altul pe patul Claudiei
Reece-Holland.
� A� dori s� putem face ceva, a spus Mrs. Oliver totdeauna gata de ac�iune.
� R�bdare, ch?re madame!...
� E�ti sigur c� po�i face ceva?
��Da, sunt! Am telefonat oamenilor pe care era necesar s�-i sun. Aici nu putem
face nimic p�n� c�nd poli�ia nu-�i va termina investiga�iile preliminare.
��Cui i-ai telefonat, dup� inspector? Tat�lui ei? Nu poate s� vin� s-o ia pe
cau�iune?
��Liberarea pe cau�iune e pu�in probabil�, atunci c�nd este vorba de crim�,
spuse Poirot sec. Poli�ia a notificat deja tat�lui ei. Au ob�inut num�rul de la
Miss Cary.
��Unde-i Francis Cary?
� �n�eleg c� are istericale �n apartamentul vecin, al lui Miss Jacobs. Ea a
fost cea care a descoperit cadavrul. Se pare c-a tulburat-o. A fugit de aici,
�ip�nd.
��Ea-i artista, nu? Claudia �i-ar fi p�strat cump�tul.
��De acord cu tine. O foarte echilibrat� t�n�r�.
��Atunci, pe cine ai sunat?
���nt�i, a�a cum poate ai auzit, pe inspectorul �ef Neele, de la Scotland
Yard.
��Tipul �sta va veni �i se va amesteca �n afacerea asta?
��Nu vine s� se amestece. El a fost ultimul care a f�cut anumite investiga�ii
pentru mine �i care ar putea face lumin� �n aceast� problem�.
��O, �n�eleg... Pe cine altcineva ai sunat?
��Pe Dr. John Stillingfleet.
��Cine-i acesta? A, psihiatrul... Ca s� spun� c� s�raca Norma este nebun� de
legat �i nu poate fi oprit� s� ucid� oameni?
��Competen�a lui �l �ndrept�e�te s� furnizeze dovezi care ar avea efect, dac�
e necesar, �n instan��.
���tie ceva �n leg�tur� cu ea?
��A� zice... o mul�ime! Era �n grija lui din ziua c�nd ai g�sit-o �n
restaurantul Shamrock.
��Cine a trimis-o acolo? Poirot z�mbi:
��Eu am regizat o mul�ime de aranjamente la telefon, �nainte de a veni s� m�
�nt�lnesc cu tine la restaurant.
��Ce? Tot timpul am fost at�t de dezam�git� de tine �i am �inut s� te �ndemn
s� faci ceva... iar tu ai f�cut aranjamente?! �i nu mi-ai spus niciodat�! Serios,
Monsieur Poirot! Nici un cuv�nt! Cum de ai putut s� fii a�a... a�a de egoist?
��Nu te �nfuria, madame, te rog. Ce am f�cut, am f�cut ca s� fie cel mai bine.
��Oamenii, totdeauna, zic a�a, c�nd au f�cut ceva, �ndeosebi ceva care te
�nfurie. Ce altceva ai mai pus la cale?
��Am aranjat ca serviciile mele s� fie acceptate de tat�l ei, astfel �nc�t s�
pot face demersurile necesare pentru siguran�a ei.
��Referitoare la acest Dr. Stillingwater?
��Stillingfleet. Da!
��Cum Dumnezeu ai reu�it asta? Nu m-a� fi g�ndit nici un moment c� ai fi genul
de om pe care tat�l ei l-ar alege s� prepare toate aceste aranjamente. Pare s� fie
genul de om care ar fi foarte b�nuitor cu str�inii.
��L-am f�cut s� accepte silit - a�a cum un scamator scoate o carte. I-am
solicitat o scurt� vizit�, sus�in�nd c� am primit o scrisoare de la el, prin care
m� ruga s� procedez a�a cum am procedat.
���i te-a crezut?
��Fire�te, i-am ar�tat scrisoarea. Era dactilografiat� pe h�rtie cu antetul
firmei lui �i semnat� cu numele s�u - de�i, a�a cum mi-a ar�tat, scrisul nu era al
lui.
��Vrei s� spui c�, de fapt, tu ai scris scrisoarea?
��Da. Am judecat �n mod corect c� asta i-ar trezi curiozitatea �i c� el ar
dori s� m� vad�. Am realizat at�t de mult, pentru c� am avut �ncredere �n propriile
mele talente
��I-ai spus ce ai de g�nd s� faci �n leg�tur� cu acest Dr. Stillingfleet?
��Nu. N-am spus nim�nui. Era periculos, �n�elegi?
��Periculos pentru Norma?
��Pentru Norma sau Norma era periculoas� pentru altcineva! De la �nceputul
�nceputurilor au existat �ntotdeauna dou� posibilit�i. Faptele ar putea fi
interpretate �n ambele feluri. Tentativa de otr�vire a lui Mrs. Restarick nu
convingea - s-a am�nat prea mult, nu a fost o tentativ� de omor serioas�. Apoi, a
existat o relatare neclar� a unui foc de revolver tras aici, �n Borodene Mansions -
�i o alt� poveste a cu�itelor de buzunar cu resort �i a petelor de s�nge. Tot
timpul c�nd se �nt�mplau aceste lucruri, Norma nu �tia nimic despre ele, nu putea
s�-�i aminteasc� et cetera. Ea g�se�te arsenic �ntr-un sertar - dar nu-�i aminte�te
s�-l fi pus acolo. Pretinde c� a avut lapsus de memorie, c� a pierdut perioade
lungi de timp c�nd nu-�i mai aminte�te nimic din ce f�cea. A�a c� trebuie s� te
�ntrebi - este ceea ce spune ea adev�rat, ori, pentru anume motive, inventeaz�?
Este ea o poten�ial� victim� a unui complot monstruos �i poate nebunesc - ori este
ea �ns�i aceea care este spiritul mi�c�tor? Zugr�ve�te ea �ns�i un tablou al ei, ca
o fat� suferind de instabilitate mintal�, ori are ea crima �n minte, cu o ap�rare a
responsabilit�ii mic�orate?
��Ast�zi a fost altfel, remarc� �ncet Mrs. Oliver. N-ai observat? Cu totul
altfel. Deloc... deloc pierdut�.
Poirot �ncuviin�� din cap.
� Nu Ofelia - Ifigenia.
Un zgomot de agita�ie din apartament ab�tu aten�ia am�ndurora.
��Crezi� Mrs Oliver se opri. Poirot alerg� la fereastr� �i se uit� �n jos, �n
curte. Acolo era tras� o ambulan��.
��Au de g�nd s�-l duc� de aici? �ntreb� Mrs. Oliver cu o voce tremurat�. �i,
apoi, ad�ug� cu brusc� p�rere de r�u. S�racul P�un.
��Era un ins prea pu�in pl�cut, spuse Poirot cu r�ceal�.
��Era foarte decorativ... �i a�a de t�n�r, zise Mrs. Oliver.
��Asta-i foarte suficient pentru les fammes. Poirot deschise u�a dormitorului
cu grij�, s� nu fac� zgomot prea mare, �n timp ce se uita atent afar�.
��Scuz�-m� dac� te p�r�sesc o clip�, spuse el.
��Unde pleci? - dori s� afle Mrs. Oliver, b�nuitoare.
- Am �n�eles c� asta nu-i o chestiune, considerat� �n �ara asta, delicat�,
spuse Poirot cu repro�.
���i asta nu-calea spre loo, rosti ea sottovoce, dup� el, �n acela�i timp
uit�ndu-se cu un ochi �n cr�p�tura u�ii.
Se �ntoarse la fereastr�, s� observe ce se �nt�mpl� jos.
��Mr. Restarick tocmai a sosit cu un taxi, remarc� ea, c�nd Poirot s-a
strecurat, �napoi, calm �n camer�, dup� c�teva minute �i Claudia a venit cu el. Ai
reu�it s� intri �n camera Normei sau unde ai dorit, �ntr-adev�r, s� te duci?
��Camera Normei este ocupat� de poli�ie.
��C�t de enervant trebuie s� fie pentru tine. Ce cari �n, cum s�-i spun, genul
�sta de dosar negru pe care l-ai adus �n m�n�?
Poirot, la r�ndul lui, r�spunse cu o �ntrebare.
��Ce ai b�gat �n saco�a aia cu cai persani pe ea?
��Saco�a mea de pia��? Numai c�teva pere, din �nt�mplare.
��Atunci, dac�-mi permi�i, �i voi �ncredin�a acest dosar. Te rog, s� nu fii
dur� cu el, ori s�-l �ifonezi.
 ��Ce-i �sta?
��Ceva ce speram s� descop�r - �i pe care l-am g�sit. Ei, lucrurile �ncep s�
se rezolve de la sine. El se referea la zgomotele sporite ale activit�ii ce se
desf�ura.
Cuvintele lui Poirot o izbir� pe Mrs. Oliver, ca fiind mult mai mult
descriptive, dec�t ar fi fost cuvintele engleze�ti. Forfota �i zgomotul din jur
erau infernale. Restarick, cu vocea lui puternic� �i m�nioas�! Claudia, vorbind la
telefon! O privire fugar� a unui stenograf poli�ist, care s-a dus la u�a
apartamentului vecin s� ia declara�ii de la Frances Cary �i de la o persoan�
legendar�, pe nume Miss Jacobs. Venirea �i plecarea, cu treburi ordonate �i o
plecare final� a doi b�rba�i cu aparatele de fotografiat...
Apoi, pe nea�teptate, incursiunea brusc� �n camera Claudiei a unui t�n�r
�nalt, de�irat �i cu p�r ro�cat. F�r� s�-i dea vreo aten�ie lui Mrs. Oliver, �i
vorbi lui Poirot:
��Ce-a f�cut? Crim�? Cine este? Prietenul?
��Da.
��Recunoa�te?
��S-ar p�rea c� da.
- A zis ea a�a, �n cuvinte categorice?
��N-am auzit-o s� se manifeste cum spui. N-am avut deloc norocul s-o �ntreb
ceva.
Un poli�ist b�g� capul pe u��.
��Dr Stillingfleet? �ntreb� acesta. Medicul legist ar dori o vorb� cu
dumneavoastr�.
��Dr. Stillingfleet �ncuviin�� din cap �i-l urm� afar� din �nc�pere.
��Deci, �sta-i Dr. Stillingfleet, constat� Mrs. Oliver. Se g�ndi c�teva
clipe: E chiar el, nu?
CAPITOLUL XXIII
Inspectorul �ef Neele trase spre el o foaie de h�rtie, f�cu c�teva �nsemn�ri
pe ea, privi �n jur la ceilal�i oameni din camer�. Vocea lui era �nsufle�it� �i
oficial�.
��Miss Jacobs? �ntreb� el. Privi spre poli�istul care st�tea l�ng� u��.
Sergent Conolly, �tiu, i s-a luat declara�ia. Dar a� dori s�-i pun c�teva
�ntreb�ri.
Miss Jacobs fu condus� �n �nc�pere c�teva clipe mai t�rziu. Neele se ridic�,
destul de curtenitor, s� o salute.
��Sunt inspectorul �ef Neele, se prezent� el, str�ng�ndu-i m�na. �mi pare r�u
c� v� deranjez pentru a doua oar�. Dar, de data asta, este neoficial. Vreau doar
s�-mi fac o imagine mai clar� despre ceea ce a�i v�zut �i auzit, �n mod exact. M�
tem c� poate fi dureros...
��Dureros, nu, �l �ntrerupse Miss Jacobs, accept�nd scaunul ce �l oferi el. A
fost un �oc, desigur. Dar, n-a atras dup� sine nici o emo�ie. Ad�ug�: Se pare c�
a�i ridicat lucrurile.
El presupuse c� se referea la ridicarea cadavrului.
Ochii ei, cu priviri at�t de critice, c�t �i pline de aten�ie, trecur� u�or
peste oamenii care erau aduna�i, �nregistr�nd, pentru Poirot, o sincer� uimire
(Dumnezeule, ce-i asta?); pentru Mrs. Oliver o curiozitate amestecat�: o ciudat�
apreciere pentru ceafa ro�cat� a Dr. Stillingfleet; o recunoa�tere prietenoas�
pentru Claudia c�reia se �nvrednici s�-i acorde un u�or salut, cu o �nclinare a
capului; �n sf�r�it, o lic�rire de compasiune pentru Andrew Restarick.
��Dumneavoastr� trebuie s� fi�i tat�l fetei, i se adres� ea lui Restarick. Nu
prea e momentul s� primi�i condolean�e de la str�ini ca mine. Ar fi mai bine s� le
l�s�m nerostite. Lumea �n care tr�iam �n zilele noastre e de condamnat, a�a mi se
pare mie. Fetele �nva�� prea mult, dup� p�rerea mea.
Apoi, �i �ntoarse fa�a calm� spre Neele.
��Ce-a�i spus?
��A� dori, Miss Jacobs, s�-mi spune�i cu cuvintele dumneavoastr� exact ce a�i
v�zut �i a�i auzit.
��N�d�jduiesc c� m� voi abate de la ceea ce am spus mai �nainte, spuse Miss
Jacobs, �n mod nea�teptat. Lucrurile se interpreteaz�, �ti�i... �ncerci s� faci o
descriere c�t se poate de exact� �i atunci folose�ti mai multe cuvinte. Nu cred c�
cineva nu este, uneori, mai pu�in exact, m� g�ndesc c�, �n mod incon�tient, po�i
ad�uga lucruri pe care, crezi c�, poate, le-ai v�zut sau trebuie s� le fi v�zut sau
s� le fi auzit. Dar, o s� fac tot ce-mi st� �n putin��.
Totul a �nceput cu �ipete. M-am �nfiorat. M-am g�ndit c� cineva trebuie s� fi
fost r�nit. A�a c�, deja m� �ndreptasem c�tre u��, c�nd cineva a �nceput s� bat� �n
ea �i s� strige-ntr-una. Am deschis-o imediat �i am v�zut c� era una din vecinele
mele de apartament - una din cele trei tinere care locuiesc la num�rul �aizeci �i
�apte. M� tem c� nu-i �tiu numele, de�i o cunosc din vedere.
��Frances Cary.
��Era foarte incoerent� �i b�lb�ia ceva despre cineva care este mort - cineva
cunoscut... David Cutare - nu i-am re�inut ultimul nume. Ea pl�ngea cu hohote �i
tremura toat�. Am adus-o �n�untru, i-am dat ni�te coniac �i m-am dus s� v�d cu
ochii mei.
To�i sim�eau c� �ntreaga via��, Miss Jacobs numai asta ar fi f�cut.
��Dumneavoastr� �ti�i ce am g�sit. Mai e nevoie s� descriu?
��Poate, dar pe scurt.
��Un t�n�r, unul din ace�ti tineri moderni - �mbr�c�minte b�t�toare la ochi �i
p�r lung. Z�cea pe podea �i era, �n mod evident, mort! C�ma�a avea o pat� �nt�rit�
de s�nge.
Stillingfleet se agit�! �ntoarse capul �i privi cu putere la Miss Jacobs.
��Apoi, am devenit con�tient� c� �n �nc�pere era o fat�. �inea �n m�n� un
cu�it de buc�t�rie. P�rea destul de calm� �i st�p�n� pe sine - cu adev�rat �i cu
totul deosebit de straniu, fa�� de situa�ie...
Stillingfleet interveni:
��A spus ceva?
��A spus c� fusese �n baie s� spele s�ngele de pe m�ini - �i apoi a zis: �Dar,
nu po�i s� speli lucruri ca �sta, nu?�
��Ie�i, pat� blestemat�, de fapt.
��Nu pot spune c� ea mi-a reamintit de Lady Macbeth. Era - cum s� m� exprim -
perfect potolit�. A l�sat cu�itul jos, pe mas� �i s-a a�ezat pe un scaun.
��Ce altceva a mai spus? �ntreb� inspectorul �ef Neele, arunc�ndu-�i ochii pe
o not� m�zg�lit� din fa�a lui.
��Ceva despre ur�. C� era riscant... s� ur�ti pe cineva.
��A zis ceva despre �s�racul David�? Nu? Ori a�a a�i spus dumneavoastr�
sergentului Conolly. �i c� dorea s� fie liber� fa�� de el, c� nu-l iubea...
��Am uitat asta. Da, a spus ceva �n leg�tur� cu asta, c� el a determinat-o s�
vin� aici - de asemenea �i ceva despre Louise...
��Ce a zis despre Louise? Cel care �ntreb� fusese Poirot, aplec�ndu-se brusc
�n fa��. Miss Jacobs �l privi cu �ndoial�.
��Nimic, de fapt, doar a men�ionat acest nume. �Ca Louise�, a spus ea. Apoi,
s-a oprit. Asta era ceea ce zisese referitor la faptul c� era riscant s� ur�ti
oamenii...
���i apoi?
��Apoi, mi-a spus, destul de calm, c� a� face bine dac� a� suna la poli�ie.
Ceea ce am �i f�cut. Noi, doar at�t... - am �ezut acolo p�n� ce au sosit ei... Am
considerat c� e de datoria mea s� n-o p�r�sesc. N-am discutat nimic. Ea p�rea
absorbit� de g�nduri, iar eu, ei bine, sincer vorbind, nu puteam s� m� g�ndesc la
anume ceva de discutat.
��V-a�i putut da seama sau nu, c� este instabil� mental? �ntreb� Andrew
Restarick. V-a�i putut da seama c� nu �tie ce a f�cut sau de ce, s�racul copil?
Vorbea rug�tor - plin de speran��.
��Dac� e sau nu e un semn de instabilitate mental� s� apari perfect calm �i
st�p�nit dup� comiterea unei crime, atunci voi fi de acord cu dumneavoastr�.
Miss Jacobs vorbea cu vocea unuia care, destul de hot�r�t, nu era de acord.
Stilingfleet interveni din nou.
��Miss Jacobs, a admis fata �n vreun moment c� ea l-a ucis?
��Oh, da! Trebuia s� men�ionez mai �nainte. A fost exact primul lucru pe care
l-a spus. De�i �mi r�spundea la ni�te �ntreb�ri pe care i le-am pus ea a zis: �Da,
l-am ucis!� apoi a continuat despre sp�latul m�inilor ei pline de s�nge.
Restarick gemu �i-�i �ngrop� fa�a �n m�ini. Claudia �i puse o m�n� pe bra�ul
lui consolator.
Poirot atac�, la r�ndul lui:
��Miss Jacobs, zice�i c� fata a pus cu�itul pe mas�, cu�itul pe care-l �inea
�n m�n�. Masa era chiar l�ng� dumneavoastr�? A�i v�zut �n mod clar? �i
dumneavoastr� vi s-a p�rut c� cu�itul fusese sp�lat? Miss Jacobs se uit� �ov�ielnic
la inspectorul �ef Neele. Era clar ce sim�ea: c� Poirot a atins o not� str�in� �i
neoficial� �n aceast� cercetare presupus oficial�.
��Poate c� o s� fi�i amabil� s� r�spunde�i? �ntreb� Neele.
��Nu... nu cred s� fi fost sp�lat cu�itul sau �ters �n vreun fel. Era p�tat de
o substan�� groas�, v�scoas�.
��Ei?! Poirot se rezem� cu spatele de scaun.
��Am crezut c� �ti�i totul despre cu�it, se adres� Miss Jacobs lui Neele
acuzator. Nu l-a�i dat poli�iei s�-l examineze? Mi se pare foarte neclar, dac� nu
l-au examinat.
��O, ba da, l-a examinat poli�ia, o asigur� Neele. Dar noi... ��... dorim
totdeauna s� le corobor�m.
Ea-i arunc� o privire r�ut�cioas�.
��La ce v� referi�i cu adev�rat, presupun, este c� dori�i s� afla�i c�t de
exact este spiritul de observa�ie al martorilor dumneavoastr�. C�t de mult pun de
la ei sau c�t de mult v�d �n realitate, ori cred ei c� au v�zut.
Ofi�erul z�mbea u�or, �n timp ce-o lini�ti.
��Cred c� nu-i nevoie s� ne �ndoim �n privin�a dumneavoastr�, Miss Jacobs.
Ve�i depune o excelent� m�rturie.
��N-o s�-mi fac� pl�cere. Dar, presupun c� e genul de situa�ii prin care
trebuie s� treci.
��M� tem c� da. V� mul�umesc, Miss Jacobs. Privi �n jur. Nu mai are nimeni
vreo �ntrebare �n plus?
Poirot f�cu semn c� are. Miss Jacobs se opri l�ng� u��, nemul�umit�.
��Ce vre�i s� spune�i? �ntreb� ea.
� �n leg�tur� cu aceast� men�iune privind pe cineva, numit� Louise. A�i �tiut
la cine s-a referit fata?
��De unde s� fi �tiut?
��Nu e posibil ca ea s� se fi referit la Mrs. Louise Charpentier!? O
cuno�tea�i pe Mrs. Charpentier, nu?
��Nu.
���tia�i c� ea s-a aruncat recent pe fereastr�, din acest bloc?
���tiam, fire�te. N-am �tiut c� numele ei de botez este Louise �i nu ne
cuno�team personal.
��Probabil c� nici n-a�i dorit, �n mod deosebit...
��N-am spus a�a, deoarece femeia este decedat�. Dar, o s� admit c� este foarte
adev�rat. Ea era una din cele mai nedorite chiria�e, iar eu �i al�i locatari ne-am
pl�ns, �n mod frecvent, administra�iei de aici.
��De ce, �n mod exact?
��S� vorbesc �n mod exact, deschis... femeia bea! Apartamentul ei se afla, de
fapt, la etajul de deasupra �i acolo erau continuu petreceri, cu dezordine, cu
pahare sparte, mobil� tr�ntit� de podea, c�ntece �i strig�te, o mul�ime de... ��...
du-te-vino.
��Era probabil, o femeie singur�, suger� Poirot.
��Asta nu era c�tu�i de pu�in impresia pe care o oferea, replic� Miss Jacobs,
caustic. La anchet� s-a pus �n discu�ie faptul c� era deprimat� �n leg�tur� cu
starea s�n�t�ii ei. �n �ntregime, propria ei imagina�ie! P�rea s� nu aib� nici o
importan�� pentru ea.
�i, resping�nd orice comp�timire pentru r�posata Mrs. Charpentier, Miss Jacobs
plec�. Poirot �i �ndrept� privirile atente spre Andrew Restarick. �l �ntreb� cu
delicate�e:
��G�ndesc corect, Mr. Restarick, c� odat� o cuno�tea�i bine pe Mrs.
Charpentier?
Restarick nu r�spunse c�teva clipe. Apoi, suspin� profund �i-�i mut� privirea
pierdut� spre Poirot.
��Da! C�ndva, cu mul�i ani �n urm�, am cunoscut-o foarte bine, desigur... Nu,
pot s� spun, sub numele de Charpentier. C�nd am cunoscut-o, se numea Louise Birell.
��Era�i... ��... �ndr�gostit de ea?
��Da, eram �ndr�gostit de ea... �ndr�gostit p�n� este urechi! Mi-am p�r�sit
so�ia din cauza ei. Am plecat �mpreun� �n Africa de Sud. Dup� numai un an, �ntreaga
afacere a s�rit �n aer. Ea s-a re�ntors �n Anglia. De atunci, n-am mai auzit nimic
de ea. �i nici n-am �tiut ce s-a �nt�mplat cu ea.
��Dar, �n leg�tur� cu fiica dumneavoastr�? A cunoscut-o �i ea pe Louise
Birell?
��Categoric, nu �i-a reamintit. Un copil de cinci ani.
��Chiar nu a cunoscut-o? insist� Poirot.
- Ba da, recunoscu Restarick, �ncet. O �tia pe Louise. Ca s� zic a�a, Louise a
venit �n casa noastr�. Obi�nuia s� se joace cu feti�a.
��Deci, este posibil ca fata s�-�i fi amintit de ea, chiar dup� o perioad� de
ani de zile?
��Nu �tiu. Pur �i simplu, nu �tiu. Nu �tiu cum ar�ta; c�t de mult ar fi putut
s� se schimbe Louise. A�a cum v-am povestit, n-am mai v�zut-o de atunci.
Poirot �ntreb� cu bl�nde�e:
��Dar, a�i auzit de ea, nu, Mr. Restarick? Vreau s� zic, a�i auzit de ea c�nd
v-a�i re�ntors �n Anglia?
Din nou f�cu o pauz� �i scoase un suspin ad�nc, de om nefericit.
��Da! am auzit de ea... m�rturisi Restarick. �i apoi, cu o brusc� curiozitate,
�ntreb�: Cum a�i aflat asta, Monsieur Poirot?
Poirot scoase din buzunar o foaie de h�rtie, �mp�turit� cu grij�. O desf�cu �i
i-o �nm�n� lui Restarick.
Acesta se uit� la ea cu o �ncruntare vag perplex�.

*
* *

Drag� Andy,
�tiu din ziare c� e�ti din nou acas�. Trebuie s� ne �nt�lnim �i s� facem
schimb de impresii cu privire la ce am f�cut am�ndoi �n to�i ace�ti ani...
Aici era �ntrerupt - �i �ncepu din nou.

*
* *

Andy - Ghici de la cine-i asta? Louise. S� nu �ndr�zne�ti s� spui c� m-ai

uitat!

*
* *

Drag� Andy,
Dup� cum o s� vezi de pe antetul plicului, locuiesc �n acela�i bloc cu
secretara ta. Ce mic� e lumea! Trebuie s� ne �nt�lnim. Ai putea s� vii s� bem un
pahar lunea sau mar�ea viitoare?
Andy, iubitule, trebuie s� te v�d din nou... Pentru mine, nimeni n-a contat
niciodat� �n afar� de tine... Tu s� m� fi uitat cu adev�rat?

*
* *

��Cum a�i ob�inut-o? �l �ntreb� Restarick pe Poirot, b�t�nd-o u�or cu palma,

v�dit curios.
��De la o prieten� de-a mea, via un camion de transportat mobil�!... r�spunse
Poirot, uit�ndu-se �n treac�t, la Mrs. Oliver.
Restarick se uit� la ea, f�r� bun�voin��.
��N-am putut s� m� ab�in, se sim�i obligat� Mrs. Oliver s� intervin� �n
discu�ie interpret�nd corect privirea lui. Presupun c� mobila ei era mutat�:
hamalii �nc�rcau un birou c�nd un sertar a c�zut, �mpr�tiindu-se o mul�ime de
m�run�i�uri, iar v�ntul a zburat h�rtia asta mai departe, �n curte, a�a c� am
ridicat-o �i am �ncercat s-o restitui, dar �nc�rc�torii de mobil� erau sup�ra�i �i
n-au vrut s-o ia. Eu n-am avut ce face �i-am pus-o �n buzunarul paltonului, f�r� s�
m� g�ndesc. Am uitat-o acolo, p�n� �n aceast� dup�-amiaz�, c�nd am de�ertat
buzunarele �nainte de a trimite paltonul la cur�at. A�a c�, �ntr-adev�r, n-a
fost vina mea.
Se opri, cu r�suflarea aproape t�iat�.
��V-a dat, �n cele din urm�, scrisoarea pe care a scris-o? �ntreb� Poirot.
��Da, mi-a trimis-o... una din versiunile cele mai protocolare! Eu nu i-am
r�spuns. Am considerat c� ar fi mai �n�elept s� nu-i r�spund.
��N-a�i vrut s-o revede�i?
��Era cea din urm� persoan� pe care a� fi dorit s-o rev�d! Era o persoan�
deosebit de dificil� - �ntotdeauna a fost a�a. �i aflasem despre ea ni�te lucruri,
spre exemplu, c� devenise alcoolic�. �i... mda... alte lucruri.
��A�i p�strat scrisoarea ei?
��Nu, am rupt-o buc�ele! Stillingfleet puse o �ntrebare nea�teptat�:
��V-a vorbit fiica dumneavoastr� despre ea? Restarick p�ru lipsit de cheful de
a r�spunde. Dr. Stillingfleet insist�:
��Ar fi semnificativ dac� v-a vorbit, s� �ti�i.
��Ah, voi doctorii! Da, a pomenit-o odat�.
��Ce-a zis, cu exactitate?
��A spus foarte brusc: �Am v�zut-o pe Louise zilele trecute, tat�. M-a luat
prin surprindere. Am r�spuns: �Unde ai v�zut-o?� �i ea a zis: ��n restaurantul
blocului nostru�. Eu am fost pu�in �ncurcat, dar i-am replicat: �Niciodat� n-am
visat c� o s�-�i aminte�ti de ea�. Iar ea m-a contrazis: �N-am uitat-o niciodat�.
Mama nu m-ar fi l�sat s-o uit, chiar dac� a� fi dorit.�
��Da, conchise Dr. Stillingfleet. Da, asta ar putea, cu siguran��, s� fie
semnificativ.
���i dumneavoastr�, mademoiselle, i se adres� Poirot, �ntorc�ndu-se brusc spre
Claudia:
��V-a vorbit vreodat� Norma despre Mrs. Charpentier?
��Da, asta a fost dup� sinucidere. A spus ceva �n leg�tur� cu ea, ca fiind o
femeie rea. Dar a povestit, cum s� zic, mai degrab� �ntr-un mod copil�resc, dac�
�ti�i la ce m� refer.
��Era�i aici, �n bloc, �n acea noapte - ori, mai corect, �n acea diminea�� -
devreme, c�nd s-a �nt�mplat sinuciderea lui Mrs. Charpentier?
��N-am fost aici, �n bloc, �n acea noapte! Eram plecat� de acas�. �mi amintesc
c� am sosit aici a doua zi, c�nd am auzit ce s-a �nt�mplat.
Se �ntoarse, pe jum�tate, spre Restarick:
��V� aminti�i? Era �n dou�zeci �i trei. Eram plecat� la Liverpool.
��Da, desigur. Ai fost s� m� reprezin�i la �ntrunirea de la Hever Trust.
Poirot �i �ntrerupse:
��Dar Norma a dormit aici �n acea noapte?
��Da. Claudia p�ru oarecum st�njenit�.
��Claudia! Restarick �i l�s� m�na pe bra�ul ei. Ce �nseamn� asta? C� �tii ceva
despre Norma? E ceva, aici! Ceva pe care-l ascunzi!
��Nimic, ce s� �tiu despre ea?
- Crede�i c� �i-a pierdut min�ile, nu? �ntreb� Dr. Stillingfleet, cu voce de
conversa�ie. �i a�a crede �i t�n�ra cu p�rul negru. �i tot a�a crede�i �i
dumneavoastr�, ad�ug� el, �ntorc�ndu-se brusc spre Restarick. Cu to�ii ne comport�m
dr�gu� �i evit�m acela�i subiect �i credem acela�i lucru! �n afar� de, iat�,
inspectorul �ef. Dumnealui nu crede nimic. El str�nge fapte: nebun�, ori uciga��.
Dar, dumneavoastr� ce spune�i, doamn�?
��Cine, eu? s�ri Mrs. Oliver. Eu... nu �tiu.
��V� rezerva�i judecata? Nu v� �nvinov�esc. E greu. �n general, cei mai mul�i
oameni sunt de acord cu ce cred ei. Dar, folosesc termeni diferi�i pentru a�a ceva,
asta-i tot. Are sticle�i la cap! Plecat cu sorcova. �i lipse�te o doag�! S�rit de
pe linie! �icnit! Halucina�ii! Crede cineva c� fata este s�n�toas�?
��Miss Battersby, r�spunse Poirot.
��Cine dracu e Miss Battersby?
��O directoare de �coal�.
��Dac� o s� am vreodat� o fiic�, o s-o trimit la �coala asta... Desigur, eu
sunt dintr-o categorie diferit�.
- Eu �tiu. Eu �tiu totul despre fata asta. Tat�l Normei se uit� fix la el.
��Cine-i omul �sta? �i ceru el cu insisten�� lui Neele. La ce se refer� c�nd
zice c� �tie totul despre fiica mea?
��Eu �tiu despre ea, interveni Dr. Stillingfleet, pentru c� ea a fost sub
�ngrijirea mea profesional� �n ultimele 10 zile.
��Dr. Stillingfleet, l�muri inspectorul �ef Neele, este un psihiatru reputat,
de �nalt� calificare.
���i cum a ajuns �n ghearele tale f�r� s� ob�in� consim��m�ntul meu?
� �ntreba�i Must�ile, r�spunse glume� Dr. Stillingfleet, ar�t�nd cu capul spre
Poirot.
��Dumneata... dumneata...
Restarick cu greu mai putea s� vorbeasc�, at�t era de furios.
Poirot vorbi calm:
��Am avut instruc�iunile dumneavoastr�. Dorea�i grij� �i protec�ie pentru
fiica dumneavoastr�, c�nd va fi g�sit�. Eu am g�sit-o. �i eu am fost �n stare s�-i
trezesc curiozitatea Dr. Stillingfleet pentru cazul ei. Doar era �n pericol, Mr.
Restarick, un foarte grav pericol.
���n nici un caz nu putea fi �ntr-un mai mare pericol dec�t acum! Arestat� sub
acuza�ia de crim�!
��Tehnic vorbind, nu este �nc� acuzat�, murmur� Neele.
El continu�:
��Dr. Stillingfleet, s� �n�eleg c� dumneavoastr� sunte�i dispus s� v� spune�i
p�rerea strict profesional� despre starea mental� a lui Miss Restarick �i despre
c�t de mult �i d� seama de natura �i �n�elesul actelor sale?
��La tribunal putem g�si salvarea �n legea M'-Nauaghten, r�spunse
Stillingfleet. Dv. vre�i s� �ti�i acum ceva destul de simplu, dac� fata este nebun�
sau s�n�toas�. Foarte bine, o s� v� spun. Fata asta este s�n�toas� - tot at�t de
s�n�toas� c�t este oricare dintre dumneavoastr�, care sunte�i �n aceast� �nc�pere!

CAPITOLUL XXIV
To�i se uitau �int� la el.
� Nu v� a�tepta�i la asta, nu?
Restarick zise m�nios:
��Gre�e�ti, doctore. Fata asta chiar nu �tie ce a f�cut. Este nevinovat� -
complet nevinovat�. Nu poate fi f�cut� responsabil� pentru ce nu �tie c� a f�cut.
��L�sa�i-m� s� vorbesc, dar. �tiu despre ce vorbesc. Dumneavoastr� nu �ti�i.
Fata asta e s�n�toas� �i responsabil� pentru ac�iunile ei. Peste c�teva clipe va fi
aici, s-o l�s�m s� vorbeasc� ea �ns�i. Ea-i singura care n-a avut ocazia s�
vorbeasc� despre ea �ns�i. O, da, �nc� n-au luat-o de aici, o �in �ncuiat� cu o
poli�ist� �n dormitorul ei. Dar, �nainte de a-i pune c�teva �ntreb�ri, am s� v�
spun ceva ce-i mai bine s� afla�i acum. C�nd a venit la mine, fata asta era plin�
de droguri!!
��Oh, el i le-a dat! strig� Restarick. T�n�rul acela degenerat �i mizerabil.
��El a ini�iat-o, nu e nici o �ndoial�, confirm� doctorul.
��Mul�umesc, Doamne, zise Restarick. Mul�umesc, Doamne pentru asta.
��Pentru ce-i mul�umi�i lui Dumnezeu?
��V-am �n�eles gre�it. Am crezut c� ave�i de g�nd s-o arunca�i �n groapa cu
lei, c�nd revenea�i mereu asupra faptului c� ea este s�n�toas�. V-am judecat
gre�it. Drogurile au fost cele care au condus-o aici. Drogurile care au determinat-
o s� fac� lucruri pe care nu le-ar fi f�cut niciodat� din proprie voin�� �i-au
l�sat-o f�r� cuno�tin�a celor f�cute.
Stillingfleet ridic� vocea:
��Dac� m-a�i l�sa s� vorbesc, �n loc s� discuta�i dumneavoastr� at�t de mult
�i s� fi�i at�t de sigur c� �ti�i totul despre orice, am putea s� ne �n�elegem
pu�in. Mai �nt�i de toate, ea nu-i o vicioas�. Nu exist� nici un semn de injec�ii.
Ea n-a prizat cocain�. Cineva, probabil t�n�rul, probabil altcineva, �i administra
droguri f�r� �tirea ei. Nu doar unul sau dou�, �n stil modern. Ci, mai degrab�, un
�interesant� amestec de droguri - LDS -, care d� secven�e de vis plin de via�� -
co�maruri sau segmente pl�cute. Marijuana i-a deformat factorul timp, astfel �nc�t
ea putea s� cread� c� o experien�� a durat o or�, �n loc de c�teva minute! �i multe
alte asemenea substan�e perfide, pe care n-am nicidecum inten�ia s� le pomenesc
acum. Cineva, care a fost abilitat �n folosirea drogurilor, s-a jucat al dracului
de bine cu fata asta. Stimulente, sedative, toate �i joac� rolul �n dirijarea
comportamentului ei �i �n prezentarea ei sie�i, ca o persoan� complet diferit�.
Restarick �l �ntrerupse:
��Asta zic �i eu. Norma n-a fost responsabil�! Cineva o hipnotiza s� fac�
aceste lucruri.
� �nc� n-a�i ajuns la punctul principal! Nimeni n-ar fi putut determina fata
s� fac� ceea ce n-ar fi vrut. Tot ce au putut s� fac�, a fost s-o determine s�
cread�... c� ea a f�cut un anumit lucru! Acum o s-o aducem aici �i o s�-i
demonstr�m ce i se �nt�mpla, de fapt.
Doctorul �l privi, cu un aer �ntreb�tor, pe inspectorul �ef Neele, care
�ncuviin�� cu capul. Stillingfleet vorbi peste um�r cu Claudia, �n timp ce p�r�sea
sufrageria.
- Unde a�i ascuns-o pe fata cealalt�, pe care a�i luat-o de la Jacobs �i
c�reia i-a�i dat �i un calmant? �n camera ei, pe patul ei? Mai bine a�i scutura-o
pu�in �i a�i trage-o dup� dumneavoastr�, cumva, aici. O s� avem nevoie de tot
ajutorul, pe care-l putem ob�ine. �i Claudia ie�i din camera de zi. Stillingfleet
reveni, �mping�nd �nainte pe Norma �i rostind �ncuraj�ri simple.
��Iat� o fat� de treab�... nimeni n-are de g�nd s� te bat�. �ezi acolo.
Ea se a�ez�, supus�. Docilitatea ei se datora faptului c� era �ngrozit�.
Poli�ista r�mase l�ng� u��, privind indignat�.
��Tot ce te rog s� faci este s� spui adev�rul. Nu este nici pe de parte at�t
de greu, pe c�t crezi tu.
Claudia intr� din nou, cu Frances Cary. Frances c�sca cu putere. P�rul ei
negru at�rna ca o perdea, ascunz�ndu-i jum�tate de gur�, �n timp ce c�sca mereu.
��Ai nevoie de un stimulent? - i se adres� Stillingfleet.
��A� dori s� m� l�sa�i s� m� culc, murmur� Frances, nedeslu�it.
��Nimeni n-o s� aib� norocul s� doarm�, p�n� c�nd n-am terminat cu omorul
t�n�rului. Ei, Norma, r�spunde-mi la �ntreb�ri. Femeia aceea de pe coridor afirm�
c� ai recunoscut, fa�� de ea, c� tu l-ai ucis pe David Baker. Este adev�rat?
Vocea ei supus� r�spunse:
- Da. Eu l-am ucis pe David.
��L-ai �njunghiat?
��Da.
��De unde �ti�i, c� tu ai f�cut-o? Fata privi vag, contrariat�...
��Nu �tiu ce vre�i s� spune�i?! El z�cea acolo pe podea - mort.
��Unde era cu�itul?
��Eu l-am ridicat de jos.
��Avea s�nge pe el?
��Da. �i pe c�ma�a lui era o pat� de s�nge.
��Cum se sim�ea - s�ngele de pe cu�it? S�ngele care era pe m�na ta �i a
trebuit s�-l speli - umed? Ori �nchegat, v�scos, ca dulcea�a de c�p�uni?
��Era ca dulcea�a de c�p�uni - v�scos! �ncepu s� tremure - A trebuit s� merg
s� m� sp�l pe m�ini.
��Foarte logic. Da, asta leag� totul, foarte dr�gu�. Victim�, el; uciga� - tu!
- totul �ntregit cu arma crimei. �i aminte�ti, de fapt, cum ai f�cut?
 ��Nu, asta nu-mi amintesc... Dar, eu trebuie s-o fi f�cut, nu?
��Nu m� �ntreba pe mine! Eu n-am fost acolo. Tu e�ti cea care spune asta. Dar,
a mai fost o alt� crim� �naintea acesteia, nu? O ucidere, mai devreme...
��V� referi�i la... Louise?
��Da, la Louise m� refer... C�nd te-ai g�ndit prima dat� la uciderea ei?
��Cu ani �n urm�. Oh, cu mul�i ani mai �nainte.
��C�nd erai copil?
��Da.
��A trebuit s� a�tep�i mult timp, nu?
��Uitasem totul.
��P�n� c�nd ai rev�zut-o �i ai recunoscut-o?
��Da.
��C�nd erai copil ai ur�t-o. De ce?
��Pentru c� l-a luat pe tata, pe tat�l meu.
���i a f�cut-o pe mama ta nefericit�?
��Mama a ur�t-o pe Louise. Ea spunea c� Louise era, cu adev�rat, o femeie
stricat�.
���i-a vorbit mult despre ea, presupun.
��Da! A� fi dorit ca ea s� nu... N-am vrut s-o mai ascult vorbind despre
Louise.
��Plictisitor, �tiu. Ura nu-i creatoare. C�nd ai v�zut-o din nou, ai vrut,
�ntr-adev�r, s-o ucizi?
Norma p�ru s� se g�ndeasc�. O vag� expresie de interes viu ap�ru pe fa�a ei.
��N-am vrut, �ntr-adev�r, �ti�i... Totul p�rea at�t de demult. Nu-mi puteam
imagina ca eu... de ce...
��De ce nu erai sigur� c� ai ucis-o?
��Da! Aveam ideea destul de nebuneasc� c� n-am ucis-o eu. Asta fusese tot un
vis! C�, probabil, �adev�rul� este c� s-a aruncat pe fereastr�.
��Ei bine, de ce nu?
��Deoarece �tiam c� eu am f�cut-o!... am spus c� eu am f�cut-o!
��Ai spus c� tu ai f�cut-o? Cine �i-a spus a�a ceva?
Norma cl�tin� din cap.
��Eu nu trebuie... A fost cineva care a �ncercat s� fie amabil... s� m� ajute!
Ea a spus c� are de g�nd s� se prefac� c� n-a �tiut nimic despre asta. Fata
continu�, vorbele venind repede �i tulbur�toare: Eram �n fa�a u�ii Louisei, u�a de
la apartamentul �aptezeci �i �ase, tocmai ie�eam din el. Credeam c� merg �n somn.
Ei... ea a spus c� fusese un accident. Jos �n curte. Ea �inea s�-mi spun� c� nu mai
e nimic de f�cut cu mine! Nimeni nu va �ti vreodat�... �i eu nu puteam s�-mi
amintesc ce-am f�cut... Dar, era materialul �n m�na mea.
��Materialul? Ce material? Vrei s� spui... s�nge?
��Nu, nu s�nge - material de perdea rupt�. C�nd i-am dat br�nci pe fereastr�.
� �i aminte�ti c� i-ai f�cut v�nt pe fereastr�, da?
��Nu, nu. Asta-i ceea ce-mi st�ruie, tulbure, despre faptul acela at�t de
�ngrozitor. Nu mi-am amintit clar, nimic! Iat� de ce am sperat. Iat� de ce m-am dus
la - ea �ntoarse capul spre Poirot - la d�nsul...
Apoi, se �ntoarse spre Stillingfleet.
��Eu, niciodat�, nu mi-am amintit lucrurile pe care le-am f�cut, nici unul
dintre ele. Dar, au b�gat groaza �n mine, din ce �n ce mai mult. Deoarece, �n mod
curent, existau perioade destul de lungi de timp �n care erau ore goale... aproape
goale, ore pe care nu puteam s� le justific, ori s�-mi amintesc unde am fost �i ce
am f�cut. Dar, am g�sit lucruri... lucruri pe care trebuie c�, automat, ca o
somnambul�, le-am ascuns! Mary a fost otr�vit� de mine, ei au descoperit la spital
c� ea a fost otr�vit�. Iar eu am descoperit ierburile uciga�e pe care le-am ascuns
�n sertar. �n apartamentul de aici a existat un cu�it de buzunar, cu resort. Am
avut �i un revolver, pe care nici nu �tiu c� l-am cump�rat. Am ucis oameni, dar nu-
mi amintesc s�-i fi omor�t, deci, nu sunt cu adev�rat o uciga�� - sunt doar -
nebun�! Mi-am dat seama de asta �n cele din urm�. Sunt nebun�, n-am ce-i face.
Oamenii nu pot s� te acuze, dac� faci anumite lucruri c�nd e�ti nebun. Dac� am
putut veni aici �i chiar dac� am fost �n stare s�-l ucid pe David, asta
demonstreaz� c� sunt nebun�, nu?
���i-ar pl�cea s� fii nebun�, foarte mult?
��Eu... da, cred c� da.
��Dac�-i a�a, de ce ai m�rturisit cuiva c� ai ucis o femeie, f�c�ndu-i v�nt pe
fereastr�? Cui i-ai povestit?
Norma �ntoarse capul, nehot�r�t�. Apoi, ridic� m�na �i ar�t�.
��I-am spus Claudiei.
��Asta-i, categoric, neadev�rat! Claudia o privi dispre�uitor. Niciodat� nu
mi-ai spus ceva de genul �sta!
��Ba da. Ba da.
��C�nd? Unde?
��Eu... eu nu �tiu.
��Ea mi-a spus c� �i-a povestit �ie totul, Claudia... zise Frances,
nedeslu�it. Sincer vorbind, am crezut c� este isteric� �i-�i �nchipuie �ntreaga
afacere, fabuleaz�...
Stillingfleet se uit� direct la Poirot.
��N-ar putea s�-�i �nchipuie totul, s� fabuleze... spuse el, nep�rtinitor.
Pentru solu�ia asta exist� doar o cauz�. Dar, dac� a�a stau lucrurile, ar trebui s�
g�sim motivul, un motiv puternic, pentru ca ea s� doreasc� moartea acelor doi
oameni - Louise Charpentier �i David Baker. O ur� de copil? Propus� cu ani �n urm�
�i uitat�? Prostii! �n ceea ce-l prive�te pe David - doar s� fie �liber� fa�� de
el�?! Nu e un motiv pentru ca fetele s� ucid�! Noi vrem motive mai pertinente dec�t
acestea. O uria�� sum� de bani ��s� zicem! - de acord! Privi �n jurul s�u �i vocea
i se schimb� pe un ton conven�ional:
��Vrem un ajutor pu�in mai mare. Ne lipse�te o persoan�. So�ia dumneavoastr�
trebuia, de mult, s� ni se al�ture aici, nu, Mr. Restarick?
��Nu-mi �nchipui unde poate fi Mary. Am sunat-o. Claudia a l�sat mesaje �n
toate locurile de care ne amintim. P�n� acum trebuia, cel pu�in, s� ne fi sunat, de
undeva...
��Poate ideea noastr� este gre�it�, spuse Hercule Poirot. Probabil, doamna
este, cel pu�in �n parte, deja aici - �ntr-un fel vorbind.
��Ce Dumnezeu vre�i s� spune�i? strig� Restarick, m�nios?
��Pot s� deranjez, ch?re madame?
Poirot se �nclin� spre Mrs. Oliver. Mrs. Oliver f�cu ochii mari.
��Pachetul pe care �i l-am �ncredin�at...
��Oh... Mrs. Oliver b�g� m�na �n saco�a ei de pia��. �i �nm�n� pachetul negru.
Auzi o respira�ie ascu�it� l�ng� el, dar nu �ntoarse capul.
Despacheta ambalajul cu delicate�e �i �inu �n sus o peruc� de p�r auriu,
buclat.
��Mrs. Restarick nu-i aici, dar peruca, ei, da! Interesant!
��De unde dracu ai f�cut rost de asta, Poirot? �ntreb� Neele.
��Din sacul de dormit al lui Miss Frances Cary, din care n-a avut, deocamdat�,
prilejul s-o �nl�ture, s� vedem cum i se potrive�te.
Cu o singur� mi�care �ndem�natic�, d�du �n l�turi p�rul negru care masca fa�a
lui Frances at�t de bine. �ncoronat� cu o aureol� aurie, �nainte de a se putea
ap�ra, ea se uita cu ochii holba�i la cei din jur.
Mrs Oliver exclam�:
��Doamne Sfinte - asta-i Mary Restarick! Frances se r�sucea ca un �arpe
furios. Restarick s�ri de pe locul s�u, vr�nd s� vin� spre ea - dar str�nsoarea
puternic� a lui Neele �l re�inu.
��Nu, nu vrem nici o violen�� din partea dumneavoastr�. Jocul s-a terminat,
�ti�i, Mr. Restarick... ori, s� v� zic, Robert Orwell...
Un �uvoi de blasfemii ie�i din gura b�rbatului. Vocea lui Frances se ridic�,
strident�:
��Gura prostule, strig� ea.
Poirot abandonase trofeul s�u, peruca. Se dusese l�ng� Norma �i-i luase m�na
�n m�na sa, cu delicate�e:
��Supliciul t�u s-a sf�r�it, copila mea. Victima diabolic preg�tit� nu va fi
sacrificat�! Tu nu e�ti nici nebun� �i nici n-ai ucis pe nimeni. Sunt dou� creaturi
crude �i f�r� inim�, care au complotat �mpotriva ta, cu droguri administrate cu
viclenie, cu minciuni, f�c�nd tot ce le-a stat �n putin�� s� te conduc�, ori la
sinucidere, ori s� crezi �n propria ta vinov�ie �i nebunie.
Norma privea, �intuit� de groaz�, la cel�lalt uneltitor:
��Tat�l meu! Tat�l meu? A putut s� g�ndeasc� s�-mi fac� mie una ca asta? Fiica
lui! Tat�l meu care m� iubea...
��Nu tat�l t�u, mon enfant - ci un om care a venit aici dup� moartea tat�lui
t�u, ca s� se dea drept el �i s� pun� m�na pe o avere enorm�. Numai o persoan� era
indicat� s�-l recunoasc� - ori, mai degrab�, s� recunoasc� faptul c� acest om nu
este Andrew Restarick - femeia care a fost amanta lui Andrew Restarick, acum
cincisprezece ani!!

CAPITOLUL XXV
Patru oameni �edeau �n camera lui Poirot. Poirot, tron�nd �n fotoliul s�u
p�trat, bea un pahar de sirop de cassis. Norma �i Mrs. Oliver �edeau pe canapea.
Mrs. Oliver ar�ta deosebit de festiv�, �ntr-un brocart verde deschis, care o
dezavantaja, acoperit� de una din coafurile ei mai �ngrijite. Dr. Stillingfleet era
tol�nit pe un scaun, cu picioarele sale lungi �ntinse astfel, �nc�t p�reau s�
ajung� la jum�tatea camerei.
���i acum, sunt foarte multe lucruri pe care vreau s� le �tiu, zise Mrs.
Oliver. Vocea ei era acuzatoare.
Poirot se gr�bi s-o calmeze.
��Dar, ch?re madame, nu pierde din vedere c� ceea ce �i datorez, cu greu pot
s� exprim. Toate, dar toate ideile mele bune mi-au fost sugerate de tine.
Mrs Oliver �l privi, b�nuitoare.
��N-ai fost tu cea care mi-ai f�cut cuno�tin�� cu expresia �A treia fat�? De
la asta am �nceput �i tot la asta am sf�r�it - a treia fat� din trei, care tr�iesc
�ntr-un apartament. Norma a fost mereu, tehnic vorbind, presupus, a Treia Fat� -
iar c�nd am privit lucrurile �n mod corect, toate au nimerit �n locul potrivit.
R�spunsul care lipsea, piesa pierdut� a enigmei, tot timpul a fost aceea�i - a
treia fat�.
A fost mereu, dac� m� �n�elegi, persoana care n-a fost acolo. Ea era un nume
pentru mine - nimic mai mult.
��M� mir c�, niciodat�, n-am f�cut leg�tura �ntre ea �i Mary Restarick,
interveni Mrs. Oliver. Am v�zut-o pe Mary Restarick la Crosshedges, am vorbit cu
ea. Desigur, prima dat� am v�zut-o pe Frances Cary, purta p�r negru at�rn�nd pe
toat� fa�a. Asta nu i-ar fi pl�cut nim�nui.
��Din nou ai fost tu, madame, care mi-ai atras aten�ia la c�t de u�or se
schimb� �nf�i�area unei femei prin felul �n care �i aranjeaz� p�rul. Frances Cary,
�i aminte�ti, avusese preg�tire �n arta dramatic�. Ea �tia totul despre arta
machierii rapide. La nevoie, putea s�-�i modifice �i timbrul vocii. �n postura de
Miss Frances, ea avea p�r lung, negru, care-i �ncadra fa�a �i, pe jum�tate, i-o �i
ascundea, maquillage puternic, de un alb mal, spr�ncene �nnegrite cu creionul �i
gene false, cu o voce r�gu�it�, t�r�g�nat�. Mary Restarick, cu peruca ei de p�r
auriu, aranjat ceremonios cu bucle ondulate, cu �mbr�c�mintea conven�ional�, cu
accentul u�or colonial �i cu felul ei aspru de a vorbi, prezenta un contrast
complet! Totu�i, sim�eai de la �nceput c� nu este adev�rat�. Ce fel de femeie era
ea? Nu �tiu.
N-am fost iste� �n leg�tur� cu ea. Nu, eu, Hercule Poirot, n-am fost iste�
deloc.
��Ascult�-m�, ascult�-m�, interveni Dr. Stillingfleet. E prima dat� c�nd te-am
auzit spun�nd a�a ceva, Poirot. Minunile nu �nceteaz� niciodat�!
��Nu �n�eleg, cu adev�rat, de ce a vrut ea s� aib� dou� personalit�i? spuse
Mrs. Oliver. Pare o confuzie de prisos.
��Nu. Pentru ea era foarte pre�ios. �i oferea, �n�elegi, un alibi f�r�
sf�r�it, oric�nd vroia. S� cred c� era acolo, tot timpul, �naintea ochilor mei, iar
eu s� n-o v�d! Era peruca, de care eram �ngrijorat �n mod incon�tient, dar f�r� s�
v�d de ce eram �ngrijorat. Dou� femei - niciodat� pricepi?, v�zute �mpreun�!
Vie�ile lor, astfel aranjate, �nc�t n-a observat decalajul mare �n programele lor,
c�nd ele erau nejustificate. Mary pleac� la Londra des, s� fac� t�rguieli, s�
viziteze agen�ii imobiliare, s� plece cu un teanc de comenzi la vedere, dup� cum se
presupune, pentru a petrece timpul �n felul �sta. Frances pleac� la Birmingham, la
Manchester, zboar� chiar �n str�in�tate, se duce des �n Chelsea cu ga�ca ei
special� de tineri arti�ti, pe care-i aranjeaz� �n diferite calit�i, care n-ar fi
intrat �n zona legalit�ii... deci, �nc�lc�nd legea. Rame speciale de tablouri erau
destinate pentru Wedderburn Gallery. Numai acei tineri arti�ti care promiteau
cariere str�lucite, au avut �expozi�ii� acolo! Tablourile lor s-au v�ndut destul de
bine, au fost transportate peste hotare, ori expediate la expozi�ii, cu ramele lor
c�ptu�ite cu pachete de heroin�, secrete. Escrocherii de art� - falsuri iscusite de
mae�tri obscuri. Ea a aranjat �i organizat toate aceste lucruri. David Baker a fost
unul din arti�tii pe care i-a angajat. El avea darul de a fi un minunat copist.
Norma murmur�:
��S�racul David. C�nd l-am cunoscut, am crezut c� este uimitor.
��Tabloul acela, zise Poirot, vis�tor. Mereu, mereu am revenit la el �n mintea
mea. De ce Restarick l-a adus �n biroul s�u? Ce semnifica�ie special� a avut pentru
el? Enfin, nu m� admir pentru c� sunt at�t de greu de cap!
��Nu �n�eleg ce e cu tabloul?
��A fost o idee foarte inteligent�. A servit ca un fel de certificat de
identitate. O pereche de portrete, so� �i so�ie, de un pictor portretist celebru �i
la mod� �n zilele sale. David Baker, c�nd au fost scoase din magazie, a �nlocuit
portretul lui Restarick cu unul al lui Orwell, f�c�ndu-l �n aparen�� cu dou�zeci de
ani mai t�n�r. Nimeni n-ar fi visat c� portretul ar fi fals, stilul, tu�ele de
pensul�, p�nza, erau o f�r�m� de oper� conving�toare. Restarick l-a at�rnat
deasupra biroului s�u. Oricine, care �l �tia pe Restarick, cu ani �n urm�, putea
zice: �Eu, abia dac� te-a� fi cunoscut!� Ori: �Te-ai schimbat destul de mult�!
Oricine ar privi la portret, s-ar g�ndi cu repro� la el �nsu�i, c� uitase cu
adev�rat cum ar�ta acel b�rbat �nainte!
��Restarick - sau mai cur�nd Orwell - �i-a asumat un mare risc, reflect� Mrs.
Oliver, dus� pe g�nduri.
��Mai pu�in dec�t �i-ai putea �nchipui. Niciodat� n-a fost un pretendent,
�n�elegi, �n sensul Tichborne. El era numai membru al unei renumite firme din City,
care s-a �ntors acas� dup� ce a petrecut c�iva ani �n str�in�tate. A adus cu el o
so�ie t�n�r�, de cur�nd cucerit� peste hotare, a ocupat re�edin�a familiei,
tr�ind �n pace cu unchiul s�u, Roderick, cam b�tr�ior, pe jum�tate orb, dar extrem
de distins, care niciodat� nu l-a cunoscut bine dup� ce a terminat �coala �i care
l-a acceptat f�r� �ntreb�ri. El nu avea alte rude mai apropiate, �n afar� de fiica
pe care n-a v�zut-o de c�nd era un copil de cinci ani. C�nd a plecat, ini�ial, �n
Africa de Sud, personalul firmei a avut doi func�ionari foarte b�tr�ni, acum
deceda�i. Personalul t�n�r niciodat� nu r�m�ne mai mult timp �ntr-un loc, �n zilele
noastre. Familia avocatului este, de asemenea, decedat�. Po�i fi sigur c�
�ntreaga situa�ie a fost studiat� foarte atent �i imediat de c�tre Frances, dup�
ce s-au hot�r�t asupra loviturii lor.
Frances l-a cunoscut, se pare, �n Kenya, cam acum doi ani. Am�ndoi erau
escroci, de�i cu interese diferite. El a intrat �n diverse afaceri proaste, ca
prospector - Restarick �i Orwell au plecat �mpreun� s� prospecteze depozitele de
minereuri �n ��ri �ntruc�tva necivilizate. A fost un zvon despre moartea lui
Restarick (probabil, neadev�rat), care, mai t�rziu, a fost contrazis.
- O groaz� de bani �n joc, b�nuiesc? �ntreb� Stillingfleet.
- Era implicat� o sum� enorm� de bani. Un joc oribil - pentru o miz� oribil�.
A reu�it. Andrew Restarick era el �nsu�i un om foarte bogat �i mo�tenitorul
fratelui s�u. Nimeni nu l-a �ntrebat de identitate. �i apoi - lucrurile au mers
prost. Din senin, a primit o scrisoare de la o femeie (Louise), care, dac� ar fi
dat ochii cu el, ar fi descoperit imediat c� nu-i Andrew Restarick. S-a �nt�mplat
a doua bucat� de nenoroc. David Baker a �nceput s�-l �antajeze.
��Asta era de a�teptat, b�nuiesc, spuse Stillingfleet.
��Ei nu s-au a�teptat, r�spunse Poirot. David nu mai �antajase niciodat�
�nainte. Cred c� averea enorm� a acestui om a fost cea care i-a sucit capul. Suma
cu care fusese pl�tit pentru a falsifica portretul era grosolan de nepotrivit�. A
vrut mai mult. A�a i-a scris Restarick cecuri cu sume mari, pretinz�nd c� asta era
din cauza fiicei sale - s-o previn� �i s-o opreasc� de la �ncheierea unei c�s�torii
nedorite. Dac�, �ntr-adev�r, el ar fi vrut s� se c�s�toreasc�, ar fi f�cut-o poate,
nu �tiu. Dar, s� �antajeze doi oameni ca Orwell �i Frances Cary, era un lucru
periculos de f�cut.
��Vrei s� zici c� cei doi au pl�nuit cu s�nge rece �i calm diabolic s� ucid�
doi oameni, cum s-a �nt�mplat? �ntreb� Mrs. Oliver.
Ea ar�ta, mai cur�nd, bolnav�.
��Poate c� te-au ad�ugat pe lista lor, madame, zise Poirot.
��Pe mine? Vrei s� spui cel care m-a lovit �n cap era unul din ei? Frances,
�mi �nchipui? Nu s�racul P�un?
��Nu cred c� a fost P�unul. Dar, tu ai fost deja la Borodene Mansions. Poate
c� acum o urm�re�ti pe Frances la Chelsea, sau a�a b�nuie�te ea, cu o poveste mai
cur�nd dubioas�, pentru a te l�muri pe tine �ns�i. Prin urmare, ea iese pe furi�
�i-�i d� o mic� �i dr�gu�� lovitur� �n cap, ca s�-�i r�spl�teasc� curiozitatea
pentru c�tva timp. N-ai ascultat c�nd te-am prevenit c� este periculos.
� �mi vine greu s� cred c�-i din partea ei! Lungit� �ntr-o atitudine de eroin�
a lui Burne-Jones, �n studioul �la murdar, �n ziua aceea. Dar, de ce... Se uit� la
Norma - apoi la Poirot. Ei au f�cut-o s� cread� c� a ucis doi oameni. De ce?
��Doreau o victim�..., spuse Poirot.
El se ridic� de pe scaun �i se duse spre Norma.
��Mon enfant, ai trecut printr-un chin groaznic. E un lucru care nu trebuie s�
�i se mai �nt�mple niciodat�. �ine minte c� acum po�i avea �ncredere �n tine mereu.
S� �tii, �n contact imediat cu mijloacele absolut nefaste pe care �i le rezerv�
via�a �i oamenii r�i, s� fii blindat� �mpotriva tuturor malversa�iunilor.
��Presupun c� ave�i dreptate, �i r�spunse Norma, s� crezi c� e�ti nebun� - cu
adev�rat s� crezi asta, un lucru �nfior�tor... Tremura. Nu �n�eleg, nici acum, e
cum am sc�pat... de ce n-a reu�it nimeni s� cread� c� nu l-am ucis pe David... nici
chiar c�nd eu am crezut c� l-am ucis?
��S�ngele a fost �n neregul�, explic� Dr. Stillingfleet, pe un ton realist.
�ncepuse s� se coaguleze. Pata de pe c�ma�� era �ntip�rit� a�a cum a declarat Miss
Jacobs, nu umed�. Au aranjat s� fii suspectat� c� l-ai ucis cu aproximativ cinci-
zece minute �nainte de num�rul cu �ip�tul, oferit de Frances.
��Cum a f�cut ea... Mrs. Oliver �ncepu s� evalueze lucrurile. Doar a fost la
Manchester.
A venit acas� cu un tren, mai devreme ca de obicei, �i-a pus peruca lui Mary
Restarick �i s-a machiat �n tren. S-a dus la Borodene Mansions �i s-a urcat �n lift
ca o blond� necunoscut�. A intrat �n apartamentul unde o a�tepta David, a�a cum i-a
spus s� fac�. El nu b�nuia nimic �i ea l-a �njunghiat. Apoi, a ie�it �i a urm�rit
p�n� c�nd a v�zut-o pe Norma venind. S-a strecurat �ntr-un closet public, �i-a
schimbat �nf�i�area, s-a �nt�lnit cu o prieten� la cap�tul drumului �i a mers cu
ea, �i-a luat r�mas bun de la ea la Borodene Mansions, a urcat �i i-a dat
informa�ia crimei - ba mai mult, s-a bucurat s� fac� asta, presupun. �ntre timp,
poli�ia a fost chemat�, a ajuns acolo ea nu s-a g�ndit c� cineva ar b�nui r�m�nerea
�n urm� a timpului. Trebuie s� zic, Norma, c� tu ne-ai perpelit �n ziua aceea.
Insist�nd c� tu i-ai omor�t pe fiecare �i felul cum ai f�cut-o!
��Am vrut s� m�rturisesc �i s� ispr�vesc totul... A�i... a�i crezut c� a� fi
f�cut cu adev�rat asta, atunci?
��Eu? Drept cine m� iei? Eu �tiu ce vor face �i ce nu vor face pacien�ii mei.
Dar, m-am g�ndit c� o s� faci lucruri al naibii de grele. N-am �tiut c�t de mult
era implicat Neele �n afacerea asta. Nu mi se p�rea o procedur� potrivit� poli�iei.
Uit�-te la felul �n care i-a dat m�n� liber� lui Poirot.
Poirot z�mbi.
��Inspectorul �ef Neele �i eu ne cunoa�tem, unul pe altul, de mul�i ani. Mai
mult, el f�cea deja investiga�ii �n leg�tur� cu anumite chestiuni. De fapt, tu n-ai
fost deloc �n fa�a u�ii lui Louise. Frances a schimbat numerele. Ea a inversat pe
�ase cu �apte, pe propria ta u��. Numerele au fost dezlipite �i prinse �n cuie.
Claudia era plecat� �n noaptea aceea. Frances te-a drogat, �nc�t, pentru tine,
�ntreaga situa�ie a fost un co�mar.
 Deodat� am descoperit adev�rul. Singura alt� persoan� care putea s-o omoare pe
Louise era adev�rata �a treia fat�, Frances Cary.
��Ai recunoscut-o, �ii minte, zise Stillingfleet, c�nd mi-ai descris cum o
persoan� pare s� se preschimbe �n alta.
Norma �l privi dus� pe g�nduri.
��Dumneavoastr� era�i foarte aspru cu oamenii, �i repro�� ea lui
Stillingfleet. Acesta se ar�t� u�or luat prin surprindere.
��Aspru?
��Lucrurile pe care le spune�i tuturor. Felul cum striga�i la ei.
��O, p�i, da, poate am fost... M-am obi�nuit a�a. Oamenii sunt at�t de
enervan�i.
Sur�se brusc lui Poirot.
��Ea-i �ntr-adev�r o fat�, nu? Mrs. Oliver se ridic� �n picioare, cu un oftat.
��Trebuie s� plec acas�. Se uit� la cei doi b�rba�i �i, apoi, la Norma. Ce-o
s� facem cu ea? �ntreb� ea.
Am�ndoi se ar�t� mira�i.
��Eu �tiu c� din clipa asta o s� stea cu mine, continu� ea. Mi-a spus c� ar fi
foarte fericit�. Dar, vreau s� zic c� este, totu�i, o problem�. O groaz� de bani,
pe care tat�l t�u - tat�l cel adev�rat, vreau s� zic, �i i-a l�sat �ie pe to�i. �i
asta va cauza complica�ii �i scrisori de poman�, �i altele. Ea ar putea s� plece s�
locuiasc� cu b�tr�nul Sir Roderick, dar asta n-ar fi prea vesel pentru o fat� -
deja, el este aproape surd, precum �i orb - �i cu totul egoist. Apropo, ce-i cu
documentele lui care lipsesc �i cu fata �i cu Kew Gardens?
��Au ap�rut acolo unde credea el c� le c�utase. Sonia le-a g�sit, �i l�muri
Norma �i ad�ug�: Unchiul Roddy �i Sonia urmeaz� s� se c�s�toreasc� s�pt�m�na
viitoare.
��Nebunul b�tr�n e mai r�u dec�t to�i nebunii, filozof� Stillingfleet.
��Aha! exclam� Poirot. Deci, t�n�ra lady prefer� via�a din Anglia pentru a fi
implicat� �n la politique. Ea-i, probabil cu scaun la cap, aceast� mic� f�ptur�...
���i cu asta, basta! trase concluzia final� Mrs. Oliver. Dar, s� continu�m
despre Norma, ca s� fim practici. Trebuie s� facem planuri. Fata nu poate �ti ce
vrea s� fac�, cu toate ce-i apar�in. Ea a�teapt� ca cineva s�-i spun�.
Ea-i privi cu severitate. Poirot nu zise nimic. Z�mbi.
��Oh, s�-i spun? murmur� �ntreb�tor Dr. Stillingfleet. Ei bine, eu o s�-�i
r�spund, Norma. Voi zbura �n Australia, de mar�i �ntr-o s�pt�m�n�. �n primul r�nd,
vreau s� privesc �n jur - s� v�d dac� ce-a fost fixat pentru mine se potrive�te, �i
toate celelalte. Apoi, �i voi telegrafia �i tu po�i s� m� urmezi. �i mai apoi, ne
vom c�s�tori! Vreau s� ai cuv�ntul meu de onoare c� nu e vorba de banii t�i. Eu nu-
s unul din acei doctori care ar vrea s� fondeze uria�e institu�ii de cercetare �i
a�a mai departe. Pe mine m� intereseaz� numai oamenii. Consider, de asemenea, c� tu
vei fi �n stare s� te por�i cu mine foarte bine. C�t prive�te faptul c� sunt aspru
cu oamenii - eu �nsumi n-am observat a�a ceva. E ciudat, cu adev�rat, c�nd te
g�nde�ti la tot necazul �n care e�ti - neajutorat�, ca musca �n miere - �ns� n-am
de g�nd s� fiu eu cel care alearg� dup� tine, ci tu s� fii cea care alearg� dup�
mine.
Norma st�tea foarte lini�tit�. �l privea pe John Stillingfleet foarte atent�,
ca �i cum se g�ndea la ceva ce �tia, dintr-un punct de vedere cu totul diferit...
�i apoi, z�mbi. Era un z�mbet foarte dr�gu� - ca al unei tinere doici
fericite.
��Foarte bine, zise ea. Travers� camera spre Hercule Poirot.
���i eu am fost nepoliticoas�, i se adres� doctorului. �n ziua aceea c�nd am
venit aici la dumneavoastr� servea�i micul dejun, v-aminti�i? V-am spus c� sunte�i
prea b�tr�n ca s� m� ajuta�i. A fost un lucru nepoliticos s� v� spun a�a. Mai mult,
n-a fost adev�rat...
�l �mbr�i�� �i-l s�rut�.
��Ai face mai bine s� chemi un taxi, i se adres� Norma lui Stillingfleet.
Dr. Stillingfleet d�du din cap, aprobator �i p�r�si �nc�perea. Mrs. Oliver �i
lu� po�eta �i gulerul de blan�, iar Norma se �mbr�c� cu paltonul �i o urm� spre
u��.
 ��Madame, un petit moment...
Mrs. Oliver se �ntoarse. Poirot culese de pe col�ul canapelei o frumoas� bucl�
de p�r c�runt. Mrs. Oliver exclam� cu ciud�:
��Asta-i exact ca tot ceea ce se face �n ziua de azi, nimic bun, totul de
m�ntuial�! M� refer la agrafele de p�r. Se desfac pe furi� �i totul se desprinde!
Ie�i, exprim�ndu-�i nemul�umirea, �ncrunt�ndu-se... Dup� c�teva clipe, �i v�r�
din nou capul pe u��. Vorbi �n �oapt�, pe un ton conspirativ.
��Spune-mi doar at�t - fii f�r� grij�, am trimis-o jos - dinadins ai expediat
fata la acest doctor specialist?
��Desigur. Preg�tirea lui...
��Nu-i vorba de preg�tirea lui. �tii ce vreau s� spun. El �i ea... Tu ai
aranjat?
��Dac� vrei s� �tii, da.
��A�a m-am g�ndit �i eu, zise Mrs. Oliver. Tu te g�nde�ti la toate nu?!

CONTENTS
CAPITOLUL 1 3
CAPITOLUL II 6
CAPITOLUL III 16
CAPITOLUL IV 19
CAPITOLUL V 28
CAPITOLUL VI 34
CAPITOLUL VII 40
CAPITOLUL VII 50
CAPITOLUL IX 58
CAPITOLUL X 63
CAPITOLUL XI 72
CAPITOLUL XII 82
CAPITOLUL XIII 85
CAPITOLUL XIV 95
CAPITOLUL XX 103
CAPITOLUL XVI 107
CAPITOLUL XVII 112
CAPITOLUL XVIII 116
CAPITOLUL XIX 121
CAPITOLUL XX 124
CAPITOLUL XXI 127
CAPITOLUL XXII 138
CAPITOLUL XXIII 144
CAPITOLUL XXIV 151
CAPITOLUL XXV 156

146