Memoriu

STRUCTIVO ARCH&ENGINEERING SRL e-mail: office@structivo.
org
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
CUI: 37511039 f: facebook.com/structivo.ro
FOAIE DE CAPĂT
1.DENUMIREA PROIECTULUI: REAMENAJARE, ETAJARE SI MANSARDARE IMOBIL EXISTENT

IN REGIM D+P, SCHIMBARE DESTINATIE LA DEMISOL,
REZULTAND IMOBIL IN REGIM DE INALTIME D+P+1E+M CU
SPATIU COMERCIAL LA D SI MAXIM DOUA APARTAMENTE
LA ETAJ
2.ADRESA: str. Miron Costin, nr. 9,Timisoara, jud. Timis
3.BENEFICIAR : PETI GEORGETA‐MANUELA
4. PROIECTANT GENERAL: S.C. INSPIRE DEVELOPMENT S.R.L

C.U.Î: 37947349 J35/3053/2017
Str. Carpati nr.31A2, Giroc, jud. Timis tel/fax +40745685100,
Proiect nr: 04/2022
Faza: PTH
Data:
5. PROIECTANT DE SPECIALITATE: STRUCTIVO ARCH&ENGINEERING SRL

REZISTENȚĂ ONRC: J35/1647/05.05.2017
CUI: 37511039
Faza: PTH
Data: 16.05.23
Pag. 1 din 23
STRUCTIVO ARCH&ENGINEERING SRL e-mail: office@structivo.org
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
FIȘĂ DE RESPONSABILITĂȚI
STRUCTURA DE REZISTENȚĂ:
Sef proiect structura de REZISTENȚĂ : ing. CALIN MIHAIL
Proiectant de specialitate: ing. CALIN MIHAIL
Desenat: ing. CALIN MIHAIL
VERIFICAT MLPLT:
EXPERT TEHNIC: Prof. dr. ing. Marin Marin
Pag. 2 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
BORDEROU
A. Piese Scrise:
 Foaie de capăt
 Referat verificator MLPTL – Cerinta A1
 Copie Atestat Verificator
 Copie Legitimatie Verificator
 Fișă de responsabilități
 Borderou piese scrise și piese desenate
 Memoriu tehnic ‐ rezistență
 Caiet de Sarcini
B. Piese desenate
1. Cofraj fundatii si sapatura fundatii

2. 2. Detalii fundatii
3. 3. Plan armare plan fundatii
4. 4. Plan armare placa peste sol
5. 4.1 Extras placa peste sol
6. 5. Plan camasuire subsol
7. 6. Detalii camasuire subsol 1_2
8. 7. Detalii camasuire subsol 2_2
9. 8. Plan cofraj planseu peste subsol
10. 9. Plan armare grinzi peste subsol
10. Plan armare placa peste subsol
11. Plan armare pereti lift subsol
12. Plan excutie pereti si stalpi scari externe 1_3
12. Plan executie scari externe 1_3
13. Plan executie scari externe 2_3
14. Plan armare pereti si stalpi parter 1_2
Pag. 3 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
15. Plan armare pereti si stalpi parter 2_2

16. Plan executie lift parter
17. Plan execurie scara parter
18. Plan excutie buiandrugi parter
19. Plan cofraj planseu parter
20. Plan armare grinzi parter
21. Plan armare placa parter 1_2
22. Plan armare placa parter 2_2
23. Plan armare stalpi et. 1
24. Plan execurie pereti lift et. 1
25. Plan executie scara et. 1
26. Plan armare buiandrugi et. 1
27. Plan cofraj planseu et. 1
28. Plan armare grinzi et. 1
29. Plan armare placa et. 1 1_2
30. Plan armare placa et. 1 2_2
31. Plan armare stalpi mansarda
32. Detalii armare stalpi mansarda
33. Plan armare pereti lift mansarda
34. Plan executie centuri mansarda 1_3
37. Plan sarpanta
38. Detalii sarpanta
Pag. 4 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
MEMORIU DE REZISTENȚĂ
DATE GENERALE
Prezentul memoriu tehnic face parte din documentatia tehnica faza P.th. pentru obiectivul
“REAMENAJARE, ETAJARE SI MANSARDARE IMOBIL EXISTENT IN REGIM D+P, SCHIMBARE DESTINATIE
LA DEMISOL, REZULTAND IMOBIL IN REGIM DE INALTIME D+P+1E+M CU SPATIU COMERCIAL LA D SI
MAXIM DOUA APARTAMENTE LA ETAJ” situat în str. Miron Costin, nr. 9,Timisoara, jud. Timis și al carui
beneficiar este PETI GEORGETA‐MANUELA.
Întregul proiect corespunde cerintelor de REZISTENȚĂ, stabilitate și siguranță in exploatare
prevăzute in reglementarile tehnice de referinta.
Proiectarea structurii de REZISTENȚĂ a avut ca punct de pornire temele de proiectare date de catre,
arhitect.
Acest proiect se refera strict la construirea zidurilor interioare si exterioare.
Acest proiect nu trateaza demolarea unui corp de cladire sau cladire intreaga.
DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENȚĂ:

Clădirea existentă:
Este o construcţie destinate spatiilor de locuit, cu regim de înălţime redus (DEMISOL+PARTER),
situată pe malul stang al Canalului Bega.
Cladirea a fost executata inainte de 1950 si pe parcusul timpului, corpului principal i‐au fost
adaugate diferite anexe.
Construcţia existentă are formă de „L”, în plan, cu dimensiunile generale B x L  21.00 x 11.65 m.
Înălţimea maximă la coama este Hmax = 8,50 m, iar înălţimile de nivel sunt, la demisol, Hd = 2.50 m,
respectiv la parter, Hp = 4.00 m.
Structura iniţială era alcătuită, probabil, doar din pereţi structurali de zidărie,atat la demisol cat si
la parter, planseu din lemn peste parter si planseu din arce si bolti din zidarie de caramida peste demisol.
Cladirea nu are perete comun cu nici una din constructiile situate pe terenurile invecinate.
Prin dezveliri de fundaţii, decapări de tencuieli, încercări pe materiale făcute in situ sau în laborator,
a fost posibilă determinarea alcătuirii şi a dimensiunilor elementelor principale ale structurii existente,
rezultând următoarele date:
Fundaţiile pereţilor vechi din zidărie sunt alcătuite din zidărie de cărămidă presată plină şi mortar
de var. Cota de fundare este cca. ‐1,30, fata de cota terenului si ‐30 cm fata de cota demisolului.
Pereţii structurali sunt realizaţi, la demisol si parter, din zidărie de cărămidă presată plină cu mortar
de var păstrate în stare relativ bună. Rezistenta la compresiune a corpurilor ceramica, cnf. inercarilor
effectuate este cuprinsa intre 7.07 si 10.21 N/mm2 În unele zone, local, există zidării mai slabe, realizate
bucăţi de cărămizi, cu ţesere incorectă, cărămizi nelegate cu mortar, existând inclusiv goluri sau intruziuni
locale de diverse resturi de materiale (lemn, metal, etc.).
La planşeul de peste demisol este alcatuit din bolti de caramida plina care reazema pe arce de
caramida, dispunse pe ambele directii ortogonale. In anumite zone ale casei peste boltisoare s‐au dispus
grinzi de lemn. Spatiul dintre scandura si boltisoare a fost umplut cu pamant.
Pag. 5 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
Planseul peste parter, este format din grinzi de lemn. Sectiunea si starea acestora este necunoscuta
pt. ca acesta urmeaza sa fie demolata.
Structura de rezistenta a acoperisului este de tip sarpanta dulgereasca, cu capriori, ce rezeama
prin pane si popi pe planeul de lemn sau pe peretii perimetrali.
Starea tehnică a construcţiei existente este relativ bună dar cu unele zone slabe sau cu unele
alcătuiri neconforme şi respectiv cu relativ multe degradări, atât la închideri şi finisaje cât şi la elementele
structurale de rezistenţă.
ALCATUIRI DEFAVORABILE SI DEGRADARI LA STRUCTURA
Astfel se constată următoarele alcătuiri defavorabile şi respectiv degradări la partea structurală:

‐ degradari la nivelul elementelor structural de la sarpanta de lemn existenta;
‐ degradari al grinzile planseul de lemn peste parter;
‐ desprinderi de tencuiala la exterior si interior;
‐ fisuri desupra golurilor de usi si geamuri;
‐ buiandrugi inexistenti sau in stare degradata deasupra golurilor
‐ fundaţiile pereţilor au lăţimi şi adâncimi variabile, sunt realizate din zidărie cu mortar slab, de var
şi prezintă zone cu umiditate mai mare, respectiv suprafeţe cu aspect friabil dar doar superficial;
‐ hidroizolaţiile de la baza pereţilor, acolo unde există, sunt degradate şi nu mai asigură protecţia
zidăriei împotriva umidităţii ascensionale;
‐ tencuielile şi zugrăvelile sunt degradate mare parte şi nu mai pot fi păstrate în cadrul reamenajării
propuse;
Regimul de exploatare al cladirii este de spatii de locuit, dar din cauza ca nu exista unele date
privitor la perioada de executie si a normelor applicate, nu se stiu incarcarile utile la care au fost
dimensionate elementele.
AMENAJĂRILE PROPUSE
Amenajările propuse prin proiectul de arhitectură au ca scop recompartimentarea demisolului si a

parterului si extinderea pe verticala a cladirii cu 2 nivele, etaj 1 si mansarda, schimbarea clasei de
exploatare la demisol in spatii comerciale.
Pentru realizarea noilor funcţiuni sunt necesare unele modificări structurale şi respectiv refacerea
tuturor instalaţiilor, racordurilor şi a finisajelor interioare şi exterioare.
De asemenea se impun lucrări de reparaţii şi consolidări structurale, mai ales pentru preluarea în
bune condiţii a încărcărilor gravitaţionale permanente şi de exploatare.
Pag. 6 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
Principalele modificări propuse constau din următoarele lucrări:
1. Marirea inaltimii utile la demisol cu 50 de cm ;

2. Subzidirea fundatiilor existente si latirea acestora prin dispunere de centuri de beton armata la
interior si exterior;
3. Realizarea de camasuri din beton armat si mortar, armate cu plasa sudata la peretii de la demisol
si parter;
4. Dispunerea de buiandrugi prefabricati la golurile din pereti;
5. Confinarea peretilor existente prin armarea intersectiilor si bordarea golurilor.
6. Inlocuirea grinzilor de lemn existente cu grinzi de lemn cu o sectiune mai mare si realizarea unei
sape armate ancorate in peretii perimetrali cu rol de diafragma rigida.
7. In zonele unde sunt demolati pereti existenti se dispun cadre de beton armat pt. a mentine
rigiditatea structurii.
8. Realizarea unui planseu de beton armat peste parter, rezemat pe peretii existenti prin centuri si
grinzi.
9. Demolarea unor anexe si zidirea unor pereti noi din zidarie confinata.
10. Executarea structurii de rezistenta pentru etajul 1 si mansarda din zidarie confinata.
11. Realizarea unui acoperis cu structura de tip sarpanta de lemn peste mansarda.
12. Realizarea unei scari interioare din beton armat si a unui put din BA pt lift.
13. Crearea de noi scari de acces din BA la parter si demisol.
14. Realizarea de pereti interiori, nestructurali, de compartimentare;
15. la pereţii interiori se vor realiza reparaţii locale după care se vor reface în totalitate finisajele;
Pag. 7 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
LUCRĂRI DE REPARAŢII ŞI CONSOLIDARE PROPUSE
Pentru îndeplinirea cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi siguranţă în exploatare se impune

realizarea unor lucrări de reparaţii şi consolidări locale sau de ansamblu, atât pentru preluarea încărcărilor
din grupări fundamentale cât şi a celor din acţiuni excepţionale seismice, specifică construcţiilor care sub
efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează siguranţa
structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.
Lucrările propuse sunt următoarele:

1. subzidirea si adancirea fundatiilor existente de zidarie, executata in tronsoane de aprox. 1 m
lungime, si realizarea a doua centuri din beton armat, la interior si exterior, cu scopul de a mari latimea
fundatiei la aprox 1,0 m. Odata cu centurile se va realiza si o placa de beton armat de 15 cm grosimea, cu
scopul de a crea o incinta etansa la subsol;
2. camasuirea cu mortar M10/beton C16/20 a peretilor existenti la subsol si parter. Camasuirea se va
realiza după executarea unor lucrări de reparaţii locale la zidăria existentă. La bază, torcretarea se va
încastra in centurile de beton specificate la punctul 1. Atât cămăşuirile fundaţiiilor cât si camasuiala
peretelior prin torcretare, se vor ancora de zidăriile existente cu ancore metalice şi prin realizarea unor
strepi în zidărie şi montarea unor conectori metalici. La partea superioară, cămăşuirile se vor conecta cu
placa şi grinzile din beton armat existente peste parter;
3. dispunerea de armaturi de confinare la intersetiile, imbinarirele si marginile de goluri in peretii
existenti;
4. realizarea de buiandrugi deasupra golurilor de fereste şi uşi existente;
5. realizarea unui nou planseu mixt lemn‐beton peste demisol, ancorat perimetral in centuri de beton
armat;
6. consolidări locale la grinzile principale, mai ales în zonele de capete cu forţe tăietoare mai mari,
prin cămăşuire cu materiale compozite lipite şi ancorate de grinzile sau plăcile de beton armat;
7. consolidări la stâlpii din beton armat de la parter (mai ales pentru corectarea unor deficienţe de
alcătuire secţională), pe toată înălţimea, prin cămăşuire cu materiale compozite;
8. spargerea locala a planseului existent peste demizol pt. formarea golului pt. viitorul lift si crearea
planseului suport pentru scara de acces la nivele superioare;
9. realizarea de cadre de beton in axul 5, 4 si C, in locul peretilor de zidarie demolati.
10. turnarea unui planseu de beton armat peste parter, cu o grosime de 15 cm. Pe langa functia directa
de preluare a incarcarilor verticale, placa va avea si rol de distribuire a incarcarilor orizontale la peretii de
rezistenta;
11. construirea a doua nivele, etaj si mansarda, cu o structura de zidarie confinata, planseul peste etajul
1 va fi din beton armat. Peste sarpanta se va dispune o sarpanta dulghereasca;
12. realizarea de noi scari din beton armat, de acces exterioare la parter si subsol;
13. termoizolarea si hidroizolarea constructiei cnf. detaliilor cuprinse in plansele de arhitectura.
Pag. 8 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
STUDIUL GEOTEHNIC
Conform studiului geotehnic nr 192/25.03.22 realizat de S.C. CARA S.R.L.la faza DTAC+PT, Terenul
de fundare de sub fundaţii este alcătuit din nisipuri fine, mijlocii și mari, aflate în stare de îndesare medie.
Acesta este un pachet de grosime 1.00m, si având presiunea convenţională de bază pc= 250,00 kN/ m2.
Nivelul apei freatice s‐a întâlnit în foraje la cca. ‐2.00 m adâncime faţă de cota subsolului existent.
Pag. 9 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
La executarea lucrărilor de construcţii se vor respecta cerinţele de calitate prevăzute de Normativul

C56‐86;
Executarea lucrărilor se va face cu respectarea măsurilor de protecţia muncii, conform Ordin MLPAT
9/N/06.1992.
Lucrari de demolare
Invelitoarea existenta va fi inlaturata si structura de rezistenta a acoperisului va fi demolata. Pe
timpul executarii lucrarilor, peretii de zidarie de la parter se vor spjini.
Demolarea peretilor de compartimentare si exteriori din zidarie se va face de sus în jos, fără a folosi
scule și dispozitive care induc vibrații. In prealabil se vor sprijini temporar peretii care raman si alte
elemente de rezistenta care reazema pe peretii inlaturati.
Se vor demola pardoselile din lemn existente si se va inlatura pamantul de peste boltisoare.
Executarea lucrărilor de demolare va respecta prevederile normativului N 035‐99 “Normativ privind
postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor și elementelor componente ale construcțiilor. Intervenții la
structuri“.
‐ nu se propun mijloace de lucru care să urmărească menținerea calității unor materiale întrucât nu
pot fi reutilizate sau reciclate.
‐ se poate realiza demolarea cu mijloace și utilaje mecanice.
‐ construcția este relativ izolată, nu se impun limitări de timp și spațiu, nefiind afectată buna
desfășurare a activităților din zona amplasamentului.
Se realizează în etapa I de demolare următoarele lucrări și operații:
‐ se dezafectează toate instalațiile (apă, canal, curent electric, telefonie, alte utilități), dacă acestea
există;
‐ se montează împrejmuiri și semne de avertizare;
‐ muncitorii vor fi instruiți în legătură cu măsurile de securitatea muncii.
Se realizeaza in etapa II, demolarea părţilor componente ale construcției trebuie astfel executată,
încât demolarea unei părţi din clădire sau a unui element de construcţie să nu atragă prăbuşirea
neprevăzută a altei părţi sau altui element.
În cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistenţe şi stabilităţi insuficiente a elementelor ce se
demolează, muncitorii vor fi legaţi cu centuri de siguranţă de elementele fixe şi rezistente ale construcţiei,
elemente care nu se demolează.
Demolarea zidăriei prin prăbușire se va efectua astfel: prin împrejmuirea și curățarea locului
prăbușirii, prin sprijinirea sau prinderea prealabilă cu tiranți a elementului care se demolează, demolarea
propriu‐zisă după o prealabilă semnalizare și luarea tuturor măsurilor de tehnica securității muncii pentru
evitarea oricărui accident.
Pag. 10 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
La executarea lucrărilor se va respecta prevederile proiectului precum si toate normele și

normativele în vigoare, în special:
Materialele principale utilizate sunt:

‐ beton C16/20 si C20/25 conform CP 012/1‐2007;
‐ armături pentru beton, BST500 conform SREN 1992;
Deasemenea se vor respecta prevederile Caietului de Sarcini, anexat la fata PT+DDE, pentru fiecare
gen de lucrare cât și Legea 10/1995 privind calitatea în construcții.
Deasemenea beneficiarul va fi reprezentat pe intreaga durata a executarii lucrarilor de un diriginte
de santier atestat M.L.P.A.T.
Constructorul nu va aduce prin executie nici un fel de modificari proiectului. Orice nepotrivire gasita
in partea desenata sau modificare rezultata din conditiile de teren vor fi imediat sesizate proiectantului in
vederea solutionarii. Se va respecta intocmai proiectul, orice modificare facuta fara acordul proiectantului
il exonereaza pe acesta de responsabilitate si consecinte.
La executarea lucrărilor de construcţii se vor respecta cerinţele de calitate prevăzute de Normativul

C56‐2002;
Executarea lucrărilor se va face cu respectarea măsurilor de protecţia muncii, conform Ordin MLPAT
9/N/06.1992.
Pag. 11 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
ETAPIZAREA LUCRĂRILOR DE LA STRUCTURĂ
Toate lucrarile se vor executa conform proietului tehnic intocmit la faza P.Th+DDE, proiect impartit
in piese desenate cat si piese scrise (caiete de sarcini).
Unitatea care executa demolarile este obligata sa ia toate masurile de protectie a vecinatatilor
(transmisia de vibratii puternice sau socuri, împroscari de materiale, degajarea puternica de praf,
asigurarea acceselor necesare, etc.)
Executia demolarilor va fi condusa, în mod obligatoriu, de catre cadre tehnice cu experienta care
raspund direct de instruirea personalului care executa demolarile, de respectarea întocmai a continutului
fiselor tehnologice privind executarea demolarilor, cuprinse în documentatia tehnica respectiva, precum
si de asigurarea recuperarii materialelor si elementelor de constructii si instalatii, etc.
Înainte de începerea demolarilor, întregul personal care ia parte la executarea lor va fi instruit
asupra procesului tehnologic, succesiunea operatiilor si fazele de executie, modului de utilizare a
mijloacelor tehnice si asupra masurilor specifice de protectia muncii decurgand din natura acestor operatii,
masurile si tehnicile ce se aplica pentru recuperarea corespunzatoare a materialelor din demolare, etc.
În toate cazurile, lucrarile de demolare vor putea începe numai dupa ce:
‐au fost întrerupte legaturile la retelele exterioare de alimentare cu apa, energie electrica,
termoficare, telefon, canalizare. Operatiunile de întrerupere a legaturilor vor fi executate de catre
întreprinderile specializate în sarcina carora sunt aceste instalatii, utilitati, etc.
‐au fost golite retelele interioare de apa, termoficare, depozitele de combustibil interioare, etc.
‐au fost evacuate utilajele, instalatiile si echipamentele tehnologice din interiorul incaperilor din
vecinatate
Demolarea propriu‐zisa a fiecarei constructii se va începe numai dupa dezechiparile integrale, în
conformitate cu documentatia tehnica. Partile de constructie care prezinta un pericol iminent de prabusire
vor fi asigurate corespunzator.
Demolarea propriu‐zisa a constructiilor se va face “ bucata cu bucata” (element cu element) de sus
în jos, fiind interzisa începerea demolarii de la baza constructiei.
Etapizarea lucrărilor este propusă mai jos și este cu titlu de recomandare. In cazul in care
constructorul consideră potrivită o alta abordare, este rugat sa consulte proiectantul.
1. Demolarea partilor de cladire specificata in proiect si spjinirea structurii ramase.

2. Se va efectua sapatura laterala doar pe o latura a peretilor de la subsol (preferabil latura interioara),
dupa care se va executa subzidirea prin saparare si betonare in tronsoane de aprox. 1.00 lungime.
Dupa intarirea betonului se va executa sapatura generala si pentru centurile de beton armat. Placa
peste sol se va turna odata cu centurile de beton.
3. Se vor decoperta zidurile clădiri pe fiecare nivel, pentru a putea observa eventualele defecte ascunse
și pentru a pregăti clădirea în vederea consolidării;
4. Se va realiza sablarea zidăriei existente, pentru a elimina elemenetele friabile și pentru a realiza o
aderență îmbunătățită a camasuirii ce urmează a se realiza;
Pag. 12 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
5. Se vor elimina elementele degradate din lemn si metal atașate clădirii;

6. Reparaţii locale la zidăria degradată prin reţeseri, înlocuire cărămiri, etc;
7. Completări cu zidărie de cărămidă presată plină, ţesută cu cea existentă, în zonele slăbite de şliţuri,
nişe, etc;
8. Montajul buiandrugilor pentru toate golurile cerute prin proiect;
9. Camasuirea si confinarea peretilor existenti.
10. Spargerea golului pentru putul liftului;
11. Demolarea planseului peste demisol si inlaturarea umpluturii de pamant.
12. Realizarea planseului nou mixt lemn‐beton.
13. Realizarea peretilor propusi din zidarie confinata la parter si realizarea stalpilor cadrelor de beton
armat ce vor inlocui peretii de caramida demolati.
14. Realizarea planselui de beton armare peste parter. La aceasta etapa se va realiza si scara de acces la
etajul 1.
15. Construirea etajului 1 si a mansardei din zidarie confinata prin mijloace si tehnologii contemporane.
16. Realizarea structurii de rezistenta a acoperisului.
17. Realizarea invelitoarii si a lucrarilor de termoizolatie si termoizolatie.
Pag. 13 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
PRESCRIPȚII TEHNICE, NORMATIVE ȘI LEGISLAȚIE

Normativele si reglemetarile tehnice care au stat la baza realizării proiectului sunt cele aflate in
vigoare in România. In cazul in care anumite situații nu sunt acoperite de către normativele romanesti,
proiectantul de comun acord cu verificatorul de proiect decide adoptarea in calculele de specialitate a unor
norme si reglementari tehnice valabile in Uniunea Europeană.
Reglementari generale
Od. MDRL nr. 596 / 2009 Lista standardelor romane care transpun standarde europene armonizate
si a specificatiilor recunoscute in domeniul produselor pentru constructii GT 053‐2004 Ghid pt adaptarea
scarii de intensitati seismice europene EMS‐98 la conditiile seismice ale Romaniei si la necesitatile
ingineresti
P 100–1/2013 Cod de proiectare seismica – partea a I‐a Prevederi de proeictare pentru cladiri
SR EN 1990:2004/NA:2006 Bazele proiectarii structurilor. Anexa nationala; interpretat impreuna cu
CR 0–2005 Bazele proiectarii structurilor in constructii ‐ Clasificarea si gruparea actiunilor
SR EN 1991‐1‐1:2004/NA:2006 Actiuni asupra constructiilor. Greutati specifice, greutati
proprii, incarcari din exploatare pt constructii. Anexa nationala
SR EN 1991‐1‐2:2004/NA:2006 Actiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexa nationala.
SR EN 1991‐1‐3:2005/NA:2006 Actiuni asupra structurilor. Incarcari date de zapada. Anexa
nationala; interpretat impreuna cu CR 1–1–3–2005 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, cu
modificarile si completarile date prin Od. MDLPL nr. 345/19.03.2008
SR EN 1991‐1‐4:2006/NB:2007 Actiuni asupra structurilor. Actiuni ale vantului. Anexa
nationala; interpretat impreuna cu NP 082 ‐ 2004 Cod de proiectare Actiuni asupra constructiilor date de
vant, modificat cu Od. MDLPL nr. 690/10.08.2007
SR EN 1991‐1‐5:2004/NA:2008 Actiuni asupra structurilor. Actiuni termice. Anexa nationala.
P 130/1999 Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor
Beton si beton armat
SR EN 1992‐1‐1:2004 Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli generale si
reguli pentru cladiri.
SR EN 1992‐1‐1:2004/AC:2008 Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli
generale si reguli pentru cladiri.
SR EN 1992‐1‐1:2004/NB:2008 Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli
generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala; interpretate impreuna cu CR 2‐1‐1.1‐2012 Cod de
proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat
NP 007/1997 Cod de proiectare pentru constructii in cadre din beton armat
SR EN 1994‐1‐1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si
beton. Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala; Interpretat impreuna cu NP 033/1999 Cod
de proiectare pentru structuri de beton armat cu armatura rigida GP 042/1999 Ghid de proiectare pentru
structuri de beton armat cu armatura rigida
NE 020‐2003 Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabla cutata – beton
NE 012‐1/2007 Normativ pt producerea betonului si executarea lucrarilor de beton si beton armat
si precomprimat – partea 1: Producerea betonului
NE 012‐2/2010 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat
Pag. 14 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
ST 009‐2005 Specificatie tehnica privind cerintele si criteriile de performanta pt. produse

din otel utilizate ca armaturi in structuri din beton: cerinte, criterii de performanta, modificata si
completata cu Od. MDRT nr. 275 / 2009
Terasamente si fundatii
SR EN 1997‐1:2004/NB:2007 Proiectarea geotehnica. Reguli generale. Anexa nationala.
SR EN 1997‐2:2007 Proiectarea geotehnica. Incercarea si investigarea terenului.
NP 074–2007 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii.
NP 112‐2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.
STAS 3300/1‐1985 Teren de fundare ‐ principii generale de calcul
STAS 3300/2‐1985 Calculul terenului de fundare pentru fundatiile directe
GP 014/1997 Ghid de proiectare pt. calculul terenului de fundare la actiuni seismice pt. fundatiile directe.
C169/1988 Normativ pt. executarea lucrărilor de terasamente pt. realizarea fundatilor constructiilor civile
si industriale
Reglementari referitoare la sistemul calitatii in constructii
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcții cu modificarile si completarile din HG nr. 498/2001 si
Legea nr. 123/05.05.2007
HG. nr. 766/1997 Reglementari privitoare la asigurarea calitatii constructiilor si urmarirea comportarii in
exploatare a acestora impreuna cu completarile si modificarile din H.G. nr. 675/03.07.2002
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii republicata in 2004 impreuna cu
Normele Metodologice de Aplicare Od. MTCT nr. 1430/2005 , impreuna cu Legea nr. 261/07.07.2009 de
aprobare a OUG. nr. 214/2008 pentru Modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 impreuna cu Od. MDRL
nr. 119/26.02.2009 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice de aplicare
OG. nr. 63/2001 Infiintarea Inspectoratului de Stat in ConstrucTii (ISC)
HG. nr. 164/21.08.2008 Regulament de organizare si functionare al ISC
HG. nr. 925/1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei
lucrarilor si a constructiilor
In cadrul Caietului de Sarcini pentru stuctura de REZISTENȚĂ, lista standardelor si normativelor
este mult mai ampla intrucat cuprinde si reglementarile referitoare la materiale si respectiv tehnologia
de executie.
Pag. 15 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
BREVIAR DE CALCUL PENTRU

CORPUL CENTRAL DE CLADIRE
ÎNCADRAREA CONSTRUCȚIEI ÎN CLASE ȘI CATEGORII

In conformitate cu STAS 10100/0‐94 “Principii generale de verificare a sigurantei constructilor”,
normativul P100 – 1/2013 “Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri”,
structurile de REZISTENȚĂ proiectate se incadreaza in Clasa III de importanta.
Categoria de importanta a lucrarilor de executie in baza Legii nr. 10/1995, privind calitatea in
constructii si conform H.G.R. 766/97, este B cu modelul de asigurare 2. In vederea asigurarii calitatii in
constructii, criterile de verificare a exigentelor esentiale cuprinse in proiect sunt A1 conform prevederilor
H.G.R. 925/95 si a Legii nr. 10/1995.
Avand in vedere functiunile cladirilor, in conformitate cu P 100‐1/2013 tab. 4.3, clasa de importanta
a fost tratata diferentiat si respectiv in conformitate cu HG. nr. 261/994 si cu HG. nr 766/1997 art. 20,
Clasa de importanta: III
Factor de importanta (γ): 1.00
Categoria de importanta : C
Model de asig. a calitatii: 3
Regimul de înălțime : Demisol+Parter+Etaj+Mansarda
In conformitate cu SR EN 1990:2004 tab. 2.1, cu SR EN 1992‐1‐1:2004 tab. 4.1 si cu SR EN 1992‐1‐
1:2004/NB:2008 tab. 4.3.N, clasa structurala este S4 (constructii obisnuite cu durata de utilizare de 50~100
ani
In conformitate cu NP 074 / 2007 amplasamentul se caracterizeaza prin categoria geotehnica 2 si
risc geotehnic moderat.
Vedere spatiala a modelului cu element finit
Pag. 16 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
ÎNCĂRCĂRI DE CALCUL ȘI COMBINAȚII DE ÎNCĂRCĂRI

4.1. Încărcarea Permaneta
4.1.1. GREUTATE PROPRIE STRUCTURA DE REZISTENȚĂ
Definita implicit in programul de calcul
1.1 Incarcari permanente (Planseu peste subsol)

Elemente Q=[daN/m2]
deck de lemn 50.00
hidroizolatie 10.00
placa b.a 200
Bolti de caramica 200
TOTAL 460
1.2 Incarcari permanente (PLANSEU PESTE

PARTER SI ETAJ)
Elemente Q=[daN/m2]
Finisaj si sapa 250
Placa ba 375
0
TOTAL 645
1.4 Incarcari permanente (sarpanta)

Elemente Q=[daN/m2]
Structura de rezistenta
120
sarpanta si invelitoare
TOTAL 278.00
2. Incarcarea din instalatii ‐ elemente prinse de grinzi
Greutate estimata: 10.00 kg/mp
3. Incarcarea utila: SR‐EN 1991‐1‐1‐2004

Categoria: B
qk= 2.50 KN/m2
terase circulabile qk= 3.00 KN/m2
terase necirculabile qk= 0.75 KN/m2
Depozitare conform SR‐EN 1991:1 tabel 6.3:

categoria: E1
qk= 7.50 KN/m2
Pag. 17 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
4.2. Încărcarea din zapada – conform normativ CR1/2012

Intervalul mediu de recurenta care a fost luat in calcul pentru detereminarea incarcarii din zapada
este IMR – 50 ani. Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada s‐a determinat in conformitate cu valoarea
de referinta caracteristica amplasamentului
sk = µi * Ce * Ct * s0,k
Coeficientul de expunere, Ce
Coeficientul de expunere, Ce al amplasamentului constructiei este functie de conditiile de expunere ale constructiei (atat la momentul proiectarii cat
si ulterior), valorile sale fiind recomandate in tabel:
Tipul expunerii Ce
Completa 0.80
Partiala 1.00
Redusa 1.20
c e= 0.8
Acoperisul este in doua ape? nu

a= 1.00 (panta acoperisului in grade)
u1= 0.80
u2= 0.83
ce= 0.80
ct= 1.00
s0,k= 1.50 [kN/m2]
Exista aglomerare de zapada da
a= 1.00 (panta acoperisului in grade)

u1= 2.67
h= 2.00
uw= 0.88
b1= 7.00 m h1= 0.00 m
b2= 2.00 m h2= 2.00 m
b3= 18.00 m
ce= 0.80
ct= 1.00
s0,k= 1.50 [kN/m2]
4.4. Actiunea seismica – conform normativ P 100‐1/2013 si P100‐3/2008

4.4.1. Metoda de calcul
Pag. 18 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
Actiunea seismica a fost luata in considerare in calculul structural utilizand metoda de calcul modal
cu spectre de raspuns. Evaluarea miscarii seismice se face prin spectre de raspuns elastic corespunzatoare
miscarilor de translatie unidirectionale ale terenului, descrise prin accelerograme. Componenta orizontala
a actiunii seismice de calcul este descrisa prin doua componente orizontale evaluate pe baza spectrului de
proiectare. Spectru de proiectare a fost obtinut din spectrul de raspuns elastic prin inmultirea acestuia cu
raportul ag/q.
4.4.2. Caracteristicile de proiectare ale amplasamentului.
Amplasament Timisoara
Clasa de importanta III : coef =1.0
Acceleratia de proiectare a terenului: ag = 0.20 g
Perioada de colt: Tc = 0.7 s
Fig. 3.1 Romania ‐Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu IMR
= 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50ani
Breviarul de calcul detaliat va fi atasat documentatiei pentru faza PT+DTAC.
Pag. 19 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
CAIET DE SARCINI
Soluţia constructivă adoptată pentru realizarea obiectivului, tehnologia de execuţie precum şi

materialele prevăzute a se folosi sunt cele utilizate în mod curent, fără prevederi speciale.
Conform legislaţiei în vigoare, executantul are sarcina de a‐şi elabora propria tehnologie,
(echivalentul caietului de sarcini de execuţie), iar materialele utilizate sunt însoţite de documentaţiile
necesare corectei lor utilizări (caracteristici şi detalii de execuţie).
INSTRUCȚIUNI TEHNICE DE EXECUȚIE
Urmarind cele prevazute in prescriptiile tehnice , tehnologice si de calitate cuprinse în normele

şi normativele în vigoare (P.10‐86; P2‐85, NE 012‐2010, C56‐2002, STAS 3300/1‐85 , STAS 10107/2‐92 ,
ş.a.) şi condiţiile specifice cerute de proiectant prin proiect, executantul şi beneficiarul se vor
conforma intocmai .
Manipularea, transportul si depozitarea materialelor se vor face astfel incat sa se evite deformatiile
locale dsu de ansamblu precum si distrugerea protectiei anticorozive.
În cazul existentei unor neconcordanţe în proiect, care ar putea conduce la apariţia unor defecte,
atât beneficiarul cât şi executantul sunt obligaţi să anunţe proiectantul, în timp util, pentru a se putea lua
măsurile de corecţie ce se impun.
După finalizarea diferitelor faze de lucrări, se vor întocmi procese verbale de recepţie în
conformitate cu programul de control al calităţii lucrărilor, cuprins în prezenta documentaţie. Recepţia
fiecărei faze menţionate în susnumitul program, condiţionează trecerea la realizarea fazei următoare.
CONTROLUL CALITĂȚII
Se vor avea în vedere următoarele normative:
‐ NP 112‐04 pentru săpături şi fundaţii.
‐ NE 012‐2:2010 pentru lucrări de betoane.
‐ NP 040‐02 pentru lucrări de hidroizolaţii.
‐ CR6‐2013 pentru lucrări de zidărie de zidărie.
‐ C56‐85 pentru asigurarea calităţii, verificarea şi recepţionarea lucrărilor de construcţii.
‐ P100‐1/2013 cod de proiectare seismică.
Controlul calităţii lucrărilor se va face prin grija beneficiarului, cu respectarea prevederilor legale
cuprinse în standarde, norme, instrucţiuni tehnice etc.
Calitatea materialelor şi a prefabricatelor puse în operă va fi atestată prin buletine de calitate care
însoţesc materialele livrate de alţi furnizori, în cazul utilizării unor materiale din surse locale, se vor face în
mod obligatoriu analize de laborator pentru stabilirea calităţii acestor materiale. Analizele se vor face
obligatoriu într‐un laborator de specialitate autorizat.
Se interzice punerea în operă a materialelor sau a semifabricatelor care nu corespund din punct de
vedere calitativ.
Controlul calităţii execuţiei lucrărilor se va face de către beneficiar prin intermediul unui inspector
de şantier de specialitate. Fazele de execuţie supuse în mod obligatoriu controlului, precum şi actele ce se
vor întocmi în vederea atestării calităţii lucrărilor executate, sunt prezentate în „Programul de control’’
anexat prezentei documentaţii.
Pag. 20 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
Controlul calităţii lucrărilor se va face permanent, pe faze de categorii de lucrări conform

Normativului C56‐85. Se vor respecta prevederile Ordinului IGSIC Nr. 20/1982 si 1984, privind recepţia
calitativă a lucrărilor, cu privire la stabilirea fazelor determinante pentru asigurarea rezistenţei, durabilităţii
şi siguranţei în exploatare a lucrărilor proiectate.
La recepţia lucrărilor, comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile proiectului
privind condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate în cursul execuţiei
de către organele de control, beneficiar,proiectant, diriginte, etc.
TEHNICA SECURITĂȚII ȘI PROTECȚIEI MUNCII
La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile următoarelor acte normative:

‐ Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii emis prin ordinul nr. 9/N din
15.03.1993;
‐ Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006 privind „Securitatea si sanatatea in munca”.
De asemenea, executarea lucrărilor se va face cu respectarea tuturor normelor în vigoare la data predării
prezentului proiect şi a celor specifice unităţilor de execuţie.
O atenţie specială se va acorda lucrărilor cu grad sporit de periculozitate cum sunt săpăturile în
spaţii limitate, transportul şi manipularea materialelor la înălţime, montajul structurii de REZISTENȚĂ si a
elementelor de acoperiş şi altele.
Măsurile specificate în prezentul memoriu nu sunt limitative, executantul şi beneficiarul fiind
obligaţi să ia toate măsurile ce se impun pentru prevenirea şi evitarea accidentelor de muncă.
Prin grija constructorului, se va asigura realizarea următoarelor :
‐ instrucţiuni specifice cuprinse în fişele de instructaj;
‐ echipament de protecţie;
‐ scule şi dispozitive de lucru şi manipulare, omologate;
‐ panouri de avertizare a locurilor periculoase;
‐ împrejmuiri specifice la zone cu pericol potenţial;
‐ scule şi eşafodaje asigurate;
‐ celelalte, prevăzute în normele specifice.
PROTECȚIA MEDIULUI
Pe parcursul lucrarilor de realizare a obiectivului proiectat precum si dupa finalizatrea acestora ,
constructorul si beneficiarul vor proteja mediul inconjurator respectand legislatia specifica, precum si :
‐ interzicerea depozitarii materialelor pe spatiile verzi existente, adiacente constructiei;
‐ interzicerea circulatiei autovehiculelor de santier peste spatiile verzi si alte terenuri, cu exceptia celor
destinate pentru organizarea de santier;
‐ materialele rezultate din demolari, sapaturi, se vor transporta si depozita in locuri special amenajate si
pentru care s‐au obtinut toate avizele si acordurile organelor locale;
‐ dupa terminarea lucrarilor terenul se va elibera de toate resturile materiale neutilizate, si suprafata de
teren va fi reamenajata.
‐ in incinta zonei de activitate, in cadrul lucrarilor de organizare de santier, se vor realiza, in mod
obligatoriu, un grup sanitar ecologic sau racordat la reteau de canalizare existenta.
PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR

La întocmirea proiectului s‐au avut în vedere următoarele acte normative:
Pag. 21 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
‐ Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului,

indicativ P 118‐99;
Se recomandă ca precizările cuprinse în normele de mai sus să fie completate de organele de resort
ale executantului şi beneficiarului, pentru evitarea oricărei posibilităţi de apariţie a incendiului.
În mod obligatoriu se va asigura accesul permanent şi necondiţionat, în zonă a autovehiculelor
speciale PSI.
INSTRUCȚIUNI TEHNICE DE EXPLOATARE

În vederea unei exploatări normale a obiectivului executat, se vor avea în vedere următoarele acte
legislative, în vigoare la data întocmirii proiectului:
‐ Legea 10/95 privind calitatea in constructii
Se atrage atenţia asupra faptului că beneficiarul nu are competenţa să aducă modificări la
documentaţia tehnică primită.
Orice fel de modificare se poate face numai pe baza unui proiect special elaborat de proiectant şi
avizat de verificatorul atestat, cu acordul Inspecţiei în Construcţii.
Respectiva modificare va avea la bază un document justificativ întocmit de beneficiar şi agreat de
proiectant.
URMĂRIREA CURENTĂ
Din punctul de vedere al urmăririi comportării în exploatare, obictivul proiectat nu necesită un
program şi măsuri de urmărire a comportării în exploatare, speciale.
Urmărirea curentă se va realiza la obiectivul proiectat şi se vor avea în vedere, cel puţin următoarele
aspecte specifice: schimbări de poziţie ale elementelor de construcţie manifestate prin deplasări vizibile
orizontale, verticale, înclinări sau aspecte secundare ale acestora, vizibile, cum sunt: deformarea locală sau
generală, apariţia unor defecte de funcţionare, etc.
Beneficiarul are obligaţia să anunţe proiectantul despre apariţia oricărei schimbări a stării de fapt
a structurii supusă urmăririi curente.
Activitatea de urmărire a comportării in timp a constructiilor termoenergetice se realizează pe baza:
 Legea 10/1995 privind calitatea in construcții, cu modificările și completările ulterioare;
 HGR 766 /1997 ‐ Regulament privind urmărirea comportării in exploatare, intervențiile în
timp și postutilizarea construcțiilor;
 P 130/1999 ‐ Normativ privind urmărirea comportării construcțiilor aprobat de MLPAT cu
Ordinul nr. 109/N/1997;
 GE 032/1997 ‐ Ghid privind executarea lucrărilor de intreținere si reparații la clădiri si
construcții speciale ‐ aprobat de MLPAT cu Ordinul nr. 116 / N /1997;
 P 731/1985 ‐ Normativ de intreținere si reparații.
 MP 031/2003 ‐ Metodologie privind programul de urmărire in timp acomportării
construcțiilor din punct de vedere a cerințelor funcționale;
Urmărirea comportării in timp a construcțiilor are ca scop asigurarea cerințelor de siguranță
structurală, funcțională si de confort In conformitate cu destinația construcției.
Pentru lucrările de arhitectură (inchideri, finisaje, tamplărie, izolații) se va asigura urmărirea
curentă prin observații vizuale, urmărindu‐se identificarea degradărilor sau avarierilor produse în timpul
exploatării si remedierea lor rapidă.
Remedierile se vor executa de către echipe de muncitori specializați, pe cat posibil de unitatea care
a executat lucrarea respectivă, urmărindu‐se controlul calității lucrărilor si respectarea documentațiilor
tehnice si economice de execuție.
Pag. 22 din 23
ONRC: J35/1647/05.05.2017 phone: +40 784712195
Urmărirea curentă se realizează prin revizii periodice (trimestriale, anuale) sau revizii operative in
caz de necesitate (după evenimente speciale).
Urmărirea comportării construcțiilor in exploatare se va face prin supravegherea curentă a stării
tehnice pe intreaga durată de serviciu a acesteia.
Rezultatul observațiilor se consemnează in fise de urmărire care se trec in registrul de revizii.
Reviziile trimestriale se efectuează de către responsabilul cu urmărirea comportării in timp a construcțiilor
si seful subunității de intreținere a construcțiilor.
Reviziile anuale se vor efectua de către comisii formate din conducătorul tehnic al unității, seful
serviciului PUPR, sefii compartimentelor de exploatare, seful subunității de intreținere, responsabilul
centralei cu urmărirea comportării in timp a construcțiilor in prezența proiectantului.
Beneficiarul va anunta in scris proiectantului cu 48 de ore înaintea datei la care urmează a avea loc
revizia. Dacă deficiențele constatate au un caracter evolutiv și pot conduce la accidente se vor lua măsuri
urgente de limitare a efectelor negative. Stabilirea soluțiilor de remediere se va face numai cu acordul scris
al proiectantului. De asemenea nu se vor face nici un fel de modificări față de soluția inițială sau inlocuiri
de materiale fără acordul scris al proiectantului.
Pentru lucrările de arhitectură (inchideri, compartimentări, finisaje, tamplărie) se vor controla:
‐ etanseitatea inchiderilor (pereți, tamplărie);
‐ starea usilor, a dispozitivelor de inchidere si deschidere;
‐ starea tencuielilor, vopsitoriilor (pereți si tavane);
‐ starea pardoselilor;
‐ starea izolațiilor (hidrofuge, termice);
‐ starea rosturilor de dilatație si tasare;
‐ etansările la rosturi sau străpungeri;
În cadrul reviziilor se vor urmări in mod deosebit următoarele aspecte:
‐ apariția de crăpături, smulgeri, tasări anormale ale straturilor, deschiderea sau
‐ infundarea rosturilor;
‐ apariția de pete de umezeală, infiltrații de apă, crăparea sau exfolierea
‐ straturilor de protecție, apariția condensului;
‐ infundarea elementelor de scurgere;
‐ deficiențele apărute (spargeri, neetanseități, fisurări) sau modificarea instalației,
‐ care pot antrena deteriorări ale elementelor de arhitectură.
Intocmit
Ing. Calin Mihail
Pag. 23 din 23

Memoriu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRUCTIVO ARCH&ENGINEERING SRL e-mail: office@structivo.

1.DENUMIREA PROIECTULUI: REAMENAJARE, ETAJARE SI MANSARDARE IMOBIL EXISTENT

2.ADRESA: str. Miron Costin, nr. 9,Timisoara, jud. Timis

3.BENEFICIAR : PETI GEORGETA‐MANUELA

4. PROIECTANT GENERAL: S.C. INSPIRE DEVELOPMENT S.R.L

5. PROIECTANT DE SPECIALITATE: STRUCTIVO ARCH&ENGINEERING SRL

Sef proiect structura de REZISTENȚĂ : ing. CALIN MIHAIL

Proiectant de specialitate: ing. CALIN MIHAIL

Desenat: ing. CALIN MIHAIL

EXPERT TEHNIC: Prof. dr. ing. Marin Marin

1. Cofraj fundatii si sapatura fundatii

15. Plan armare pereti si stalpi parter 2_2

DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENȚĂ:

ALCATUIRI DEFAVORABILE SI DEGRADARI LA STRUCTURA

Astfel se constată următoarele alcătuiri defavorabile şi respectiv degradări la partea structurală:

Amenajările propuse prin proiectul de arhitectură au ca scop recompartimentarea demisolului si a

Principalele modificări propuse constau din următoarele lucrări:

1. Marirea inaltimii utile la demisol cu 50 de cm ;

LUCRĂRI DE REPARAŢII ŞI CONSOLIDARE PROPUSE

Pentru îndeplinirea cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi siguranţă în exploatare se impune

Lucrările propuse sunt următoarele:

La executarea lucrărilor de construcţii se vor respecta cerinţele de calitate prevăzute de Normativul

La executarea lucrărilor se va respecta prevederile proiectului precum si toate normele și

Materialele principale utilizate sunt:

La executarea lucrărilor de construcţii se vor respecta cerinţele de calitate prevăzute de Normativul

ETAPIZAREA LUCRĂRILOR DE LA STRUCTURĂ

1. Demolarea partilor de cladire specificata in proiect si spjinirea structurii ramase.

5. Se vor elimina elementele degradate din lemn si metal atașate clădirii;

PRESCRIPȚII TEHNICE, NORMATIVE ȘI LEGISLAȚIE

ST 009‐2005 Specificatie tehnica privind cerintele si criteriile de performanta pt. produse

BREVIAR DE CALCUL PENTRU

ÎNCADRAREA CONSTRUCȚIEI ÎN CLASE ȘI CATEGORII

Vedere spatiala a modelului cu element finit

ÎNCĂRCĂRI DE CALCUL ȘI COMBINAȚII DE ÎNCĂRCĂRI

1.1 Incarcari permanente (Planseu peste subsol)

1.2 Incarcari permanente (PLANSEU PESTE

1.4 Incarcari permanente (sarpanta)

3. Incarcarea utila: SR‐EN 1991‐1‐1‐2004

Depozitare conform SR‐EN 1991:1 tabel 6.3:

4.2. Încărcarea din zapada – conform normativ CR1/2012

Acoperisul este in doua ape? nu

Exista aglomerare de zapada da

a= 1.00 (panta acoperisului in grade)

4.4. Actiunea seismica – conform normativ P 100‐1/2013 si P100‐3/2008

Soluţia constructivă adoptată pentru realizarea obiectivului, tehnologia de execuţie precum şi

INSTRUCȚIUNI TEHNICE DE EXECUȚIE

Urmarind cele prevazute in prescriptiile tehnice , tehnologice si de calitate cuprinse în normele

Controlul calităţii lucrărilor se va face permanent, pe faze de categorii de lucrări conform

TEHNICA SECURITĂȚII ȘI PROTECȚIEI MUNCII

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile următoarelor acte normative:

PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR

‐ Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului,

INSTRUCȚIUNI TEHNICE DE EXPLOATARE

S-ar putea să vă placă și