Dn11 DRDP Brasov v3

S.C. DRUM CONSTRUCT S.R.L.
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
lucru:Galati,Str.Portului,Nr.23,Cam.309
PROIECT TEHNIC
“PODET DN 11 km 82+437” - dreapta
Volum unic
Parte scrisa si piese desenate
Beneficiar:
Compania Natioanala de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.

prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri Brasov
PR. NR. …………….
SEPTEMBRIE 2019
1
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Denumirea obiectivului:
INTOCMIRE DOCUMENTA TIE TEHNICA - PODET DN 11 km

82+437 dreapta
Amplasament:
Podetul este amplasat pe DN 11 Brasov - Bacau la pozitia km 82+437 in

extravilanul localitatii Oituz din judetul Covasna, fiind in administrarea Sectiei
Drumuri Nationale Sfantu Gheorghe, subunitate apartinand D.R.D.P. Brasov. Drumul
national pe care se afla amplasa podetul in speta, este un importanta legatura intre
centrul tarii si Moldova, fiind incadrat la categoria drum national european. Ca urmare
asigurarea conditiilor de circulatie corespunzatoare pe acest drum national este o
prioritate, cedarea podetului de la km 82+437 devenind o problema nationala.
Titularul investitiei:
Compania Natioanala de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. cu sediul la

adresa - Dinicu Golescu 38, cod 010873 Bucuresti, Sector 1 prin Directia Regionala de
Drumuri si Poduri Brasov cu sediul in Brasov, str. M. Kogalniceanu nr. 13 bl. C2,
scara I certificat de cod fiscal RO 16054368, telefon 0268-547688, fax: 0268-547695
reprezentata legal prin Ing. Adriana Alexandrina NICULA cu functia de Director General
Regional.
Beneficiarul investitiei:

Regional.
Proiectant:
S.C. DRUM CONSTRUCT S.R.L. C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008

Punct de lucru:Galati,Str.Portului,Nr.23,Cam.309
2
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Faza:
PROIECT TEHNIC - DETALII DE EXECUTIE - CAIETE DE SARCINI
Data elaborarii:
Septembrie 2019
BORDEROU
3
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
1. PIESE SCRISE
1. Foaie de prezentare pag. 1

2. Borderou pag. 4
3. Lista de semnaturi pag. 5
4. Terna de proiectare pag. 6
5. Lista caietelor de sarcini pag. 10
6. Memoriu Justificati v pag. 11
7. Memoriu Tehnic pag. 17
8. Anexe:
a. Caiete de sarcini
b. Referatul verificatorului de proiect
c. Liste de cantitati
d. Grafic de executie
2. PIESE DESENATE
1. Plan de incadrare in zona Plansa Nr. 1

2. Plan de situatie, releveu podet Plansa Nr.2
3. Plan de amplasament Plansa Nr. 3
4. Amenajare albie aval Plansa Nr. 4
5. Detaliu sant pe partea stanga Plansa Nr. 5
6. Detalii parapet de siguranta de tip foarte greu Plansa Nr. 6
7. Plan cofraj timpan aval Plansa Nr. 7
8. Torcretare si armare Plansa Nr. 8
9. Plan armare placa Plansa Nr. 9
10. Sectiune longitudinala podet Plansa Nr. 10
11. Detalii de executie suplimentare Plansa Nr. 11
12. Plan de semnalizare la executie Plansa Nr. 12
LISTA DE SEMNATURI
4
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008

Punct de lucru:Galati,Str.Portului,Nr.23,Cam.309
Colectiv de elaborare:
SEF PROIECT: ing. Popa Liviu
PROIECTANT: ing. Popa Liviu
ing. Neculache Sorin
PARTE TOPOGRAFICA:
ing. VRINCEANU IONEL
DESENAT: ing. Popa Liviu
DATA ELABORARII PROIECTULUI: SEPPTEMBRIE 2019
INDICATIV PROIECT: ……………….
TEMA DE PROIECTARE:
In conformitate cu Documentatia de licitatie pusa la dispozitia candidatiilor la

aceasta procedura si cu documentele contractului incheiat cu beneficiarul dupa
castigarea procedurii publice de achizitia a serviciilor de proiectare tema prezentei
documentatii este data de Caietul de Sarcini de la licitatie si de Expertiza Tehnica
nr. A414/1-20l1elaborata de BETA COPS.SRL
5
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Ca urmare va prezentam tema de proiectare si concluziile expertului tehnic,

care au stat la baza intocmirii prezentei documentatii tehnice.
CAP. 1. DATE GENERALE
Scurgerea de la km 82+437 este traversata cu un podet boltit din zidarie de piatra

bruta, cu lumina intre fetele culeelon de 4,00m.
Podetul este oblic la cca. 60" iar drumul in zona podetului este in aliniament
si
coboara spre Onesti. Lungimea totala a podetului este de 12,45m+ 2x0,80 (parapeti
zidarie)=14,05m.
Drumul este in serpentine, iar in amonte, pe aceeasi albie neamenajata, se afla un alt
podet boltit.
Din punct de vedere al macrozonarii seismice, conform SR 11100/1-93, podetul este
amplasat in zona de intensitate seismica 7, corespunzator gradului VIII pe scara MSK, cu
o perioada de revenire de minimum 100ani, iar din punct de vedere seismic, conform
P100/06, perimetrul studiat se incadreaza in zona seismica cu valoarea de proiectare a
acceleratiei terenului a =0,24 pentru intervalul mediu de recurenta a magnitudiniii
cutremurului /MR=100ani si o valoare a perioadei de colt T= 0,7s.
Conform Regulamentului de stabilirea importantei constructiilor, Anexa 2a, podul
face parte din categoria de importanta C- constructii de importanta normala.
Bolta s-a executat in anul 1945 sis-a largit in anul 1994 si rteabilitat pe partea
largirii in 2012.
In faza initiala podetul avea lumina de 4,00m, lungimea de 10,00m si era
realizat exclusiv din zidarie de piatra bruta legata cu mortar de ciment. Inaltimea libera
in amonte este de cca. 3,10m ian in aval de cca. 3,45m.
Racordarea cu terasamentele se realiza cu aripi din zidarie de piatra
Bruta.
La capatul amonte dinspre Brasov s-a executat un sant din zidarie de piatra bruta
care conduce apele de pe versanti la partea superioara a aripii side aici in albie.
In amonte de podet, la cca.4,50m, s-a realizat un prag de fund din zidarie de
piatra bruta cu mortar de ciment, cu inaltimea de cca 80cm.
Largirea podetului s-a realizat in aval, cu lungimea de 4,15m la capatul spre Onesti
si 3,95m la capatul spre Brasov. Largirea s-a facut cu culee din zidarie de piatra bruta
legata cu mortar de ciment pe o inaltime de 3,10m, peste cane s-a turnat o bancheta de
rezemare a suprastructurii cu inaltimea de 80cm. Suprastructura este executata dintr-o
dala de beton armat cu grosimea de 50cm.
La exteriorul dalei s-a turnat o bordura din beton armat, cu inaltime variabila, care
asigura panta longitudinala a drumului, pe care s-a executat parapetul de siguranta din
zidarie de piatra bruta cu mortar de ciment, avand grosimea de 80cm.
6
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Partea carosabila este delimitata de timpane din zidarie de piatra bruta cu mortar de
ciment.
Sistemul rutier. este alcatuit din mixturi asfaltice iar. fundatia de la partea superioara
a boltii este alcatuita dintr-u amestec de balast, pietris si piatra bruta. Asfaltul s-a turnat in
mai multe straturi.
Intre fetele timpanelordrumul are latimea de 12,45m si nu are trotuare.
CAP. 2 STAREA ACTUALA A PODETULUI
In vederea stabilirii si clasificarii starii tehnice a podetului s-au efectuat studii de

teren, dupa cum unmeaza;
1. Masuratori pentru antocmirea releveului;
2. Examinari vizuale pentru inventarierea tuturor defectelor;
3. Examinari amanuntite la partea inferioara a suprastructurii si a culeelor
Starea tehnica a podetufui se prezinta mai jos:
- bolta executata in prima etapa se afla intr-o stare buna, cu exceptia zonei
amonte, in dreptul timpanului care s-a prabusit antrenand si o suprafata din
sistemul rutier si din materialul pietros de la partea superioara a boltir, care de
asemenea s-a surpat;
- timpanul amonte s-a prabusit pe intreaga ungime, impreuna cu o parte
din partea
carosabila pe o latime de cca.1,00m si aripa amonte dinspre Onesti;
- timpanul amonte dinspre Brasov este grav avariat, crapat, fisurat, cu moloane
dislocate, cazute si are desprins mortarul de legatura a blocurilor de piatra;
- pragul din zidarie de piatra bruta din amonte s-a prabusit la capatul dinspre
Brasov;
- timpanul si aripa amonte dinspre Onesti prabusite in albie ingreuneaza
scurgerea apelor;
- intre bolta initiala si largirea din aval s-a produs un rost cu latimea de cca 5mm,
la capatul
Onesti al podetului;
- timpanul aval s-a prabusit la capetele aripilor, iar parapetul s-a inclinat,
fiind in pericol iminent de desprindere;
- aripile din zidarie de piatra bruta au mortarul cazut pe zone intinse si blocuri
de piatra din
zidarie dislocate;
- in aval albia scurgerii este acoperita cu vegetatie si blocuri de piatra cazute de
la podet;
7
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- calea pe podet, realizata din mai multe straturi de asfalt, are zone cu fisuri si
zone peticite;
- pe capatul amonte s-au montat cate doua panouri tip New Jersey, pentru
directionarea circulatiei pe un singur fir.
CAP. 3. LUCRARI NECESARE.
Pentru punerea in siguranta a podetului de pe DN11, km 82+437, peste scurgerea

de la Bnetcu, sunt necesare lucrari de consolidare a podetului, cu racordari noi cu
terasamentele si amenajarea albiei.
Conform "Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea

drumurilor", aprobate cu Ordinal Ministerului Tansporturilor nr.45/27.01.1998, drumul
national DN11, pe care este amplasat podetul, este un drum european si are clasa tehnica
Ill
Deoarece toate podurile si podetele de pe drumul national DN11, Brasov-Onesti

sunt calculate la clasa de incarcare I (A13-S60) prin consolidanea podetului acesta va fi
adus la clasa Ede incarare (A30 - V80)
Pentru dimensionarea podetului la convoaiele din eurocoduri este necesara

realizarea unui podet nou.
Pentru punerea in siguranta a podetului de la km 82+437 sunt necesare

urmatoarele lucrari:
- curatirea suprafetei intradosului boltii de murdarie, prin spalare cu jet de apa

sub presiune si sablarea intregii suprafete, dupa care se executa o camasuiala la bolta
existenta amonte. Camasuiala va avea grosimea de 20cm, armata cu doua randuri de
armatura, ancorata cu conectori plantati in bolta existenta.
Turnarea betonului se va face pe peretii verticali ai boltii iar la cheie camasuiala
se va realiza din torcret aplicat in straturi de max.4cm. Aceeasi camasuiala, in
continuarea acesteia, se va realiza si pe peretii verticali ai zonei de largire a
podetului;
- realizarea unui nou timpan din beton armat in amonte, iar la partea superioara se
va monta parapet metalic de siguranta;
- inlaturarea tuturor blocurilor de piatra din amonte, refacerea aripilor si

consolidarea pragului de fund din amonte; inlaturarea tuturor blocurilor de piatra din
amonte, refacerea aripilor si consolidarea pragului de fund din amonte;
- realizarea unei protectii a fundului albiei pe toata lungimea podetului prin:

nivelarea si compactarea terenului, asternerea unui strat de nisip de egalizare, turnarea
8
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
unui strat de beton armat, cu armatura legata de cea din camasuiala, peste care se va realiza
o zidarie de piatra bruta cu mortar. de ciment M100, rostuit la suprafata. Protectia de
fund se va realiza cu pante de 2% dinspre fata boltii spre axul podetului;
-la capetele podetului se vor executa praguri de fund cu adancimea de
min.1,00m in punctul cel mai scazut;
-desfacerea imbracamintii, pana la nivelul superior al boltii si turnarea unei
placi de descarcare din beton armat, cu grosimea de 25cm, pe zona de podet realizata in
prima etapa;
- desfacerea imbracamintii pana la nivelul superior al dalei din beton armat aval,
buciadarea suprafetei acesteia si turnarea unei placi de suprabetonare la acelasi
nivel si in continuarea placii de descarcare de pe bolta;
- executarea unei hidroizolatii peste placa de descarcare si peste cea de
suprabetonare, care va fi protejata cu mortar asfaltic cu grosimea de 3cm;
Realizarea stratelor caii din beton asfaltic cu grosime de: 6cm BAmP16 si 4cm MASF16;
- refacerea zidurilor intoarse din aval, cu incastrare de min.1,50m in teren;
- realizarea parapetilor de siguranta metalici, tip foarte greu;
- amenajarea albiei in amonte de pragul de fund consolidat pe cca.10m, iar in
aval pe o lungime de cca20m de la fata aval a podetului. In aval se vor realiza
praguri de fund incastrate in mal si pe o adancime de min.1,20m in axul albiei. Intre
pragurile de fund se va realiza protectia albiei, conform celei de sub podet.
CAP. 4. CONCLUZII
In urma analizei facute asupra starii podului pe DN11, km.82+437 peste

scurgere la Bretcu, se desprind urmatoarele concluzii :
1. Conform "Instructiunilor privind stabilirea starii tehnice a unui pod " aprobate
cu Ordinul 522/2002 al C.NA.D.N.R. podetul se incadreaza in clasa de stare tehnica
IV, cu indicele total de calitate lst =28, conform "Fisei de constatare a starii tehnice" •
cap.lV, stare necorespunzatoare care nu asigura conditiile minime de siguranta circulatiei.
In aceasta situatie sunt necesare consolidarea de urgenta a boltii si amenajarea
albiei
2. Podetul va f tinut continuu sub observatie de catre beneficiar, care va lua
masuri suplimentare de semnalizare rutiera, atat pe timpul zilei cat si pe timpul noptii.
3. Se considera ca prin executarea lucrarilor prevazute la punctul 3 se vor asigura
conditiile corespunzatoare cerute de normele actuale de circulatie.
4. Prezenta expertiza tehnica este valabila pe o perioada de max.2 ani, daca
inaceasta perioada nu se intampla evenimente deosebite, precum:
- viituri care sa afecteze suplimentar degradarea boltii;
- cutremure;
- prabusirea boltii, in special in zona aval, etc.
9
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Bucuresti, noiembrie 2011
EXPERT TEHNIC
Ing. Ionel Beli
Incheiat citatul din Raportul de expertiza care sta la baza la

baza prezentei documentatii tehnice..
Caiete de sarcini:
1. Cofraje
2. Aarmaturi
3. Betoane
4. Lucrari de hidroizolatii
5. Gabioane
6. Lucrari de terasamente
7. Strat de fundatie din ballast
8. Strat de mixture AB2
9. Strat de uzura din BA16
10. Strat de legatura din BAD25
11. Masuri privind securitatea si sanatatea in munca
12. Masuri de protectia mediului
13. Semnalizarea rutiera
14. Torcret
15. Lucrari de piatra naturala
MEMORIU JUSTIFICATIV
1. DESCRIEREA MODULUI DE ELABORARE A PREZENTULUI

PROJECT TEHNIC
10
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
La elaborarea prezentei documentatii s-au avut in vedere prevederile din Legea nr. 10 /
1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, in
sensul adoptarii unor solutii constructive dimensionate si fundamentate astfel incat pe
intreaga durata de existenta a podetului de la DN 11 km 82+437 sa se realizeze si sa se
mentina tote cerintele esentiale reglementate, dupa cum urmeaza:
a) Rezistenta si stabilitate
b) Siguranta in exploatare
c) Siguranta la foe
d) Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
e) Izolatie termica, hidrofuga si economie de energie
f) Protectie impotriva zgomotului
Prin solutia proiectata s-a urmarit indeplinirea cerintei de rezistenta si stabilitate prin luarea
in consideratie a caracteristicilor de calcul stabilite de normele tehnice specifice materialelor,
elementelor si subansamblelor, subsistemelor astfel incat sa nu se depaseasca in exploatare
starile limita ultime de rezistente (mecanice), de stabilitate a formei si a pozitiei, de oboseala
precum si cele ale exploatarii normale (deformatie, fisurare, deschiderea fisurilor) pentru cele mai
defavorabile ipoteze de solicitare.
Proiectul Tehnic, Detaliile de Executie, Proiectul pentru obtinerea Autorizatiei de Construire,

care vor fi verificate de catre verificatorii de proiect atestati MLPTL, conform prevederilor
HG 925/1995 fapt care va conferi o garantie a respectari intocmai a cerintelor esentiale de la
punctele a) si b) mentionate mai sus.
Conform legii nr. 10 / 1995, precum si a HG 448/2002 cerinta - Siguranta la foe este
obligatorie pentru toate constructiile incadrate in categoria C de importanta, in conformitate
cu Directiva 89 / 106/CEE, aceasta cerinta fiind redenumita in Securitate la incendiu. Prin
solutiile constructive si tehnologice adoptate, pe fondul caracteristic al retelelor de drumuri
nationale de categorie europeana in ansamblul acestora, cu toate elementele constitutive ale
acestuia: podete, poduri, pasaje, etc., aceasta cerinta este indeplinita nefiind utilizate
materiale si subansamble combustibile si cu pericole de indendiu sau explozii la constructia
podetului.
Prin solutiile de proiectare adoptate s-a urmarit respectarea sanatatii oamenilor si

protectia mediului. Solutiile avute in vedere respecta Directiva Uniunii Europene nr.85 / 337
privind protectia mediului si cu legislatia romaneasca -Legea nr.137/1995, republicata in
anul 2000 si Ordinul 125/ 1996 cu modificarile ulterioare.
Baza tehnica a proiectului o constituie Expertiza Tehnica elaborata pentru podetul in cauza
de catre SC BETA COPS SRL, precum si Caietul de Sarcini elaborat de autoritatea
contractanta cu ocazia derularii procedurii de achizitie publica penytru servicii de proiectare.
11
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
2. PLANSE FOTOGRAFICE ALE SITUATIEI EXISTENTE.
12
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
13
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3. JUSTIFICAREA SOLUTIEI PROIECTATE PRIVIND INVESTITIA3.

JUSTIFICAREA SOLUTIEI PROIECTATE PRIVIND INVESTITIA
In fapt:
Continuarea degradariilor constatate de expert la podetul in speta ar putea conduce la
perturbarea sau chiar inchiderea traficului pe DN 11 in aceasta zona, cu atat mai mult cu cat
posibilitatile de executie a unei variante provizorii de circulatie sunt extrem de limitate
Perturbarea traficului pe DN 11, care este un drum national de categorie europeana ce
face legatura intre "placa turnanta a Transilvaniei, adica zona Brasovului cu Moldova prin
Bacau, Onesti ar putea crea
In drept:
Responsabilitatile, atributiile si sarcinile administratorului drumului national, in cazu] de
fata DRDP Brasov sunt prevazute in Legea circulatiei rutiere si legea de organizare si functionare a
CANDNR SA Bucuresti, ca urmare apreciem eforturile acestuia de a asigura conditiile optime
pentru participantii la trafic si cele prevazute de legislatia in materia constructiilor de drumuri si
poduri.
4. OBIECTIVELE, SCOPUL SI REZULTATELE

ASTEPTATE
14
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Obiectivul general al serviciului de proiectare este de a asigura desfasurarea traficului rutier

in conditii de siguranta si confort, iar scopul de a elabora proiectul tehnic, detaliile de executie, in
vederea punerii in siguranta a podetului si evitarea unor accidente tehnice care sa conduca la
inchiderea circulatiei rutier, in conditiile in care in zona nu exista nici o alta varianta ocolitoare.
5. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI
In urma analizei situatiei existente si a multiplelor optiuni de interventie, conform expertizei

realizate in luna 2010 de catre S.C. BETA -COPS S.R.L. Bucuresti, solutia optima din
punct de vedere tehnico - economic, o reprezinta necesitatea executiei in regim de urgenta a
lucrarilor care fac obiectul prezentei documentatii: lucrari de amenajare a dispozitivelor pentru
colectarea si evacuarea apelor, lucrari de consolidare a zidurilor de sprijin de rambleu si a
sistemului rutier de pe rampele de acces. Aceste lucrari sunt descrise la punctul 6:
In paralel s-a studiat si solutia - MENTIONATA DE EXPERT DAR NERECOMANDATA - de
realizare a unui podet nou calculat la eurocoduri, ca fiind neeficienta din cauza faptului ca pe tot
DN 11 podurile si podetele sunt calculate la clasa I de incarcare, din punctul de vedere al
caracteristicilor total atipice a podetului peste scurgerea existenta dar si din punct de vedere
economic ca fiind o investitie inoportuna. Pentru acest studiu a fost analizata posibilitatea
demolarii podetului si inlocuirea acestuia cu un podet nou pe grinzi din beton armat atipice, placa
de suprabetonare.
6. DESCRIEREA GENERALA A SOLUTIEI PROIECTATE
Asa cum este prevazut in Expertiza Tehnica solutiile generale cuprinse m

prezenta documentatie au in vedere urmatoarele aspecte:
Camasuirea boltii existente cu doua randuri de armatura ancorata in bolta cu conectori, inclusiv pe
peretii verticali din aval (zona de extindere a podetului realizata in anul 1994)
Executia unui timpan nou in amonte
> Refacerea zidurilor intoarse in aval
> Refacerea sistemului rutier in zona podetului (calea pe podet)
> Montarea de elemente de siguranta pe timpane -parapet metalic tip foarte

greu.
>Executia unei placi din beton armat de descarcare de pe bolta, iar pe suprastructura din
beton armat (in aval) o placa de suprabetonare executata la aceiasi cota cu placa de desfarcare de
pe zona cu bolta
> Realizarea unei protectii a fundului albiei pe toata lungimea podului prin executia unui strat de
beton armat legat de armatura din camasuiala boltii
15
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
> Executia de praguri de fund.
> Amenajarea albiei in aval pe 10 m.
7. STATUL JURIDIC AL TERENULUI CE URMEAZA SA FIE

OCUPAT
Lucrarile propuse se vor realiza pe amplasamentul actual, pe proprietatea publica a

statului - zona de siguranta a drumului national. Nu se ocupa suprafete noi de teren decat
provizoriu in varianta in care constructorul isi va face organizarea de santier in zona podului.
Dupa finalizarea lucrarilor, constructorul (daca isi va face organizare de santier) va dezafecta
si va reda la starea initiala terenul ocupat cu organizarea de santier.
8. SITUATIA OCUPARILOR DEFINITIVE DE TEREN
Pentru executia lucrariilor proiectate nu se ocupa terenuri suplimentare fata de actualul

amplasament al podetului de pe DN 11 km 82+437.
Intocmit: ing. Popa Liviu
MEMORIU TEHNIC
16
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
A.Date generale
1. DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITIE:
,,INTOCMIRE DOCUMENTATIEI TEHNICA (PT, DE, CS, DTAC, plan SSM)

PODET DN 11 km 82+437"
2. AMPLASAMEN TUL
OBIECTIVULUI:
DN 11 face legatura intre Transvilvania si Moldova prin pasul Oituz, trecatoare

aintre Muntii Nemire la nord si Muntii Bretcu la sud, pe cursul raului Oituz: Podetul - la care
face referire prezenta documentatie - care deserveste o scurgere fiind amplasat la aproximativ 82
km fata de Mun. Brasov, in zona localitati Oituz din judetul Covasna. Scurgerea de la km
82+437 este traversata cu un podet boltit din zidarie de piatra bruta, cu lumina intre fetele
culeelor de 4,00 - 4,05 m.
Podetul este oblic la cca. 60 iar drumul in zona podetului este in aliniament si coboara
spre Onesti. Lungimea totala a podetului este de 12,45m+ 2x0,80 (parapeti zidarie)=
14,05m.
Drumul in zona kilometrului 80 - 84 este in serpentine, iar in amonte, pe aceasi
albie neamenajata, se afla un alt podet boltit.
3. TITULARUL INVESTITIEI
Regional.
4. BENEFICIARUL
INVESTITIEI:

17
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de

Regional.
5. ELABORATORUL
PROIECTULUI:
S.C. DRUM CONSTRUCT S.R.L. C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008

Punct de lucru:Galati,Str.Portului,Nr.23,Cam.309.
6. SITUATIA
ACTUALA
Directia Regionalade Drumuri si Poduri Brasov isi desfasoara activitatea pe raza judetelor
Brasov, Sibiu, Mures, Covasna si Harghita, administrand o retea de drumuri nationale in lungime
totala de 1771 km, pe care sunt construite 495 de poduri si 3151 podete. Drumul national
DN 11 se afla situat pe teritoriul administrativ al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri
Brasov, fiind principala cale rutiera intre municipiul Brasov si localitatile Targu Secuiesc, Lunga,
Bretcu, Oituz Onesti si Bacau.
Drumul national DN 11 Brasov - Onesti - Bacau traverseaza scurgerea de la km 82+437
printr-un podet.
Scurgerea de la km 82+437 este traversata cu un podet boltit din zidarie depiatra bruta,
cu lumina intre fetele culeelor de 4,00m.
Podetul este oblic la cca. 600 iar drumul in zona podetului este in aliniament si coboara
spre Onesti. Lungimea totala a podetului este de 12,45m+ 2x0,80 (parapeti zidarie)=14,05m.
Drumul este in serpentine, iar in amonte, pe aceeasi albie neamenajata, se
afla un alt podet boltit.
Judetul Covasna se incadreaza in zona climatica temperat - continentala.
Datoritavarietatii conditiilor fizico - geografice din judet, conditiile climatice au o distributie
neuniforma. Conform STAS 1790/1 din punct de vedere climatic zona se incadreaza in tip III, cu
indicele de umiditate Im = -20...0.
Temperatura medie multianual a aerului este 7.0-7. 5 °C, In luna ianuarie temperaturile
medii scad la - 6.2 °C. Temperatura medie a lunii iulie depaseste 18C. In functie de circulatia
atmosferica generala, temperatura aerului poate varia foarte mult fata de mediile multianuale.
Temperaturile extreme inregistrate ating 30"C si + 37°C.
Din punct de vedere al precipitatiilor atmosferice, fata de regiunile climatice din vestul tarii
(mai umeda) si din estul tarii (mai uscata), judetul Covasna are o situatie intermediara. Partea
centrala a depresiunii Tg. Secuiesc primeste cca 500•550 mm/an, valorile maxime ale mediilor
unare inregistrandu-se in luna iunie (80•90 mm/luna), cele minime iarna (20 mm/luna)
Pentru stabilirea caracteristicilor geologice si geotehnice a terenului, s-a fntocmit un
studiu geologic si geotehnic de specialitate.
Din punct de vedere al macrozonarii seismice, conform SR 1110 0 / 1- 9 3, podetul
este amplasat in zona de intensitate seismica 71, corespunzator gradului VIII pe scara MSK, cu
o perioada de revenire de mmimum l00ani, iar din punct de vedere seismic, conform P100/06,
perimetrul stud1at se incadreaza in zona seismica cu valoarea de proiectare a acceleratiei terenului
18
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
a=0,24 pentru intervalul mediu de recurenta a magnitudiniii cutremurului IMR=1 00ani si o valoare a
perioadei de colt T.= 0,7s.
Conform Regulamentului de stabilrea mmportante constructiilor, din calcului facut de
proiectant pe parcursul documentatiei, podetul face parte dm categoria de importanta C- constructii
de importanta normala.
Bolta s-a executat in anul 1945 sis-a largit in anul 1994.
In faza initiala podetul avea luma de 4,00m, lungimea de 10,00m si era realzat exclusiv
dm zdarie de patra bruta legata cu mortar de ciment. Inaltimea libera m amonte este de cca. 3, 1
Om iar in aval de cca. 3,45m.
Racordarea cu terasamentele se realiza cu aripi din zdarie de piatra bruta.
La capatul amonte dinspre Brasov s-a executat un sant din zidarie de piatrabruta care
conduce apele de pe versanti la partea superioara a aripii si de aici in albie.
In amonte de podet, la cca.4,50m, s-a realizat un prag de fund din zidarie de piatra bruta cu
mortar de cment, cu inaltimea de cca 80cm.
Largirea podetului s-a realizat in aval, cu lungmmea de 4,15m la capatul spre Onesti si
3,95m la capatul spre Brasov. Largirea s-a facut cu culee dm zidarie de piatra bruta legata cu
mortar de cment pe o inaltime de 3,10m, peste care s-a turnat o bancheta de rezemare a
suprastructurii cu inaltimea de 80cm. Suprastructura este executata dintr-o dala de beton
armat cu grosimea de 50cm.
La exteriorul dalei s-a turnat o bordura din beton armat, cu inaltime variabila, care
asigura panta longitudmala a drumului, pe care s-a executat parapetul de sguranta din zdare
de piatra bruta cu mortar de ciment, avand grosimea de 80cm.
Partea carosabila este dehmitata de timpane din zdarie de patra bruta cu mortar de
ciment.
Sistemul rutier este alcatuit din mixturi asfaltice executate succesiv s care au o inaltime
iar fundatia de la partea superioara a boltii este alcatuita dintr-u amestec de balast, pietris si piatra
bruta. Asfaltul s-a turnat in mai multe straturi.
Intre fetele timpanelor drumul are latimea de 12,45m si nu are trotuare
B.Descrierea generala a obiectivului
19
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
1. AMPLASAMENTUL
OBIECTIVULUI
Podetul peste scurgere este amplasat pe DN 11 la km 82+437 in zona localitatii Oituz

din judetul Covasna. Raza de responsabilitate privind administrarea podetului apartine
Sectiei Drumuri Nationale Sfantu Gheorghe, o subunitate din cadrul Directiei Regionale de
Drumuri si Poduri Brasov, reprezentanta in teritoriu a Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi
din Romania SA.
Podetul este amplasat la o distanta de aprox 8 km de limita administrativ teritoriala
a judetelor Covasna si Bacau. Pozitia podetului este pe DN 11, pe un sector de drum in
aliniament, aflat aproape de penultima serpentina (evident in sensul kilometrajului) inainte de
intrarea in localitatea Oituz (jud. Cv).
2. TOPOGRAFIA
Perimetrul studiat este situat intr-o zonacolinara, delimitata la nord de MuntiiNemira,

Muntii Oituz la est si depresiunea Bretcu la sud.
3. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI
Judetul Covasna se incadreaza in zona climatica temperat - continentala. Datorita

varietatii conditiilor fizico - geografice din judet, conditiile climatice au o distributie
neuniforma. Conform STAS 1790/1 din punct de vedere climatic zona se fncadreaza in tipl IIl,
cu indicele de umiditate Im =- 20...0.
Temperatura medie multianuala a aerului este 7.0- 7.5 C, in luna ianuarie
temperaturile medii scad la - 6.2 °C. Temperatura medie a lunii iulie depseste 18
PC. In functie de circulatia atmosferica generala, temperatura aerului poate varia foarte mult
fat de mediile multianuale. Temperaturile extreme inregistrate ating •30 "C si + 37C.
Din punct de vedere al precipitatiilor atmosferice, fata de regiunile climatice din vestul
tarii (mai umeda) si din estul tarii (mai uscata), judetul Covasna are o situatie
intermediara. Partea centrala a depresiunii Tg. Secuiesc primeste cca 500•550 mm/an, valorile
maxime ale mediilor lunare inregistrandu-se in luna iunie (80•90 mm/luna), cele minime iarna
(20 mm/luna).
4. GEOLOGIA SI SEISMICITATEA ZONEI
Constructia (reteaua de canalizare, statia de epurare si lucrarile anexe) este amplasata in

zona seismica, careia ii corespunde un coeficient Ks =0,12 , iar din punctul de vedere al
perioadei de colt Te =0,7 sec , conform Normativului P - 100/1-2006.
20
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Conform reglementari tehnice Cod de proiectare seisemica -partea l- prevederi de

proiectarepentru cladiri " indicativ P100-1/2006 (si mai sus amintit), zonarea valorii de varf a
acceleratie seismice avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, are o valoare ag 0,24 g.
Valoarea de varf a acceleratiei pentru componenta verticala a terenului ag se calculeaza ca fiind:
asg =0,7ag, relatie in care avem:
>avg = acceleratia terenului pentru proiectare la componenta Verticala a miscarii terenului
>ag = acceleratia terenului pentru proiectare la componenta orizontala a miscarii terenului.
Asa cum s-a mentionat, perioada de control (colt) T a spectrului de raspuns care reprezinta
granita dintre zona de valori maxime in spectrol de acceleratii absolute si zona valorilor
maxime in spectrul de viteze relative.
Valoarea de varf a acceleratiei terenului de proiectare pentru cutremure in intervalul
mediu de recurenta IMR= 100 ani, ag = 0.24 g.
5. DEVIERILE SI PROTEJARILE DE UTILITATI AFECTATE
In zona afectata a podetului de lucrarile proiectate nu se intrevad retele de

utilitati publice. In masura in care la executie sau la avizare se constata existenta unor
retele, acestea vor fi protejate.
In privinta lucrarilor ce se vor executa in zona drumului national DN 1, acestea
se vor executa numai dupa obtinerea acordului de la administratorul drumului si
acordului privind instituirea restrictiilor de circulatie pe timpul executiei.
C.Memorii tehnice de specialitate

21
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Categoria de importanta a constructiei s-a stabilit in conformitate cu prevederile art. 22

sectiunea 2 aObligatii si raspunderi ale proiectantului din Legea nr. 10/ 18 ianuarie 1995, Legea
privind calitatea in constructii? si in baza aMetodologiei de stabilire a categoriei de importanta a
constructiilor din aRegulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor din
21.11.1997, publicat in Monitorul Oficial partea I nr. 352/10.12.1997.
Lucrarea de fata se incadreaza in categoria de importanta" C"-NORMALA.
22
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
23
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
2. STUDIU TOPOGRAFIC
In vederea elaborarii documentatiei tehnice s-au efectuat studii topografice utilizand

echipamente moderne si programe specifice lucrarilor de drumuri si instalatii edilitare
folosindu-se o Statie Totala marca SOKIA.
Proiectantul prezentului studiu are incheiat cu SC MOLINARO TOPO EXPERT SRL
cu sediul in Brasov, str. Brazilor nr. 22, inregistrata la Registrul Comertului sub nr.
J08/1898/2007 si avand CUI RO22100914, CONTRACT DE PRESTARI SERVICI DE
SPECIALITATE nr. 170 / 1.11.2010, prin care sociatatea specializata in activitati de topografie
si cartografie a intocmit partea topografica a prezentului proiect. Ridicarea topografica a fost
realizata de ing. VRINCEANU IONEL topograf autorizat de Agentia Nationala de
Cadastru si Publicitate Imobiliara - OCPI BRASOV, administratorul societatii mai sus
mentionata, in colaborare cu subscrisa in calitate de beneficiar al Studiului Topografic
realizat pentru documentatia prezenta.
Studiile topografice au avut drept scop intocmirea de planuri de situatie, profile
longitudinale si transversale necesare realizarii pieselor desenate conform cerintelor de proiectare,
precum si stabilirea exacta a retelelor de utilitati, a limitelor de proprietati, a acceselor.
Studiile topografice au fost efectuate in conformitate cu un program bine definit structurat

pe etape, dupa cum urmeaza:
a). Recunoasterea terenului prin parcurgerea traseului, realizarea de imagini foto,

schite si identificarea principalelor puncte caracteristice.
b ). Identificarea si recunoasterea prevederilor Studiului de Prefezabilitate pus la

dispozitie de Autoritatea Contractanta pentru elaborarea acestei documentatii, in
conformitate cu prevederile HG 28/2008 - ca baza tehnica, economica si juridica de
intocmire a Studiului de Fezabilitate si a Documentatiilor ulterioare necesare transpunerii
proiectului in executie.
c). Consultare planuri, harti la scari mari, recunoasterea terenului.
Aceasta faza se realizeaza in vederea culegerii informatiilor preliminare, demararea

actiunii de obtinere a avizelor necesare inceperii lucrarilor topografice, in
conformitate cu Legea 7 / 1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
Baza principala de lucru, in conformitate cu HG 28/2008 a fost EXPERTIZA

TEHNICA intocmit de SC BETA COPS SRL in 2010 pentru beneficiarul investitiei.
S-au procurat harti si planuri pentru stabilirea incadrarii in zona a traseului retelie de
canalizare si a zonei de amplasare a statiei de epurare precum si a pompelor.
d). S-a efectuat o drumuire cu punctul de plecare de pe statia de la km

70+863, in coordonate STEREO 70.
24
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Punctele de detaliu au fost raportate cu ajutorul unui program specializat pentru platforma
Autocad precum si trasarea curbelor de nivel. S-a executat o ridicare in coordonate locale la scara
1:1000.
e). S-au executat ridicari topografice de detaliu pentru proiectarea m conditii

technico-economice corespunzatoare a retelei de canalizare.
3.STUDIU GEOTEHNIC
Geomorfologia
Perimetrul studiat este situat antr-o zona colinara, delimitata la nord de Muntii Nemira,
Muntii Oituz la est, si depresiunea Bretcu la sud.
Geologia
Zona studiata, din punct de vedere geologic apartine zonei externe a flisului, unde
predomina formatiunile paleogene. Zona de flis paleogen apartine sistemului orogenic carpatic,
acesta acoperind marginea scufundata a vorlandului Carpatilor Orientali. Formatiunile geologice
apartinand Paleocen-Lutetian-lui (Pgl-Lt) sunt reprezentate prin calcare, marne si gresii
calcaroase precum si conglomerate cuelemente de sisturi verzi. In zona studiata aceste
formatiuni sunt acoperite de aluviunile conurilor de dejectie dezvoltate dealungul vailor,
creand aluviuni de terasa, depozite deluvio- proluviale. Aluviunile teraselor si conurile de
dejectie formate acopera terasa dezvoltata pe ambele parti al vaii paraului Oituz. Aceste
formatiuni sunt in general alcatuite din nisipuri, pietrisuri, mai rar argile si marne cu
frecvente treceri laterale.
La executarea oricarui tip de fundatii trebuie avut in vedere ca fundatia va fi coborata

sub nivelul apei, existand un debit al apelor in sapatura. Deci este posibil ca lucrarile vor
necesita epuismente. La executarea sapaturilor pentru fundatii apa se va indeparta prin pompare
dintr-o basa (groap) sapata la marginea sapaturii.Lucrarile de sistematizare vertical vor
asigura protectia impotriva contaminarii solului si al acviferului. Se vor respecta normele
de protectie al mediului. Adancimea de inghet este la -1,10m (STAS 6054-85).
Executarea sapaturilor pentru realizarea fundatiilor se vor face cu respectarea

masurilor prevzute fn normativul pentru executarea terasamentelor, pentru executarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale, indicativ C169-88.
Sapaturile, pentru amenajarea amplasamentului la fundatii, vor fi in mod obligatoriu
examinate de un specialist geotehnician pentru verificarea naturii terenului de fundare iar in
procesul verbal ce se va intocmi se va mentiona, mn mod expres, daca premisele avute in vedere
la proiectare corespund realitatilor din teren.
VIZAT,
25
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
ISC SFANTU GHEORGHE
PROGRAM
Privind controlul in faze de executie determinante pentru rezistenta
si stabilitatea constructiilor.
Denumire proiect: PODET DN 11 km 82+437
 Clasa de importanta: C – NORMALA

Nr. Documentul care se
Faza supusa controlului Participanti
Crt. intocmiste
1. predare-primire B+E+furnizori
PV PP
amplasament de utilitati
Verifi.care cota si
natura teren pentru
2. B+E+P PV LA
sapatura la fundatii
timpane
Verificare armare bolta
3. inainte de tumarea B+E PV C
betonului la camasuiala
Verificare armare placa de
4. descarcare si B+E+P+IC FD + PV LA+PV C
suprabetonare (in aval)
Verificare executie
5. B+E+P PV LA
hidroizolatie
Receptie la terminarea
6. B+E+P+IC+DRDP PV TL
lucrariilor
BENEFICIAR CONSTRUCTOR PROIECTANT
26
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
D. PROGRAM DE URMARIRE PRIVIND

COMPORTAREA IN TIMP A
CONSTRUCTIILOR
pentru obiectivul:
PODET DN 11 km 82+437
Normativul P130-1999 aparut in Buletinul Constructiilor, volum I din 2000, precizeaza

activivtatea de urmarire a comportarii in tmp a constructiilor, conform prevederilor Legii nr.
10/1995 privind calitatea in constructii.
Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiilor este de a obtine
informatii in vederea asigurarii aptitudinii constructiilor pentru o exploatare normala,
respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti omenesti si de degradare a mediului.
Efectuarea actiunilor de urmarire a comportarii in timp a constructiilor se executa in vederea
satisfacerii prevederilor privind mentinerea cerintelor de rezistenta, stabilitate si durabilitate
ale constructiilor ( drumului de acces si a celor din incinta)
Urmarirea este de doua tipuri:
 Urmarire curenta
 Urmarire speciala
Categoria de urmarire, perioadele la care se realizeaza, metodologia de efectuare a acesteia

se consemneaza in Jurnalul evenimentelor, care se pastreazaz la Cartea Tehnica a Constructiei.
URMARIREA CURENTA: este o activitate care consta in observarea si inregistrarea

unor aspecte si fenomene prin examinare vizuala.
Fenomene urmarite prin observatii vizuale sau cu dispozitive simple de masurare:
1. La infrastructura: degradari de betoane, scurgeri si infiltratii;

2. La suprastructura: scurgeri, infiltratii, exfolieri, deplasari ale suprastructurii; Zonele de
observatie si punctele de masurare:
3. La infrastructura: albie amonte/ aval;
4.La suprastructura: intrados, timpane, camera de cadere;
Amenajarile necesare pentru dispozitivele de masurare sau observatii (nise, scari de acces,
balustrade, platforme etc.);
5. Nu este cazul;
Programul de masuratori, prelucrari, interpretari, inclusiv cazuri in care observatiile sau
masuratorile se fac in afara periodicitati stabilite:
6. Programul de masuratori se va desfasura anual si ori de cate ori se va considera ca este
necesar;
27
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Modul de inregistrare si pastrare a datelor (ex. fise, CD etc.):
7. In fisa lucrarii, unde vor fi trecute datele, masuratori la data respectiva si cele initiale;
Modul de prelucrare primar:
8.Prin comparare cu datele anterioare;
Modalitatea de transmitere a datelor pentru interpretare si luarea de decizii:
9. In scris de la responsabilul cu urmarirea in timp a evolutiei starii lucrarii;
Responsabilitatea luaaul cu urmarirea in timp, proiectant, org. M.L.P.A.T. Teritorial; Procedura
de atentionare si alarmare a populatiei susceptibila de a fi alertata min cazul constatarii
posibilitatii sau iminentei producerii unei avarii:
11. Prin presa scrisa local, audio-vizual, inchiderea circulatiei pana la executarea lucra
rilor de remediere.
Intocmit,
Sef proiect Popa Liviu
28
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
E. D ESCRIEREA LUCRARILOR
PROIECTATE
1. LUCRARILE DE BAZA SI A CELOR REZULTATE CA NECESARE DE

EFECTUAT IN URMA LUCRARILOR DE BAZA
Prezenta documentatie are in vedere pentru punerea in siguranta a podetului de pe DNl 1,

km 82+437, peste scurgerea de la Bretcu - Oituz, lucrari de consolidare a podetului, cu
racordari noi cu terasamentele si amenajarea albiei.
Conform "Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea
drumurilor', aprobate cu Ordinul Ministerului Tansporturilor nr.45/27.01.1998, drumul
national D N 11, pe care este amplasat podetul, este un drum european si are clasa
tehnica II Calculele privind dimensionarea elementelor constructive au fost facute pentru
clasa de incarcare E.
Deoarece toate podurile si podetele de pe drumul national DN11, Brasov• Onesti
sunt calculate la clasa de incarcare I (A13-S60) prin consolidarea podetului acesta va fi
adus la clasa E de incarcare (A30 - V80) si nu la EUROCODURI asa cu a fost studiata
varianta in partea I a acestei documentatii.
Proiectantul a prevazut urmatoarele lucrari necesare:

1. Degajarea albiei de elementele din beton si piatra naturala care au cazut in
aceasta.
2. Demolarea a ceea ce a ramas din fostele aripi in amonte in vederea eliberarii

amplasamentului pentru executia noilor aripi din beton care vor avea o lungime de
6,00 m pozate pe pozitia fostelor aripi din moloane de piatra zidite fara mortar de legatura
intre ele.
curatirea suprafetei intradosului boltii de murdarie, prin spalare cu jet de apa sub presiune
si sablarea intregii suprafete, dupa care se executa o camasuiala la bolta
existenta amonte. Camasuiala va avea grosimea de 20cm, armata cu doua randuri de
armatura, ancorata cu conectori plantati in bolta existenta. Pentru realizarea
acestei operatiuni s-au intocmit in partea desenata a prezentului proiect tehnic de
plansele de detaliu necesare. Turnarea betonului se va face pe peretii verticali ai boltii
iar la cheie camasuiala se va realiza din torcret aplicat in straturi de max.cm. Aceeasi
camasuiala, in continuarea acesteia, se va realiza si pe peretii verticali ai zonei de
largire a podetului. In cadrul acestei operatiuni se vor respecta in mod minimorul
prevederile Caietelor de Sarcini aferente din documentatie, precum si normativele si normele
tehnice in vigoare.
29
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3. In amonte se va realiza nou timpan din beton armat in amonte, conform

planselor, iar la partea superioara se va monta parapet metalic de siguranta. Parapetul
metalic de siguranta va fi de tip foarte greu, conform plansei de detaliu si se va manta atat
pe timpanul din partea stanga cat si pe timpanul din partea dreapta, respectand
oblicitatea podetului. Timpanul va fi protejat prin pozarea unei borduri din piatra la limita
straturilor rutiere ale caii de pe podet.
4. Este prevazut a se realizarea unei protectii a fundului albiei pe toata lungimea podetului
prin: nivelarea si compactarea terenului, asternerea unui strat de nisip de egalizare, turnarea
unui strat de beton armat, cu armatura legata de cea din camasuiala, peste care se va
realiza o zidarie de piatra bruta cu mortar de ciment Ml00, rostuit la suprafata. Protectia
de fund se va realiza cu pante de 2% dinspre fata boltii spre axul podetului
5. La capetele podetului se vor executa praguri de fund cu adancimea de min.l,00m

in punctul eel mai scazut, incastrate in mal pe 2 m;
6. In aval, datorita specificului terenului natural se vor amenaja din beton praguri de
linistire care au o lungime de 8,50 m masurata de la fata timpanului nou realizat in aval.
Amanajarea de albie in acest mod va fi dreapta la capatul din aval
de pod, chiar daca legatura intre aceasta si timpan este oblica data de oblicitatea
podetului.
7. Desfacerea imbracamintii, pana la nivelul superior al boltii si refacerea

umpluturii de balast in conditiile prevazute de prezenta documentatie. Apoi se va
executa turnarea unei placi de descarcare din beton armat, cu grosimea de 25cm, pe zona
de podet realizata in prima etapa; Dupa verificarea gradului de compactare a umpluturii
din balast peste zona in discutie (adica bolta podetului pe partea stanga a DN 11) se
va aseza o folie protectoare din PVC, peste care se toarna un beton de egalizare, care
sa aiba si rolul functional suplimenntar de pat pentru asezarea corecta a celor doua
randuri de armatura din PC de la la 15 cm aferente placii. Distanta dintre ransurile de
armatura va fi asigurata cu capre metalice, conform detaliului de armare.
8. Pe partea dreapta a DN 11 in etapa a doua de executie se desface

imbracamintea pana la nivelul superior al dalei din beton armat aval, buciadarea
suprafetei acesteia si turnarea unei placi de suprabetonare la acelasi nivel si in
continuarea placii de descarcare de pe bolta; La faza tehnologica dupa curatirea placii
din beton se vor convoca factorii responsabili pentru a se stabili continuarea lucrarilor
prin analizarea si mai in amanunt fata de prezenta documentatie continuarea
lucrarilor. Se poate intampla ca sa se descopere la decopertare mai multe straturi de
hidroizolatie din bitum sau carton asfaltat care vor trebui indepartate pentru a se
realiza conlucrarea intre placa de suprabetonare si placa veche.
30
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
9. Atentie: Hidroizolatia se va executa in mod continu pe placa de descarcare

proiectata in zona podetului boltit si pe placa de suprabetonare proiectata pe zona de
extindere ulterioara a podetului. Executarea unei hidroizolatii peste placa de descarcare
si peste cea de suprabetonare, se va face conform prevederilor normelor tehnice in
viguare si a prezentei documentatii si care va fi protejata cu mortar asfaltic cu
grosimea de 3cm;
10. Realizarea stratelor caii din beton asfaltic cu grosime de: 6cm BAmP16 s1
4cm MASF16;
11. Refacerea zidurilor intoarse din aval, cu incastrare de min. 1,50m in teren;
12.Curatarea, decolmatarea si reprofilarea albiei 15 m in aval de lucrarile

proiectate in albie si la 20 m in amonte, masurati de la capatul terminus al
lucrariilor proiectate pe firul albiei scurgerii.
13. Pealizarea parapetilor de siguranta metalici, tip foarte greu, executarea

marcajelor rutiere pentru cele 3 benzi de circulatie de pe podet;
14. Aceasta descriere se aplica pentru transpunerea in practica a prezentei

documentatii in conformitate si cu cerintele Consultantului si Beneficiarului potrivit
responsabilitatiilor acestora.
15.NOTA: In prezenta descriere lucrarilor constau in:
o Procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea

mijloacelor de transport, precum si a fortei de munca necesare
o Toate transporturile si manipularile necesare
Amanajarea drumurilor de santier si dezafectarea acestora dupa terminarea lucrari
o Obtinerea tuturor aprobarilor, avizelor si acordurilor necesare
realizarii lucrariilor inclusiv a celor auxiliare sau ajutatoare
o Trasarea si pichetarea elementelor constructive ale podetului
o Verificarile si analizele necesare pentru executie in conditii de
calitate
o Intocmirea documentelor de santier la executie, masuratori si verificari pe
santier.
o Curatarea terenului afectat de lucrari
o Redarea m circuitul natural al terenului dupa finalizarea lucrariilor
2. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
31
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Lucrarile de executie pentru podetul de pe DN 11 km 82+437, trebuie

realizate astfel incat sa nu creeze dereglari ecologice respectand legislatia romana in
domeniu:
a. OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului
b. Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protectia

mediului.
c. Legea 107/ 1996 aLegea Apelor si celelalte acte legislative in vigoare privind
protectia mediului, specifice fiecarei categorii de elemente ale mediului care
trebuie protejate.
3. PROTECTIA CALITATII APELOR
Avand in vedere faptul ca apele rezultate de pe suprafata obiectivului nu sunt ape

reziduale, nu sunt necesare statii sau instalatii de epurare a acestor ape.
Problema scurgerii apelor pluviale a fost rezolvata cu ocazia executiei DN 13.
Prezentul studiu nu modifica sistemul de asigurare al scurgerii apelor.
Apa folosita la diferite procese tehnologice (curatarea suprafetelor, udarea
suprafetelor s.a.m.d) va fi apa curata conform SR EN 1008:2003 aApa de preparare
pentru beton" si nu reprezinta sursa de poluare in urma folosirii ei la respectivele
lucrari.
4. PROTECTIA AERULUI
Obiectivul in sine la darea lui in folosinta nu va produce noxe care ar putea

polua aerul. Nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia calitatii aerului.
Noxele ce pot polua aerul sunt produse in timpul lucrarilor de executie:
cele rezultate din gazele utilajelor de sapat mecanizat pe perioada lucrarilor. Se
recomanda utilizarea unor statii de betoane ale caror emisii sa se incadreze in
valorile stabilite in Ordinul nr. 592/2002. Statiile trebuie dotate cu filtre din saci
textili, iar valorile limita pentru concentratiile de particule la emisie vor fi verificate
periodic. La transportul si depozitarea materialelor granulare care pot elibera
particule fine, se vor lua masuri de acoperire a acestora.
5. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
32
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Obiectivul in sine nu poate produce zgomote sau vibratii care ar putea polua
zona. Pe perioada exploatarii, zgomotele sau vibratiile pot fi produse de catre
autovehiculele care circula pe doua din cele trei benzi de circulatie, aceste zgomote se
pot incadra in limitele maxime ale STAS 10009 /1988. Obiectivul in sine nu poat
produce zgomote sau vibratii care ar putea polua zona. Carosabilul a fost prevazut cu
o imbracaminte asfaltica, ceea ce duce la o circulatie cu un nivel de zgomot scazut.
Pe perioada exploatarii, zgomotele sau vibratiile pot fi produse de catre autovehiculele care
circula, aceste zgomote se pot incadra in limitele maxime ale STAS 10009/88.
6. PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI
In perioada de executie, sursele de poluare a solului pot fi cele provenite de la

traficul de utilaje si vehicule grele desfasurate, prin pierderea accidentala de ulei
sau combistibil, de la manipularea unor substante potential poluatoare ( vopsele, carburanti,
solventi, bitum etc).
Deseurile ramase nu se vor lasa sau imprastia pe terenul din jur, ci se vor
depozita in recipienti si se vor duce la groapa de gunoi autorizata a Orasului Rupea.
In perioada de operare sursele de poluare sunt doar accidentale. Nu sunt
necesare masuri speciale pentru protectia solului.
7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI ALTOR OBIECTIVE DE

INTERES PUBLIC
In zona unde se vor executa lucrarile nu sunt monumente istorice si de

arhitectura sau zone de interes public, de accea nu este necesar a se lua masuri
deosebite de protectie a acestor factori.
8. GOSPODARIRE A DESEURILOR
Pe zona drumului de acces la incinta si in zona invecinata nu pot aparea

deseuri decat la executia lucrarilor. In aceasta situatie constructorul va avea in vedere
cape tot parcursul executarii lucrarilor sa pastreze zona in perfecta stare de curatenie.
Aceasta sarcina cade in seama executantului, deoarece la terminarea lucrarilor
zona la fi predata la beneficiar curata. Constructorul are obligatia sa incheie un
contract cu o firma specializata in gestionarea deseurilor si sa respecte Hotararile DRDP
Brasov, in materie.
Deseuri diverse: solide (balast, pietris, borduri, betoane demolate), vascoase
(bitum, grasimi, uleiuri) in cantitati modeste, se vor neutraliza si se vor depozita in
locuri special amenajate conform HG 865/2002.
33
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
9. SEMNALIZAREA LUCRARILOR PE DURATA EXECUTIEI
Pe durata executiei lucrarile se vor semnaliza conform ,,Normelor

metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/ sau pentru
protejarea drumului" aprobate prin Ordinul M.I.-M.T. nr. 1112 / 411 /2000 plansa.
88., anexa nr. IV, cu balize si indicatoare de circulatie. Semnalizarea este prezentata in
plansa nr. 7.
10. MASURI PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII SI PSI
Conducatorul lucrarilor va instrui formatiile de lucru pentru protectia si igiena

muncii, conform prevederilor legale. La executia lucrarilor se vor respecta normele
specifice de tehnica securitatii, protectia si igiena muncii si PSI, din:
• Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

• H.G.nr.300/2006 privind cerinte min. de securitate si sanatate pentru
sant.temporare sau mobile;
• H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca;
• H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentului individual de protectia muncii;
• H.G. nr. 971/2006 priv.cerinte min.pt semnaliz.de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca
• Norme generale de protectia muncii, elaborate de M.M.P.S in colaborare cu
Min.Sanatatii-1996
• Norme generale PSI, M.I.nr.381/04.03/ 1993 si MLPAT nr.7 /N 03-03-1993.
• C 300 - 1994 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora -aprobat cu ordinul nr.
20 /N/11-07-1994 al MLPAT.
• Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul
M.I. nr.775/1998;
-Pe timpul executiei lucrarilor se vor folosi agenti pentru protectia muncii care sa
avertizeze personalul muncitor asupra pericolelor ce se pot ivi pe timpul lucrului.
-Fata de reglementarile mentionate, functie de particularitati, responsabilul cu
protectia muncii si responsabilul de lucrare var lua masuri specifice, suplimentare privind
protectia si igiena muncii iar la lucrarile care folosesc materiale inflamabile sau
combustibile, masuri specifice, suplimentare, de prevenire si stingere a incendiilor.
34
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
11. ALTE PREVEDERI CARE FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA

DOCUMENTATIE
CAIETE DE SARCINI - ANEXATE
12. LISTE DE CANTITATI
ANTEMASURATOAREA -ANEXATA IN DOCUMENTATIA ECONOMICA
13. GRAFIC DE EXECUTIE PROPUS LA NIVEL DE PROIECTARE
Intocmit:
ing. Popa Liviu
35
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
“PODET DN 11 km 82+437” – dreapta
ANEXE
PARTE INTEGRANTA DIN DOCUMENTATIA TEHNICA
36
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
CAIET DE SARCINI Nr. 1
COFRAJE
1.PREVEDERIGENERALE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente

refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj
se includ atat cofrajele propriu-zise cat si dispozitivele pentru alungirea lor, buloanele,
tevile distantieri, care contribuie la realizarea asigurarea formei dorite. Ele trebuie sa
fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunile si gradul de finisare, prevazute in proiect,
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se anscrierea in abaterile
admisibile prevazute in normativul NE 012-99;
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul
de executie;
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de
beton cofrate, componentele cofrajelor si sustinerilor;
- sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
- sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
- sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din
care este alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si
pentru scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
- sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare. Din punctele de
vedere al modului de alctuire, se deosebesc:
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de
obicei, la o singura turnare;
- cofrajele demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj
refolosibile la un anumit numar de turnari;
- cofraje demontabile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii
betonului: cofraje glisante sau pasitoare.
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc
rasini;
- cofraje din lemn sau captusite cu lemn;
- cofraje tego;
- cofraje furniruite de tip DOKA PASCHAL, PERI imbibate sau tratate cu
cofraje metalice.
37
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
2. IN AFARA PREVEDERILOR GENERALE DE MAI SUS COFRAJELE VOR

TREBUI SA MAI INDEPLINEASCA SI URMATOARELE CONDITII SPECIFICE:
- sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare;

cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugin pe fetele ce vin
in contact cu betonul;
sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de
cofraj, cand aceasta este inscrisa in proiect.
3. PREGATIREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE
Inainte de fiecare reflosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si

numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
- curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se
face in amplasament apa va fi drenata fn afar (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer);
- tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze
decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc
substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea s vina in
contact cu armaturile.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificri
etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
- in timpul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si
modul de fixare a elementelor;
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de
procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".
4. MONTAREA COFRAJELOR VA CUPRINDE URMATOARELE OPERATII:
- trasarea pozitiei cofrajelor;

- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;:
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor
38
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura

repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilittile de
inmuaere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
5. PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE/MONTARE A COFRAJELOR:
Prezenta procedura are drept scop stabilirea tuturor masurilor si actiunilor ce

trebuiesc luate in vederea executiei lucrarilor de cofrare la realizarea elementelor
constructive ale podetului de pe DN 11 km 82+437, ca parte integranta a caietului de
sarcini
5.1. Conditii prealabile
• Se efectueaza instructajul personalului muncitor asupra modului de lucru in conformitate

cu detaliile de alcatuire, montare, cerintele caietelor de sarcini, calitative normele de
SSM si SU.
• Se realizeaza caile de acces, schele, scri proiectate si omologate in scopul executiei
lucrarilor.
• Se verifica modul de functionare corecta a utilajelor folosite la lucrarile de cofrare.
• Se realizeaza curatirea si ungerea cu decofrol a cofrajelor anainte de montare.
• Cofrajele (indiferent de tipul lor: metalic, tego sau prefabricate din beton) vor fi
depozitate intr-un mod ordonat, stivuite pe platforme amenajate in raza de actiune a
macaralelor.
• Platformele se amplaseaz in afara zonea de ancarcare a benelor cu beton, in afara
uzanei de circulatie si manevra a masonilor, cofrajele din lemn se confectioneaza in hala de
cofraje care este prevazuta in organizarea de santier.
• La lucrarile de cofrare se folosesc:
- macara pe pneuri cu brat telescopic
- macara Mta
- aparate cu sudura electrica
- utilaje de prelucrare aa lemnului (Abricht, circular, freza, etc.)
- scule de mana
• Folosirea utilajelor sau sculelor de mana implica respectarea tuturor normelor
tehnice de SSM si SU in vigoare, efectuandu-se instructaje periodice si autorizarile
necesare:
- se verifica cablurile de legare (gase) si cablurile de siguranta.
- panourile de cofraje vor fi prevazute cu podine de lucru si parapeti de protectie
- nu se admite utilizarea panourilor de cofraj degradate, cu
captuseli neetanse sau discontinue.
39
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
5.2. Lucrarile de cofrare pentru elementele constructive ale podetului

DN 11 km 82+437
• Topometrul lucrarii traseaza axele elementelor ce urmeaza a fi cofrate si cotele de nivel

pentru betonarea elementelor podetului de la km 82+437.
• Cofrajele se alcatuiesc si se monteaz astfel incat sa prezinte rigiditatea si stabilitatea
necesara, iar sarcinile sa fie uniform repartizate si transmise punctelor de sprijin.
• Cofrajele trebuie sa asigure:
- obtinerea formei, dimensiunilor si a gradului de finisare pentru suprafetele
prevazute in proiect.
- Inchiderea etansa astfel incat sa nu se produca pierderi de lapte de ciment sau beton.
• Ordinea de montare si demontare se stabileste fra a degrada elementele de beton cofrate
sau componente a cofrajului sau sustinerilor.
• Detaliile de alcatuirese elaboreaza de seful de lucru (lot) si inginerul sef constructor
al santierului.
• Detaliile de alcatuire a cofrajelor contin precizari privind:
- Lucrari pregatitoare
- Faza de executie
- Pozitia eventualelor ferestre de betonare la timpan pentru realizarea
prinderii parapetului de tim foarte greu.
Tipul cofrajelor utilizate:

- la grinzi, nise, goluri de montaj, camere de instalatii si aparatura se folosesc cofraje din
lemn sau placaj.
- la stalpi se folosesc cofraje din cherestea , tego, placaj.
- la plansee se folosesc cofraje din cherestea, panouri, tego sau
metalice.
- la fundatii se folosesc cofraje din cherestea, tego, panouri
- la infrastructuri, ziduri de presiune, pile, fete laterale se utilizeaz
panouri metalice tipizate.
- in cazurile rosturilor ce trebuiesc buciardate se folosesc cofraje
alcatuite din cadrul metalic inchis cu plasa de sarma cu ochiuri de
10mm.
Montarea cofrajelor
• Inainte de montarea cofrajelor se curata de eventualele impuritati si pentru a evita

aderenta betonului la suprafata cofrajelor acestea se ung cu decofrol pe baza de emulsie
de parafina sau solutie de sapun.
• Montarea cofrajelor se face cu ajutorul macaralelor amplasate in zona de cofrare si
cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
40
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- asamblarea si sustinerea provizorie;

- verificarea si corectarea pozitiei cofrajelor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
- realizarea etanseitatii cofrajelor.
• Montarea panourilor metalice prevazute cu podina de lucru consta in:

- se verifica daca panoul este prins bine in carligul macaralei;
- se ridica panoul in carligul macaralei si se aseaza in pozitia de montare a
elementului;
- se fixeaza panoul pe pozitia definitiva;
- in timpul fixarii definitive a panoului se interzice orice manevra a
macaralei, iar muncitorii vor fi asigurati cu centuri de siguranta, casti de protectie;
- manevrarea macaralei se face numai la comanda sefului de echipa
sau a semnalistilor autorizati;
- accesul muncitorilor la inaltime in vederea montarii panourilor se face numai pe scari
si schele STAS si omologate in acest scop;
- muncitorilor care lucreaza la inaltime li se va face controlul
medical periodic si vor fi instruiti pentru lucrarile la inaltime;
- se interzice lucrul suprapus, circulatia sau stationarea oamenilor
in zonele lucrarilor de cofrare.
Montarea cofrajelor din lemn

• Cofrajele din lemn, tego, placaj se utilizeaza la nise, goluri, grinzi, goluri pentru
AMC-uri, stalpi.
• Cofrajele din lemn se confectioneaza conform prescriptiilor din proiectul de executie.
• Transportul si aducerea la locul de punere in opera a cofrajelor din lemn se va face cu
ajutorul macaralelor.
• La montarea la inaltime a acestor cofraje se vor utiliza schele si scari se acces
STAS si omologate in acest sens.
• Ca masuri de protectia muncii se vor respecta cele prevazute in normele specifice de
protectia muncii in vigoare.
• Cofrajele din lemn vor fi construite si montate a.i. sa reziste la presiunea betonului
in timpul turnarii si dup turnare.
• Montarea elementelor prefabricate din beton armat se realizeaza pe baza prevederilor
din proiect cu respectarea masurilor de AC si PM.
Controlul si receptia lucrarilor de cofrare cuprinde urmatoarele faze obligatorii:

• verificri preliminare, in care se controleaza lucrarile premergatoare si sustinerile
provizorii;
• in cazul executiei se verifica pozitionarea cofrajelor in raport cu trasarea;
• dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu dimensiunile proiectate ale elementului
ce urmeaza a fi betonat;
• pozitia golurilor;
41
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
• receptia cofrajelor (stabilitate, etanseitate, etc) si consemnarea constatarilor in registrul

ptr. PV de lucrari ascunse.
Tolerante de executie
• La montarea cofrajelor se admit tolerante de +- 4 mm lung si -+ 3 mm lat.
• Tolerantele fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si a elementelor din beton
si beton armat dupaa decofrare vor fi cele din NE012-99 tabel IIl-1. 1.
5.3. Decofrarea
• Decofrarea se face cu grija pentru a nu deteriora muchiile si suprafetele elementelor

din beton sau panourilor de cofraj.
• Se vor respecta prescriptiile din caietele de sarcini pentru elemente din BA iar pentru
grinzi, plansee, stalpi, poduri se vor stabili termene de probe de laborator prelevate si
pastrate la fata locului.
• Se vor respecta urmatoarele conditii de rezistenta:
- partile laterale ale cofrajelor se vor indeprta dupa atingerea unei rezistente in beton de
2.5.N/mmp
- pentru decofrarea partilor inferioare la placi si grinzi
mentinerea popilor in siguranta se vor respecta conditiile din NE012-99 cu
strictete .
6. PROTECTIA MEDIULUI
6.1. Se vor utiliza subtante si preparate periculoase numai insotite de instructiuni

de depozitare si folosire, prevenind riscurile pe care acestea le pot reprezenta pentru
sanatatea angajatilor. Se va anunta conducerea societatii de iminenta unor descarcari
neprevazute sau accidente.
6.2. Stocarea provizorie a deseurilor de orice fel se face numai pe

amplasamentele special amenajate conform instructiunilor de depozitare a deseurilor
aprobate de conducerea societatii care executa lucrarea. Nu se arunca si nu se
depoziteaza pe spatiile verzi, trotuare, maluri, in albiile raurilor deseuri de orice fel si
nu se introduc in ape substante explozive.
6.3. Se vor respecta prevederile privind protectia atmosferei adoptand masuri tehnologice
adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici, folosind doar instalatii a
caror emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in vigoare, izoland si
protejand fonic orice surse generatoare de zgomot si vibratii ce depasesc nivelurile
limita a zgomotului ambiental.
42
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
6.4. Se va urmari evitarea scurgerilor produselor petroliere pe sol. in cazul aparitiei

acestora, se va incerca remedierea pe loc a defectiunii care a generat scurgerile si se va
curata zona cu nisip sau rumegus.
7. MASURI DE SSM SI SU
7.1. Salariatii vor purta echipamentul de protectie acordat de societate pentru

activitatea pe care o presteaza.
7.2. Conducatorii locurilor de munca nu vor permite desfasurarea nici unei
activitati inainte de a verifica dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si a
urmari utilizarea corecta a acestuia.
7.3. Caile de acces de evacuare si interventie trebuie sa fie mentinute in
permanenta, in orice anotimp, practicabile si curate.
7.4. Blocarea cailor de acces, de evacuare side interventie cu materiale care reduc latimea
sau inaltimea liberea de circulatie stabilita ori care prezinta opericol de incendiu sau
explozie, precum si efectuarea unor modificari la acesrtea, prin care se inrautateste
situatia initiala, sunt interzise;
7.5. Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces, de evacuare si de
interventie se vor amenaja treceri (podete) bine consolidate sau se vor
amenaja cai ocolitoare, semnalizate corespunzator;
7.6. Caile de acces, de evacuare side interventie se vor marca cu indicatoare de
securitate, astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua
cat si noaptea, de persoanele care le utilizeaza.
8. DISPOZITII FINALE
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative
43
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
ARMATURI
Prezentul Caiet trateaz conditiile tehnice necesare pentru reaplizarea,

procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la betonul armat pentru poduri.
1. OTELURI PENTRU ARMARTURI
Otelul beton trebuie s indeplineasca conditiile prevazute in STAS 438/1-

89, STAS 438/2-91, SR 438/3-98 si STAS 6482/1.2.3.4-80.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton precomprimat si domeniile de
aplicare sunt indicate in tabelul de mai ios:
TIPUL DE OTEL SIMBOL Domeniu de utilizare

1 2 3
Otel beton rotund neted OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi
STAS 438/ 1-80 constructive
Otel beton cu profil PC 52 Armaturi de rezistent
periodic (STAS 438 / 1-80) cu betoane de clasa cel
putin
C12/15'
PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin C16/20
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis
de unitatea care a importat otelul sau de cea care asigura desfacerea acestuia.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS
438/1-89, STAS 438/2-91, SR 438/3-98, echivalarea fiind facuta prin luarea in
considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat
echivalarea. Antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza
rezultatelor incercarilor de laborator si cu acordul scris al uni instatut de
specialitate si dup aprobarea Beneficiarului.
2. CONTROLUL CALITATI
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor prezentate la Cap 17 din

Codul de practica NE 012-1-07 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013-02.
Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de
44
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
verificare a calitatii prevazute in STAS 1799-88 "Constructii de beton, beton armat si

beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialekor si
betoanelor destinate executrii lucrarilor de constructii'. Otelul pentru beton precomprimat
sub forma de sarma SBP se va aproviziona in colaci cu diametrul
minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica, care contin
printre altele numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonu] CTC al
fabricatiei, fiind insotit de certificatul de calitate al furnizorului.
3. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane

prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot
produce fenomene de coroziune sau murdarire a otelului.
Pentru colacii sau tamburele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o
atentie deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa mu fie
deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta in continuare
prevederile pentru armatura neprotejata.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile
necesare pentru a se preveni:
- zgarierea, lovirea sau indoirea;
- murdarirea suprafetelor cu pamant materii grase, praf etc.;
- contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura .
taiere sau incalzirea de la flacara aparatelor de sudura.
Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate
corespunzator astfel ancat sa se evite contactul cu materialele corozive.
De asemenea, depozitarea se va face astfel fncat sa asigure posibilitatea de
identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Barele de otel superior vor fi livrate fn form rectilinie si vor fi depozitate cat mai
drept.
4. CONFECTIONAREA ARMATURILOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea armaturilor se va face mn

conformitate stricta cu prevederile proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza
prevederile proiectului tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor
precum si aspectele tehnologice de betonare si compactare. Dac se considera
necesar, se va solicita reexaminarea de catre Beneficiar a dispozitiilor de armare
prevazute in proiect.
45
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curatate si drepte; inacest scop se

vor indeparta:
- eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
- rugina prin frecare cu perii de sarma in special in zonele in care barele urmeaza a
fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei trebuie s
nu depaseasca abaterile limita la diametru, prevazute in normativ.
Otelul beton livrat mn colac sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a
se proceda la taere si fasonare, fra a se deteriora fins profilul. La intinderea cu troliul
alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, inasa fel incat
sa se evite confundarea lor si sa asigure prastrarea formei si curatenia lor pana in
momentul montarii.
In cazul in care conditiile tehnice locale pot favoriza corodarea otelului, se
recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare.
Barele cu profil periodic cu diarnetrul mai mare de 25 mm se vor fasona la

cald.
La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama
de prevederile constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat in cap.
6.7 din STAS 10111/2-87 si normativul NE 012-99.
5. REGULI CONSTRUCTIVE
Distantele minime antre armaturi precum si diametrele minime admise pentru

armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de
elemente se vor considera conform STAS 10111/2-87.
6. INANADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si

prevederilor STAS 10111/2-87.De regula innadirea armaturilor se realizeaza prin
suprapunere fara sudura sau prin sudura functie de diametrul/tipul barelor felul
solicitarii, zonele elementului (de ex. Zone plastice potentiale ale elementelor
participante la structuri antiseismice). Procedeele de innadire pot fi realizate prin:
-suprapunere; -sudura;
-mansoane metalo - termice;
-mansoane prin presare;
Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu
prevederile STAS 10111/2-87.
46
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Innadirea armaturilor prin sudur se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare
electrica prin puncte, sudare elecrica cap la cap prin topire intermediara, sudare
manuala cu arc elecric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc
elecric - sudare in cochilie, sudare in semimanson de cupru - sudare an mediu de bioxid
de carbon) conform reglementrilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din
otel-beton (C 28/83 si C 150/99), in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale
cordonului de sudura si conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror
calitati au fost inbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera
si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale trebuie sa se tina seama de
spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire
utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo•
termice prin presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice
specifice sau agrementelor tehnice.
La innadire prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa
respecte prevederile STAS 10111/2-87.
7. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilittii elementelor/structuriilor si protectia armaturilor

contra coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la
elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu
beton minim.Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul clementului, categoria
elementului, conditiile de expunere diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul
de rezistent la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin
proiect.
Grosimea stratului e acoperire cu beton inmedii considerate fra agresivitate
chimica se va stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87 Grosimea stratului de
acoperire cu beton in mediile cu agresivitate chimica este precizata in reglementari
tehnice speciale. In Anexa II.3 a Codului de practica NE 012-99 se prezinta grosimea
stratului de acoperire cu beton a armaturiloor pentru elemente/ structuri situate in zona
Litoralului.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie
realizata o dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice.Este interzisa
utilizarea distantierilor din cupoane metalice sai din lemn.
47
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
8. PARTICULRITATI PIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE
Plasele sudate din sarm trasa neteda STNB sau profilata STPB, OB37 se
utilizeaza ori de cate ori este posibil la armarea elementelor de suprafata inconditiile
prevederilor STAS 10107/0-90.
Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu
reglementarile tehnice in vigoare.
Plasele sudate se vor depozita mn locuri acoperite fara contact direct cu
pamantul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de acleasi
tipuri si notate corespunzator.
Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie,
evitandu-se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea
calitatij sudarii nodurilor se vor efectua conform SR 438/3-98.
In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la anlaturarea
acesteia prin periere.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie
s depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs.
9. PROCEDURA TEHNICA PENTRU FASONARE / MONTARE ARMATURI

NECESARE LA EXECUTIA PODETULUI DE PE DN 11 km 82+437
Procedura are drept scop stabilirea modului de executie a fasonarii si montarii

armaturilor utilizate la structurile de beton armat proiectate pentru podetul de la km
82+437, find parte integranta din caietul de sarcini.
• existenta certificatelor de calitate si declaratii de conformitate pentru otel beton

• instruirea personalului de executie pe baza prezentei proceduri
• existenta pe santier a otelului beton in cantitati suficiente pe marci si
diametre necesare realizarii lucrarii
• existenta unei platforme apropiate structurilor din beton armat in vederea
depozitarii in conditii corespunzatoare a barelor fasonate
• existenta in dotarea atelierului de fasonare a masinilor, dispozitivelor si
instalatiilor de fasonat otel beton conform cu cerintele impuse de lungimea si diametrul barei
de otel beton
• existenta pe santier a tuturor detaliilor de executie si a extraselor de armatura
• verificarea pozitiei si lungimii de ancoraj a mustatilor lasate anterior etapei de
constructie, precum si starea fizica si a gradului de curatire a acestora
48
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
9.2. Pregatirea lucrarii
• Se va proceda la curatirea barelor din otel fnainte de a fi introduse prin indeprtarea

ruginei neaderente, beton uscat, noroi, grasimi si ulei, prin periere cu perie de sarma,
spalare in afara zonei de lucru.
• Se vor curata mustatile de legatura lansate din etapele de constructii anterioare.
• Se va trasa pozitia barelor de armatura precum si a cotelor de nivel la cofraj.
9.3. Fasonarea barelor
• Fasonarea poate incepe doar pe baza comenzii de fasonare emise de seful de lucrare.
• Toate barele ce urmeaza a fi fasonate trebuie sa aiba certificate de calitate de la furnizor.
• Taierea barelor se face cu ghilotina sau flexul. Taierea si indoirea barelor va fi facuta pe
platforma de fasonare, folosind masini si dispozitive speciale, functie de lungimea si
diametrul barelor
• Indoirea barelor PC se face la masina de fasonat, folosind bolturi de diametre
corespunzatoare diametrelor barelor de armatura, conform tabelului de mai jos:
Ø 10 14 16 20 22 25 28 32 36
Bara 60 84 108 120 150 168 256 288 320
(65) (65)
• Indoirea barelor se executa cu o miscare lenta, fara socuri.

• La masina de indoit cu doua viteze nu se admite curbarea barelor cu profil
periodic la viteza mare a masinii.
• In cazul cand la indoire barele au tendinta de fisurare sau rupere va fi anuntat
furnizorul de materiale, iar acestea nu vor fi introduse in lucrare.
• Toate barele fasonate vor fi depozitate (si identificate prin etichete) pe platforma
de fasonare, dupa numarul marcii si a comenzii de fasonare.
9.4. Transportul, manipularea si depozitarea.
• Toate barele fasonate vor fi transportate pe platforme adiacente zonei de lucru in

mijloace de transport adecvate functie de lungimea si forma barelor.
• Incarcarea si depozitarea barelor fasonate se face cu macaraua, folosindu-se gase
conventionale.
• Depozitarea barelor fasonate pe platforma zonei de lucru se va face in asa fel incat sa se
evite corodarea lor si murdarirea lor. Ele vor fi depozitate pe loturi identificabile si usor
accesibile.
• Se vor lua in evidenta certificatele de calitate insotitoare ce se vor anexa dosarului
lucrarii.
49
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
9.5. Montare si tolerante
• Toate barele vor fi sprijinite pe purici de mortar, distantiere sau capre de otel pentru a
asigura stratul de acoperire cu beton si pozitia data in detaliile de armare.
• Se va asigura distanta dintre bare si lungimea de petrecere (ancore) conform cu proiectul
si se calculeaza functie de diametrul barelor, conform normativului NE-012/99
• Innadirea barelor se face fie prin suprapunere fie prin imbinari sudate /
mecanice acolo unde se specifica in proiect.
• Zonele de innadire ale barelor vor fi decalate orizontal si pe inaltime.
• Daca proiectul nu da detalii de sustinere a armaturilor se vor prevedea:
- cel putin 3 distantieri la fiecare mp, de placa sau perete;
- cel putin 1 distantier la fiecare mp. de grinda sau stalp;
- cel putin 1 distantier intre randurile de armaturi la fiecare 2 m liniari
de grinda in zone cu doua sau mai multe randuri de armatura;
- capre de otel beton sprijinit pe cofraj dispus intre ele la maximum 1 m (sau
o bucata / mp) pentru mentinerea la pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor.
• Pt. asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut se vor utiliza distantieri
confectionati din masa plastica sau prisme de mortar.
• Se interzice folosirea c upoanelor de otel beton pentru a asigura startul de acoperire
cu beton.
• Barele de armatura andoite, deja fasonate nu vor fi taiate, indepartate, reandoite,
cu exceptia acelor pentru care proicctantul a dat dispozitii din mai multe motive.
• Se interzice sudarea pieselor inglobate de armatura sau sudarea barelor de armatura una
de alta, cu exceptia innadirilor sudate, acolo unde este specificat.
• La fasonarea si montarea barelor de armatura se vor respeota urmatoarele tolerante :
(daca nu sunt specificate in proiect)
- la lungimea de taiere + 2 5 mm pentru bare mai lungi de 10 m; +20 mm
pentru bare mai scurte de 10 m.
- la lungimea intre bare + 5 mm la pereti si placi si 3 mm la stalpi si grinzi
- la lungime de petrecere a barelor la innadiri + 3 diametre ale
armaturii
• Legarea se face cu doua fire de sarma neagra de 1,5 mm in modul urmator (
conform STAS 889/76)
- retele de armaturi, pereti si placi se vor lega obligatoriu doua randuri
de ancrucisari marginale pe tot conturul, iar restul incrucisarilor din 2 in 2 pe
ambele sensuri (in sah )
- la stalpi si grinzi vor fi legate toate ancrucisarile barelor armaturii cu
colturile etrierilor sau cu ciocurile lor.
9.6. Controlul si receptia armaturii
Se va efectua la atelierul de armaturi si la locul de punere in opera.

• Receptia plaselor si carcaselor armaturii in atelier consta din:
50
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- verificarea lungimii si diametrelor, barelor si a distantelor dintre

acestea
- verificarea calitatii sudurii prin incercarea plaselor respective prin
cadere libera de la 1,5 m inaltime. Se incearca 2 % din numarul de plase sau carcase de
fiecare tip. Nu se admite desfacerea nici unei suduri sau desfacerea elementelor
• Receptia armaturii puse in opera consta din

- verificarea utilizarii plaselor, carcaselor sau barelor stabilite prin
proiect in ceea ce priveste tipul, diametrul si numarul de bare
- verificarea exactitatii amplasarii armaturii
- in cazul cand in proiect nu se indica locul si modul de innadire a
barelor, pozitia innadirii se va stabili in asa fel incit intr-o sectiune sa nu fie mai mult de
25 % bare sudate
- pentru toate armaturile cu diametrul mai mare de 25 mm si a caror
tip de innadire nu a fost precizat prin proiect se ya face numai prin
sudura de rezistenta
- inlocuirea armaturilor cu bare de alt tip sau de alta marca de otel
fata de prescriptiile din proiect se va face numai cu avizul
proiectantului.
10.1. Se vor utiliza subtante si preparate periculoase numai insotite de instructiuni de

depozitare si folosire, prevenind riscurile pe care acestea le pot reprezenta pentru sanatatea
angajatilor. Se va anunta conducerea societatii de iminenta unor descarcari neprevazute sau
accidente.

aprobate de conducerea societatii. Nu se arunca si nu se depoziteaza pe spatiile
verzi, trotuare, maluri, in albiile raurilor deseuri de orice fol si nu se introduc in ape
substante explozive.
caror emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in vigoare, izoland Si
protejand fonic orice surse generatoare de zgomot Si vibratii ce depasesc nivelurile limita
a zgomotului ambiental.

acestora, se va incerca remedierea pe loe a defectiunii care a generat scurgerile si se va
curata zona cu nisip sau rumegus. Se va anunta in eel mai scurt timp Seful auto/utilaj,
care va lua masuri in consecinta.
51
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
11.1. Salariatii vor purta echipamentul de protectie acordat de societate

pentru activitatea pe care o presteaza.
activitati inainte de a verifica dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si a
11.4. Blocarea cailor de acces, de evacuare side interventie cu materiale care reduc
latimea sau inaltimea liberea de circulatie stabilita ori care prezinta opericol de
incendiu sau explozie, precum si efectuarea unor modificari la acesrtea, prin care se
inrautateste situatia initiala, sunt interzise;
interventie se vor amenaja treceri (podete) bine consolidate sau se vor amenaja cai
ocolitoare, semnalizate corespunzator;
11.6. Caile de acces, de evacuare si de interventie se vor marca cu indicatoare
de securitate, astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu
usurinta, atat ziua cat si noaptea, de persoanele care le utilizeaza.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt imitative.
52
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
BETOANE
1. PREVEDERILE GENERALE
Prezentul caiet de sarcini traseaza conditiile tehnice generale necesare la

proiectarea si executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton
precomprimat pentru poduri.
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse fn normativul
NE 012-99 si prevederile din STAS 10111/2-87 si STAS 1799-88.
Calitatea betonului este definita prin clasa. Clasele de betoane sunt stabilite pe baza
rezistentei specifice a betonului, care este rezistenta la compresiune determinata
conform STAS 1275-88 pe cuburi cu latura de 10 cm sub a carei valoare se pot intalni
cel mult 5 % din numarul probelor.
In cazul prezentei lucrri, clasele de betoane vor fi cele impuse prin desenele
de la detaliile de executie pentru fiecare element.
2. CIMEN TURI
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul

si conditiile de utilizare sunt precizate in normativul NE 012-1-07 si NE
013-02.
2.1.Livrare si transport :
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un

certificat de calitate.
Cimentul livrat fn vrac se transporta in vagoane tip cisterna, autocisterna,
containere sau vagoane ainchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat fn saci se face fn vagoane inchise sau
camioane acoperite.
2.2.Depozitarea:
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei

certificatul de calitate sau a garantiei si verificarea capacitatii libere de depozitare
fin silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau fni
53
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
incaperile special amenajate.

Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost
depozitate anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor
de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si
livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat fn saci se va face in incaperi inchise.
Sacii vor fi asezati in stive, lsandu-se o distant libera de 50 cm de la peretii exteriori
si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10
randuri de saci suprapusi. In fiecare stiv se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si
data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza m ordinea datelor de fabricatie.

Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre
producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul
cimenturilor fra adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va antrebuinta la
elemente de beton si de beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si in
conformitate cu prevederile din normativul NE 012-99.
2.3.Verificarea calitatii cimentului se va face:

Metodele de incercare sunt conforme cu standardele SREN 196/ 1-9 5, SREN
196/3-97, SREN 196/6-94, SREN196/7-95, SREN196/2-95, SR 227/2-94 $i SR
227 /5-96.
3.AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre

2001 si 2500 daN/mc se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala
sau/ si din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care le vor indeplini agregatele sunt precizate in SR EN
1620:2003 si STAS 667-01.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1), avand 0-3 mm, (2)
cu 3 ... 7 mm, (3) cu 8 ...25 mm si (4) cu 16 ...31 mm.
In cazul utilizarii agregatelor concasate, sortul (4) se poate inlocui cu 16...25
mm.
3.1.Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avand pante si rigole de

evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente avand fnaltime corespunzatoare incat sa se evite amestecarea
sorturilor.
54
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Nu se admite depozitarea direct pe pa .mant sau pe platforme balastate. Pentru

depozitele de consum se pot folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi
si impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata
se a sigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate.
Metodele de fncercare corespund STAS 4606-80 (anexa IV.4).
4.APA
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica

sau alta sursa, dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in SR EN
1008:2003.
5. ADITIVI
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul:
- 1mbunatatirii lucrabilitatii la elementele cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa;

- fmbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii
sau aflate in medii agresive;
- obtinerii unor betoane de rezistent superioara;
- imbunatatirii comportarii la inghet-dezghet repetat;
- reglarii procesului de intarire, intarziere sau accelerare in functie de
cerintele tehnologice;
- cresterii rezistentei, durabilitatii si ambunatatirii omogenitatii betonului. Tipurile
uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate fin NE 012-99
iar pentru elemente prefabricate si din Codul de practica NE 013-02. Utilizarea
altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri se admite numai pe baza
unor aiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate in laboratoare de specialitate.
6. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI
Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati
dotate cu una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere.
Statiile de betoane cu capacitate nominala de productie mai mare de 10
m? /ora sunt conduse de un sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare
eliberat de o comisie acceptat de Beneficiar.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de eel mult 10 m?/ora
sunt subordonate direct conductorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu
acordul beneficiarul ui.
Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat tipurile de beton
se diferentiaza si se noteaza in functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment
55
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
utilizat, marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de

aditiv adoptat.
In comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, conform
prevederilor din normativul NE 012-99, ritmul de livrare, precum si obiectul
(partea de structura) unde se va folosi.
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul
Antrepenorului.
Stabilirea compozitiei se va face:
- la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25.
Compozitiile de betoane se vor aproba de catre Beneficiar.
In cazul constructiilor speciale, precum si in cazul utlizarii unor tipuri de
ciment, agregate, aditivi sau adaosuri, altele decat cele cuprinse min standardele
mentionate in normativul NE 012-1-07, stabilirea compozitiei se va face pe baza de studii
elaborate de laboratorul de specialitate din institutii de cercetare.
In cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul sectiei si cu
acceptarea Beneficiarului, mn functie de rezultatele incercariolor privind:
- umiditatea agregatelor;
- granulozitatea sorturilor;
- densitatea aparenta a betonului proaspat;
- lucrabilitatea betonului.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau
betoniere cu cadere libera. Ordinea de introducere a materialelor componente in
betoniera va respecta prevederile cartii tehnice a utilajului respectiv, dar fncepa nd
cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va fi de eel putin 45 secunde de la introducerea
urmatorului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz in cazul utilizarii de aditivi sau
adaosuri, in perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unua schimb sau la antreruperea prepararii betonului pe o durata
mai mare de 1 ora toba betonierei se va spala cu jet puternic de ap si apoi se va goli
complet.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 5 cm se va face cu
autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu bene
amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu pemite pierderea
laptelui de ciment.
56
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Pe timp de arsit sau ploaie, an cazul transportului cu autobasculanta pe

distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton se va proteja pentru a
impiedica evaporarea apei si modificarea caracteristicilor betonului.
Durate de transport nu va depasi duratele de 45 - 60 minute, conform
normativului NE 012-1-07.
7. REGULI GENERALE DE BETONARE
Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dup ce s-a verificat

andeplinirea urmatoarelor conditii:
- compozitia betonului a fost acceptata de Beneficiar, iar in cazul betoanelor de
clasa egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de incercari preliminare suficiente;
- sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate
materialele necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in stare de
functionare utilajele si dotarile necesare;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca
de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se
constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se va demonta, iar dupa
curatire si remontare se va proceda la o noua receptie calitativa;
- suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone
necompactate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele
doua betoane;
- nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice
nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc.);
- in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din
precipitatii sau infiltratii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze inzona in care se
va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de
Beneficiar.
Betonul trebuie s fie pus fin lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la
locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile fn care
durate transportului este mai mica de 30 minute.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi udate cu apa cu 2...3 ore anainte si imediat anainte de turnare, iar apa
ramasa in denivelari se va evacua;
- din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct mn ucrare;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza inlimitele
de lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv
superplastifiant dar cu acordul Beneficiarului;
- betonul se va raspandi uniform in lungul elementului, urmarindu-se
57
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime;

- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in
consola; daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta in timpul
turnarii;
- se va urmarii cu atentie fnglobarea completa in beton a armaturilor,
respectandu-se grosimea stratului de acoperire prevazuta in proiect;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici
asezarea pe armaturi a vibratorului;
- fni sectiunii;
zonele de armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a

- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerilor acestora, luandu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor
deplasari sau cedari;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport fn timpul betonarii se va
face pe podine, astfel incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa
circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
- betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect;
- fn cazul cand s-a produs o antrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul
Beneficiarului.
7.1.Compact area:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj )
numai in cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau
antrerupere de curent), caz in care betonarea trebuie sa continue pan la pozitia
corespunzatoare unui rost.
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare:
- vibrarea interna folosind vibratoare de interior (previbratoare);
- vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
- vibrarea de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul sf dimensiunile elementului
(placa, grinda) si de posibilitatea de introducere pentru barele de armaturi.
La executie se vor respecta prevederile cap. 6 din normativul NE 012-99
referitoare la compactarea betonului.
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia
astfel ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe antregul element. Cand
rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor se va stabili prin proiect.
58
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din

contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele prim:
- acoperire cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectae.
Protectia va fi indepartata dup minimum 7 zile numai daca intre
temperatura suprafetei betonuluf si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de
120 C.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de
polietilena, atat at prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de cament.
Pe timp calduros betonul se va stropi cu apa si se va acoperi cu rogojini, prelate
sau cu un strat de nisip amedaat ce intarirea o permite.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara
cu respectarea termenelor minime recomandate in normativul NE 012-99.
8. TOLERANTE DE EXECUTIE
Abaterile maxime la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor incadra

in prevederile cuprinse in nomativul NE 012-1-07.
9. PROCEDURA TEHNICA DE BETONARE
Prezenta procedura are ca drept scop stabilirea tuturor masuralor si actiunilor ce

trebuie luate in vederea executarii lucrarilor de betonare necesare transpuneri prevederilor
prezentea documentatii in practica.
Procedura se aplica la lucrarile de pregatire a suprafetei de betonare, turnarea
betonului sf tratarea lui dupa turnare, completand informatiile tehnologice impuse prin
caietele de sarcini din cadrul documentatiei pentru podetul DN 11 km 82+437.
• Releveele topo, cotele topo caracteristice sunt in concordanta cu detaliile

proiectate.
• Receptionarea lucrarilor precedente, cu semnarea proceselor verbale de
receptie calitativa care sa permita trecerea la faza de betonare.
• Toate materialele ce intra in componenta elementului ce urmeaza a fi
betonat sunt insot' ite de certificate de calitate in conformitate cu cerint, ele de asigurare a
calitatii.
59
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
9.2. Lucrari pregatitoare
• Sunt pregatite toate utilajele si mijloacele de punere in opera a betonului.

• Corespondenta cotelor cofrajelor, armaturilor, axarea pieselor inglobate in
plan si nivel cu cele de proiect.
• Rezistenta si stabilitatea elementelor in pozitia proiectata sa fie asigurata in
timpul betonarii.
• Se curata cofrajele, armaturile de eventualele impuritati.
• Suprafata betonului turnat anterior care va veni in contact cu betonul
proaspa t va fi buciardata si curatata, spalata. Suprafata betonului intarit trebuie sa aiba
aspect de granula curata.
• Trebuie asigurata rezerva de agregate si ciment pentru prepararea
betoanelor.
• Se asigura functionarea fabricii de betoane si a mijloacelor de transport.
• Se verifica si se remediaza (daca este cazul) drumurile de acces.
• Se asigura rezervele de carburanti.
• Se instruieste, se autorizeaza personalul muncitor care participa la executia
lucrarilor de betonare in conformitate cu cerintele de asigurare a calitatii,
SSM si SU (vibratoristi, semnalisti, benisti, etc.).
• Se verifica echapamentele electrice, instalatiile si utilajele care se folosesc la
lucrarile de betonare.
• Sunt supravegheate pentru o buna functionare statiile de epuismente din
amplasamentul lucrarii.
• Sunt verificate macaralele, benele, echipamentul (vibratoarele) de lucru,
sculele pentru o buna functionare in timpul betonarii si se asigura rezervele in caz de
defectiuni.
9.3. Prepararea betonului
• Se face in statii centralizate, atestate, pe baza retetelor emise de laborator

(autorizat ISCLPUAT), respectand cerintele de asigurare a calitatii.
• La stabilirea retetelor se va avea in vedere respectarea prevederilor
normativului NE-012-99, caietelor de sarcini si a rezultatelor preliminare pe epruvete
pastrate in conditii STAS.
• La prepararea betoanelor si mortarelor fabrica de betoane va folosi numai
ciment si agregate livrate de catre furnizori acceptati de proiectant si prin cerintele
caietelor de sarcini si a legislatiei in vigoare, fiecare transport fiind insotit de certificat de
calitate corespunzator cerintelor de organizare a calitatii.
• Se vor lua masuri pentru asigurarea temperaturii betonului respectand
prevederile caietului de sarcini pentru perioadele de timp friguros sau
calduros.
60
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
• Pe tot parcursul turnarii betonului personalul laboratorului va face

incercari si determinari pe betonul proaspat atat la locul de preparare cat si la locul de
punere in opera si va recolta probe pentru incercari pe beton conform NE -O 12-9 9.
9.4. Transportul betonului
• Se va face cu autobetoniere, care vor malaxa betonul continuu

din momentul incarcarii si pana in momentul descrcarii in bena macaralei sau in buncarul
pompei de beton.
• Durata transportului va fi de max. 30 min. la temperatura mediului
ambiant de 15 - 30° C si max. 60 min. la temperatura minima de 15° C.
• Transportul este insotit de bonul de beton care trebuie sa aiba inscrise
datele cerute:
- clasa betonului si dozajul de ciment / me;
- elementul betonat {identificare);
- volumul de beton transportat {me);
- data, ora plecarii de la fabrica de betoane;
- numar auto;
- semnatura dispecerului de fabrica.
• Instruirea personalului de deservire a mijloacelor de transport cu privire la
modul de pregatire a mijloacelor de transport beton (malaxorul sa fie curat, nu se
admite prezenta carburantilor, argilei in malaxor), stabilirea masurilor de siguranta
in timpul transportului (folosirea cailor de acces corespunzatoare), respectarea indicatiilor
personalului de la fabrica de betonare, laborator, locul punerii in opera cu privire la
incarcare, transport, descrcare, prelevari de probe, interzicerea prasirii lucrarii fara
acceptul sefului de lucrare, a sefului de statie de betoane.
9.5. Turnarea betonului
• Resurse necesare pentru anceperea lucrarilor de betonare.

• Sa fie asigurate toate componentele betonului in cantitati suficiente si sa aiba
certificate de calitate corespunzatoare cerintelor asigurarii calitatii.
• Transportul betonului se realizeaza cu autobetoniere in buna stare de
functionare si cu un numar suficient pentru asigurarea ritmului de betonare.
• Se folosesc vibratoare electrice verificate si cu rezervele bine stabilite.
• Se verifica si probeaza macaralele.
• Caile de acces se stabilesc functie de conditiile concrete din proiect
asigurandu-se si platforma de descarcare a betonului in bena si de manevrarea
mijlocului de transport. Pe taluze, in santuri, in groapa se amenajeaza scari, prevazute cu
balustrade, iar pentru treceri, se confectioneaza podele cu balustrade
• Pregatirea suprafetelor de betonare:
61
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu cel

proaspat va fi buciardata, spalata astfel incat sa fie realizate conditiile de punere in opera
a betonului proaspat.
- pentru suprafetele de fundatii unde betonul este in contact cu argila, aceste suprafete
vor fi receptionate de beneficiar si geologul proiectantului care vor
aviza turnarea betonului. La aceste suprafete vor fi indeplinite conditiile din caietul
de sareini STAS 169 - 88 si din PTE - terasamente.
- orice material care va veni in contact cu betonul proaspat va fi curatat de
eventualele impuritati (rugina, noroi, lemn, hartii, uleiuri).
• Inceperea betonarii este legata de receptia calitativa a elementului care
urmeaza a fi betonat si semnarea actelor care atesta calitatea lucrarilor executate pana la
turnare
• dupa efectuarea receptiei calitative si obtinerea acceptului de a incepe
betonarea, se poate emite comanda de beton catre fabrica de betoane. Comanda va
contine toate datele cu privire la identificarea elementului de betonat a materialelor ce
intra in componenta betonului, cu caietele de sarcini, cu data si ora inceperii betonarii,
clasa betonulua sa dozajul de ciment kg / me, lucrabilitatea betonulua, granulozitatea
maxima a agregatelor.
• bonurile de beton se vor elibera in 3 exemplare; unul la fabrica de betoane, unul
la conduca torul auto, unul la punctul de lucru.
• comanda, reteta de preparare si bonul de transport beton sunt anregistrari
permanente.
• macaralele, pentru a putea fi folosite la betonare trebuiesc autorizate ISCIR,
benele se fac etanse si sa asigure conditiile de siguranta in timpul manevrarii lor.
• descrcarea betonului se va face numai in locurile destinate in acest scop si dupa
ce s-a facut receptia lui conform prevederilor mentionate la aliniatul
6.4.5. si cantitatea specificata in bon sa corespunda cu cea din auto, deci sa
fie asigurata corespondenta calatativa si dup ce soferul sa asigurat ca nu poate
provoca accidente.Este interzisa descarcarea betonului prin urcarea muncitorului in
malaxor sau bena.
• Desca rcarea betonului se Va face in bene, pompe, jgheabura sau direct in lucrare
(daca este posibil) fara riscuri de accidente. Transportul pe verticala si orizontala cu
macaraua se face lent fara miscari bruste sau loviri.
• Dirijarea benelor se face de muncitori autorizati si prin semnale acustice
anuntand personalul sa nu circule sau sa stationeze in raza de actiune a macaralei.
• Caderea libera din bena, furtunul pompei, capatul jgheabului va fi de max. 1,5
m.
• Betonarea elementelor pe inaltimi mari se face prin fereste laterale lasate in
cofraje sau prin intermediul unui furtun cu tub avand capatul interior la max. 1,5 m
deasupra suprafetei de betonare.
• Se va intocmi o schema de betonare pentru fiecare element.
• Betonul se va turna uniform in straturi orizontale (30- 50 cm) functie de
caracteristicile elementului.
62
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
• Turnarea betonului se va executa intr-un ritm astfel ancat intre turnarea a doua
straturi succesive (timpul de acoperire din incercarile de la laborator) sa nu fie interval de
timp mai mare decat timpul de incepere a prizei.
• Vibrarea betonului se face pe fiecare strat in parte prin vibrare interna (de catre
personal instruit si autorizat conform cerintelor ORD 4 / 81_ IGSIC), astfel:
- vibratorul se introduce in beton pana la stratul inferior pe o adancime de
10 cm.
- scoaterea vibratorului se face cat mai lent pentru a evita formarea golurilor
in punctul de extragere.
- punctele de introducere a vibratorului vor fi situate la 1,5-2 R distante intre ele
unde "R" este distanta de actiune a vibratorului.
- durata de vibrare este de 30 " functie de lucrabilitate betonului si tipul
vibratorului.
- vibrarea betonului s-a terminat atunci cand betonul nu se mai taseaza, suprafata
betonului devine orizontala, usor lucioasa si anceteaza aparitia bulelor de aer.
• Daca elementul turnat are suprafata la care betonul este la cota definitiva,
acesta se finiseaza prin orizontalizare cu dreptarul si driscurile ingrijite.
• Personalul muncitor nu va introduce in element corpuri ca hartii,lemne grasimi,
argile (cizmele vor fi spalate).
• Se va evita deformarea sau deplasarea -fata de pozitia prevazuta in proiect a
cofrajelor, pieselor inglobate, armaturilor.Daca totusi se produc astfel de defecte ele vor fi
corectate imediat.
• Este obligatorie inglobarea completa a armaturilor in beton, respectandu.-se
grosimea stratului de acoperire cu beton;
• Nu este permisa ciocnirea sau scuturarea armaturilor in timpul betonarii si nici
asezarea vibratorului pe armaturi, cofraje, piese inglobate;
• Incazul cand vibrarea nu se poate face cu acces vertical, se vor crea posibilitati de
acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului;
• Permiterea circulatiei muncitorilor pe podine , astfel rezemate, incat sa
nu modifice pozitia armaturilor; este interzisa circulatia direct pe betonul armat sau pe beton
proaspat.
9.6. Turnarea betonului pe timp friguros
• Pentru evitarea fenomenului de inghet - dezghet, pentru a asigura conditiile

necesare, pentru priza si mintarirea normala a betonului se iau masurile:
• Temperatura betonului la punerea in opera sa fie cat mai aproape de limita
superioara (incalzirea agregatelor, incalzirea apei, protejarea cofrajelor, realizarea de
incinte incalzite);
• Mentinerea temperaturii betonului la o valoare mai mare de + 50 C si pana
la evitarea anghetului;
63
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
• Mentinerea betonului dupa turnare la o valoare mai mare de + 50 C se

realizeaza prin protectia betonului pentru conservarea caldurii, prin tratarea termica
folosind aburi.
9.7. Turnarea betonului pe timp calduros
• Pentru a evita evaporarea rapida a apei si fisurarea betonului, datorita

dilatatiilor, se vor lua masuri pentru mentinerea temperaturii maxime admise pe tot
parcursul turnarii si in prima parte a perioadei de intarire:
• Se vor lua masuri de obtinere a unei temperaturi scazute la prepararea
betonului.
9.8. Protectia betonului
• Protectia betonului in conditii normale de temperatura si pe timp calduros •

acoperirea cu prelate, stropite permanent cu apa, minim 14 zile.
• Protectia betonului pe timp friguros se realizeaza prin:
- acoperirea cu panouri cu rame din lemn, cu doua folii de polietilene
intre care se dispun rogojini;
- realizarea de incinte din prelate in care se introduc aburi.
- pentru evitarea fisurarii datorita racirii bruste, protectia betonului se
mentine inca 10 zile (dupa atingerea rezistentei de 125 daN / cm2, dupa care aceasta
se va andeparta, iar betonul se va acoperi in max. 30 minute cu un strat de rogojini.
- decofrarea partilor laterale se poate face dupa 10 zile de la turnare, daca
rezistenta betonului este de 125 daN / cm2. La interval de 30 min. de la decofrare se
vor acoperi si fetele laterale cu un strat de rogojini. Stratul de rogojini se va indeparta
atunci cand diferenta intre temperatura suprafetei betonului in zona centrala a
elementului betonat (masurata la Ora 8 dimineata la o adancime de 5 - 10 cm cu
termometrul introdus intr-o teava umpluta cu ulei) si temperatura mediului ambiant sa nu
depaseasca 11° C.
- temperaturile la suprafata betonului si cele ale mediului ambiant
masurate in conditiile prevazute mai sus vor fi determinate zilnic in perioada de timp
friguros.

depozitare si folosire, prevenind riscurile pe care acestea le pot reprezenta pentru
amplasamentele special amenajate conform instructiunilor de depozitare a deSeurilor
64
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
aprobate de conducerea societatii. Nu se arunca si nu se depoziteaza pe spatiile

verzi, trotuare, maluri, in albiile raurilor deseuri de orice fel si nu se introduc in ape
substante explozive.
10.3. Se vor respecta prevederile privind protectia atmosferei adoptand
masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici,
folosind doar instalatii a caror emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in
vigoare, izoland si protejand fonic orice surse generatoare de zgomot si vibratii ce
depasesc nivelurile limita a zgomotului ambiental.
11.1. Salariatii constructorului vor purta echipamentul de protectie acordat de societate

11.2. Conducatorii locurilor de munca, din partea constructorului nu vor permite
desfasurarea nici unei activitati inainte de a verifica dotarea salariatilor cu
echipament individual de protectie si a urmari utilizarea corecta a acestuia.
11.4. Blocarea cailor de acces, de evacuare side interventie cu materiale care
reduc latimea sau inaltimea liberea de circulatie stabilita ori care prezinta opericol de
11. 5. Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces, de evacuare si de
11.6. Caile de acces, de evacuare side interventie se vor marca cu indicatoare
de securitate, astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat
ziua cat si noaptea, de persoanele care le utilizeaza.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative.
65
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
LUCRARI DE HIDROIZOLATII
1. GENERALITTI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc andeplinite la

realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de podete.
Hidroizolatia se dispune pe un strat de mortar de egalizare M100 de cca 4 cm grosime. Ea
se realizeaza la partea superioara a podetului si se prelungeste pe peretii laterali circa 50
cm. Peretii verticali se hidroizoleaza cu emulsie de bitum filerizat.
Hidroizolatiile au ca scop:
- impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;
- colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbraca minte si dirijarea lor spre
gurile de scurgere.
Se disting urmatoarele straturi:

o strat suport;
o strat de amorsare;
o strat de lipire; strat de baza; strat de protectie.
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate fn diferite solutii ale firmelor

specializate in hidroizolatii.
Hidroizolatiile pot fi alcatuite din:
- folie lichida cu intarire rapida;
- membrana hidroizolatoare. Tehnologia de aplicare poate fi:
- prin pulverizare;
- prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;
- prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;
- prin aplicarea de membrane autoaderente;
- prin lipirea cu supraaincalzirea membranelor.
In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile
fizico-mecanice. Termenul de "sapa hidroizolatoare" utilizat in continuare include toate
straturile componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza,
stratul de protectie.
66
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
2. CARACTERISTICILE TEHNICE
Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10

ani de exploatare normala a podului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare
trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau anlocuirea acesteia si remediarea
degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura de rezistenta.
Materialele incluse in elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile
si sa fie pasive chimic.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata la poduri mn exploatare, la
care lucrarile se executa pe ojumatate a caii, iar pe cealalta jumatate se desfasoara circulatia
normala, asigurandu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor
de transport si asternere a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea ambracamintii din asfalt la
stratul sau superior.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici
fizico-mecanice:
- forta de rupere 800 N/5 cm
- alungirea la rupere: % min. 20
- rezistenta la perforare statica: clasa de rezistenta LA neperforata la 250 N
pe bila 10 mm
- adezivitatca la tractiune: N/mmp min. 0.5
- flexibilitatea pe un dorn: 50 mm fara fisuri la -100€
- absorbtie de apa in 24 ore: % max. 0.5
- temperatura minima la care
membrana este stabila 1200€
- temperatura asfaltului turnat in imbracaminte, la care membrana trebuie sa reziste fara
diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice 180C domeniul de temperatura de exploatare
curenta este -200C: 70C Intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa
hidroizolatoare
este +50C -:- +300C.
Stratul superior al sapei hidroizolatoare va fi compatibil cu componentele din
alcatuirea asfaltului imbracamintii rutiere pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate in Romania, conform Legii nr.
10/1995.
3. PRESCRIPTII
3.1. Stratul suport

Stratul suport va fi constituit din betonul de panta, care, va fi astfel executat
incat suprafata acestuia s nu prezinte proeminente mai mari de 2 mm.
67
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Verificarea planeitatii suprafetei se face cu dreptarul de 3 m lungime pe orice

directie. Se admite o singura denivelare de 5 mm la o verificare.
Inainte de executarea amorsajului, betonul se va curata cu jeturi de apa si
aer comprimat in vederea aplica rii stratelor urmatoare, pe o suprafata curata si
uscata.
3.2. Stratul de amorsaj
Amorsa are rolul de a facilita aderepgta membranei hidroizolatoare la beton.

Solutia cu care se executa amorsa poate fi bazata pe bitum sau pe baza de
rasini sintetice. Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care atac chimic
betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a
solutiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura
mediului ambiant de peste +50C.
Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in totalitate.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de
orice fel.
3.3. Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul

specific tipului de membrana utilizata.
Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata
suprafata pe care se aplica. Nu se admit umflaturi sau margini desprinse.
Se va asigura petrecerea si continuizarea prin lipire in camp continuu a
membranelor livrate in fasii.
Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigurandu-se
etanseitatea si scurgcrea apelor colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform
proiectului, functie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.
Lateral, merginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din
chituri elastice, de etansare.
In cazul membranelor lipite prin supraancalzire, temperatura sursei de
caldura nu trebuie s fie mai mare de 250C sau mai mare decat temperatura la care tipul
respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico-mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant de cel

putin +50C.
68
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3.4. Stratul de protectie
Hidroizolatia se va alege cu membrane de protectie aderente la

membranele hidroizolatoare ce vor asigura si stratul de protectie nefiind necesara
protectie suplimentara.
Peste hidroizolatie se realizeaz un beton de panta si straturile asfaltice.


aprobate de conducerea societatii care executa lucrarea. Nu se arunca si nu se depoziteaza
pe spatiile verzi, trotuare, maluri, in albiile raurilor deseuri de orice fel si nu se introduc
in ape substante explozive.
4.3. Se var respecta prevederile privind protectia atmosferei adoptand masuri tehnologice
adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici, folosind doar instalatii a caror
emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in vigoarc, izoland si protejand fonic
orice surse generatoare de zgomot si vibratii ce depasesc nivelurile limita a zgomotului
ambiental.
4.4. Se va urmari evitarea scurgerilor produselor petroliere pe sol. in cazul

aparitiei acestora, se va incerca remedierea pe loc a defectiunii care a generat
scurgerile si se va curata zona cu nisip sau rumegus.

69
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
5.2. Conducatorii locurilor de munca nu var permite desfasurarea nici unei activitati
inainte de a verifica dotarea salariatilor cu echipament individual de
protectie si a urmari utilizarea corecta a acestuia.

sau inaltimea liberea de circulatie stabilita ori care prezinta opericol
de incendiu sau explozie, precum si efectuarea unor modificari la acesrtea, prin care se
5.5. Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces, de evacuare si

de interventie se var amenaja treceri (podete) bine consolidate sau se vor amenaja
cai ocolitoare, semnalizate corespunzator;
5.6. Caile de acces, de evacuare side interventie se vor marca cu indicatoare de securitate,
astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua cat si noaptea,
de persoanele care le utilizeaza.
70
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
GABIOANE
1. CADRE DIN OTEL-BETON OB37
Cadrele se vor alcatui din otel-beton OB37 dupa cum urmeaza: muchiile
exterioare vor fi din OB37 $12, iar cele suplimentare (diafragmele) vor fi din OB37
$8.
2. IMPLETITURA DE SARMA CU OCHIURI HEXAGONALE
Ochiurile hexagonale ale impletiturii de sarma sunt formate prin

rasucirea sarmelor adiacente, doua cate doua, formand alternativ o rasucire spre dreapta si
spre stanga. Diametrul sarmei de impletitura va fi de 3.1 mm. Dimensiunea
ochiurilor hexagonale va fi de 80 mm conform standardului SR EN
102233:1999. Sarma din otel va fi protejata anticoroziv prin acoperire cu zinc (min.
50 g/m? - clasa D), urmata de o acoperire organica (PVC) prin extruziune.
Rezistenta la rupere a sarmei va fi cuprinsa intre 350-500 N/mm2 si o alungire minima de
10% (raportata la o lungime intre repere de 250 mm)
3. UMPLUTURA DIN GABIOANE
Produsele de cariera care vor fi utilizate la umplerea gabioanelor, trebuie sa

Indepineasca urmatoarele conditii:
 sa fie din roca dura, compacta si negeliva
 sa aiba forma poliedrica si greutate specifica cuprinda intre 23...27 kN/m3
 sa nu se dizolve sub efectul agresivitatij apei dimensiunea pietrei D=180-320 mm
dimensiunea medie a pietrei d50=250 mm

71
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
4.2. Stocarea provizorie a deseurilor de orice fiel se face numai pe

aprobate de conducerea societatii care executa lucrarea. Nu se arunca si
nu se depoziteaza pe spatiile verzi, trotuare, maluri, in albiile raurilor deseuri de orice
fel si nu se introduc in ape substante explozive.
emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in vigoare, izoland si protejand fonic
ambiental.

5. MASUR! DE SSM SI SU

5.2. Conducatorii locurilor de munca nu vor permite desfasurarea nici unei activitati inainte
de a verifica dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si a urmari
utilizarea corecta a acestuia.

sau inaltimea liberea de circulatie stabilita ori care prezinta opericol
de incendiu sau explozie, precum si efectuarea unor modificari la acesrtea, prin care se

interventie se vor amenaja treceri (podete) bine consolidate sau se vor amenaja
astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua cat si noaptea,
de persoanele care le utilizeaza.
72
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
LUCRARI DE TERASAMENTE
1. MATERIALE FOLOSITE PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza sa fie insamantate sau plantate, se

foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale care prezinta conditii de
crestere a vegetatiei.
1.2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243- 88 care se

folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelul 1 .a si l .b.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii
climaterice
si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara sa fie luate masuri speciale.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul in care
conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu
respectarea prevederilor STAS 1709 / 2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din
inghet - dezghet.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din
pamanturi argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate, conform tabeului lb este rea
sau foarte rea, vor fi inlocuite cu pamanturi corespunzatoare sau vor fi stabilizate mecanic
sau cu lianti hidraulici (var, cenusa de termocentrala, etc.), pe o grosime de minimum 20
cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor
foarte rele (sau a celor cu densitatea in stare uscata mai mica de 1,5 g/ cmc). Pentru
pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea acestora
pe o grosime de minimum 15 cm. Atat inlocuirea cat si stabilizarea lor se va face
pe toata latimea platformei, grosimea fiind considerata sub nivelul patului drumului
constituind partea superioara a terasamentelor, care impreuna cu sistemul rutier,
trebuie sa asigure o grosime mai mare decit adancimea de inghet-dezghet din zona.
La realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol
4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste SI) a caror calitate conform tabelului
1 b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de
imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
Atat inlocuirea cat si stabilizarea lor se va face pe toata latimea platformei grosimea fiind
considerata sub nivelul patului drumului constituind partea superioara a
terasamentelor, care impreuna cu sistemul rutier, trebuie sa asigure o grosime mai mare
decat adancimea de inghet-dezghet din zona.
73
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la

cererea beneficiarului cu masuri specifice destinate sa aduca pamantul extras in
stare compatibila cu modalitatile de punere in opera si cu conditiile metereologice. Aceste
masuri care cad in sarcina antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de
corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
1.3. APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa

contina materii organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul beneficiarului in afara de
terasamentele din spatele ucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se face decat
cu aprobarea beneficiarului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
1.4. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor

erodabile trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea
rambleelor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu
trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100mm. Ele se regasesc in zona
hasurata a graficului din tabelul 1 b.
2. VERIFICAREA CALITATII PaMaNTURILOR
Verificarea calitatii pamantului constain determinarea principalelor

caracteristici ale acestuia prevazute fn tabelul 1.
74
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatcle tutur0r

determinarilor de laborator.
3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
3.1. PICHETAJUL SI BORNAREA LUCRARILOR
De regula, pichetajul axului traseului este efectuat prin grija benefi.ciarului.

Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu
martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara
amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi dc nivelment stabili, din
borne de beton, amplasati in afara zonei drumului eel putin catc doi reperi pe km.
In cazul in care documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice,
traseul
drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca de
catre beneficiar la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu
coordonate pentru virfurile de unghi si a reperelor dc pc teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, antreprcnorul trece
la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratatc la pct. 8.1 sau la
executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct. 8.2. Aceste lucrari se fac
de comun acord cu beneficiarul si proiectantul. Pichetii implantati in cadru]
pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceeasi reperi ca si
pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, antrcprenorul va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarcle :
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in axul drumului;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor picheti]or si

reperelor de a restabili sau de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
Acestia se vor scoate in afara zonei de lucru.
Scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre antreprenor, pe
cheltuiala si raspunderea sa.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile
subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza
lucrari]or in vederea mutarii sau protejarii acestora, conform documentatiilor tehnice
pentru predarea terenului liber antreprenorului. Aceste lucrari se vor corela cu cele
prevazute in proiect si in caz de neconcordante se va instiinta beneficiarul pentru a
stabili sumele necesare, eventual suplimentare, fata de cele prevazute in proiect.
75
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3.2.LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari

pregatitoare in Iimita zonei expropriate :
- defrisari;
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si subterane;
- demolarea constructiilor existente.
CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE
Zonele ce trebuiesc curatate si defrisate vor corespunde in principiu cu zonele

de protectie si vor fi indicate in plan sau vor fi specificate de dirigintele de santier dupa
cum urmeaza:
-zonele aflate de o parte side alta a axei drumului, in dreptul constructiei
pe o latime de 5 m fata de marginile constructiei;
-zonele aflate de o parte side alta a axei drumului pe o latime de 1,5 m fata de piciorul
respectiv creasta talzului de debleu sau rambleu;
- zona santurilor sau canalelor pe o latime de 1,5 m fata de muchia taluzului spre
exterior;
- alte spatii cum sunt zonele de imprumut, zonele intersectiilor rutiere, cele ale
drumurilor sau ale altor facilitati.
in timpul operatiunilor de curatire sau de executie, copacii si arbustii aflati in
afara zonei drumului vor trebui protejati de lovire.
Cu ocazia defrisari se vor elimina din zona drumului si arbori care

impiedica vizibilitatea sau afecteaza din punct de vedere estetic traseul. Copacii, la
care mai putin de o treime din diametrul portiunii inferioare a trunchiului se afla in zona
care trebuie curatata vor fi lasati la locurile lor, cu exeptia cazurilor cand acestia sunt
inclinati catre axa drumurilor.
In zonele de debleu si rambleu toate cioatele si radacinile vor fi
complet inlaturate pana la o adancime de 60 cm, sub nivelul patului si sub taluzuri.
Pamantul vegetal astfel excavat se recomanda sa se foloseasca la protejarea
taluzurilor rambleurilor.
Zonele de debleu si zonele de imprumut de unde se va scoate material pentru

umpluturi vor fi defrisate astfel incat sa se inlature toate buruienile, ierburile si
vegetatia. Cu exeptia zonelor ce urmeaza a fi excavate golurile formate prin scoaterea
cioatcior sau a altor obstructiuni vor trebui umplute cu material corespunzator si
compactate la o densitate aparenta egala cu cea a terenului inconjurator.
76
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu sau sa contacteze organele

silvice pentru taierea arborilor, a pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si
buturugile.
Doborarea arborilor si a pomilor, precum si transportul materialuluj lemnos
rezultat, se face pe cheltuiala antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor si a radacinilor se face in mod obligatoriu la ramblee cu inaltime mai
mica de 2m precum si la deblee.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni, precum si de alte
materiale, se face pe intreaga suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei
drumului si a gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit
definitiv. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda provizorii sau definitive care
sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00m
sub nivelul platformei terasamentelor.
CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE
Aceste lucrari se vor efectua pe intreaga zona a proiectului ocupat de

constructor cu scopul de a-si putea desfasura operatiile care-i revin conform
contractului.
Podurile, podetele si celelalte structurj nu vor fi inlaturate inainte de a se
asigura continuitatea traficului public. Demolarea si inlaturarea podetelor existente, a
podurilor si a indicatoarelor de circulatie, a cladirilor sau a parapetelor se va face fara a fi
afectate alte constructii sau proprietati particulare din vecinatatea drumului.Materialele
rezultate prin demolarea constructiilor vor fi descarcate intr-o zona care nu va afecta zona si
aspectul estetic al drumului cit si mediul inconjurator in conformitate cu indicatiile
dirigintelui.
Toate imbracamintile din beton de ciment, straturile de baza, bordurile, etc. ce
trebuie inlaturate vor fi dislocate in bucati si depozitate apoi in locuri bine stabilite. In
cazul in care se intilneste un strat bituminos in zona pina la 100 cm sub cota
proiectata, acesta va fi scarificat iar materialul rezultat va fi compactat la densitatea aparenta
prescrisa pentru rambleu sau va fi depozitat in vederea reciclarii, daca se apreciaza ca
aceasta este necesara si oportuna.
77
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Materialele de constructie cum sunt betonul sau zidaria vor putea fi utilizate la
baza rambleului sau vor putea fi incorporate in rambleuri in urmatoarele conditii:
- sa fie dislocate in fragmente a caror dimensiune sa nu depaseasca 2/ 3 din grosimea
stratului;
- sa fie astfel amplasate incit nici un element sa nu se afle la mai putin de 50 cm sau 2/3
din grosimea stratului fata de nivelul taluzului sau fata de partea superioara a rambleului,
cu conditia obtinerii unui material corespunzator cu granulozitate, in caz contrar aceste
materiale vor fi folosite numai pentru constructia bazei rambleului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc., vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform
prevederilor art. 4 si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare
prevazut in tabelul nr.5, punctul b.
Antreprenorul nu va tree la executia terasamentelor inainte ca beneficiarul sa
constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de
santier.
3.3. MISCAREA PAMANTULUI

Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din
sapaturi in profilele cu umpluturi a proiectului.
Excedentul de sapatura ca si pamaturile din deblee care sunt improprii realizarii
rambleelor in sensul prevederilor din art. 4, precum si pamantul din patul drumului din
zonele de debleu care trebuie inlocuite in sensul art. 4 vor fi transportate in depozite
definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de
imprumut.
Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma
de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii beneficiarului.
Daca in cursul executiei apar pamanturi provenind din deblee si gropi de
imprumut incompatibile cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini
speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor, antreprenorul trebuie sa
informeze beneficiarul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a
provenientei pamantului pentru umplutura.
La lucrarile importante, beneficiarul, daca considera necesar sa precizeze, sa
completeze sau sa modifice prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini, poate
intocmi in cadrul caietului de sarcini speciale " Tabloul de corespondenta a pamiatului " prin
care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din deblee sau gropi de
imprumut si o inainteaza spre verificare proiectantului.
3.4. EXECUTIA DEBLEELOR
78
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a

amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi
fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre beneficiarul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu, sa fie mentionate in registrul de
santier.
Sapaturile trebuie atacate frontal pe intreaga latime si, pe masura ce avanseaza,

se va realiza si taluzarea, urmand pantele taluzelor mentionate pe profilele
transversale. Daca nu este posibil, aceste lucrari se pot ataca pe 2-3 nivele.
Nu se vor crea supraadanciri in debleu. In cazul in care, in mod accidental, apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va
prescrie beneficarul lucrarii si pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul in care terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va
prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta dorita, beneficiarul va putea
prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala investitorului. Compactarea stratului de
forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100% Proctor
normal.
Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca aceasta difera
de prevederile proiectului, antreprenorul ii va informa pe beneficiar care va putea,
eventual, dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului
terasamen tel or.
Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee
pentru adancimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul 2 in functie de natura
materialelor existente in debleu.
79
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii

hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri), indiferent de
adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu
sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si de rocile dislocate a caror
stabilitate este incerta.
Daca constata ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, antreprenorul

trebuie sa ia de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat beneficiarul si
proiectantul.
Debeele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi
executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de
compactare de eel putin 100% Proctor normal, conform prevederilor din tabelul 5.
In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv,
antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze plaurile sale de derocare in asa fel
incat sa se obtina :
- degajarea la gabarit a taluzelor si a platformei
- cea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice rise de degradare a lucrarilor
proiectului.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent s in
special dupa explozie, taluzurile de deblee terenurile de dcasupra acestora in scopul de a
se rangui partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contradictoriu ca adancimea
necesara este peste tot atinsa. In cazul in care acestea nu sunt atinse, antreprenorul va
trebui sa execute derocarea suplimentara care este necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub
lata de 3 m sunt date in tabelul 3.
80
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este

lasata la alegerea antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza la o adancime
suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de beton slab pentru
aducerea la cote.
Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile la apa,
beneficiarul va prescrie :
- in perioada ploioasa : extragerea verticala;
- dupa perioada ploioasa : extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut
in apa va fi superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal.
In timpul executiei debleelor, antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile
de asa maniera incat pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu
fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special, sa se inceapa cu
lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung cu conditia ca apelor
de scurgere naturala sa nu se adune in acest front.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor
antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute
in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul
excavarii
Executia sapaturilor cu pante peste 1:1 si inaltime mai mare de 1,50 m se va
face cu sprijiniri.
4. EXECUTIA RAMBLEELOR
Prescriptii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului

indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fie verificate si acceptate de
catre beneficiar. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de
santier.
Nu se executa lucrari de umpluturi pe timp de ploaie sau ninsoare sau cu
pamanturi inghetate.
Executia rambleelor trebuie sa feintrerupta in cazul in care calitatile lor
minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciaje vor fi
compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fi.xat de beneficiar sau
reprezentantul sau la propunerea antreprenorului.
Modul de executie a rambleelor
Rambleele se executa din straturi elementare succesive, pe cat posibil pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe lungimea corespunzatoare procesului
tehnologic adoptat.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante
suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari
in caietul de sarcini speciale, aceste pante vor fi de minimum 5%.
81
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca aceasta

difera de prevederile proiectului, antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta
beneficiarului care va putea, eventual, dispune o modificare a inclinarii taluzelor si
modificarea volumului terasamentelor.
Realizarea rambleelor cu materiale din derocari se face cu conditia
respectarii urmatoarelor masuri :
- blocurile sanu depasesca 0,50 m;
- impanarea golurilor cu materiale derocate marunte;
- asigurarea compactarii cu vibratoare grele 12-16t;
- realizarea unor umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare
pe eel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera se va tine cont de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor
lua masurilein consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasiad pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce
umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut
pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
Compactarea rambleelor
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare

Proctor normal prevazutein STAS 2914-84 conform tabelului 4.
82
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului beneficiarului cu ccl putin

opt zile inainte de inceperea lucrarilor fisa tehnologica cuprinzand conditiile de cxecutie a
terasamentelor stabilite, pe cate un tronson, experimental, continand cel putin
urmatoarele date: setul de utilaje pentru excavare, asterncrc, compactare; caracteristicile
utilajelor de compactarc (greutate latime, prcsiune in pneuri, caracteristici de
vibrare, etc.) grosamea stratuluf de pamant afinat si grosimea stratului de pamant
compactat, numarul de treceri ale utilajului dc compactare, viteze cu si fara vibrare;
intensitatca dc compactarc Q/S.
In cazurile in care nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatic,
grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fide 1 % sub imbracamintile din
beton de ciment side 4% sub celelalte imbracaminta si se accepta in max. 10% din
numarul punctelor de vcrificare.
Controlul compactarii
Starea rambleului este controlata pran supraveghcrea bcneficiarului pe

masura executiea in urmatoarele conditii :
a) controlul va fi strat dupa strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarelc incercari cu frccventa teoretica din
tabelul 6 care vor putea, cventual, sa fic modificate la ccrerea fingincrului
Tabel 5.
Laboratorul antreprenorului va tine un registru in carc se vor consemna

toate rezultatele privind incercarea Proctor determinarca umiditatia si a grad]ui de
compactare realizat pe stratura si sectoare.
Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat dccat daca tote grade]e
de compactare corespunzatoare sunt superioarc minimului prescris. Accasta receptie
va trebui, in mod obligatoriu, mentfonata in registrul de santicr.
Profile si taluze
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa compactare
profilele din proiect sa fie realzate cu tolerante admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrarc, in
caietul de sarcini speciale prin metoda ramblcului excedcntar.
83
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu cxcrescentcin

afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente alc rambleului.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare, vor avea anclinarea l: 1,5 pana la inaltimile maxime pc verticala • date
in tabelul 6.
In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelu] 7 dar
pana la 12,00 m, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 7, socotite de la niveul
platformei drumulua in jos, va fi de 1 : 1,5, iar pe restul inaltimii pana la baza
rambleului inclinarea va fi de 1 : 2.
In ramblee maa inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore
ale raurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din articuje fine si
foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcu] de stabilitate, cu un
coeficient de stabilitate de 1,31,5.
Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta
redusa vor avea inclinarea de 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime hmax pe verticala
datein tabelul 7, in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundatie.
Forma si dimensiunile profilelor vor fi cele din proiect. Suprafata

patului drumului trebuie sa fie plana, cu inclinarea transversala de 3,5-4,0% la drumurile de
clasa tehnica I sf II si similara cu cea a imbracamintii drumurilor la drumul de clasa
tehnica III - IV. Tolerantele de executie pentru suprafata patului drumului si pentru
taluze, sub lata de 3 m, vor fi cele de la art.12 paragr. 12.12.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiectare este de +5cm.
84
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
5. EXECUTIA SANTURILOR SI A RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor

proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralel cu muchia taluzului. In nici un caz
nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stancos.
Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane, iar blocurile in
proeminenta sa fie taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor
fi complet degajate de bulgari si de blocuri ebulate.


amplasamentele special amenajate conform instructiunilor de depozitare a deseurilor aprobate
de conducerea societatii care executa lucrarea. Nu se arunca si nu se depoziteaza pe
spatiile verzi, trotuare, maluri, in albiile raurilor deseuri de orice fel si nu se introduc in
ape substante explozive.
emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in vigoare, izoland si protejand fonic
ambiental.

acestora, se va incerca remedierea pe loe a defectiunii care a generat scurgerile si se
va curata zona cu nisip sau rumegus.

7.2. Conducatorii locurilor de munca nu vor permite desfasurarea nici unei activitati
inainte de a verifica dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie
si a urmari utilizarea corecta a acestuia.
85
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de

7.4. Blocarea cailor de acces, de evacuare si de interventie cu materiale care reduc

latimea sau inaltimea liberea de circulatie stabilita ori care prezinta opericol de incendiu sau
explozie, precum si efectuarea unor modificari la acesrtea, prin care se inrautateste situatia
initiala, sunt interzise;
7.5. Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces, de evacuare si de interventie
se vor amenaja treceri (podete) bine consolidate sau se vor amenaja cai ocolitoare,
semnalizate corespunzator;
astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua cat si noaptea, de
persoancle care le utilizeaza.
86
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST
1 GENERALITATI
1.1 DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe
care trebuie sa le indeplineasca stratul de fundatie din balast din alcatuirea
complexului rutier.
Prezentul caiet de sarcini se aplica pentru lucrarea: " PODET PE DNl 1 km
82+437, LA OITUZ, JUD. COVASNA"
1.2 PREVEDERIGENERALE
La executarea stratului de fundatie din balast se respecta prevederile din
standardele si normativele fn vigoare, in masura fn care completeaza si nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu
unitatile de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificri
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a
stratului de fundatie din balast, cu rezultatele obtinute fin urma determinarilor si
incercarilor.
in cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune antreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa ce se
constata, in uma verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea
portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
2 MATERIALE FOLOSITE
2.1 AGREGATE NATURALE

Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sort O - 63,c0nform
SR 662 punct 2.3.4.2 tabelul 14 pag. 13
Agregatele utilizate trebuie sa provina din roci omogene, fara urme de
degradare, rezistente la inghet-dezghet. Natura si caracteristicile
petrografice-mineralogice trebuie sa fie conform SR EN 932-3 si STAS 6200-4.
87
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Agregatele nu trebuie sa contina corpuri straine, pirite, limonite sau saruri

solubile, sa nu contina silice microcristalina sau amorfa care reactioncaz cu alcaliile din
cimenturi. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate, moi, friabile,
poroase si vacuolare mai mare de 10%.
Granulozitatea trebuie sa fie continua si s se inscrie in limitele mentionate in
SR EN 933-2-98, figura 2 pag.19.
Agregatele se vor aprovoziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica
daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa
aprobarea dirigintelui de santier.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- antr-un registru rezultatele tuturor determinarilor de laborator
Depozitarea agregatelor se va face mn depozite deschise, dimensionate in
functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea si
depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor
aprovizionate din surse diferite.
In cazul in care la verificarea calitatii agregatelor aprovizionate, granulozitatea
acestora nu corespunde prevederilor mentionate anterior, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru fndeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
2.2 APA DE COMPACTARE
Apa utilizata la realizarea stratului de fundatie din balast poate sa provina

din reteaua publica sau din alta sursa, dar sa respecte conditiile prevazute in STAS
790 - 84.
Apa necesara compactarii nu trebuie s fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul
beneficiarului.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se
face decat cu aprobarea proiectantului si beneficiarului in care se vor preciza si
modalitatile de utilizare.
2.3 CONTROLUL CALITaTII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor anainte de punerea lor an oper se face de catre

Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile prevazute fn
tabelul rmator: Tabel 1
88
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
3.1 CARACTERISTICI OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicle optime de compactare ale balastului se stabalesc de catre un

laborator de specialitate acreditat inainte de anceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13 se stabileste: d u max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata,
maxima exprimata in g/cm? W opt. P.M. = umiditatea optima de compactare,
exprimata in %
3.2 CARACTERISTICI EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul

santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
duef. = greutatea volumica an stare uscata, efectiva exprimata in g/cm w ef.= umiditatea
efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului
de compactare g.
89
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
La executia stratului de fundatie din balast se va urmri realizarea gradului de

compactare aratat la punctul 5.
4 EXECUTIA STRATULUI DE FUNDATIE DIN BALAST
4.1 MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de anterioare fin conformitate cu prevederile caietului de
sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a balastului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua
masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de
sursa folosita, acestea fiind consemnate an registrul de santier.
4.2 EXPERIMENTAREA PUNERII N OPERA A BALASTULUI

Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o
experimentare pe un tronson experimental de minim 30m lungime, prin care se vor
stabili:
- grosimea optima de compactare
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera
- umiditatea optima de compactare
- componenta atelierului de compactare
- numarul minim de treceri
- intensitatea de compactare = Q/S, care sa conduca la obtinerea gradului de compactare
minim prescris
Q=volumul de balast pus in opera, in nitatea de timp (ora, zi, schimb),
exprimat 1n
mc S= suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta
Dirigintelui de santier, efectand controlul compactarii prin mncercari de
laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,
Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii
stratului sau a utilajului de compactare folosit.
4.3 PUNEREA aN OPER A BALASTULUI

Amestecul se descarca pe drum in cordoane, de unde se repartizeaza uniform
pe latimea si grosimea prevazuta in proiect. Asternerea si nivelarea se face la
sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.
Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor, pe
sectorul experimental, in cadrul testelor de compactare.
90
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de

compactare se stabileste de laboratorul de santier, tinand seama de umiditatea
agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea stratului (straturilor) de balast se face cu atelierul ce
compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului,
viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea 0/S de compactare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului (straturilor) de
balast, sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale aport si se
recompacteaza. Suprafetele cu denivelri mai mari de 4cm se completeaza, se
reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa folosirea balastului inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada
sau cu pojghita de gheata.
4.4 CONTROLUL CALITaTII COMPACTaRII BALASTULUI
In timpul executiei stratului de fundatie se vor face, pentru verificarea

compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 2.
Capacitatea portanta la nivelu superior al stratului de balast se determina prin

masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
stratului executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat
91
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat

(umiditate optima, densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta)
5 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
5.1 ELEMENTE GEOMETRICE
Stratul de fundatie din balast se executa in grosime de 30cm, conform

proiectul ui.
Stratul de fundatie din balast se prevede pe latimea prevazuta in proiectul
tehnic.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii sub care se
executa, prevazuta in
proiect.
5.2 ABATERI LIMIT
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strapunge stratul, la fiecare 200m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare
sector de drum prezentat receptiei.
Abaterile limita la latime pot fi ± 5cm.
Verificarea latimii executate se face fn dreptul profilelor transversale ale
proiectul ui.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi
de± 10mm.
Denivelarile admisibile sunt cu ± 0,5cm diferite de cele admisibile pentru
1mbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25m distanta.
5.3 CONDITII DE COMPACTARE

Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pan la realizarea
gradului de compactare, minim din densitatea in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13:
- 100% 1n cel putin 95% din punctele de masurare
- 98% in toate punctele de masurare
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie din balast se
considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii (dadm0,01mm),
corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115kN) are valori
92
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
mai mari de 200 in cel putin 10% din punctele masurate. Uniformitatea se considera
satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
Toate verificarile efectuate zilnic de laborator se vor fnscrie antr-un registru
de laborator, care va cuprinde si:
- datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
- masurile tehnologice luate de constructor
5.4 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de

3m 1ungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de
circulatie, toleranta admisa la denivelari fiind de ± 20mm.
- In profil transversal, verificarea se efectueza fn dreptul profilelor aratate in
proiect, toleranta admisa la denivelari fiind de ± 10mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul
caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
6 RECEPTIA LUCRaRII
6.1 RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform

Regulamentului privid controlul de stat al calitatii in constructii, cand toate lucrarile
prevazute sunt complect terminate. Verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile de la punctel 4 si 5.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, constatarile
consemnate pe parcursul executiei.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faz" fin care
sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si
eventualele rcomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
6.2 RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari

conform normelor legale in vigoare.
6.3 RECEPTIA FINALA

Receptia finala se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de
verificare a comportarii acesteia, conform normelor legale mnime.
93
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
7 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA
7.1 ACTE NORMATIVE
- Ordin comun MT/MI - nr. 411/1112/2000 publicat in MO

397/24.08.2000 - "Norme metodologice privind conditiile de inchidere a
circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in
zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului"
- NGPM/1996 - "Norme generale de protectia muncii"
- NSPM nr.79/1998 - "Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si
podurilor"
- Ordin MI nr. 775/1998 - "NOrme de prevenire si stingere a incendiilor si
dotarea cu mijloace tehnice de stingere"
- Ordin AND nr. 116/ 1999 - "Instructiuni proprii de securitatea muncfi pentru
lucrri de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor"
7.2 REGLEMENTaRI TEHNICE
- CD31 - "Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere
suple si semirigide"
7.3 STANDARDE
- SR 662 - 2002 "Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
Conditii tehnice de calitate."
- STAS 730 - 84 "Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrri de
drumuri. Conditii tehnice de calitate."
- STAS 1913/1 -82 "Teren de fundare. Determinarea umiditatii."
- STAS 1913/5-85 "Teren de fundare. Determinarea granulozitatii"
- STAS 1913/13 -83 "Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor."
- STAS 1913/15 -75 "Teren de fundare. Determinarea greutatii volumetrice pe
teren."
- STAS 4606 - 80 "Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti
minerali. Metode de ancercare"
- STAS 6400 - 84 "Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate."
- STAS 12288 - 85 "Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere
cu dispozitivul cu con si nisip."
8 .1. Se vor utiliza subtante si preparate periculoase numai insotite de instructiuni de

94
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
sanatatea angajatilor. Se va anunta conducerea societatii de iminenta unor

descarcari neprevazute sau accidente.
8.2. Stocarea provizorie a deseurilor de orice fel se face numai pe amplasamentele

special amenajate conform instructiunilor de depozitare a deseurilor aprobate de
conducerea societatii care executa lucrarea. Nu se arunca si nu se depoziteaza pe
spatiile verzi, trotuare, maluri, in albiile raurilor deseuri de orice fel si nu se
introduc in ape substante explozive.
8.3. Se vor respecta prevederile privind protectia atmosferei adoptand masuri

tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici, folosind
doar instalatii a caror emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in vigoare,
izoland si protejand fonic orice surse generatoare de zgomot si vibratii ce depasesc
nivelurile limita a zgomotului ambiental.

acestora, se va incerca remedierea pe loe a defectiunii care a generat scurgerile si se va
9 .1. Salariatii constructorul ui vor purta echipamentul de protectie acordat de

societate pentru activitatea pe care o presteaza.

activitati inainte de a verifica dotarea salariatilor cu echipament individual de


ocoli to are, semnalizate corespunzator;
95
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
9.6. Caile de acces, de evacuare si de interventie se vor marca cu indicatoare de

securitate, astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua
cat si noaptea, de persoanele care le utilizeaza.
96
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
STRAT DIN MIXTURa ASFALTICA
1 GENERALITaTI
care trebuie sa le indeplincasc stratul de baza din mixtura asfaltica tip AB2
cilindrata, executata la cald, preparata cu agregate naturale si bitum neparafinos.
Prezentul caiet de sarcini se aplica pentru lucrarea: "PODET PE DNl 1 KM
82+437, LA OITUZ, JUD. COVASNA"
1.2 PREVEDERIGENERALE
La executarea stratului din mixtura asfaltica tip AB2 se respecta prevederile
din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu
contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitatile
de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificri
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet
de sarcini.
Antreprenorul este obligat s tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a
stratului din mixtura asfaltica, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si
1ncercarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune antreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se
impun.
La executia stratului din mixtur asfaltica se va trece numai dup ce se
constata, in uma verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea
portanta a stratului inferior si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de
executie.
2 NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

Pentru prepararea mixturii asfaltice se vor utiliza agregate naturale care

indeplinesc conditiile de calitate prevazute fn standardele urmatoare:
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662-2002 tabel 5 pag. 8
97
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- margaritar sort 4-8, conform SR 662-2002 tabel 10 pag. 12

- pietris sort 4-25 sau sortat 4-8,8-16, 16-25, conform SR 662-2002 tabel 10 pag.
12
- nisip de concasaj sort 0-4, conform SR 667-2002 tabel 10 pag. 9
- savura sort 0-8, conform SR 667-2002 tabel 6 pag. 7
- criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667-2002 tabel 8 pag. 8
- filer de calcar, conform STAS 539
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau
inghet, nu trebuie s contina corpuri straine vizibile sau elemente alterabile. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele trebuie sa fie inerte si s nu conduca la efecte daunatoare asupra
liantului folosit la executia stratului rutier.
Agregatele se vor aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere
in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a
verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini
si dupa aprobarea dirigintelui de santier.
- intr-un registru rezultatele tuturor determinarilor de laborator
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in
depozitarea acestora se va face astfel incat s se evite amestecarea materialelor
Granulozitatea amestecului de agregate trebuie sa fie continua si sa se fnscrie
in limitele aratate in SR 7970-2001 tabelul 2 pag. 8 si tabelul 4 pag.9:
98
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
In cazul fin care la verificarea calitatii agregatelor aprovizionate,

granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor mentionate anterior, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor
calitative prevazute.
2.2 FILER
Se va utiliza filer de calcar care corespunde prevederilor STAS 539 tabell pag.
l si care indeplineste urmatoarele conditii:
- finetea (continutul in parti fine 0,1mm) min. 80%
- umiditatea max 2%
Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau fn silozuri
cu incarcare pneumatica.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
2.3 LIANTI
Pentru realizarea mixturii asfaltice se va utiliza bitum tip D 80/ 100, care
respecta conditiile prevazute in SR 754 tabelul 1 pag.5 si in Normativul privind
caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri, indicativ AND
537-1998.
Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice, prevazute cu sistem de incalzire
si inregistrare a temperaturii.
99
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Continutul optim de liat se stabileste prin studii preliminare de laborator,

conform STAS 1338/1, 1338/2 si 1338/3 si este in functie de natura agregatelor
utilizate:
- agregate naturale concasate 3,4 ,,, 5,4 % din masa mixturii asfaltice
- agregate naturale de balastiera neconcasate 3,3,,, 4,8 % din masa mixturii
asfaltice
2.4 CONTROLUL CALITA TII MATERIALELOR iNAINTE DE

ANROBARE
Controlul calitatii materialelor anainte de realizarea amestecului se va efectua
in conformitate cu prevederile prevazute anterior, precum si in SR 7970
punct 4.1.2.
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in
urmatoarele:
- bitum
- penetratia la 25C - STAS 42 Si SR 754
- punctul de inmuiere prin metoda inel si bila - STAS 60 si SR 754
- ductilitatea la 250C - SR 61
- criblura
- natura mineralogica - STAS 6200/4
- granulozitatea - STAS 730
- forma granulelor - STAS 730
- determinarea cotinutului de parti fine sub 0,1 - STAS 730
pietris
- continutul de argila - SR 667 natura mineralogica - STAS 4606
granulozitatea - STAS 4606 forma granulelor - STAS 730 si STAS
4606 parte levigabila - STAS 4606 continutul de fractiuni sub 0,63 . STAS 730
- nisip natural
- continutul de corpuri straine - STAS 4606
- echivalent de nisip - STAS 730
- nisip de concasaj
- coeficient de activitate - STAS 730
- filer
- umiditatea - STAS 539
- finetea - STAS 539
100
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3 MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

3.1 COMPOZITIA AMESTECULUI
Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, se
stabilieste pe baza unui studiu preliminar efectuat de Antreprenor in cadrul
laboratorului propriu autorizat sau de catre un laborator autorizat. Formula de
compozitie a mixturii asfaltice, incercarile efectuate, rezultatele obtinute vor fi supuse
aprobarii Beneficiarul ui.
Acest studiu consta an efectuarea urmatoarelor incercri:
- fncercarea Marshall
- stabilitatea la 60C
- indicele de curgere - fluaj la 60C
- densitatea aparenta
- absorbtia de apa
- determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cubice
- rezistenta la compresiune la 22C si 50C
- reducerea rezistentei la compresiune dupa 28zile de imersiune fin apa
- continutul optim de liant, conform STAS 1338/1,2 Si 3, SR 7970 punct
2.4.1.4 tabel 5 pag. 10 Toate dozajele privind agregatele si filerul sunt stabilite
in functie de greutatea totala a materialului
granular in stare uscata, inclusiv partile fine. Dozajul de bitum se stabileste la
masa
totala a mixturii.
3.2 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURII

ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice se determina pe corpuri de prob tip Marshall si

pe epruvete cubice confectionate din mixtura asfaltica preparata in laborator pentru
stabilirea compozitiilor, dein probe prelevate de la malaxor sau de la
asternerea pe parcursul executiei si din straturile imbracamintii gata executate
Rezultatele obtinute trebuie sa se ancadreze in limitele mentionate in SR 797
tabelul 7 pag. 12.
Caracteristici:
- caracteristici din incercarea Marshall
- stabilitatea la 60C, kN, min. 5,5
- indicele de curgere, mm absorbtie de apa, % vol 1,5 , 3,5
- densitate aparenta, kg/mc, min 2,,, 8
- caracteristici din incercarea pe cuburi 2200
- rezistenta la compresiune la 22C, N/mmp, min 2,5

- reducerea rezistentei la compresiune la 220C
101
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
dup 28zile de pastrare in apa, % max 30

- absorbtie de apa, % vol 2,,, 10
- densitate aparenta, kg/mc, min 2150
Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei trebuie sa
prezinte un punct de inmuiere IB cu max 9C mai mare decat bitumul initial
utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Determinarea punctului de inmuiere IB se
face conform STAS 60 cu precizarile SR 7970 punct 2.4.3.2.
3.3 INSTALATIA DE PREPARARE

Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale atestate, prevazute cu
sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, agregatelor si
mixturii asfaltice care asigura o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale
si de
+2% pentru bitum si filer. Toleranta admisa la temperatura bitumului este de
+30C.
Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta 1in:
- reglarea predozatoarelor pentru agregate, liant si filer astfel incat curba
granulometrica sa se incadreze in limitele de toleranta prevazute in SR
7970 tabel 6 pag.10
- introducerea agregatelor naturale in uscator
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi
- introducerea agregatelor calde in malaxor, unde are loc amestecarea cu
filerul rece, predozat
- 1ncalzirea bitumului, predozarea si introducerea an malaxor
- malaxarea amestecului pana la realizarea unei anrobari complete si
uniforme
Regimul termic aplicat la fabricarea mixturii asfaltice se va incadra in limitele

SR 7970 tabel 9 pag.16. Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN
12697-13.
102
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3.4 CONTROLUL FABRICATIEI

Pe mixtura asfaltica preparata se vor efectua urmatoarele incercari si verificri:
103
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
4 EXECUTIA STRATULUI DE BAZA DIN MIXTURA ASFALTICA
4.1 LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de anceperea executiei se va verifica si receptiona stratul suport,

conform caietului de sarcini respectiv.
Se vor efectua toate lucrarile de remediere si/sau reprofilare a stratului suport prin
verificarea cotelor care trebuie sa corespunda proiectului.
Stratul suport se va curata si amorsa cu emulsie bituminoasa (0,3 ...
0,5kg/mp) aplicata la o distanta maxima de 100m inaintea finisorului.
4.2 TRANSPORTUL MIXTURII ASFALTICE
Mixtura asfaltica preparata se transporta la locul de punere in opera cu

autobasculante, cu benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de
temperatura sa fie minime.
La distante de transport ce depasesc 30 de minute sau pe timp racoros
(+100C...+15C), autobasculantele se vor acoperi cu prelate imediat dup
incarcare.
4.3 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE
Asternerea mixturii asfaltice se va efectua numai mecanizat cu

repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat.
Antreprenorul va numi un lucrator calificat pentru controlul si urmarirea
astenerii mixturii asfaltice, corijarea dupa si anainte de compactare a denivelarilor.
Mixtura asfaltica se va asterne uniform si continuu. In cazul intreruperilor
accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si transversale se vor efectua urmatoarele
operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca 5Ocm pe toata grosimea
stratului
- amorsarea suprafetei cu emulsie bituminoasa
- asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta prin depasirea rostului cu
5,,,10cm de mixtura, surpus care se impinge peste mixtura proaspat asternuta, inainte
de compactare
La astenere, la inceputul si sfarsitul compactarii mixtura asfaltica va avea
temparaturile mentionate in SR 7970 tabel 9 pag. 16 si tabel 2 de la punctul 3.3.
4.4 COMPACTAREA
Compactarea mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri

si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozite de vibrare.
104
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Alegerea atelierului de compactare, respectiv numarul optim de treceri ale

compactoarelor se stabileste pe un tronson experimental in prezenta Dirigintelui de
santier. Realizarea tronsonului de proba are drept scop urmarirea asigurarii pentru
fiecare strat tip de mixtura a caracteristicilor tehnice si a gradului de compactare
mentionat in SR 797O tabel 8 pag. 13:
- densitatea aparenta, min 2150 kg/me
- absorbtia de apa 2 , 10% vol
- gradul de compactare,min 96%
Compactarea se va executa in lungul benzii, dinspre ax spre marginea.
Compactoarele vor lucra fra socuri, evitandu-se valurirea stratului.
In cazul executiei mn mai multe straturi succesive, rosturile
transversale, longitudinale si de lucru se vor decala cu min. 10cm
Daca executia stratului superior se va efectua la un inteval mai mare de 24ore
de la astenerea stratului de baza, stratul de baza se va amorsa cu emulsie
bituminoasa cationica.
Este interzisa asternerea mixturii asfaltice pe suprafete umede, cu baltiri sau
zapada, pe timp de poaie sau ninsoare.
4.5 PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA

Se recomanda executarea imbracamintii bituminoase imediat dupa executia
stratului de baza, in acelasi sezon. In cazul in care aceasta conditie nu se poate
asigura, se va proteja stratul de baza prin aplicarea unui tratament bituminos.
4.6 CONTROLUL PUNERII aN OPERA

Controlul procesului tehnologic consta in:
- verificarea pregatirii stratului suport zilnic, la inceperea lucrarii
- verificarea temperaturii mixturii asfaltice la asternere, la inceputul si
compactarii
- modul de executie a rosturilor
- tehnologia de compactare, starea utilajelor
- verificarea calitatii mixturii asfaltice verificarea gradului de compactare, prin
metode nedistructive sau prin extragerea de carote (40x40cm sau cilindrice) la fiecare
7000mp suprafata executata de la 1m fat de marginea benzii si in prezenta beneficiarului
Rezultatele obtinute trebuie sa se fincadreze in limitele mentionate in SR 7970
tabel 8 pag.13. 1ncercarile se vor efectua conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si 2.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se vor

efectua conform STAS 6400 si SR 174/2 punct 3.4.
105
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Grosimea stratului de baza este de 8cm, conform proiect. Verificarea grosimii

se va efectua prin 2 sondaje/km, la lm de marginea benzii
Latimea stratului este cea prevazuta in proiect.
Panta transversala este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Verificarea cotelor
se face in axa cu un aparat topografic de nivelment pe minim 10% din 1ungimea
traseului.
5.2 ABATERI LIMITA

Abaterea limita admisa fniind minus este de maximum 10% din grosime.
Abaterea in plus nu constitue motiv de respingere a lucrarii.
Abaterea limita la latime este de ± 5cm.
Verificarea latimii executate se face in dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
Abaterea limit la panta este de ± 5mm/m.
Abaterea limita la cote este de ± 2cm, cu conditia respectarii pasului de
proiectare.
Denivelarile admisibile inprofil longitudinal sunt de max 1cm sub dreptarul de
3m.
6 RECEPTIA LUCRaRII
6.1 RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, cul toate lucrarile
prevazute sunt complect terminate.
Verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile de la punctele 4 si 5.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verific indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, constatarile consemnate pe parcursul
executiei.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faz" in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele
rcomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
6.2 RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare.
6.3 RECEPTIA FINALA

Receptia finala se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a
comportarii acesteia, conform normelor legale in vigoare.
7 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA
106
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
7.1 ACTE NORMATIVE
- Ordin comun MT/MI- nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000

- "Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru ' otejarea drumului"
- NSPM nr.79/1998 - "Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor"
- Ordin MI nr. 775/1998 - "Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu
mijloace tehnice de stingere"
- Ordin AND nr. 116/1999 - "Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor"
- AND537 . "Normativ privind caracteristicile tehnce ale bitumului

neparafinos pentru drumuri."
7.3 STANDARDE
- STAS 42 "Bitumuri. Determinarea penetratiei"

- STAS 60 "Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel si
- SR 61 "Bitumuri. Determinarea ductilitatii"
- SR 174-2+SR 174-2/C1 "Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor
asfaltice si 1mbracamintilor executate"
- STAS 539 'Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins mni pulbere"
- SR 662 "Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice
de calitate."
- SR 667 "Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.
Conditii tehnice de calitate."
- STAS 730 "Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii
tehnice de calitate."
- SR 754 "Bitum neparafinos pentru drumuri."
- STAS 1338/1 "Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracminti bituminoase

executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor"
- STAS 1338/2 "Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase
executate la cald. Metode de determinare si ancercare."
- STAS 1338/3 "Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbraca .minti bituminoase
executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru
confectionarea si decofrarea epruvetelor"
107
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- STAS 4606 "Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
Metode de incercare"
- STAS 6200/4 "Lucra ri de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
- STAS 6400 "Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice
generale de
calitate."
- SR 7970 "Lucrari de drumuri. Straturi din mixturi asfaltice cilindrate executate la
cald. Conditii tehnice de calitate si precriptii generale de executie"
- STAS 10969/3 "Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru
drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa."
- SR EN 12697-13+ SR EN 12697-13/AC "Mixturi asfaltice. Metode de ancercare
pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Msurarea temperaturii."
- SR EN 12697-27 "Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
prcparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor."


amplasamentele special amenajate conform instructiunilor de depozitare a
deseurilor aprobate de conducerea societatii care executa lucrarea. Nu se arunca si nu se
depoziteaza pe spatiile verzi, trotuare, maluri, in albiile raurilor deseuri de orice fel si
nu se introduc in ape substante explozive.

tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici, folosind doar
instalatii a caror emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in vigoare, izoland si
protejand fonic orice surse generatoare de zgomot si vibratii ce depasesc nivelurile limita
a zgomotului ambiental.

9 .1. Salariatii constructorului vor purta echipamentul de protectie acordat de societate

108
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
9.2. Conducatorii locurilor de munca nu vor permite desfasurarea nici unei activitati
inainte de a verifica dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si a

latimea sau inaltimea liberea de circulatie stabilita ori care prezinta opericol de incendiu sau

astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua cat si
noaptea, de persoanele care le utilizeaza.
109
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
STRAT DE UZURa DIN BETON ASFALTICA BA16
1 GENERALITaTI
care trebuie sa le indeplineasca stratul de uzura din beton asfaltic BA16, cilindrat,
executat la cald, preparat cu cribura si bitum neparafinos. Prezentul caiet de sarcini
se aplica pentru lucrarea: "PODET PE DN 11 KM 82+437, LA OITUZ, JUD.
COVASNA"
1.2 PREVEDERI GENERALE
La executarea stratului de uzura din beton asfaltic BA16 se respecta

prevederile din standardele si normativele in vigoare, in msura in care
completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu
unitatile de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinrilor rezultate din
Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, verificari
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare
a stratului de uzura din beton asfaltic BA16 cu rezultatele obtinute in urma
determinarilor si incercarilor.
in cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune antreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
La executia stratului de uzura din beton asfaltic BA16 se va trece numai dupa ce
se constata, in uma verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea
portanta a stratului inferior si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de
executie

Pentru prepararea betonului asfaltic se vor utiliza agregate naturale care
andeplinesc conditiile de calitate prevazute in urmatoarele standarde:
110
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662-2002 tabel 5 pag. 8

- nisip de concasaj sort 0-4, conform SR 667-2002 tabel 10 pag. 9
- criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667-2002 tabel 8 pag. 8
- filer de calcar, conform STAS 539
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau
inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile sau elemente alterabile. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Rocile utilizate pentru obtinerea produselor trebuie sa se ancadreze an clase, conform SR
667-2002 tabel 2 pag. 4.
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte dunatoare asupra
liantului folosit la executia stratului rutier.
Agregatele se vor aprovoziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere an
opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica
daca agregatele din depozite andeplinesc cerintele prezentului
caiet de sarcini si dupa aprobarea dirigintelui de santier.

- fntr-un registru rezultatele tuturor determinarilor de laborator
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in

depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor
In cazul in care la verificarea calitatii agregatelor aprovizionate,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor mentionate anterior, acesta se corecteaza
cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevzute.
2.2 FILER
Se va utiliza filer de calcar care corespunde prevederilor STAS 539 tabel pag. 1
Filerul se va depozita fn incaperi acoperite, ferite de umezeala sau min silozuri cu
incarcare pneumatica.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
2.3 LIANT
Pentru realizarea mixturii asfaltice se va utiliza bitum tip D 80/ 100, care respecta
conditiile prevazute in SR 754 tabelul 1 pag.5 si in Normativul privind caracteristicile
tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri, indicativ AND 537-1998.
111
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice, prevazute cu sistem de incalzire si

inregistrare a temperaturii.
2.4 CONTROLUL CALITaTII MATERIALELOR iNAINTE DE ANROBARE
Pentru stabilirea calitatii materialelor anainte de realizarea amestecului se vor

efectua urmatoarele verificari si ancercari:
- bitum
- penetratia la 25C - STAS 42 Si SR 754
- punctul de inmuiere prin metoda inel si bila - STAS 60 si SR 754
- ductilitatea la 25C - SR 61
- criblura
- natura mineralogica - STAS 6200/4
- forma granulelor - STAS 730
- determinarea cotinutului de parti fine sub 0,1 - STAS 730
- continutul de argila - SR 667
- nisip natural
- echivalent de nisip - STAS 730
- nisip de concasaj
- coeficient de activitate - STAS 730
- filer
- umiditatea - STAS 539
- finetea - STAS 539
Compozitia betonului asfaltic se stabilieste pe baza unui Antreprenor si supus

aprobarii Beneficiarului.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea 174-1 tabel 9
pag.15.
Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale este cuprinsa in
limitele prezentate in SR 174-1 tabelul 10 pag. 16 si fig.8 pag. 20.
Limitele continutului optim de liant pentru efectuarea studiilor preliminare
de laborator sunt cuprinse antre 6,,,7,5% continut de liant din masa mixturii asfaltice.
Raportul filer-liant recomandat este intre 1,3 ,,, 1,8
112
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3.2 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURII ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale betonului asfaltic se determina pe corpuri de

proba confectionate din beton asfaltic preparat in laborator pentru stabilirea dozajelor
optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la
asternere, precum si din stratul gata executat, pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.
Prelevarea probelor pe parcursul executiei si din stratul gata executat se
efectueaza conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice trebuie s se ancadreze an limitele cuprinse in
SR 174-1 tabel 13 pag.22 si tabel 14 pag.23:
- pe epuvete cilindrice tip Marshall:
- stabilitatea (S) la 60C, kN, min 8,5
- indicele de curgere (I), mm 1,5,,,4,0
- raportul S/I, kN/mm 2,1,, 5,6
- densitatea aparenta, kg/mmc,min
- absorbtia de apa,% vol
studiu preliminar efectuatde catre taala de agregate
- caracteristici pe cilindri confectionati 1a vor fi conform SR presa de compactare
giratorie:
- volum de goluri la 80 de giratii, % max5
- rezistenta la deformatii permanente:
- fluaj dinamic la 40C si 1800 impulsuri, 10mm, max 7600
- modulul de elasticitate la 15C, Mpa, min 3600
Bitumul utilizat trebuie sa prezinte un punt de inmuiere IB cu maxim 90C
(conform STAS 60) mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii
asfaltice. Prelevarea probelor se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea
probelor pentru extragerea bitumului din mixtura asfaltica conform SR EN
12697-28.
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura pentru determinarea acestuia se
face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3, Si SR EN 12697-4 sau STAS 1338-2.

Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale atestate, prevazute cu
dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor, dozare
gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, dispozitiv de malaxare
fortata a agregatelor cu liantul bituminos, sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, agregatelor si mixturii asfaltice cu o precizie a dozarii de
+3% pentru agregate si +2% pentru bitum si filer.
Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta fn:

- reglarea predozatoarelor pentru agregate, liant si filer astfel incat curba granulometrica sa
se ancadreze in limitele mentionate la pct.3.1 si SR 174-2 tabel 4 pag.9
- introducerea agregatelor naturale in uscator
113
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi

- fntroducerea agregatelor calde in malaxor, unde are loc amestecarea cu filerul rece,
predozat
- incalzirea bitumului, predozarea si introducerea anmalaxor
- malaxarea amestecului pana la realizarea unei anrobari complete si uniforme
Regimul termic aplicat la fabricarea mixturii asfaltice se va incadra in

limitele SR 174-2 tabel 1 pag.3. Incalzirea agregatelor naturale se va face in
uscatorul instaltiei la temperaturi cuprinse intre 1700,,,1900C. Se interzice
incalzirea agregatelor peste 1900C. Continutul de apa al agregatelor dupa uscare,
trebuie s nu depaseasca 0,5% si se va verifica zilnic. Masurarea temperaturii se va efectua
conform SR EN 12697-13.

Pe mixtura asfaltica preparata se vor efectua urmatoarele incercari si verificri:
114
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
4 EXECUTIA STRATULUI DE UZURa DIN BETON ASFALTIC
Asternerea betonului asfaltic pentru stratul de uzura se va efectua pana la 15

septembrie.
4.1 LUCRaRI PREGTITOARE

Inainte de inceperea executiei se va verifica si receptiona stratul suport,
conform caietului de sarcini respectiv.
Se vor efectua toate lucrarile de remediere si/sau reprofilare a stratului suport
prin verificarea cotelor care trebuie sa corespunda proiectului.
Stratul suport se va curata si amorsa cu emulsie bituminoas (0,3 ...
0,5kg/mp) aplicata la o distanta maxim de 100m inaintea finisorului.

Mixtura asfaltica preparata se transporta la locul de punere an oper cu
autobasculante.
La distante de transport ce depasesc 30 de minute, mai mari de 20km sau pe timp
racoros (+100C... +150C), autobasculantele se vor acoperi cu prelate imediat dupa
incarcare.
4.3 PUNEREA N OPERa A MIXTURII ASFALTICE

Asternerea mixturii asfaltice se va efectua numai mecanizat cu
repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat.
Antreprenorul va numi un lucrator calificat pentru controlul si urmarirea astenerii
mixturii asfaltice, corijarea dupa si anainte de compactare a denivelarilor.
Mixtura asfaltica se va asterne uniform si continuu. In cazul intreruperilor
accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si transversale se vor efectua
urmatoarele operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe olatime de cca 50cm pe toata grosimea
stratului
- asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta prin depasirea
rostului cu 5,,, 10cm de mixtura, surpus care se impinge peste mixtura
proaspat asternuta, anainte de compactare
La astenere, la anceputul si sfarsitul compactarii mixtura asfaltica va avea
temparaturile mentionate
in SR 174-2 tabel 2 pag.4.
4.4 COMPACTAREA
Compactarea se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri
netede, prevazute cu dispozite de vibrare.
115
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de

compactoarelor se stabileste pe un tronson experimental in prezenta Dirigintelui de
santier. Realizarea tronsonului de proba are drept scop urmarirea asigurarii pentru
fiecare strat tip de mixtur a caracteristicilor tehnice si a gradului de compactare
mentionat in SR 174-1 tabel 8 pag. 13,
Compactarea se va executa in lungul benzii, dinspre ax spre marginea.
Compactoarele vor lucra fara socuri, evitandu-se valurirea stratului.
In cazul executiei in mai multe straturi succesive, rosturile transversale, longitudinale
si de lucru se vor decala cu min. 10cm
Daca executia stratului superior se va efectua la un inteval mai mare de
24ore de la astenerea stratului de legatura, acesta se va amorsa cu emulsie
bituminoasa cationica.
Este interzisa asternerea mixturii asfaltice pe suprafete umede, cu baltiri sau
zapada, pe timp de poaie sau ninsoare.
4.5 CARACTERISTICILE STRATULUI DE UZURa EXECUTAT

4.5.1 GRADUL DE COMPACTARE
Gradul de compactare (egal cu raportulprocentual dintre densitatea aparenta a
mixturii asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete
Marshall preparate in laborator din mixtura asfaltica respectiva) va fi de minim 96%.
Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe
carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu
gamadensimetrul.
Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de
compactare trebuie sa fie conform SR 174-1 tabel 17 pag.25.
4.5.2 REZISTENTA LA DEFORMATII PERMANENTE
Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din stratul

executat si se masoara prin determinarea vitezei de defomatie la onieraj si/sau adancimea
fagasului la 450C. Valorile admise se vor ancadra fin functie de trafic in limitele SR 174-
1 tabel 18 pag.25.
4.5.3 SUPRAFATA STRATULUI DE UZURa EXECUTAT

Determinarea caracteristicilor suprafetei se efectueaza in termen de o luna de la
executie, anainte de data receptiei. Stratul de uzura trebuie sa indeplinesca conditiile aratate
in SR 174-1 tabel 5 pag.9 (planeitatea fn profil longitudinal, uniformitatea in profil
longitudinal, rugozitatea cu pendulul SRT si rugozitatea geometrica HS, coeficientul de
frecare 'GT, omogenitate, aspectul suprafetei).
4.6 PROTEJAREA STRATULUI DE UZURa

Se recomanda executarea imbracamintii bituminoase imediat dupa executia stratului
de legatura, in acelasi sezon.
116
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Protejarea stratului de uzura se va realiza cu dressing (nisip 3,,,5kg/mp si emulsie

bituminoasa cationica 0,8... 1kg/mp).
4.7 CONTROLUL PUNERII IN OPERa

Controlul procesului tehnologic consta in:
- verificarea pregatirii stratului suport zilnic, la inceperea lucrarii
- verificarea temperaturii mixturii asfaltice la asternere, la inceputul si compactarii
- moduli de executie a rosturilor
- tehnologia de compactare, starea utilajelor
verificarea calitatii mixturii asfaltice si a gradului de compactare, prin
metode nedistructive sau prin extragerea de carote (40x40cm sau
cilindrice) la fiecare 1500mp suprafata executata de la 1m fata de marginea benzii
si in prezenta beneficiarului
Se vor determina caracteristicile mentionate la punctul 4.5 (densitatea aparenta,
absobtia de ap, gradul de compactare, rezistenta la deformatii permanente, calitatea
suprafetei), iar rezultatele obtinute
trebuie sa se incadreze in limitele mentionate in SR 174-1 si 174-2.

Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se vor
efectua conform STAS 6400 si SR 174/2 punct 3.4.
Grosimea stratului de uzura este cea prevazut in proiect. Verificarea grosimii se
va efectua prin 2 sondaje/250m, la 1m de marginea benzii
Panta transversala este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Declivitatile in
profil longitudinal sunt conform proiectului.
Verificarea cotelor se face in axa cu un aparat topografic de nivelment.
5.2 ABATERI LIMITA.

Abaterea limita admisa in minus este de maximum 10% din grosime.
Abaterea in plus nu constitue motiv de respingere a lucrarii.
Abaterea limita la latime este de maximum +50mm.
proiectului. Abaterea limita la panta este de +5mm/m.
Abaterea limit la cote este de +5mm, cu conditia respectarii pasului de
proiectare.
117
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
6 RECEPTIA LUCRaRII
6.1 RECEPTIA PRELIMINARa LA TERMINAREA LUCRaRILOR

6.2 RECEPTIA FINALa

verificare a comportarii acesteia, conform normelor legale in vigoare.
'7 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA
7 .1 ACTE NORMATIVE
- Ordin comun MT/MI - nr. 411/1112/2000 publicat in MO
397/24.08.2000 - "Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de
instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public
si/sau pentru protejarea drumului"
. NSPM nr.79/1998 - "Norme privind exploatarea si antretinerea drumurilor
si podurilor"
- Ordin MI nr. 775/1998 - "Norme de prevenire si stingere a incendiilor si
dotarea cu mijloace tehnice de stingere"
- Ordin AND nr. 116/1999 - "Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari
de antretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor"

- AND 537 -"Normativ privind caracteristicile tehnce ale batumului neparafinos pentru
drumuri."
7.3 STANDARDE
- STAS 42 "Bitumuri. Determinarea penetratiei"
- STAS 60 "Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel si bila"
- SR 61 "Bitumuri. Determinarea ductilitatii"
- STAS 113 "Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Frass"
- SR 174-1 "Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la
cald. Conditii tehnice de calitate."
- SR 174-2+SR 174-2/01 "Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor
asfaltice si ambracamintilor executate"
- STAS 539 "Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere"
. SR 662 "Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii
tehnice de calitate."
118
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- SR 667 "Agregate naturale si piatr prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice
de calitate."
- SR 754 "Bitum neparafinos pentru drumuri"
- STAS 863 "Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de
proiectare"
- SR EN 933-2 'Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale
ochiurilor."
- STAS 1338/1 "Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbrcaminti bituminoase
executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor"
- STAS 1338/2 "Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase
executate la cald. Metode de determinare si incercare."
- STAS 1338/3 "Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si 1mbracaminti bituminoase
executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea
epruvetelor"
- STAS 6400 "Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
- STAS 8849 "Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de
masurare."
- STAS 8877 "Emulsii bituminoase cationice cu ruoere rapida pentru lucrarile de
drumuri."
- STAS 10969/3 "Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la
agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa."
- SR EN 12697-1+ SR EN 12697-1/AC "Mixturi asfaltice. Metode de incercare
pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bi tum solubil."
- SR EN 12697-3+ SR EN 12697-3/AC "Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru
mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului. Evaporator rotativ."
- SR EN 12697-4+ SR EN 12697-4/ AC "Mixturi asfaltice. Metode de incercare
pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului. Coloana de
fractionare."
- SR EN 12697-27 "Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor."
- SR EN 12697-28 "Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum,
a continutului de apa si a compozitiei granulometrice."

neprevazute sau accidente
119
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de

conducerea societatii care executa lucrarea. Nu se arunca si nu se depoziteaza pe spatiile
verzi, trotuare, maluri, in albiile raurilor deseuri de orice fel si nu se introduc in
adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosforici, folosind doar instalatii a
caror emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in vigoare, izoland si protejand
fonic orice surse generatoare de zgomot si vibratii ce depasesc nivelurile limita a
zgomotului ambiental.

9. MASUR! DE SSM SI SU



9.5. Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces, de evacuare side

securitate, astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua cat
si noaptea, de persoanele care le utilizeaza.

120
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
STRAT DE LEGATURA DIN BETON ASFALTIC DESCHIS BAD25
1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se aplica pentru lucrarea PODET PE DN 11 KM 82+437,

IA OITUZ, JUD. COVASNA"
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care
trebuie sa le indeplineasca stratul de legatura din beton asfaltic deschis BAD25m,
cilindrat, executat la cald, preparat cu criblura si bitum modificat.
1.2 PREVEDERI GENERALE
La executarea stratului de legatura BAD25m se respecta prevederile

din standardele si normativele in vigoare, fn masura in care completeaza si nu
contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitatile
de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat
sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentuluicaiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a
straturilor asfaltice, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si ancercarilor. in
cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
va dispune antreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
La executia stratului de legatura si a stratului de uzura se va trece numai dupa ce
se constata, in urma verificrilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si
capacitatea portanta a stratului inferior si ca lucrarile respective au fost
receptionate pe faze de executie.
121
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de

Pentru prepararea betonului asfaltic se vor utiliza agregate naturale care
indeplinesc
conditiile de calitate prevazute an urmatoarele standarde:
 nisip natural sort 0-4, conform SR 662-2002
 nisip de concasaj sort 0-4, conform SR 667-2001
criblura sort 4-8, 8-16,16-25, conform SR 667-2001
 pietris si pietris concasat , sorturi 4-8, 8-16 si 16-25 (31),
conform SR
662-2002 filer de calcar, conform STAS 539
Agregatele trebuie s provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau anghet,
nu trebuie sa contin corpuri straine vizibile sau elemente alterabile. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Rocile utilizate pentru obtinerea produselor din piatra naturala trebuie sa se
incadreze in clase conform tabel 2 din SR 667-2001.
Agregatele trebuie s fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra
liantului folosit la executia stratului rutier. Toate agregatele trebuie spalate inainte
de a fi introduse in instalatia de preparare.
Agregatele se vor aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a
se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere
in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a
verifica daca agregatele din depozite 1ndeplinesc cerintele prezentului caiet de
sarcini si dupa aprobarea dirigintelui de santier.
 intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
 intr-un registru rezultatele tuturor determinarilor de laborator
Depozitarea agregatelor se va face fin depozite deschise, dimensionate in functie
de cantitatea necesar si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea
si depozitarea acestora se va face astfel ancat sa se evite amestecarea materialelor
In cazul in care la verificarea calitatii agregatelor aprovizionate,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor mentionate anterior, acesta se corecteaza
cu sorturile granulometrice deficitare pentru andeplinirea conditiilor calitative prevazute.
2.2 FILER
Se va utiliza filer de calcar care corespunde prevederilor STAS 539-79 tabell pag. 1
finetea (continutul fn parti fine 0,1 mmm) min. 80% umiditatea max.
2% coeficientul de hidrofilie max 1 %
122
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Filerul se va depozita mn incaperi acoperite, ferite de umezeal sau in silozuri cu

incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer Nu se
admite folosirea filerului aglomerat.
2.3 LIANTI
Pentru realizarea mixturii asfaltice se va utiliza bitum modificat cu polimeri de
tipul elastomerilor termoplastici liniari. Bitumul va respecta prevederile prevazute in
Normativul AND 549
2.4 FIBRE
Fibrele utilizate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor

in vigoare si pot fi:
Fibre granule din celuloza, bitumate sau ncbitumate
Tipul si dozajul se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator
autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii:
- epruvete cilindrice tip Marshall se vor confectiona, fin functie de intensitatea
traficului, la temperatura de 135 + 50 C, conform reglementarilor in vigoare, iar
incercarile pe epruvete cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2
2.5 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
Pentru stabilirea calitatii materialelor inainte de realizarea amestecului se

vor efectua urmatoarele verificari si ancercri:
bitum
 penetratia la 250C -- SR EN 1426:2007, STAS 42, SR 754 55...70
punctul de inmuiere prin metoda inel si bila -SR EN 1427:2007 $i SR 754 55
 ductilitatea la 130C- SR 61 40
 ductilitatea la 250C - SR 61 100
 punct de rupere Frass - STAS 113 -150C
 revenire elastica la 130C 600C
 stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 1630C )metoda TFOT
sau RTFOT= pierdere de masa max 0.8%
 penetratie reziduala (Pf[Pi 100) min. 50 cresterea punctului de anmuiere
max 90C ductilitate reziduala la 130C min 40cm
 revenire elastica la 130C min 60
 omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta) - particule sub 5 min 80%
 stabilitate la stocare, 72h, la temperatura de 1630C -- diferenta intre
punctele de inmuiere max 50C
 adezivitate pe agregatul natural utilizat min 85%
 indicele de instabilitate coloidala max 0.5 criblura
123
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
 granulozitatea - STAS 730

 continutul de corpuri straine -- STAS 730
 coeficient de activitate - STAS 730
filer
 umiditatea - STAS 539 finetea - STAS 539

Mixturile asfaltice pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din
amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii
asfaltice
Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu
preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate
mn prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul 1l face Antreprenorul in
cadrul laboratorului sau autorizat , sau 1l comanda la un laborator autorizat.
Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite
1n functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine,
dozajul de bitum de bitum se stabileste la masa totala a mixturii.
Continutul de fibre active va fi in limitele 0,3...1,0% din masa mixturii asfaltice,
in functie de tipul fibrei utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de
catre un laborator de specialitate autorizat.
3.2 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURII ASFALTICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale betonului asfaltic se determina pe corpuri de proba
confectionate din beton asfaltic preparat fn laborator pentru stabilirea dozajelor
optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la
malaxor sau de la asternere, precum si din stratul gata executat, pentru verificarea
calitatii mixturilor asfaltice.
Prelevarea probelor pe parcursul executiei si din stratul gata executat se
efectueaza conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale BAD25m caracteristici pe epruvete cilindrice
tip Marsall: stabilitatea (S) la 600C, kN, min 8
 indicele de curgere (1), la 600C, mm 2 ... 3,5
 densitatea aparenta, kg/mmc,min 2300
 absobrtia de apa, % 3...6
 volumul de goluri la 120 de giratii, %, 9,5 rezistenta la deformatii
permanente fluaj dinamic la 400C si 1800 impulsuri, 10-4mm •
modulul de elasticitate la 150C, Mpa, min 4000
 rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pan la fisurare la 150C, Mpa,
124
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
4x103
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall, ale
mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS
1338-1,2.
3.3 REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CARACTERISTICILOR

MIXTURILOR ASFALTICE
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice se determina in urmatoarele
etape:
 elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei mixturii
asfaltice;
 verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul
executiei lucrarilor;
 verificarea caracteristicilor stratului de imbracaminte bituminoas executat.

Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, atestate, prevazute
cu dispozitave de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor,
dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, dispozitiv de malaxare fortata
a agregatelor cu liantul bituminos, sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului,
agregatelor si mixturii asfaltice cu o precizie a dozarii de +3% pentru
agregate si +2% pentru bitum si filer.
Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta in reglarea
predozatoarelor pentru agregate, liant si filer astfel incat curba granulometrica s
se incadreze in limitele mentionate la pct.3.1 si SR 174-2 tabel 4 introducerea
agregatelor naturale in uscator - resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe
sorturi ,
 introducerea agregatelor calde in malaxor, unde are loc amestecarea cu
filerul rece, predozat incalzirea bitumului, predozarea si introducerea mn malaxor
 malaxarea amestecului pana la realizarea unei anrobari complete si
uniforme
Regimul termac aplcat la fabricarea mixturii asfaltice se va fncadra in limitele
SR 174-2tabel l pag.3. Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instaltiei la
temperaturi cuprinse intre 1700,,,1900C. Se interzice incalzirea agregatelor peste1900C.
Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5% si
se va verafica zalnic. Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12697-13.

Pe mixtura asfaltica preparata se vor efectua incercari si verificari
conform normelor tehnice in viguare:
4 EXECUTIA STRATURILOR DIN BETON ASFALTIC
125
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Asternerea betonului asfaltic pentru stratul de legatura si pentru cel de uzura se

va efectua pana la 15 septembrie.
4.1 LUCRaRI PREGaTITOARE

Inainte de inceperea executiei se va verifica si receptiona stratul suport,
conform caietului de sarcini respectiv. Se vor efectua toate ucrarile de remediere
si/sau reprofilare a stratului suport prin verificarea cotelor care trebuie sa corespund
proaectului.
Stratul suport se va curata si amorsa cu emulsie bituminoasa (0,3 ... 0,5kg/mp)
aplicata la o distanta maxima de 100 m inaintea finisorului.

Mixtura asfaltic preparata se transporta la locul de punere in opera cu
autobasculante.
La distante de transport ce depasesc 30 de minute, mai mari de 20 km sau pe
timp racoros (+100C...+150C), autobasculantele se vor acoperi cu prelate imediat dupa
incarcare.
4.3 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE
Asternerea mixturii asfaltice se va efectua numai mecanizat

cu repartizatoarefinisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat.
Antreprenorul va numi un lucrator calificat pentru controlul si urmarirea
astenerii mixturii asfaltice, corijarea dupa si inainte de compactare a denivelarilor.
Mixtura asfaltica se va asterne uniform si continuu. In cazul
intreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si transversale se vor
efectua urmatoarele operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca 50cm pe toata grosimea

stratului
Casternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta prin depasirea rostului cu

5...10cm de mixtura, surplus care se impinge peste mixtura proaspat asternuta, ainainte
de compactare.
Materialele vor avea urmatoarele temperaturi,conform STAS 174-2:
- Materialele si faza de executie Temperatura grade C in functie de tipul bitumului

D 80 / 100
- agregate naturale la iesire din uscator 165-180
- bitum 160-170
mixtura asfaltica:
126
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
la iesire din malaxor 155-170

la asternere min 140
la inceputul compactarii min. 135
la sfarsitul compactarii min. 100
4.4 COMPACTAREA
Compactarea se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare
cu rulouri netede, prevazute cu dispozite de vibrare.
compactoarelor se stabileste pe un tronson experimental in prezenta Dirigintelui de santier.
Realizarea tronsonului de proba are drept scop urmarirea asigurarii pentru
fiecarestrat tip de mixtura a caracteristicilor tehnice si a gradului de compactare de 96%,
mentionate in SR 174-1:2009.
Compactarea se va executa in lungul benzii, dinspre ax spre margine.
Compactoarele vor lucra fra socuri, evitandu-se valurirea stratului.
In cazul executiei in mai multe straturi succesive, rosturile
transversale, longitudinale si de lucru se vor decala cu min. 10 cm.
Daca executia stratului superior se va efectua la un interval mai mare de 24 ore
de la astenerea stratului de legatura, acesta se va amorsa cu emulsie bituminoasa
cationica.
Este interzis asternerea mixturii asfaltice pe suprafete umede, cu baltiri
sau zapad, pe timp de ploaie sau ninsoare.
4.5 CARACTERISTICILE STRATURIL OR EXECUTATE
4.5.1 Gradul de compactare
Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin

masuratori in situ conform SR 174-2:1997 .
Gradul de compactare (egal cu raportul procentual dintre densitatea aparenta a
mixturii asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete
Marshall preparate in laborator din mixtura asfaltica respectiva) va fi de minim 96%.
Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote
prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu gamadensimetrul.
Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de
compactare trebuie sa fie conform SR 174-1:2009.
Grad de compactare % min.
Beton asfaltic deschis BAD25m 2250 96
4.5.2 Rezistenta la deformatii permanente
127
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din stratul

executat si se masoar prin determinarea vitezei de defomatie la ornieraj si/sau
adancimea fagasului la 450C. Valorile admise se vor incadra in functie de trafic fn
limitele SR 174- 1:2009.
4.5.3 Suprafata straturilor executate
Determinarea caracteristicilor suprafetei se efectucaz in termen de o luna de la

executie, anainte de data receptiei. Stratul de legatura trebuie sa indeplinesca conditiile
aratate in SR 174-1:2009 (planeitatea inprofil longitudinal, uniformitatea in profil
longitudinal, rugozitatea cu pendulul SRT si rugozitatea geometrica HS,
coeficientul de frecare GT, omogenitate, aspectul suprafetei).
4.5.4 PROTEJAREA STRATURILOR
Se recomanda executarea imbracamintii bituminoase imediat dupa executia

stratului de baza, fin acelasi sezon.
Protejarea stratului de legatura se va realiza cu emulsie bituminoasa
(0,8 ... lkg/mp).
Protejarea stratului de uzura se va realiza cu dressing (nisip 3,,5kg/mp si emulsie
bituminoasa cationica 0,8...1kg/mp).
4.5.5 CONTROLUL PUNERII IN OPERA
Controlul procesului tehnologic consta fin:

- verificarea pregatirii stratului suport zilnic, la anceperea lucrarii
- verificarea temperaturii mixturii asfaltice la asternere, la inceputul si
sfarsitul compactarii
- modul de executie a rosturilor
- verificarea calitatii mixturii asfaltice si a gradului de compactare, prin
metode nedistructive sau prin extragerea de carote (40x40cm sau cilindrice)
la fiecare 1500mp suprafata executata de la 1m fata de marginea benzii si in
prezenta beneficiarului
Se vor determina caracteristicile mentionate la punctul 4.5 (densitatea aparenta,
absobtia de apa, gradul de compactare, rezistenta la deformatii permanente,
calitatea suprafetei), iar rezultatele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele mentionate in
SR 174- 1:2009 si 174-2:1997
128
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se

vor efectua conform STAS 6400 si SR 174/2:1997 punct 3.4.
Grosimea stratului de legatura este cea prevazuta in proiect. Verificarea grosimii
se va efectua prin 2 sondaje/ 100m, la 1m de marginea benzii
Panta transversala este cea a imbracamintii prevazuta mn proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Verificarea cotelor
se face in axa cu un aparat topografic de nivelment.
5.2 ABATERI LIMITA
Nu se admit abateri in minus fa de grosimea medie din proiect. Abaterea

inplus nu constitue motiv de respingere a lucrarii.
Abaterea limita la latime este de maximum +50 mm.
proiectului.
Abaterea limita la panta este de +5 mm/m.
Abaterea limita la cote este de +5 mm, cu conditia respectarii pasului de proiectare.
6 RECEPTIA LUCRARII
6.1 RECEPTIA PE FAZ DETERMINANTa

Regulamentului privind controlul de stat al calitatii mn constructii, cand toate
lucrarile prevazute sunt complet terminate.
Verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile de la punctele 4 si 5.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica andeplinirea conditiilor de
executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, constatarile consemnate pe
parcursul executiei.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faz in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si
eventualele rcomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
6.2 RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRaRILOR

normelor legale fin vigoare.
6.3 RECEPTIA FINAL

Receptia finala se face odata cu 1mbracamintea, dupa expirarea perioadei de
verificare a comportarii acesteia, conform normelor legale an vigoare.
7 DOCUMENTE DE REFERINTA
129
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
7.1 ACTE NORMATIVE
 Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca

 HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile.
 Hotararea de guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/ sau de sanatate la locul de munca
 Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor
 Legea nr. 137:1995 -- Legea protectiei mediului
 Legea nr. 346/2002 - Asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale
 Ordin AND nr.116/1999 -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari
de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor"
 Ordin comun MT/MI - nr. 411/ 1112/2000 publicat in MO 397 /24.08.2000
 "Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de
instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru protcjarea drumului"
7.2 REGLEMENTARI TEHNICE
 AND 537 - "Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului

neparafinos pentru drumuri."
7 .3 STANDARDE
 SR 174/1-2009 "Lucrri de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate

executate la cald. Conditii tehnice de calitate."
 SR 174-2/1997 "Lucrri de drumuri. Imbrcaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a
mixturilor asfaltice si imbracamintilor executate
 STAS 539-79 "iler de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere
 SR 662-2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii
tehnice de calitate.?
 SR 667-2001 "Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de
drumuri. Conditii tehnice de calitate."
 STAS 863-85 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescriptii de proiectare
 SR EN 933-2/98 "[ncercari pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control,
dimensiuni nominale ale ochiurilor."
130
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
 STAS 1338/1-84 "Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si 1mbracaminti

bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si
confectionarea epruvetelor
bituminoase executate la cald. Metode de determinare si ancercare."
bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru
confectionarea si decofrarea epruvetelor"
 STAS 6400-84 "Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
 SR EN 13036-1:2002 "Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de
rulare. Metode de masurare.
 STAS 8877-72 "Emulsii bituminoase cationice cu ruoere rapida pentru
lucrarile de drumuri?
 STAS 10969/3-83 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru
drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa."
 SR EN 12697-1:2006Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil."
 SR EN 12697 -3:2006 "Mixturi asfaltice. Metode de fincercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului. Evaporator rotativ."
 SR EN 12697-4:2005 "Mixturi asfaltice. Metode de fncercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului. Coloana de fractionare."
 SR EN 12697-27:2002 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor."
 SR EN 12697-28:2002 "Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru
determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei
granulometrice."
 SR EN 45.014:2000 " Criterii generale pentru declaratia de conformitate a
furnizorului (Ghid ISO/ CEI 22:1996 )"
8 .1. Se vor utiliza subtante si preparate periculoase numai insotite de instructiuni de

depozitare si folosire, prevenind miscurile pe care acestea le pot reprezenta pentru

131
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de

caror emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in vigoare, izoland si protejand
fonic orice surse generatoare de zgomot si vibratii ce depasesc nivelurile limita a zgomotului
ambiental.
8.4. Se va urmari evitarea scurgerilor produselor petroliere pe sol. in cazul aparitiei acestora,
se va incerca remedierea pe loc a defectiunii care a generat scurgerile si se va curata zona
cu nisip sau rumegus.
9 .1. Salariatii vor purta echipamentul de protectie acordat de societate pentru


protectie si a urmari utilizarea corecta a acestuia
9.3. Caile de acces de evacuare si interventie trebuie sa fie mentinute

in permanenta, in orice anotimp, practicabile si curate.
explozie, precum si efectuarea unor modificari la acesrtea, prin care se inrautateste
situatia initiala, sunt interzise;
interventie se vor amenaja treceri (podete) bine consolidate sau se vor amenaja
9.6. Caile de acces, de evacuare si de interventie se vor marca cu indicatoare

desecuritate, astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua cat
132
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATAT IN MUN CA + SITUATII
DE URGENTA
1. PREVEDERIGENERALE
In documentatie au fost prevazute lucrarile necesare executarii lucrarilor in

deplina siguranta.
Constructorului f revine sarcina de a respecta cu strictete prevederile legii, de a
instrui lucratorii si a lua, pe intreaga perioada de executie a lucrarilor, toate masurile
pentru prevenirea accidentelor de munca, respectarea cu strictete a masurilor de protectia
muncii specifice lucrarilor ce se executa si a masurilor privind prevenirea si protectia
contra incendiilor.
Se vor face instructajele periodice si zilnice tuturor subordonatilor,
prevazute an:
 Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca
 Legea nr. 307/2006 - Legea privind apararea impotriva incendiilor
 Legea nr. 481/2004 - Legea privind protectia civila
 Lege 6/2007 privind aprobarea OUG 6312006 pentru modificarea si
completarea OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
De asemenea, constructorul va respecta cerintele minime de securitate si
sanatate prevazute in :
o HG 1048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locul de munca
o HG 1051 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru
lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
o HG 1091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munc
o HG 1146 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea in munca de ctre lucratori a echipamentelor de
munca
o HG 1756 din 6 decembrie 2006 privind limitarea nivelului emisiilor de
zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul
cladirilor
133
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
2. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I.
HG 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

pentru santierele temporare sau mobile
HG 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate sau de sanatate la locul de munca
HG 1391 din 4 octombrie 2006
Regulamentului de aplicare a Ordonantei de privind circulatia pe drumurile
publice (actualizatii) pentru aprobarea urgenta a Guvernului nr. 195/2002
HG 1739 din 6 decembrie 2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si
amenajri care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu
HG 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
HG 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
Ordinul comun MT /MI nr. 1112 /411 din octombrie 2000 privind instituirea
restrictiilor ... de circulatie pe drumurile publice.
Normele si masurile mentionate mai sus nu sunt limitative, constructorul fiind
obligat sa ia orice masuri suplimentare pentru a asigura desfasurarea in siguranta a
executiei lucrarilor.
3. PLAN DE URGENTA PRIVIND ORGANIZAREA APARARII INPOTRIVA

INCENDIILOR SI SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC PE SANTIERUL
TEMPORAR
Avand in vedere analiza de rise la incendiu pe santierul temporar de executie a

lucrarilor proiectate pentru PODETUL de pe DN 11 la km 82+437 in zona Oituz • jud.
Covasna, constructorul este obligat sa aiba in vedere urmatoarele :
In cazul producerii unui incendiu pe santierul temporar DN 11 km 82+437,
interventia se desfasoara dupa urmatorul plan :
PASUL 1 - Se alarmeaza personalul si conducerea firmei, iar daca situatia o
impune se alerteaza pompierii militari si salvarea;
PASUL 2 - Se numeste echipa de interventie si se completeaza cu noi
membrii
daca situatia o impune;
PASUL 3 - Se intrerupe curentul electric , gazele si ventilatia;
PASUL 4 - Se verifica instalatia si mijloacele de stingere ale incendiilor;
PASUL 5 – Se salveaza persoanele conform planului de evacuare;
PASUL 6 - Se actioneaza la stingerea incendiilor folosindu-se mijloacele din
dotare;
134
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
PASUL 7 - Se evacueaza bunurile materiale;

PASUL 8- Se pazesc bunurile materiale pana la asigurarea acestora inpotriva
degradarilor si a furtului;
PASUL 9- Dupa ce situatia este sub control se verifica si se intocmeste
 raportul, evaluarea activitatilor interventiei si capacitatii de raspuns si se
analizeaza.cauza producerii situatiei de urgenta;
 gravitatea impactului produs de situstia de urgenta; masurile loate pentru
eliminarea si inlaturarea urmarilor incendiului;
 modul de desfasurare a actiunilor de interventie si de raspuns a echipei de
interventie la aplicarea P.U.;
 consumul de materiale de interventie si de protectie care trebuie inlocuite;
 necesitatea modificarii P.U. si daca sunt necesare actiuni corective;
Scopul realizarii unui scenariu de siguranta la foe este de a preantampina
producerea de incidente , accidente sau accidente majore de natura incendiilor, cum se
poate interveni in astfel de situatii de urgenta si sa se determine capacitatea de
raspuns la acestea. In afara instruirilor periodice privind SU, obligatorii pentru
constructor potrivit legislatiei in vigoare, in momentul realizarii organizarii de santier
conducerea firmei si persoanele responsabile din cadrul acesteia va efectua instructajul
seful de santier (responsabilul de lucrare) la conditiile concrete de amenajare a
organizarii de santier. Actiunile de instruire periodice trebuie sa contina printre
altele informarea personalului privind;
 materialele combustibile si inflamabile;
 sursele posibile de aprindere ale unui eventual incendiu echipamentele
si dotarile cu pericol de incendiu;
 dotarea cu instalatii si mijloace de stingere;
 mijloace de protectie a salariatilor;
 instalatii si dispozitive de limitare a propagarii incendiilor;
 modul de asigurare a interventiei cu descrierea actiunilor ce vor
avea loc.
Scenariul ce va sta la baza simularilor respective cuprinde modul cum va
actiona echipa de interventie va trebui sa actioneze conform sarcinilor ce le va primi
inaintea interventiei.
Simularile vor fi organizate pentru cunostintele dobandite la instruirile
interventii cat mai eficace. Aceste responsabilul pentru PSI care este in
protectia muncii.
135
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
4. PLAN DE URGENTA- DE APARARE IMPOTRIVA DEZASTRELOR CE

POT AFECTA SANTIERUL TEMPORAR
In cazul producerii unui incident, accident sau accident major de natura dezastrelor
apare necesitatea interventiei rapide a personalului pentru evitarea producerii unor pagube
materiale si umane, iar daca ele apar, acestea sa fie cat mai mici.
Dezastrele pot fi de natura climatica sau pot fi provocate de mana omului, cu sau
fara intentie.
Cazurile cele mai des intalnite de dezastre ar fi cele de natura climatica, cum
ar fi cutremurele potrivit riscului seismic prezentat in Memoriu Tehnic al proiectului tehnic
sau inundatiile. Indiferent de natura dezastrului, interventia se desfasoara dupa cum
urmeaza:
1. Se alarmeaza personalul si conducerea societatii iar daca situatia o

impune, se alerteaza Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Agentia pentru
Protectia Mediului, Pompierii din zona de responsabilitate a sentierului temporar daca
exista pericolul declansarii unui incendiu si Salvarea daca exista persoane accidentate;
2. Se numeste echipa de interventie din partea constructorului si se

completeaza cu noi membri daca situatia o impune;
3. Se deconecteaza sau se intrerup din functionare masinile sau utilajele care

provoaca poluare, se antrerupe alimentarea cu energie electrica si gaze, pentru a se
preaintampina aparitia unor explozii sau incendii;
4. Se identifica rapid solutia pentru consolidarea provizorie (dac este posibil) a

elementelor de constructie afectate de dezastru si care prin prabusire ar putea produce
accidente;
5. Se salveaza persoanele conform planului de evacuare;
6. Se evacueaza bunurile materiale care ar putea fi afectate de dezastru;
7. Se pazesc bunurile materiale pana la asigurarea acestora ampotriva

degradarilor si a furtului;
8. Dupa ce situatia este sub control se verifica, se face evaluarea activitatilor

interventiei si capacitatii de raspuns si se analizeaza:
- cauza producerii situatiei de urgenta;
- gravitatea impactului produs de situatia de urgenta;
- datele din fisele preliminare;
- masurile luate pentru eliminarea si inlturarea urmarilor dezastrului;
136
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- modul de desfasurare a actiunilor de interventie si de raspuns a echipei de

interventie la aplicarea planului de aparare ampotriva dezastrelor;
- consumul de materiale de interventie si de protectie care trebuie anlocuite;

- necesitatea modificarii planului de aparare impotriva dezastrelor si daca
sunt necesare actiuni corective.
137
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
MASURI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR PE SANTIERUL

TEMPORAR
1. PREVEDERI GENERALE
In documentatie au fost prevazute lucrarile necesare executarii lucrarilor 1n

deplina siguranta.
Constructorului fi revine sarcina de a respecta cu strictete prevederile legii, de a instrui
lucratorii si a lua, pe intreaga perioada de executie a lucrarilor, toate masurile pentru
proctia mediului inconjurator.
Prezentul caiet de sarcini descrie:
-modul in care, se identifica si se determina aspectele de mediu generate de procesele,

activitatile, produsele si serviciile sale cu ocazia desfasurarii activitatilor pe santierul
temporar in cauza, pe care le poate controla si asupra carora se presupune ca poate avea
influenta;
- modul in care se evalueaza impactul asupra mediului, al aspectelor de mediu identificate
in cadrul activitatiilor lucrative pe santierul temporar.
Caietul de sarcini se aplic tuturor proceselor, activitatilor si serviciilor

desfasurate cu ocazia activitatiilor pe santierul temporar, care au/ pot avea impact asupra
factorilor de mediu: aer, apa, sol si strat freatic, gestionarea deseurilor, utilizarea
resurselor (umane si materiale: materii prime, materiale, combustibil, energie).
Aspectele de mediu cu impact semnificativ se constituie ca date de intrare la

stabilirea obiectivelor de mediu.
138
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
2. SCHEMA DE PROCES
3. DESCRIEREA ACTIVITTII DE PROTECTIE A MEDIULUI

INCONJURaTOR PE SANTIER
Constructorul trebuie sa isi propuna ca efectele activitatilor sale asupra

mediului sa fie in limitele legale si/sau de reglementare, in vigoare si s actioneze pentru
diminuarea continua a acestora.
Constructorul isi va propune sa identifice toate aspectele de mediu prezente,
anterioare, reale si potentiale, pozitive sau negative ce ar putea aparea in legatura cu
activitatiile lucrative pe santierul temporar.
Procesul de identificare a aspectelor de mediu se face prin analizarea
proceselor tehnologice/ serviciilor, pe faze, operatii, zone de activitate, luand mn
considerare conditiile de functionare normale, pornire/ oprire si situatii de urgenta posibile.
Este un proces continuu si societatea actualizeaza aceste date pe tot parcursul lucrarii
si la fiecare modificare aparuta in activitatile lucrative pe santier.
139
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3.1. Pentry_identificarea aspectelor de mediuse iau fn considerare urmatorij factori:

Emisii de noxe in aer.
Evacuari de ape uzate.
Generarea/ gestionarea deseurilor. Contaminarea solului.
Consum de resurse naturale (materii prime, utilitati, etc.).
Alte probleme referitoare la mediul local si comunitate (zgomot, vibratii,
etc.).
Aspectele de mediu se identifica pentru 3 situatii:
 functionare normala;
 functionare anormala (porniri, opriri, mentenanta etc.);
 situatii de urgenta (accidente si incidente cu impact major, trecute si
potentiale).
3.2.Identificarea aspectelor de mediu in legatura cu santierul se face pe baza:

 Examinarii documentelor si inregistrarilor existente (studii efectuate de
catre organizatif abilitate privind impactul asupra mediului a activitatilor
organizatiei), legislatfe in vigoare, inregistrari ale Ac/Ap trasate in urma
inspectiilor de medau efectuate de autoritatile locale, informatii legate de
strategia de dezvoltare a organizatiei si care ar putea genera AM noi sau
planificate;
 Inregistrari ale masurilor impuse prin autorizatii, buletine de analiza a
calitatii factorilor de mediu, reclamatii, etc.);
Inspectii / vizite in teren si interviuri cu personalul implicat.
Constructorul isi va forma echipa, care parcurge urmatoarele etape pentru

identificarea aspectelor de mediu:
1) Analizeaza procesul tehnologic / activitatea, pe baza diagramei flux elaborate

si secventelor procesului aferenta executiei lucrarilor prevazute in prezenta documentatie
tehnica. Diagrama flux specifica: intrarile, procesarile
materiilor prime, materialelor, utilitatilor si iesirile subproceselor, calea urmata de
subproduse si produsele care intra in mediul exterior.
2) Pe baza acestor date se identifica aspectele de mediu benefice sau nocive, reale
si/ sau potentiale, directe si/ sau indirecte in legatura cu santierul temporar.
3) Pentru fiecare aspect de mediu evidentiat se stabileste impactul asupra
factorilor de mediu.
4) Efectueaza evaluarea impactului functie de:
o frecventa de aparitie;
o gravitatea efectelor (evaluata prin indicatorii de calitate ai mediului) si
140
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
o cuantifica aspectele de mediu conform metodologiei de evaluare a

impactului asupra mediului.
5) Datele rezultate din analiza procesului tehnologic / activitatii si evaluarea
impactului se evidentiaza in documentele.
6) Aspectele de mediu sunt supuse unei selectii in ordinea urmtoare:
o eliminarea aspectelor de mediu pe care SC MELIOR SRL nu le
poate controla si care nu au nici o influenta;
o retinerea aspectelor de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ
asupra mediului.
Aspectele semnificative de mediu se actualizeaza de cate ori este nevoie si se tin
sub control si sunt comunicate, entitatilor functionale implicate in implementarea
proiectului.
4. EVALUAREA ASPECTELOR DE MEDIU IN LEGATURA CU SANTIERUL

TEMPORAR
Aspectele de mediu identificate se analizeaza pentru selectarea aspectelor de mediu

semnificative, prin evaluarea impactului acestora asupra factorilor de mediu, utilizand
urmatoarele criterii :
FR- frecventa de aparitie

G- gravitatea efectelor (evaluata prin indicatorii de calitate ai
mediului)
Evaluarea impactului se finalizeaza prin acordarea unui punctaj rezultat din aplicarea
formulei: P= F x G
Punctajul de referinta, stabilit pentru fiecare criteriu este prezentat in grila de
evaluare din Tabel 1.
141
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Tabel 1 GRILA DE EVALUAREA ASPECTELOR DE MEDIU IN LEGATURA

CU SANTIERUL
Se considera aspecte de mediu semnificative acele aspecte de mediu pentru care se

obtine P > 12.
Orice modificare a datelor cuprinse in documentele ce au stat la baza

identificarii aspectelor semnificative (inclusiv cele rezultate in urma derularii
programelor de management de proiect) poate conduce la modificari ale listelor de
Aspectelor de Mediu/ Aspectelor de Mediu Semnificative, respectiv actualizarea lor.
5. SEFUL ENTITaTII FUNCTIONALE (SANTIER/PUNCT DE LUCRU/ETC)/

RESPONSABILI DE LUCRARE -- PENTRU FIECARE ACTIVITATE IN PARTE
DESFASURATA PE SANTIERUL TEMPORAR APARTINAND SOCIETATII
• asigura documentele necesare identificrii aspectelor de mediu in legatura cu

santierul in cauza;
• analizeaza procesele/ activitatile si identifica toate aspectele de
mediu existente sau posibile ca urmare a desfasura rii activitatii pe santier pentru
transpunerea proiectului in practica;
• participa la stabilirea si actualizarea periodica a aspectelor de mediu
din entitatea proprie pe care le tin sub control;
142
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
• elaboreaza impreuna cu conducerea societaatii "Lista aspectelor de mediu"

la nivelul santierului (entitatii functionale) si evalueaza impactul produs asupra mediului;
• stabilesc si fac propuneri de programe pentru diminuarea impactului
aspectelor semnificative asupra mediului valabile pentru tot parcursul executiei
lucrarilor;
• informeaza personalul din subordine asupra aspectelor de mediu identificate;
• informeaza conducerea si alte prti interesate asupra aspectelor de mediu
semnificative si a schimbarilor intervenite in semnificatia acestora.
6. INREGISTRARI
7. ANALIZA GENERALA PENTRU SANTIERUL TEMPORAR
7.1. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Lucrarile de executie pentru transpunerea proiectului in practica vor fi astfel

executate astfel incat sa nu creeze dereglari ecologice respectand legislatia romana
in domeniu:
a. OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului
b. Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protectia
mediului.
c. Legea 107/1996 aLegea Apelor si celelalte acte legislative in vigoare privind
protectia mediului, specifice fiecarei categorii de elemente ale mediului care trebuie
protejate.
143
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
7.2. PROTECTIA CALITATII APELOR
Avand in vedere faptul ca apele rezultate de pe suprafata obiectivului, nu sunt ape

reziduale, nu sunt necesare statii sau instalatii de epurare a acestor ape.
Apa folosita la diferite procese tehnologice (curatarea suprafetelor, udarea
suprafetelor s.a.m.d) va fi apa curata conform SR EN 1008:2003 aApa de preparare pentru
beton si nu reprezinta sursa de poluare in urma folosirii ei la respectivele lucrari. Aspecte
care trebuie avute in vedere la elaborarea Documentatiilor tehnice ulterioare expertizei.
7.3. PROTECTIA AERULUI
Obiectivul in sine la darea lui in folosinta nu va produce noxe care ar putea polua
aerul. Nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia calitatii aerului.
Noxele ce pot polua aerul sunt produse in timpul lucrarilor de executie: cele
rezultate din gazele utilajelor de sapat mecanizat pe perioada lucrarilor.
7.4. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
Obiectivul in sine nu poate produce zgomote sau vibratii care ar putea polua
zona, Pe perioada exploatarii, zgomotele sau vibratiile pot fi produse de catre
autovehiculele care vor trece sau vor lucre pe santierele temporare, aceste zgomote se pot
incadra in limitele maxime ale STAS 10009/1988. Parapetii de siguranta de pe rampe si
poduri prin forma lisei reduc nivelul zgomotului, acest aspect va fi avut in vedere la
executie.
Totusi valorile de zgomot si vibratii produse pe santier din cauza utilajelor sunt in
limite normale si evident vor fi atenuate de padurea existenta pe toata zona de lucru.
7 .5. PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI
In perioada de executie, sursele de poluare a solului pot fi cele provenite de la

traficul de utilaje si vehicule grele desfasurate, prin pierderea accidentala de ulei sau
combistibil, de la manipularea unor substante potential poluatoare ( vopsele,
carburanti, solventi, bitum etc ).
Deseurile ramase nu se vor lasa sau imprastia pe terenul din jur, ci se vor
depozita in recipienti si se vor duce la groapa de gunoi autorizata a Orasului Rupea.
In perioada de operare sursele de poluare sunt doar accidentale. Nu sunt
necesare masuri speciale pentru protectia solului, dar in proiectul tehnic si caietele de
sarcini se vor consemna masurile uzuale care trebuie luate de catre executant
7.6. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI ALTOR OBJECTIVE DE INTERES

PUBLIC
144
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
La toate solutiile ce se vor transpune in practica la executie se va avea in

vedere protectia peisajului si in cazul in care santierele se afla in zone locuibile, evident
acestea se vor proteza, se vor lua masuri astfel incat asezarile umane sa perceapa un
disconfort din cauza lucrarilor cat mai redus.
7.7. GOSPODARIREA DESEURILOR
La executie se va avea in vedere limitarea producerii de deseuri, materialele

rezultate in urma lucrarilor de constructii sa fie minime. Deseurile care pot aparea sunt
diverse: solide (balast, pietris, borduri), vascoase (bitum, grasimi, uleiuri) in cantitati
modeste, se vor neutraliza si se vor depozita in locuri special amenajate conform HG
865/2002.
7.8. SEMNALIZAREA LUCRARILOR PE DURATA EXECUTIEI
Se vor prevedea pentru toata durata executiei lucrarile semnalizarile corespunzatoare:

conform ,,Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de
instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului" aprobate prin Ordinul M.I.-M.T. nr.
1112/411/2000. Semnalizarea va fi amplasata in mod regulamentr cu asigurarea
prioritati pe cat posibil la urcare adica in sensul kilometrajului. Acest fapt va duce la
diminuarea noxe]or de esapament care sunt evacuate in natura in momentul demarajului
de la o oprire pentru acordare de prioritate daca sensul de mers este pe urcare. Pentru
santierele temporare aflata in zone locuibile limita santierului va fi clar
delimitata de accesul riveranilor, pietonilor si a animalelor domestic. Pe santier este strict
interzis accesul persoanelor straine.
7.9. MASUR! PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCIi SI PSI
In conformitate cu prevederile HG 300 /2006 sunt prezentate in Planul SSM la

nivel de executie si evident in Planul de Management aferent impus a se realiza pentru
Autoritatea Contractanta sau beneficiari terte persoane.
145
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
SEMNALIZAREA RUTIERA ,INDICATOARE SI MARCAJE
1 GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini are aplicabilitate la lucrarile anexe realizarii lucrarii
Podet pe DN 11 la km 82+437 si anume amplasarea sistemelor de ghidare,
orientare, dirijare si siguranta a circulatiei: semnalizare rutiera si marcaje rutiere, atat cele
temporare cat si cele definitive.
1.2 SOLUTIA TEHNIC ADOPTATA

Dupa finalizarea lucrarilor la carosabil si acostamente se vor realiza marcajele, se
vor pozitiona tablele indicatoare existente pe podet -scurgere, conform
prevederilor SR 1848/1/2/3/7:2004.
2 SEMNALIZARE RUTIERa PE VERTICALa: INDICATOARE

Se va asigura reamplasarea panourilor de semnalizare rutiera de interdictie, de
orientare si de ghidare care existau la finceperea lucrarilor si care, din motive de
eliberare a amplasamentului, au fost inlturate pe timpul executiei lucrarilor (SR
1848/5-82, SR 1848/1- 2004, 1848/2-2004). Se vor amplasa indicatoare noi, pe
toate sectoarele pe care este necesar.
Pe toata durata executiei lucrarilor se vor amplasa panourile de semnalizare
verticala, impuse de desfasurarea lucrarilor pe un drum aflat sub circulatie: drum ngustat
(circulatie pe o singura banda), restrictii de viteza, reglementarea accesului
utilizatorilor drumului in zona de drum unde se efectueaza lucrri (eventual
semaforizare, circulatie pe timp de noapte, etc.)
Pentru semnalizarea pe verticala se utilizeaza indicatoare rutiere cu tabla
reflectorizanta montate pe stalpi metalici.
2.1 FORME, CULORI, SEMNIFICATII ALE INDICATOARELOR
2.1.1 INDICATOARE DE AVERTIZARE A PERICOLULUI

Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele doua forme:
- Triunghiuri echilaterale au chenar rosu prezentand o figura desenata in culoarea
neagra pe fond alb.
- Dreptunghiurile sunt de marimi diferiite prezentand pe fond alb sageti rosii care
indica sensul virajului sau benzi inclinate descendente spre partea carosabila.
146
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
2.1.2 INDICATOARE DE REGLEMENTARE
De prioritate:
Formele cele mai variante sunt intalnite la acest tip de indicatoare:
- triunghiuri echilateral alb cu chenar rosu
- octogon de culoare rosie avand inscrisa inscriptia STOP
De interzicere sau restrictie:
Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri
au forma circulara cu chenar rosu in marea lor majoritate afisand diverse inscriptii, desene
pe fond alb sau albastru.
De obligatie
Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentand sageti albe, reprezentati
schematice, valori pentru viteze de circulatie.
2.1.3 INDICATOARE DE ORIENTARE SI INFORMARE

Indicatoare de orientare
Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea
cu sageata, majoritatea avand fond albastru, pe care sunt inscrise cu diverse
caractere denumiri de localitati cu culoare alba.
Indicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra

(fondul) pe care sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere. Semne
aditionale
Acest tip de indicator are forma drcptunghiulara dar cu cateva exceptii si pe cea
patrata, sunt montate sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a
atentiona conducatorii autovehiculelor asupra unor particularitati ale tronsoanelor de drum.
2.2 CONTROLUL CALITATII PANOURILOR

Verificarile ce se efectueaza sunt:
- forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1-86
- planeitatea fetei
- verificarea rezistentei si nedeformabilitati ale dispozitivelor de prindere pe stalpi
- aspectul si exactitatea executarii simbolului
- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta,
sa nu aiba ancretituri si umflaturi
- aspectul si exactitatea inscriptiilor
Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta 1in:
147
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
- respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile

prevazute modul de prindere pe stalpi
- este interzis montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren
cuprins intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta
vizibilitatea acestora si a nu distrage atenbia conducatorilor de autovehicule. Dimensiunile
indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementarile Comunitatii Europene.
Dimensiunile date in continuare sunt cele considerate "mari" in legislatia romana.
2.3 CONDITII DE MONTARE

Materialele retroreflectorizante vor fi clasa 2 (high intensity grade).
Foliile care apartin acestei clase detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste
folii sunt constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica,
incapsulate de catre o suprafata plana la exterior.
Foliile retroreflectorizante sunt marcate de catre producatorul lor.
Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi

indepartate prin metode fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea
sistemului de retroreflexie.
Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite
identificarea
producatorului si numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante.
Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata,
cand suprafata
foliei reflectorizante este iluminata perpendicular.
2.4 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Controlul calitatii materialelor fnainte de punerea lor in opera se face de catre
An treprenor.
La dimensiuni se admit tolerante de + 1% pentru indicatoarele metalice. Tolerante
admise:
+ 1 mm pentru inaltimi ale literelor pana la 130 mm
+ 2mm pentru inaltimi mai mari de 130mm
+ 0,5mm la grosimi ale literelor pana la 18 mm
+ 1 mm pentru grosimi mai mari de 18mm
2.5 RECEPTIA LUCRaRILOR

Receptia preliminara la terminarea lucrarilor
verificare a comportarii acesteia, conform normelor legale invigoare.
3 MARCAJE RUTIERE
148
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
La aincheierea lucrarilor de amenajare a carosabilului se realizeaza marcajele

orizontale: fasie de separatie a benzilor, marcaje de orientare cu respectarea SR
1848/7:2004.
3.1 CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE

Pentru marcajele rutiere se va utilizata vopsea de marcaj ecologica, alba, de
tip masa plastica, monocomponent, solubila in apa (fr solventi organici) cu uscare la aer,
pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat.
Aceasta vopsea trebuie sa asigure vizibilitatea in orice conditii, atat ziua cat si
noaptea.
Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Durata minima de serviciu
a marcajelor este de 18 uni.
Pentru toate materialele supuse aprobarii Consultantului, Antreprenorul va
prezenta agrementul tehnic.
Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului
certificatele de calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel putin echivalent
BAST
(microbile) si LGA (vopsea)]
3.2 CONTROLUL CALITaTII VOPSELEI PENTRU MARCAJE

Prelevarea probelor si efectuarea aincercrilor si determinarilor se vor face conform
prevederilor Instructiunilor Tehnice
3.3 TIPURI DE MARCAJE RUTIERE Marcaje longitudinale:

- de separare a sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi;
- de delimitare a benzilor;
- de delimitare a partii carosabile. Aceste marcaje sunt reprezentate prin:
- linie simpla sau dubla continua;
- linie simpla sau dubla discontinua;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua. Marcaje de delimitare
a benzilor:
-linie discontinua; cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului.
-marcaje de delimitare a partii carosabile
Alte marcaje
- marcaje pentru zone de parcare - La 90o pe linia de delimitare a
marginii drumului;ainclinate
pe linia de delimitare a marginii drumului;paralele cu linia de delimitare a
marginii drumului.
Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.
Marcajele se executa mecanizat, cu masini si dispozitive adecvate.
Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje cu suprafata
redusa, se pot executa manual, cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.
149
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3.4 Aplicarea marcajelor

Inainte de inceperea lucrarilor de marcaj, se va executa un sector de proba fn
lungime de minim 100m.
Trecerea la executia propriu-zisa a lucrarilor se va face doar dupa aprobarea
Consultantului.
Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta,
solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii atat pe timp de zi cat si
pe timp de noapte.
Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunzatoare. Grosimea filmului marcajului
va fi de 500 m.
La executia marcajelor cu vopsea, suprafata partii carosabile trebuie sa fie uscata
Iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. +150C.
Lucrarea poate sa finceapa la aprobarea Consultantului, dupa obtinerea tuturor
autorizatiilor legale.
Trasarea marcajelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare
corespunzatoare.
Suprafetele vor fi bine curatate si uscate anainte de inceperea aplicarii marcajului.
Suprafetele marcate anterior vor fi curatate mecanic.
Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.
Consultantul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
La executia marcajului rutier, se va tine seama de urmatoarele:
-tipul ambracamintii rutiere si rugozitatea suprafetei;
-cartea marcajului (filmul marcajului);
-tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata, pregatire
vopsea)
-dozaj de vopsea, dozaj de microbile
Executia lucrarilor se face conform instructiunilor producatorului, astfel:

- pre-semnalizarea sectorului
- marcarea
- pozare conuri pentru protectia vopselei ude
- protejarea vopselei ude impotriva deteriorarii marcajului pana la uscare;
- recu perarea conurilor.
Operatiunea de marcaj va fi semnalizata cu indicatoare si mijloace de avertizare

luminoase.
Oprirea lucrarilor de marcaj trebuie sa se fac fin conditii care sa nu pericliteze
continuitatea traficului rutier.
Fiecare categorie de marcaj se executa conform SR 1848/7.
In timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea si
micro bile.
Banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, cu micro bile
repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea.
150
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
3.5 CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRaRILOR

Cu 14 zile inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va supune aprobarii
Consultantului, Procedura de Bxecutie a marcajului. Procedura va contine, fra a se
limita, urmatoarele:
-masuri care sa asigure amestecul uniform al vopselei;

-verificarea periodica a grosimii peliculei de vopsea, a cantitatii si distributiei
micro bilelor.
Controlul calitatii vopselei si a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat

desemnat de Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul va
respecta dozajele date de laborator, corectate in functie de trafic, tipul si caracteristicile
suprafetei drumului, si conditiile de mediu.
Receptia lucrarilor de marcaj - se vor face urmatoarele verifica ri:

-geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85;
-dozajele de vopsea si microbile si grosimile peliculei ude si dupa uscarea
acesteia.
4 ANEX - DOCUMENTE DE REFERINTa
4.1 ACTE NORMATIVE

o Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca
o HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile
o HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea
de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
o Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor
o Legea nr. 137:1995 -- Legea protectiei mediului
o Legea nr. 346/2002 - Asigurarea pentru accidente de munca si
boli
o profesionale
o Ordin AND nr.116/ 1999 - "Instructiuni proprii de securitatea muncii
pentru lucrari de fntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor"
o Ordin comun MT/MI-nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000
o "Norme metodologice privind conditiile de anchidere a circulatiei si
de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executrii de lucrari in
zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului"
151
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
4.2 STANDARDE
 SR 1848/7 - 2004 Sernnalizare rutiera. Marcaje rutiere
 SR 1848-2:2004 Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare
rutiera. Prescriptii tehnice
 STAS 1848/5-82 Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru
circulatie.
Conditii tehnice de calitate
 SR 1848/3 - 2004 Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de

semnalizare rutiera. Scriere, mod de alcatuire
 SR 1848-4:1995 Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei.
Amplasare si functionare

sanatatea angajatilor. Se va anunta conducerea societatii de irninenta unor descarcari
5.2. Stocarea provizorie a deseurilor de orice fel se face nurnai pe amplasarnentele

caror emisii se incadreaza in lirniele adrnise de legislatia in vigoare, izoland si protejand
fonic orice surse generatoare de zgomot si vibratii ce depasesc nivelurile lirnita a
zgornotului ambiental.

curata zona cu nisip sau rurnegus.
152
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de

6.3. Caile de acces de evacuare si interventie trebuie sa fie rnentinute in



securitate, astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua cat
153
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
TORCRETARE
APLICAREA PRIN TORCRETARE A BETOANELOR
Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase, zid~rie,

cofraje, teren, etc.) este folosit~ at~t pentru executarea de lucr~ri noi c~t si pentru repararea
sau consolidarea constructiilor existente.
1. PRINCIPIUL DE PUNERE ~N OPER~
Aplicarea prin torcretare a betonului se realizeaz~ cu un echipament compus din:

-o masin~ sau pomp~ in care se introduce amestecul;
-o conduct~ de transport prin care betonul este adus p~n~ la locul de
aplicare;
-un ajutaj fixat la extremitatea conductei.
Exist~ dou~ metode de punere in oper~:
-uscat~;
- umed~.
2. APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL UMED DE

TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul umed de torcretare const~

in aceea c amestecul cu apa adaugata este varsat in masina de unde este impins prin
pompare in conducta pana la ajutaj unde se introduca aerul comprimat necesar
proiectarii.
Metoda se caracterizeaza prin:
-viteza de proiectare a amestecului (betonului) 10-40 m/ s;
-posibilitate de a proecta un debit mare;
154
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
-poate fi necesara adaugarea de aditivi de adaosuri.

Torcretarea nefiid decat un mod deosebit de punere in opera a betonului,
produsul obtinut are proprietatile betonului turnat sau pompat si vibrat.
3. MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA AMESTECULUI
3.1 Cimentul
La prepararea amestecurilor pentru betoanele aplicate prin torcretare se vor folosi
cimenturi Portland f~r~ adaosuri sau cu max. 15% adaosuri, conform SR
388:95 si respectiv SR 1500:96 si tin~nd cont de preciz~rile de la Capitolul
"Betoane'.
Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se face conform
prevederilor din Codul de practic~ NE 012-99.
Cimentul se livreaz~ invrac sau ambalat in saci de h~rtie, fnsotit de un certificat
de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transport~ in vagoane cistern~ sau camioane acoperite.
Depozitarea cimentului se va face numai dup~ constatarea existentei
certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacit~tii libere de
depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau in inc~perile special
amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost
depozitate anterior alte materiale.
Pe intreaga perioad~ de depozitare in silozuri se va tine evidenta loturilor de
ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnic~ a primirilor si livr~rilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi
asezati in stive, l~s~ndu-se o distant~ liber~ de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand
imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel
mult 10 r~nduri de saci suprapusi.
Pe fiecare stiv~ se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de c~tre
produc~tor pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul
cimenturilor fr~ adaosuri.
Cimentul r~mas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta mn
elemente de beton si beton armat dc~t dup~ verificarea st~rii de conservare si a
rezistentelor mecanice.
Verificarea calit~tii cimentului se va face:
a) la aprovizionare, conform anexei VI. 1, pet. A. 1. din Codul de practic~ NE
012-99;
b) inainte de utilizare, conform anexei VI. 1 pet. B.I din Codui de practic~ NE
012-99.
155
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Metodele de ~ncercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196/ 1: 1995, SREN

196/3: 95, SREN 196/7:95, SR227 /2: 94.
3.2 Agregatele
La prepararea amestecurilor pentru betoanele grele (cu densitatea aparent~, intre

2000 si 2500 kg/mc) aplicate prin torcretare, se utilizeaz~ de regul~ agregatele
naturale provenite din sf~r~marea natural a rocilor, oportunitatea folosirii agregatelor
concasate se va stabili de la caz la caz, in functie de caracteristicile lucr~rii.
La prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi
nisip cu sort granular 0-3 mm si agregate cu granula maxim~ 7,10 sau 16 mm, in
functie de conditiile impuse torcretului si posibilit~tile tehnologice ale aparatului folosit.
Agregatele folosite trebuie s~ indeplineasc~ conditiile din STAS 1667-76
anexaIV.3.
Agregatele folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie

s~ indeplineasc~ urm~toarele conditii de granulozitate:
Umiditatea agregatelor folosite la prepararea betoanelor torcretate va fi de

6-8%.
3.3 Apa
Apa utilizat~ la executarea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie s~

indeplineasc~ conditiile tehnice din STAS 790-84.
3.4 Aditivi
La prepararea betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi.

Aditivii care se prezint~ sub form~ de pulbere se adaug~ in momentul
amestec~rii.
Aditivii care se prezint~ sub forma ichid~ se amestec~ cu apa (deci sunt
156
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
introduse la ajutaj).
Pentru torcretarea suprafetelor se pot folosi si alte materiale, cu propriet~ti
asem~n~toare celor prevzute mai sus, ~n functie de natura si aspectul zonelor cu defecte.
4. CONDITII TEHNICE IMPUSE INSTALATIILOR FOLOSITE LA
TORCRETAREA BETOANELOR
Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respect~ndu-se intocmai

prevederile din cartea tehnic~ a utilajului respectiv.
5. CONDITII TEHNICE PENTRU BETOANE APLICATE PRIN

TORCRETARE
Compozitia betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili tin~nd seama de:

-clasa betonului prescris~ prin proiect;
-destinatia torcretului (protectia: arm~turilor, suprafetelor de beton, rocilor,
etc.);
-clasa de rezistent~ a cimentului;
-granulozitatea agregatel or.
Prepararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, mn
functie de volumul lucr~rilor.
Determinarea compozitiei betoanelor aplicate prin torcretare const~ in
stabilirea granulozit~tii agregatului si a dozajului de ciment. Dozarea componentilor se va
face gravimetric
Dozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare se
vor stabili pe baza datelor indicate mai jos.
Determinarea cantit~tii de agregate necesare pentru un mc de beton se va face

~n functie de dozajul de ciment adoptat, 5OOkg/mc, consider~nd o densitate
aparent~ de cca. 2300 kg/mc si o cantitate de apa de cca. 160 1/mc.
157
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
De la prepararea amestecului p~n~ la introducerea fn aparatul de torcretare si

aplicarea lui in lucrare nu trebuie s treac~ mai mult de o or~. P~strarea
amestecului trebuie f~cut~ astfel inc~t s~ fie ferit de actiunea agentilor
atmosferici care pot altera sau schimba compozitia amestecului. Alimentarea aparatului
de torcretare se poate face mecanizat sau manual.
6. CONDITII TEHNICE IMPUSE SUPRAFETEI SUPORT
In cazul aplic~rii torcretului pe o suprafat~ suport din beton, aceasta trebuie s~ fie
curatat de impurit~ti si de stratul superficial de lapte de ciment, realiz~ndu-se o
suprafat~ rugoas~ const~nd din:
-demolarea, spituirea p~rtilor de beton degradat;

-decaparea paramentelor prin orice procedeu altul decat buceardarea, care nu este
recomandat~. Pulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu ap d~ cele mai bune
rezultate.
-cur~tirea prin sp~lare. Inainte de torcretare suportul trebuie s~ fie umezit in ad~ncime dar
uscat la suprafat~. Dac~ este necesar, se efectueaz~ o decontaminare a suportului
(eliminarea s~rurilor de mare, a ghetii sau a ciupercilor);
-este preferabil ca torcretarea betonului s~ se fac~ in scurt timp dup pregatirea
suportului.
In cazul aplic~rii torcretului pe o suprafat~ suport din zidarie de caramid~

aceasta se va curata de impurit~ti prin periere, sp~lare cu ap~ sub presiune si jet de aer
comprimat.
Suprafata zid~riei va fi mentinut~ umed~ c~teva ore inainte de torcretare.
Aplicarea torcretului se va face dupa sv~ntarea suprafietei suport.
In cazul aplic~rii torcretului direct pe roci, acestea se vor cur~ta cu ap~ sub
presiune si jet de aer comprimat, cu exceptia rocilor care se degradeaz~ in
contact cu apa, cur~tirea acestora f~c~ndu-se numai cu aer comprimat.
Inainte de aplicarea torcretului trebuie s~ se verifice si s~ se consemneze in proces verbal de
lucr~ri ascunse urm~toarele:
- starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de cur~tire, asperitatea suprafetei,
etc.;
a) starea arm~turilor si corespondenta cu proiectul;
b) corecta montare, fixare si rezemare a cofrajelor si esafodajelor;
c) udarea cu ap~ si ungerea cofrajelor.
8. CONDITII TEHNOLOGICE DE APLICARE A BETOANELOR PENTRU

TORCRETARE
158
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se va face prin reglarea

consistentei amestecului prin manevrarea robinetului de ap~, duza fiind orientat~ intro
directie diferit~ de cea mncare se afl~ suprafat~ de torcretat. C~und se obtine consistenta
corect~ a torcretului se indreapt~ duza aparatului spre suprafata de torcretat.
In general orientarea duzei de torcretare trebuie s~ fie perpendicular~ fat~ de
suprafata suport.
In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinut~ la un unghi de
cca. 15° fat de perpendiculara la suprafat~, pentru a favoriza p~trunderea materialului
in spatele arm~turii.
Distanta la care se mentine duza fat~ de suprafata suport este cuprins intre 50
cm si 200 cm, in functie de presiunea realizat de aparatul de torcretare la iesirea
din duz~. Muncitorul apropie sau indeprteaz~ duza de suprafata suport p~n~ se obtine
calitatea corespunz~toare a torcretului.
Aplicarea straturilor, de torcret se va face prin miscarea circular~ a duzei in
jurul unui ax perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie s~ aib~
grijj ca materialul s~ fie omogen si repartizat uniform. In cazul mn care se
constat~ c~ materialul nu este omogen muncitorul trebuie sa ~ndep~rteze duza de pe
suprafata ce se torcreteaz~, s regleze consistenta jetului de torcret corespunz~tor
cerintelor. si numai dup~ aceasta s~ revin~ pe suprafata ce se torcreteaz~.
La executarea torcret~rii pe suprafetele verticale sensul de torcretare poate fi ales
de la caz la caz in functie de conditiie locale; se recomand~ aplicarea de jos in SUS.
Indiferent de sensul adoptat, se vor lua m~suri pentru evitarea murd~ririi suprafetelor
inc~ netorcretate.
Armarea stratului de torcret se poate face cu plase flotante (ce se aplic~ 1n
timpul torcretrii, pe m~sura execut~rii lucr~rilor). Se recomand~ ca armarea
stratului de torcret s~ se fac~ cu plase fixate ~intr-un num~r suficient
de puncte (minim 4 puncte pe mp) de stratul suport.
In cazul in care sunt prev~zute mai multe plase de arm~tur~ se
recomand~ ca stratul de torcret s~ acopere in 1intregime plasa de arm~tur~ cea mai
apropiat~ de stratul suport si apoi s~ se aplice urmatorul r~nd de arm~tur~.
Torcretarea se execut~ in cel putin 2 straturi. Primul strat reprezint~ o
amors~, cu rol de a asigura o aderenta mai bun~ si o reducere a cantit~tii de material
ricosat.
Amorsa este constituit~ din ciment si nisip 0-1 mm sau0-3 mm in p~rti egale
in greutate (0-3 mm c~nd se torcreteaz~ beton).
Stratul urm~tor se aplic~ imediat dup~ terminarea execut~rii amorsei. Grosimea
straturilor variaz~ intre 2 - 5 cm in functie de indem~narea celui
care aplic~ torcretul si conditiile tehnologice locale (existenta plaselor de
arm~tur~, num~rul barelor, diametrul barelor).
In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se
aplic~ mai multe straturi de grosimi mai reduse,astfel inc~t torcretul s~ nu se desprind
de pe suprafata suport.
159
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
Stratul urm~tor se aplic~ inainte de sf~rsitul prizei cimentului din stratul

anterior.
In caz c~ s-a dep~sit acest timp, ~nainte de aplicarea stratului nou se va preg~ti
suprafata conform prevederilor de la punctul "Conditii tehnice impuse
suprafetei suport".
Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prev~zute dispozitive
care s~ permit~ torcretarea p~n~ la nivelul respectiv; se recomand~ folosirea unor
martori rigizi.
La intreruperea lucrului nu este admis~ prelucrarea cu mistria a suprafetei
torcretului in stare proaspat~; reluarea lucrului dup~ int~rirea torcretului se va face dup~
indep~ rtarea materialului ricosat si cur~tirea suprafetei suport prin splare cu ap si
suflarea cu aer comprimat. Operatia de torcretare se va relua numai dup~ sv~ntarea
suprafetei, aplic~ndu-se un strat de amorsare, conform prevederilor de mai sus.
Materialul rezultat din ricosare se va inl~tura, nu este permis~ utilizarea lui la
prepararea unui nou amestec uscat pentru torcretare.
9. PRELUCRAREA SUPRAFETEI TORCRETULUI, TRATAREA

ULTERIOAR~
Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de stratul suport, betoanele

aplicate prin torcretare,nu se face, de regul~, o finisare ulterioar~.
In cazul fin care suprafata rugoas~ rezultat~ la torcretare nu este acceptabil~, fiind
necesar~ o suprafat~ mai ingrijit~, se poate face o prelucrare a suprafetei, cu luarea in
considerare a urm~toarelor m~suri:
-dup~ terminarea torcret~rii, se aplic~ un strat de mortar fin si de consistent~

fluid~, duza de torcretare fiind tinut~ la o distant~ mai mare (cca. 1,50 m);
-dup~ cca. 30 minute de la aplicarca acestui strat de torcretare fin, in functie de
gradul de finisare cerut-se face nivelarea suprafetei cu un dreptar de lemn sau metalic.
Aplicarea acestui mortar se va face la minimum 45 minute dup~ torcretarea

ultimului strat.
In vederea protej~rii betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii
favorabile de int~rire, reducerea contractiei si evitarea fisurrii trebuie luate m~suri
pentru mentinerea torcretului in conditii de umiditate corespunz~toare. La temperaturi sub
+5C nu se mai face stropirea torcretului. Apa folosit~ pentru stropire trebuie s~
corespund~ conditiilor din STAS 790-84.
In cazul fn care dup~ terminarea torcret~rii, temperatura mediului ambiant
scade sub +5°C, trebuie luate m~suri de protejare a torcretului, prin acoperirea, cu prelate
si inc~lzirea spatiului astfel inc~t temperatura mediului ambiant s~ se mentin~ peste +5°C
timp de minimum 7 zile. In cazul execut~rii lucr~rilor de torcretare pe timp friguros,
se vor respecta prevederile din Normativ C 16-84.
160
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de
10. CONTROLUL LUCR~RILOR DE TORCRETARE
Controlul execut~rii si receptionarea lucr~rilor de torcretare se execut~ pe baza

prevederilor capitolului 17 din Codul de practic NE 012 99 cu urm~toarele preciz~ri:
a. Principalele obligatii ce revin conductorului tehnic al lucr~rii in ceea ce

priveste controlul calitatii in timpul executiei sunt:
-s~ verifice functionarea normal~ a instalatiilor de torcretare;
-s~ verifice calificarea echipei de torcretare;
-s asigure buna desf~surare a lucr~rilor de torcretare in conformitate
cu prevederile prezentelor prevederi tehnice.
b. Verificarea calit~tii betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport se
va face prin cioc~nirea suprafetei. Portiunile care la aceast~ verificare prezint~ un
punct dogit se vor indep~ rta si repara prin retorcretare.
Pentru lucr~ri speciale prin proiect se poate prevedea controlul calit~tii

torcretului prin carote extrase din 1ucrare.


special amenajate conform instructiunilor de depozitare a deseurilor aprobate de conducerea
societatii care executa lucrarea. Nu se arunca si nu se depoziteaza pe spatiile verzi, trotuare,
maluri, in albiile raurilor deseuri de orice fel si nu se introduc in ape substante
explozive.

tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici, folosind doar
instalatii a caror emisii se incadreaza in limiele admise de legislatia in vigoare, izoland si
protejand fonic orice surse generatoare de zgomot si vibratii c depasesc nivelurile limita a
zgomotului ambiental.

161
C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008
Punct de

securitate, astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat
ziua cat si noaptea, de persoanele care le utilizeaza.
162

Dn11 DRDP Brasov v3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dn11 DRDP Brasov v3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. DRUM CONSTRUCT S.R.L.

C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008

Compania Natioanala de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.

PR. NR. …………….

INTOCMIRE DOCUMENTA TIE TEHNICA - PODET DN 11 km

Podetul este amplasat pe DN 11 Brasov - Bacau la pozitia km 82+437 in

Compania Natioanala de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. cu sediul la

Compania Natioanala de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. cu sediul la

S.C. DRUM CONSTRUCT S.R.L. C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008

PROIECT TEHNIC - DETALII DE EXECUTIE - CAIETE DE SARCINI

1. Foaie de prezentare pag. 1

1. Plan de incadrare in zona Plansa Nr. 1

S.C. DRUM CONSTRUCT S.R.L.

C.U.I. 23580950, J17/630/25.03.2008

SEF PROIECT: ing. Popa Liviu

PROIECTANT: ing. Popa Liviu

ing. Neculache Sorin

ing. VRINCEANU IONEL

DESENAT: ing. Popa Liviu

ing. Neculache Sorin

DATA ELABORARII PROIECTULUI: SEPPTEMBRIE 2019

INDICATIV PROIECT: ……………….

In conformitate cu Documentatia de licitatie pusa la dispozitia candidatiilor la

Ca urmare va prezentam tema de proiectare si concluziile expertului tehnic,

CAP. 1. DATE GENERALE

Scurgerea de la km 82+437 este traversata cu un podet boltit din zidarie de piatra

CAP. 2 STAREA ACTUALA A PODETULUI

In vederea stabilirii si clasificarii starii tehnice a podetului s-au efectuat studii de

CAP. 3. LUCRARI NECESARE.

Pentru punerea in siguranta a podetului de pe DN11, km 82+437, peste scurgerea

Conform "Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea

Deoarece toate podurile si podetele de pe drumul national DN11, Brasov-Onesti

Pentru dimensionarea podetului la convoaiele din eurocoduri este necesara

Pentru punerea in siguranta a podetului de la km 82+437 sunt necesare

- curatirea suprafetei intradosului boltii de murdarie, prin spalare cu jet de apa

- inlaturarea tuturor blocurilor de piatra din amonte, refacerea aripilor si

- realizarea unei protectii a fundului albiei pe toata lungimea podetului prin:

In urma analizei facute asupra starii podului pe DN11, km.82+437 peste

Bucuresti, noiembrie 2011

Incheiat citatul din Raportul de expertiza care sta la baza la

1. DESCRIEREA MODULUI DE ELABORARE A PREZENTULUI

Proiectul Tehnic, Detaliile de Executie, Proiectul pentru obtinerea Autorizatiei de Construire,

Prin solutiile de proiectare adoptate s-a urmarit respectarea sanatatii oamenilor si

2. PLANSE FOTOGRAFICE ALE SITUATIEI EXISTENTE.

3. JUSTIFICAREA SOLUTIEI PROIECTATE PRIVIND INVESTITIA3.

4. OBIECTIVELE, SCOPUL SI REZULTATELE

Obiectivul general al serviciului de proiectare este de a asigura desfasurarea traficului rutier

5. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

In urma analizei situatiei existente si a multiplelor optiuni de interventie, conform expertizei

6. DESCRIEREA GENERALA A SOLUTIEI PROIECTATE

Asa cum este prevazut in Expertiza Tehnica solutiile generale cuprinse m

> Refacerea zidurilor intoarse in aval

> Refacerea sistemului rutier in zona podetului (calea pe podet)

> Montarea de elemente de siguranta pe timpane -parapet metalic tip foarte

> Executia de praguri de fund.

> Amenajarea albiei in aval pe 10 m.

7. STATUL JURIDIC AL TERENULUI CE URMEAZA SA FIE

Lucrarile propuse se vor realiza pe amplasamentul actual, pe proprietatea publica a

8. SITUATIA OCUPARILOR DEFINITIVE DE TEREN

Pentru executia lucrariilor proiectate nu se ocupa terenuri suplimentare fata de actualul

Intocmit: ing. Popa Liviu

ing. Neculache Sorin

1. DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITIE: