PROIECT DE MEDIU

ECHIPA JUD. NEAMȚ – 2022

 
Mediul înconjurător, factor decisiv în dezvoltarea biodurabilă
„PRINCIPALA ARMĂ POLITICĂ A APĂRĂTORILOR NATURII CONTINUĂ SĂ
FIE PASIUNEA”
(L.R. STANFIELD, 1987)

Echipa de proiect:

Elevele: Oprea Melissa Ștefania și Aflorii Sarah (clasa a 9–a M, A)

Coordonator Prof. gr. I Greșanu Camelia,
Liceul de Arte *Victor Brauner* din Piatra Neamț
VREMEA E ÎNCĂ ÎNTRE TINE ȘI TINE
TÂNĂRĂ, SUNT EU ȘI RĂMÂN...
SCHIMBĂTOARE MEDIUL SE RE–
PE MARGINE… AȘAZĂ…
NUMERI SAU NU, ÎNTRE MINE ȘI DU–TE, VINO...
MILENIUL ACESTA NU MEDIU, ANOMALII DE TIMP
E AL TĂU. RESPIRAȚII ATENTE, OSTENTATIV…
MULȚI... RESPONSABILE TOTUȘI…SEMN
TREI, ÎNTRE TINE ȘI ARMONIOS DINSPRE
DOI, MEDIU, STĂPÂNIREA DE SINE,
UNUL, INVIZIBILI DE MINE, DE TINE.
SUNTEM. VOLUNTARI (O. TOMA, 2022)
EI SUNT ATENȚI LA
TRECEREA
VREMURILOR.
 Idea proiectului de mediu aferent echipei județului Neamț este de a evidenția – prin consultare publică
secvențială, pe baza de chestionar de profil – rolul esențial al mediului înconjurător, ca factor decisiv în
dezvoltarea biodurabilă.

Introducere
 
Pe baza exemplului unui model de succes, de la Universitatea *Alexandru Ioan Cuza* din Iaşi – Consorțiul
de Cercetare Regional pentru Monitorizare si Protecție a Mediului / CCRMPM (fondator și coordonator 2004 –
în prezent, Eco–mentor voluntar 2021 – în prezent / Prof.univ.dr. Ovidiu Toma, Facultatea de Biologie,
Universitatea *Alexandru Ioan Cuza* din Iaşi) – de conștientizare a populației vizând monitorizarea și protecția
mediului, derulat timp de peste 18 ani (2004–2022) dintre care ultimii 12 ani (2010 și până în prezent) în
secvențială cooperare: (
https://docs.google.com/document/d/1xMBR0bd0GSgEdleHXwWTlEsIKIITwSie/edit?usp=sharing&ouid=116243
122487192872961&rtpof=true&sd=true
) și cu Liceul de Arte *Victor Brauner* / acțiunea nr.191 / Univ. *Alexandru Ioan Cuza* Iași & Lic. de Arte, din
jud. Neamț:
(
http://www.ziarullumina.ro/articole;1226;1;37157;0;Caravana–Francofona–la–Seminarul–Teologic–Veniamin–Cos
 Prezentarea Expoziției pe tematică de biodiversitate „Biodiversité & Humanité: nos
vies sont liees"( Biodiversitate – Umanitate: viețile noastre sunt legate) realizată de
Fundația „Nicolas Hullot” și „Noe Conservation”, oferită în 2005 Consorțiului de
Cercetare Regional pentru Monitorizare și Protecție a Mediului / CCRMPM la
UNESCO / Paris (în cadrul Conférence internationale, sous le haut patronage de
Monsieur Jacques Chirac, Président de la République française, et de Monsieur
Koïchiro Matsuura, Directeur général de l'UNESCO « Biodiversité: science et
gouvernance »,  22 – 28 ianuarie 2005) de către Guvernul Franței (Ministère des Affairs
étrangères, Direction Générale de la coopération internationale et du développement), cu
sprijinul Ambasadei Franței în România și Centrului Cultural Francez din Iaşi, s–a
realizat și derulat, în perioada 2005–2022 de peste 50 de ori în unități de învățământ
preuniversitar, universitar, institute de cercetare, instituții administrative ale statului,
organizații și se derulează și în continuare, sub conceptul: « Caravana Francofonă
pentru Biodiversitate ».
 Matricea acțiunilor CCRMPM în favoarea unui mediu înconjurător, din care ne–am inspirat, cuprinde:
 12 campanii anual–consecutive de plantare, împădurire / reîmpădurire, restaurări ecologice, igienizări
 
 12 campanii anual – consecutive de colectări deșeuri pentru reciclare selectivă
 
 16 campanii anual–consecutive de tip "PET–Combat" și "Alertă PET" și de introducere în regim de
urgență,  pe tot teritoriul României, a  taxei / garanției pe ambalaj PET și a sistemului "Buy–back".
 18 campanii anual – consecutive de ecologizări macro–secvențiale (campusuri studențești, gradina
botanică, parcuri, rezervații și parcuri naturale, păduri, masive muntoase etc.) (Fig. 1).

Fig. 1
 18 "caravane" anual–consecutive pentru protejarea și conservarea
biodiversității  (proiect CCRMPM & TERIS) / prezentare de expoziții primite din
partea guvernului francez (total > 50) (Fig. 2)

Fig. 2
 participare la marșuri în favoarea protecției mediului (Fig. 3)
 participare la inițiative internaționale pe platforma Stop Climate Changes: "The world wants a real deal" / " De veghe
pentru viitorul planetei în Iaşi"
 organizarea de școli studențești de ecologie naționale, școli de limno–ecologie internaționale, seminarii tematice pe
profil de protecția mediului și a naturii, de prevenire și stingere a incendiilor, de intervenție în situații de urgență, de
reacție în caz de dezastre naturale și / sau provocate de mâna omului etc.

Fig. 3
Scop
 
În acest sens, cuplând pe acest nobil palier vizând
monitorizarea și protecția mediului înconjurător ne–
am focusat pe o raliere a intervenției noastre pe o
platforma educațională, de investigare,
chestionare, analiză, interpretare, cu rol final de
stimulare și conștientizare civică.
 Material și metode
 
 S–a debutat cu documentarea bibliografică, preluări și prelucrări de date, dar și traduceri din
module (de pe pliantele model) ale expoziției „Biodiversité & Humanité: nos vies sont liees"
(Biodiversitate – Umanitate: viețile noastre sunt legate) și, ulterior, cu formatarea de mini–
cartușe informaționale pe diverse paliere ale conservării biodiversității pentru a consolida
startul către matricea în favoarea mediului înconjurător (vezi: cap. Rezultate).
 

 S–au corelat informațiile prezentate cu analize *la zi* a situațiilor menționate în cadrul
expoziției și literaturii aferente surselor anterior datate proiectului, care s–au constituit în
preambul biostrategic la interfața dintre natură și mediul înconjurător.
 

 S–a realizat conexiunea normală și evidentă către mediu și dezvoltare în aceste diagonale
biologice făcând–se, astfel, trimitere la dezvoltarea biodurabilă.
 

 S–a gândit realizarea unor tipuri diferite de chestionare prin care să se investigheze opinia
publică din județul Neamț, referitor la tematica de reală actualitate a proiectului nostru.
 S–a procedat la chestionarea unui eșantion de subiecți interogați, dornici a
răspunde chemării noastre pentru un mediu curat în favoarea unei dezvoltări
locale / zonale biodurabile.
 
 S–au analizat și interpretat rezultatele.
 
 S–au realizat grafice cu impact către concluzionările noastre finale.
 
 S–au prezentat rezultatele în manieră statistică, în contextul finalizării
proiectului în același spectru de originalitate, în perspectiva extensionării
interpretării și utilizării concluziilor noastre de către eventuali noi colaboratori în
cadrul unor potențiale noi proiecte, în echipă cu alți specialiști din diverse
domenii, pasionați de monitorizarea și protecția mediului înconjurător.
 Rezultate
 
În cadrul proiectului s–a realizat un chestionar original „Să protejăm mediul înconjurător”,
cuprinzând 14 întrebări (Tabel 1).
 Pe baza chestionarului, în perioada 16 mai – 05 iunie 2022, au fost interogate 80 de
persoane.
 Din totalul persoanelor chestionate (Tab. 2), am contabilizat 59% femei și 41% bărbați
(Fig.4), iar referitor la distribuția în funcție de categoria socială, menționăm procentajele aferente
subiecților intervievați: elevi 66%, studenți 4%, angajați 19% și pensionari 11% (Fig.5).
La finalul procedeului de chestionare, s–au totalizat răspunsurile (DA / NU) aferente
răspunsurilor persoanelor interogate raportate la fiecare din cele 14 întrebări din chestionar,
referitoare la protecția mediului înconjurător (Tab.3).
Pentru o evidențiere mai clară și vizualizare tridimensională, din perspectiva unei interpretări
cât mai clare, am realizat diagrama totală a răspunsurilor afiliate celor 80 de persoane indexate în
chestionarul final (Fig.6).
 Consecutiv, am defalcat opțiunile subiecților interogați vis–a–VIS de protecția
mediului înconjurător, în funcție de sex: femei (Fig.7) și bărbați (Fig.8).
 Pentru o imagine de ansamblu finală, s–a realizat o diagramă edificatoare
aferentă răspunsului grupului țintă chestionat cu perseverență și responsabilitate:
(elevi, studenți, angajați, pensionari) în județul Neamț (Fig.9).
 Analizând toate informațiile obținute, putem afirma că răspunsurile persoanelor
chestionate au fost pe măsura implicării cetățenești în protecția mediului
înconjurător.
 Analiza statistica (ANEXĂ) s-a încadrat în matricea normală, validând astfel
interviurile din cadrul proiectului nostru de mediu.
 Interpretând prin prisma cuantificărilor răspunsurilor, am sesizat că s–a degajat
un accept unanim al populației interogate în favoarea unui mediu înconjurător up–
gradat calitativ în contextul dezvoltării biodurabile.
 Tabel 1. Chestionar “Să protejăm mediul înconjurător!”
Femei Bărbați Elevi Stud. Ang. Pens.
Întrebare DA NU
DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

1. Ești preocupat de mediul înconjurător?                            

2. Faci ceva pentru conservarea mediului?                            

3. Ești de acord cu colectarea selectivă a deșeurilor?                            

4. Sortezi deșeurile menajere?                            

5. Folosești produse din materiale biodegradabile?                            

6. Folosești acasă becuri economice?                            

7. Economisești energie electrică?                            

8.Economiseşti apă potabilă?                            

9. Folosești electrocasnice din categoria A, cu consum                            

redus de energie?
10. Protejezi natura?                            

11. Când mergi la iarbă verde arunci deșeurile în                            

natură?
12. Te deranjează dacă alte persoane aruncă deșeuri în                            
mediul înconjurător?
13. Tu ai aruncat vreodată o hârtie pe jos?                            

14. Ai plantat vreodată un pom?                            

 Tabel 2. Matricea numerică finală a persoanelor interogate
Femei Bărbați Elevi Studenți Angajați Pensionari
47 33 53 3 15 9
Fig. 2. Diagrama răspunsurilor în funcție de categoria
Fig. 1. Diagrama răspunsurilor în funcție de sex
socială
 Tabel 3. Răspunsurile totale aferente chestionarului “Să protejăm mediul înconjurător!”
Femei Bărbați Elevi Stud. Ang. Pens.
Întrebare DA NU
DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU
1. Eşti preocupat de mediul înconjurător? 72 8 42 5 30 3 52 1 3 0 9 6 8 1
2. Faci ceva pentru conservarea mediului? 62 18 36 11 26 7 47 6 3 0 7 8 5 4
3. Eşti de acord cu colectarea selectivă a
66 14 39 8 27 6 49 4 2 1 9 6 6 3
deşeurilor?
4. Sortezi deşeurile menajere? 68 12 42 5 26 7 49 4 2 1 10 5 7 2
5. Foloseşti produse din materiale
43 37 24 23 19 14 35 18 1 2 4 11 3 6
biodegradabile?
6. Foloseşti acasă becuri economice? 72 8 45 2 27 6 50 3 3 0 10 5 9 0
7. Economiseşti energie electrică? 62 18 37 10 25 8 44 9 2 1 9 6 7 2
8.Economiseşti apă potabilă? 53 27 33 14 20 13 40 13 2 1 5 10 6 3
9. Foloseşti electrocasnice din categoria A, cu
71 9 44 3 27 6 50 3 3 0 11 4 7 2
consum redus de energie?
10. Protejezi natura? 67 13 40 7 27 6 49 4 3 0 9 6 6 3
11. Când mergi la iarbă verde arunci deşeurile
66 14 40 7 26 7 50 3 2 1 5 10 9 0
în natură?
12. Te deranjează dacă alte persoane aruncă
67 13 42 5 25 8 49 4 3 0 8 7 7 2
deşeuri în mediul înconjurător?
13. Tu ai aruncat vreodată o hârtie pe jos? 61 19 38 9 23 10 44 9 1 2 10 5 6 3
14. Ai plantat vreodată un pom? 69 11 40 7 29 4 46 7 3 0 12 3 8 1
 Fig. 3. Diagrama totală a răspunsurilor persoanelor interogate referitor la protecția mediului
înconjurător, raportate la fiecare din cele 14 întrebări din chestionar
Ponderea răspunsurilor de DA, este semnificativ mai mare, față de răspunsurile de NU, dar există și excepții cân
răspunsurile
80 de DA sunt aproape egale cu cele de NU (Ex. întrebarea 5) sau cu o foarte mică diferență (Ex. Întrebarea 8).

70

60
Nr. persoane chestionate

50

40

30

20

NU
10

DA
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Nr. întrebărilor din chestionar
DA NU
 Fig. 4. Variația răspunsurilor raportate la mediul înconjurător, aferente
40 persoanelor
de sex feminin 42
38

Persoanele de sex feminin sunt mult mai sensibile și mai 40

receptive la problemele de mediu, dar și în cazul lor apare 40
44
o excepție, tot la întrebarea 5, unde diferența este de doar
un răspuns în favoarea celor de DA.
45 33
37
Series14
Series13
42
Series12 7
9
Nr. persoanelor de sex feminin

39 Series11
24 Series10 5
42 36
Series9 7
45
Series8 7
40
3
35 Series7
14
30 Series6
25 Series5 10
ionar
20
Series4
2
chest
15
or din
10
Series3 23 l
ări rie...)
5
r eb
5
Series2
r. înt (Se
Series1
8 N
0
DA NU 11
Femei 5
Series1 Series2 Series3 Series4 Series5 Series6 Series7
Series8 Series9 Series10 Series11 Series12 Series13 Series14
 Fig. 5. Variația răspunsurilor raportate la mediul înconjurător, aferente persoanelor
29

de sex masculin
Și bărbații se încadrează cam între aceleași 23
25
limite, „respectând” chiar și excepția. 26
27
27

25 20
Nr. persoanelor de sex masculin

27 Series14
Series13

26 Series12 4
27 19 Series11
10
30 26 Series10
8
Series9
30 7
Series8 6
25 Series7 6
20 Series6
ionar
Series5
13
hest
15 8
r din c
rilo ie...)
Series4 6
10 bă
Series3
î ntre (Ser
Nr.
14
5 Series2 7
Series1 6
0 DA NU
Bărbați 7
3
Series1 Series2 Series3 Series4 Series5 Series6 Series7
Series8 Series9 Series10 Series11 Series12 Series13 Series14
 Fig. 6. Diagramă finală raportată la protecția mediului înconjurător, aferentă
grupului țintă chestionat în 46
județul Neamț
Din cele patru categorii chestionate, doar 44
angajații se încadrează între valori aproape egale 49
la răspunsurile de DA și NU, ceea ce denotă o 50
inconsecvență și o neîncredere în privința
49 12
măsurilor de protejare a mediului înconjurător. 7
3 0 3 8 1
50 Series14
9 10 5
1 6 3 Series13
2
8 7
40 4 3 0 7 2 Series12
44 1 5 10
3 9 0 Series11
50 2
Nr. persoane / categorii sociale

9 6
4 3 0 6 3 Series10
11
3 3 0 4 7 2 Series9
49
35 13 5 10
2 1 6 3 Series8
49
9 9 7
2 1 6 2 Series7
47 10
60 52 3 3 0 5 9 0
Series6 ia le
18 oc
11 is
ori
50 1 4 3 6 Series5
2
g
40 4 2
10
5 7 2 Series4 C a te )
1 9
l o r / rie...
30 6 ri
bă (Se
4 2 6 3 Series3
1
20 6 3 0
7 8
5 4 î n tre
Series2 .
10 1 9 1
Nr
3 6 8 Series1
0
0
DA NU DA NU DA NU DA NU
Elevi Stud. Ang. Pens.
Series1 Series2 Series3 Series4 Series5 Series6 Series7
Series8 Series9 Series10 Series11 Series12 Series13 Series14
 Concluzii
  Prezentarea locală, consorțială, a Proiectului *Mediul înconjurător, factor decisiv în dezvoltarea
biodurabilă*, premergătoare și raliată Fazei naționale a Concursului Național de Proiecte de mediu
cu tematică ^Educație pentru o dezvoltare durabilă^ – proiect realizat la Liceul de Arte *Victor
Brauner* din Piatra Neamț de către echipa formată din elevele Oprea Melissa Ștefania și Aflorii
Sarah (clasa a 9–a) sub coordonarea Prof. gr.I Greșanu Camelia, Piatra Neamț (jud Neamț), s–a
realizat sub stindardul lansării finale a unui mesaj de stimulare a elevilor, cadrelor didactice, părinților
ca și reprezentanți ai societății civile interesați pentru un mediu înconjurător cât mai curat.
1. Matricea în favoarea mediului înconjurător s–a consolidat, încă din debutul proiectului, cu mini–
cartușe informaționale pe diverse paliere ale conservării biodiversității, ca parte componentă a
dezvoltării biodurabile.
2. Informațiile prezentate sunt susținute de o analiza *la zi* a situațiilor evidențiate în cadrul kit–ului
expozițional, precum și în literatura de profil abordată.
3. Puntea logica către mediu si dezvoltare s–a realizat in aceste diagonale biologice responsabile, cu
trimitere, deci, la dezvoltarea biodurabilă.
4. Puntea logica către mediu si dezvoltare s–a realizat in aceste diagonale biologice responsabile,
cu trimitere, deci, la dezvoltarea biodurabilă.
5. Răspunsurile persoanelor chestionate au fost pe măsura implicării cetățenești în protecția
mediului înconjurător.
6. Transferul unui mesaj puternic de conștientizare civică a avut o reală priză educațională la
persoanele intervievate după chestionare.
7. Analiza statistica s-a încadrat în matricea normală, validând astfel interviurile din cadrul
proiectului nostru de mediu.
8. S–a degajat un accept unanim al populației interogate în favoarea unui mediu înconjurător up–
gradat calitativ în contextul dezvoltării biodurabile.
9. Asigurarea proiectului, din debut și până la final, în context de originalitate, s–a
concretizat și printr–o manieră statistică de abordare, în perspectiva extensionării interpretării și
utilizării concluziilor noastre de către eventuali noi colaboratori în cadrul unor potențiale viitoare
proiecte, în echipă cu alți specialiști, chiar și din diverse alte domenii, pasionați de monitorizarea
și protecția mediului înconjurător.
 Perspective

Se intenționează continuarea și extensia acestui tip de abordare directă,

practică, de real impact și conștientizare civică atât din perspectiva unor noi
colaborări pe plan local, național, internațional cât și vis–a–vis de eventuale
viitoare mediatizări în contextul susținerii protejării mediului înconjurător ca
factor decisiv în dezvoltarea biodurabilă.

Mulțumiri:
 
 Domnului Ovidiu Toma – ex Prof. univ. dr. la Facultatea de Biologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din
Iaşi, actualmente Eco–mentor valutar, fondator și coordonator (din 2004 și până în prezent) al Consorțiul de
Cercetare Regional pentru Monitorizare si Protecție a Mediului / CCRMPM
 Domnului Sorin-Vasile Greșanu – ex Prof. ing. gr.I, actualmente Prof. colaborator, la Colegiul „Gheorghe
Cartianu” din Piatra Neamț
 Anexă
BIODIVERSITATEA – PREAMBUL BIOSTRATEGIC LA
INTERFAȚA DINTRE NATURĂ ȘI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
 
PROBLEMATICĂ A DEZVOLTĂRII BIODURABILE
Cea mai incredibilă caracteristică a planetei noastre este prezența vieții, în
imensa ei diversitate. În fiecare zi, folosim biodiversitatea sub formă de alimente,
medicamente, ca sursă de produse (furnizarea de fibre pentru vitamine, materiale de
construcție etc.) Astăzi activitățile umane pun multe specii de plante și animale în
pericol, iar biodiversitatea este în criză.
 ABORDĂRI SECVENȚIALE

SUGESTII & PROPUNERI

CONSERVARE
Conservarea biodiversității înseamnă protejarea speciilor pe cale de dispariție, dar și, mai
presus de toate, a ecosistemelor reprezentative. Aceasta trebuie să contribuie la o utilizare
durabilă a resurselor naturale. Biodiversitatea contribuie la bunăstarea umanității. Declarațiile și
convențiile internaționale reafirmă acest lucru. Cu toate acestea, una dintre provocările
secolului XXI rămâne conservarea biodiversității în corelație cu protejarea mediului
înconjurător.
ALIMENTAȚIE
De la începutul umanității, hrana noastră provine din biodiversitate. Conservarea raselor și
soiurilor rezistente și a rudelor sălbatice este necesară pentru o agricultură diversificată. În mod
similar, pentru a conserva biodiversitatea și a hrăni omenirea în creștere, este necesar să se
reconcilieze natura și agricultura. Reducerea inputurilor dar si, mai ales, agricultura ecologica,
 SĂNĂTATE
Furnizoare de remedii -atunci când omul isi propune să studieze sau chiar să cerceteze aplecat dar și,
ulterior, aplicativ- biodiversitatea poate fi sinonimă cu viața. Organismele vii dezvolta molecule cu
proprietați remarcabile a caror complexitate depașește imaginatia (bio)chimiștilor motivându-i sa
descopere, sa studieze si sa păstreze acest potential imens - biodiversitatea, care poate salva,
secvențial, umanitatea de mâine.
PESCUIT
Peștele este o sursă esențială de proteine ​pentru om.Totuși, supraexploatarea oceanelor amenință
această resursă naturală. Doar gestionarea concertată a pescuitului la nivel internațional va face posibilă
refacerea populațiilor de pește, actualmente aflate în îngrijorătoare scădere.
PĂDURI
Pădurile, rezervoare de biodiversitate, furnizează peste 4.000 de miliarde de euro în fiecare an
economiei mondiale. Surse de bogăție, ele joacă un rol esențial în sănătatea planetei. Cu toate acestea,
pădurile dispar pentru a deveni terenuri agricole sau pentru a furniza lemn. Protejarea și gestionarea
durabilă a pădurilor este responsabilitatea tuturor.
 TURISM
Turiștii, în căutarea exotismului, se concentrează în regiunile cu biodiversitate ridicată, spațiile sălbatice mari
devenind, astfel, un atu economic major, dar infrastructurile și frecventarea excesivă generează poluare și
degradarea mediului. Echilibrul dintre protecția infrastructurii și utilizarea excesivă generează poluarea siturilor
naturale in contextul turismului intensiv. Ecoturismul este o soluție responsabilă.
APĂ DULCE
Fără apă nu există viață. Ca o fabrică gigantică, natura colectează, filtrează și distribuie apa dulce, un
ecosistem care adăpostește o biodiversitate unică. Dar, fiind o resursă finită, apa trebuie judicios distribuită. Lipsa
de apă și conflictele conexe acestui fenomen sunt în creștere.
Regresarea zonelor umede duce la declinul faunei si florei acvatice. Conservarea biodiversitatii inseamna a
participa la managementul durabil al resurselor de apă.
CLIMĂ
Omul schimbă clima. Emisiile de gaze cu efect de seră din utilizarea combustibililor fosili provoacă încălzirea
globală. Tulburări majore (creșterea nivelului mării, secete și inundații, boli etc.) amenință omenirea. Cu cât
schimbările sunt mai mari și mai presus de toate rapide, cu atât va fi mai dificil pentru speciile vii să se adapteze.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este o provocare majoră pentru supraviețuirea biosferei.
 ANALIZĂ FINALĂ

CONCLUZII & SOLUȚII

Biodiversitatea și umanitatea sunt strâns legate. Protejarea diversității
biologice înseamnă protejarea diversității culturale. În țările dezvoltate, stilurile de
viață și modelele de consum epuizează resursele naturale ale lumii. În țările în
curs de dezvoltare, sărăcia împinge populațiile rurale să supraexploateze resursele.
Reconcilierea protecției mediului și menținerea biodiversității, a progresului
social și a echilibrelor economice, reprezintă repere esențiale ale dezvoltării
durabile pentru viitorul umanității.
Clișee secvențiale aferente interviurilor din proiectul „Mediul înconjurător, factor decisiv
în dezvoltarea biodurabilă”
 ANALIZĂ STATISTICĂ 
În analiza statistică aferentă proiectului s-au prioritizat două elemente principale:
- Coeficientul de variație
- Intervalul de încredere
Coeficientul de variație  (CV) a unui set de date D, ce conține N înregistrări, se definește ca fiind raportul dintre valoarea 
deviației (abaterii) standard – SD  și valoarea medie – MD si s-a calculat cu formula: CV = SD / MD
unde:
 MD – valoarea medie  a setului de date D
 SD  –  deviația standard a setului de date D

Coeficientul de variație a permis compararea unor serii statistice din punct de vedere al deviației standard.
Astfel, în Tab. 4, coeficientul de variație pentru setul de date DA este 0,124 adică 12,4%, iar pentru setul de date NU este
0,504 adică 50,4%, cu 4% mai mare, ceea ce indică o răspândire mult mai mare în jurul valorii medii a răspunsurilor NU.
Statistic, aceste valori ne indică faptul că răspunsurile DA sunt mult mai concentrate în jurul valorii medii, deci au o rată de
predictibilitate mai mare decât cele cu NU, acestea putând avea o variație mai mare, ceea ce ne indică o inconstanță în rândul
respondenților.
Cea mai mare concentrare în jurul valorii medii a răspunsurilor DA, o au elevii (9,9%), iar cea mai mică concentrare o au
studenții (31,6%), restul categoriilor interogate având valori apropiate (23,7% - 31,6%).
În contextuyl proiectului, referitor la raspunsurile aferente întrebărilor din chestionar, a reieșit ca bărbații sunt mai
consecvenți decât femeile (12,0% vs 13,7%).
 Intervalul de încredere este un interval de valori centrat pe o medie eșantion cunoscută. Observațiile din
eșantion se presupun a veni dintr-o distribuție normală cu abaterea standard cunoscută, iar numărul de
observații din eșantion este dat de numărul de persoane intervievate.
S-a calculat un interval de încredere de 95% pentru valoarea medie a grupului chestionat. Un interval de
încredere de 95% sau 0,95 corespunde unui nivel de semnificație alfa = 1 – 0,95 = 0,05 (5%), utilizat pentru a
calcula nivelul de încredere. Va lua valori între 0 și 1.
Are următoarele componente:
 Alfa     Obligatoriu. Este nivelul de semnificație utilizat pentru a calcula nivelul de încredere. Nivelul de
semnificație este egal cu 100*(1 - alfa)%, cu alte cuvinte, o valoare alfa de 0,05 indică un nivel de
încredere de 95 procente.
 Dev_standard     Obligatorie. Este abaterea standard a grupului pentru zona de date și se presupune a fi
cunoscută.
 Dimensiune     Obligatorie. Este mărimea eșantionului.
Nu există metodă perfectă de a măsura ceva și ca urmare, orice înregistrare de date se face cu erori care se
datorează în primul rând procesului de măsurare. De aceea, o metodă comodă de a estima media unui
parametru este aproximarea ei dacă este posibil, printr-un interval în care se află adevărata medie a acelui
parametru (limită stânga – limită dreapta).
 Tabel 4. Analize statistice aferente chestionarului “Să protejăm mediul înconjurător”  

Femei Bărbați Elevi Stud. Pens.

Ang.  

Întrebare DA NU N
DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA  
U
1. Eşti preocupat de mediul înconjurător? 72 8 42 5 30 3 52 1 3 0 9 6 8 1  
2. Faci ceva pentru conservarea mediului? 62 18 36 11 26 7 47 6 3 0 7 8 5 4  
3. Eşti de acord cu colectarea selectivă a
66 14 39 8 27 6 49 4 2 1 9 6 6 3  
deşeurilor?
4. Sortezi deşeurile menajere? 68 12 42 5 26 7 49 4 2 1 10 5 7 2  
5. Foloseşti produse din materiale
43 37 24 23 19 14 35 18 1 2 4 11 3 6  
biodegradabile?
6. Foloseşti acasă becuri economice? 72 8 45 2 27 6 50 3 3 0 10 5 9 0  
7. Economiseşti energie electrică? 62 18 37 10 25 8 44 9 2 1 9 6 7 2  
8.Economiseşti apă potabilă? 53 27 33 14 20 13 40 13 2 1 5 10 6 3  
9. Foloseşti electrocasnice din categoria A, cu
71 9 44 3 27 6 50 3 3 0 11 4 7 2  
consum redus de energie?
10. Protejezi natura? 67 13 40 7 27 6 49 4 3 0 9 6 6 3  
11. Când mergi la iarbă verde arunci deşeurile în
66 14 40 7 26 7 50 3 2 1 5 10 9 0  
natură?
12. Te deranjează dacă alte persoane aruncă
67 13 42 5 25 8 49 4 3 0 8 7 7 2  
deşeuri în mediul înconjurător?
13. Tu ai aruncat vreodată o hârtie pe jos? 61 19 38 9 23 10 44 9 1 2 10 5 6 3  

14. Ai plantat vreodată un pom? 69 11 40 7 29 4 46 7 3 0 12 3 8 1  

Media 64,214 15,786 38,714 8,286 25,500 7,500 46,714 6,286 2,357 0,643 8,429 6,571 6,714 2,286
Abatere (deviația) standard (=STDEV.S) 7,954 7,954 5,298 5,298 3,057 3,057 4,631 4,631 0,745 0,745 2,377 2,377 1,590 1,590
Coeficient de variație (Ab.std./Medie) 12,4% 50,4% 13,7% 63,9% 12,0% 40,8% 9,9% 73,7% 31,6% 115,9% 28,2% 36,2% 23,7% 69,6%
Interval de încredere (CONFIDENCE) 1,743 1,743 1,161 1,161 0,670 0,670 1,015 1,015 0,163 0,163 0,521 0,521 0,348 0,348
Limită stânga 62,471 14,043 37,553 7,125 24,830 6,830 45,699 5,271 2,194 0,480 7,908 6,051 6,366 1,937
Limită dreapta 65,957 17,529 39,875 9,447 26,170 8,170 47,729 7,301 2,520 0,806 8,949 7,092 7,063 2,634
Rezumat
PROiect de MEDIU
Județul NEAMȚ
Mediul înconjurător, factor decisiv în dezvoltarea biodurabilă
Echipa:
Elevele Oprea Melissa Ștefania și Aflorii Sarah (clasa a 9-a M, A)
Coordonator Prof. gr. I Greșanu Camelia,
Liceul de Arte *Victor Brauner* din Piatra Neamț
 
Pe baza exemplului unui model de succes, de la Universitatea *Alexandru Ioan Cuza* din Iaşi - Consorțiul de Cercetare
Regional pentru Monitorizare si Protecție a Mediului / CCRMPM (fondator și coordonator 2004 – în prezent, Eco-mentor
voluntar 2021 – în prezent / Prof.univ.dr. Ovidiu Toma, Facultatea de Biologie, Universitatea *Alexandru Ioan Cuza* din Iaşi) -
de conștientizare a populației vizând monitorizarea și protecția mediului, derulat timp de peste 18 ani (2004-2022) dintre care
ultimii 12 ani (2010 și până în prezent) în secvențială cooperare:
(
https://docs.google.com/document/d/1xMBR0bd0GSgEdleHXwWTlEsIKIITwSie/edit?usp=sharing&ouid=11624312248719287
2961&rtpof=true&sd=true
) și cu Liceul de Arte *Victor Brauner* din Piatra Neamț, acum, în 2022, s-a realizat, la nivelul județului Neamț, un proiect
reprezentativ și original de promovare educațională a dezvoltării biodurabile.
În acest sens, cuplând pe acest nobil palier vizând monitorizarea si protecția mediului înconjurător ne-am focusat pe o
raliere a intervenției noastre pe o platforma educațională, de investigare, chestionare, analiză, interpretare, cu rol final de
stimulare si conștientizare civica.
Matricea în favoarea mediului înconjurător s-a consolidat, încă din debutul proiectului, cu mini-cartușe informaționale
 S-a gândit realizarea unui chestionar original „Să protejăm mediul înconjurător” prin care să se
investigheze opinia publica din județul Neamț, referitor la tematica de reală actualitate a proiectului nostru.
Pe baza chestionarului, în perioada 16 mai – 05 iunie 2022, au fost interogate 80 de persoane în județul
Neamț.
Din totalul persoanelor chestionate, am contabilizat 59% femei și 41% bărbați, iar referitor la distribuția
în funcție de categoria socială, menționăm procentajele aferente subiecților intervievați: elevi 66%, studenți
4%, angajați 19% și pensionari 11%.
La finalul procedeului de chestionare, s-au totalizat răspunsurile aferente răspunsurilor persoanelor
interogate raportate la fiecare din cele 14 întrebări din chestionar, referitoare la protecția mediului
înconjurător.
Pentru o evidențiere mai clară și vizualizare tridimensională, din perspectiva unei interpretări cât mai
clare, am realizat diagrama totală a răspunsurilor (DA / NU) afiliate celor 80 de persoane indexate în
chestionarul final.
Consecutiv, am defalcat opțiunile subiecților interogați vis-a-VIS de protecția mediului înconjurător, în
funcție de sex: femei și bărbați.
Pentru o imagine de ansamblu finală, s-a realizat o diagramă edificatoare aferentă răspunsului grupului
țintă chestionat cu perseverență și responsabilitate: (elevi, studenți, angajați, pensionari) în județul Neamț.
Analizând toate informațiile obținute, putem afirma că răspunsurile persoanelor chestionate au fost pe
măsura implicării cetățenești în protecția mediului înconjurător.
 Analiza statistica s-a încadrat în matricea normală, validând astfel interviurile din cadrul
proiectului nostru de mediu.
Interpretând prin prisma cuantificărilor răspunsurilor, am sesizat că s-a degajat un accept
unanim al populației interogate în favoarea unui mediu înconjurător up-gradat calitativ în
contextul dezvoltării biodurabile.
Transferul unui mesaj puternic de conștientizare civică a avut o reală priză educațională la
persoanele intervievate după chestionare.
Asigurarea proiectului, din debut și până la final, în context de originalitate, s-a
concretizat și printr-o manieră statistică de abordare, în perspectiva extensionării interpretării și
utilizării concluziilor noastre de către eventuali noi colaboratori în cadrul unor potențiale
viitoare proiecte, în echipă cu alți specialiști, chiar și din diverse alte domenii, pasionați de
monitorizarea și protecția mediului înconjurător.
Se intenționează continuarea și extensia acestui tip de abordare directă, practică, de real
impact și conștientizare civică atât din perspectiva unor noi colaborări pe plan local, național,
internațional cât și vis-a-vis de eventuale viitoare mediatizări în contextul susținerii protejării
mediului înconjurător ca factor decisiv în dezvoltarea biodurabilă.
Summary
ENVIRONMENTAL PROJECT
NEAMŢ County
Environment, decisive factor in biodurable development
Team:
Students Oprea Melissa Stefania and Aflorii Sarah (9th grade)
Coordinator Prof. gr. I Greșanu Camelia,
* Victor Brauner * High School of Arts in Piatra Neamt
 
Based on the example of a successful model, from the * Alexandru Ioan Cuza * University of Iași -
Regional Research Consortium for Environmental Monitoring and Protection / CCRMPM (founder and
coordinator 2004 - currently, Voluntary Eco-mentor 2021 - currently / Prof Ovidiu Toma, PhD, Faculty of
Biology, * Alexandru Ioan Cuza * University of Iași) - to raise public awareness of environmental monitoring
and protection, carried out for over 18 years (2004-2022), of which the last 12 years ( 2010). and so far) in
sequential cooperation. In this sense, coupling on this noble level aimed at monitoring and protecting the
environment we focused on a rallying of our intervention on an educational platform, investigation,
questionnaires, analysis, interpretation, with the final role of stimulation and civic awareness.
The environmental matrix has been strengthened since the beginning of the project with up - to - date
mini – information cartridges on various levels of biodiversity conservation, as part of biodurable
development.
 It was thought to create an original questionnaire "Let's protect the environment" to
investigate the public opinion in Neamt County, on the current topic of our project.
Neamt.Based on the questionnaire, between May 16 - June 5, 2022, 80 people were
interviewed in the county
Out of the total number of respondents, we counted 59% women and 41% men, and
regarding the distribution according to social category, we mention the percentages related to
the interviewed subjects: students 66%, students 4%, employees% and pensioners 11%.
At the end of the questionnaire procedure, the answers to the respondents' responses
to each of the 14 questions in the questionnaire on environmental protection were summarized.
For a clearer highlighting and three-dimensional visualization the perspective of a
clearer interpretation, we made the total diagram of the answers (YES / NO) affiliated to the 80
people indexed in the final questionnaire. Consecutively, we broke down the options of the
subjects interviewed vis – a – VIS for the protection of the environment, according to sex:
women and men.
For a final overview, an edifying diagram related to the answer of the target group
questioned with perseverance and responsibility was made: (pupils, students, employees,
pensioners) in Neamt county.
 Analyzing all the information obtained, we can say that the answers of the respondents were in
line with the citizen's involvement in environmental protection.
The statistical analysis was part of the normal matrix, thus validating the interviews in
our environmental project.
Interpreting in the light of the quantifications of the answers, I noticed that there was a
unanimous acceptance of the surveyed population in favor of a qualitatively upgraded
environment in the context of biodurable development.
The transfer of a strong message of civic awareness had a real educational impact on
the interviewees after the questionnaires.
Ensuring the project, from the beginning to the end, in a context of originality, was
materialized through a statistical approach, in the perspective of extending the interpretation and
use of our conclusions by potential new collaborators in potential future projects, as a team.
with other specialists, even from various other fields, passionate about monitoring and
protecting the environment.
t is intended to continue and extend this type of direct, practical approach, of real
impact and civic awareness both from the perspective of new collaborations at local, national,
international level and vis-à-vis possible future media coverage in the context of supporting
environmental protection as decisive factor in biodurable development.
 Bibliografie
 
1. Şterbuleac D., Toma O., 2019 – The overlooked role of academic environmental organizations in adressing
environmental issues. Applied Environmental Education & Communication, 18(1), 91–94,  SUA
http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/1533015X.2018.1435321
2.  Şterbuleac D., Toma O., 2020 – Environmental education through a University Eco–Consortium.  Applied Environmental
Education & Communication, 19(1), 62–73, SUA
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/1533015X.2018.1496862 
3. Toma O., 2003 – Biochemical monitoring of eventually effects of zonal pollutants on connifers from Ceahlău Mountain
("Monitorizarea biochimică a eventualelor efecte ale factorilor poluanți zonali la nivelul arboretului–brad și molid–din Masivul
Ceahlău"). Scientific Journal of Information and Ecological Culture  ("Revista științifică de informație și cultură ecologică") –
“Mediul ambiant”, Nr.(5)10, 15–17, Chișinău, Republica Moldova
4. Toma, O., 2005 – Consortium Régional de Recherche Moldova – pour la Monitorisation et Protection d'Environnement –
pour une meilleure gestion de la biodiversité". Conférence internationale, sous le haut patronage de Monsieur Jacques Chirac,
Président de la République française, et de Monsieur Koïchiro Matsuura, Directeur général de l'UNESCO, «Biodiversite :
science et gouvernance», UNESCO, Paris, Franța
5. Toma O., 2021 – Raportul de activitate al Consorțiului de Cercetare Regional de Monitorizare și Protecție a Mediului /
CCRMPM (2004–2021)
https://docs.google.com/document/d/1xMBR0bd0GSgEdleHXwWTlEsIKIITwSie/edit?usp=sharing&ouid=1162431224871
92872961&rtpof=true&sd=true