SF Strazi Piatra Cubica

SR EN ISO 9001:2001
s.c. PROEXCO s.r.l. Certificat nr. : UIG 1014 DL 105

j05/1593/2005 * c.u.i. 17801909
Oradea Str.Jiului nr.16
SR EN ISO 14001:2005
Certificat nr. : UIG 1031 DL 20
SR OHSAS 18001:2008
Certificat nr. : UIG 1015 ED 50
LUCRAREA : MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA

CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA
BENEFICIAR : MUNICIPIUL TIMIOARA

(PRIMRIA MUNICIPIULUI TIMIOARA)
PROIECT NR. : 49 / 2015
FAZA : STUDIU DE FEZABILITATE
- august 2015 -
s.c. PROEXCO s.r.l.
j05/1593/2005 * c.u.i. 17801909
FOAIE DE CAPT
LUCRAREA : MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA

CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA

PROIECT NR. : 49 / 2015
DIRECTOR : ING. EUGEN MOCA
EF PROIECT : ING. EUGEN MOCA
- august 2015 -
LUCRAREA : MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN MUNICIPIUL
TIMISOARA
PROIECT NR. : 49 / 2015
FI DE RESPONSABILITI
ef Proiect : - ing. Eugen Moca
Colectiv de elaborare : - ing. Eugen Moca

- teh. Lzu Adrian
- ing. Gall Vasile
- ing. Lacu Otilia
- ing. Mihalca Raluca
- ec. Dobai Andreea
s.c. PROEXCO s.r.l.

j05/1593/2005 * c.u.i. 17801909
sc PRO EX CO srl Lucrarea: Modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul Timisoara
RO Oradea Bihor, Beneficiar: Municipiul Timioara, judeul Timi
Str. Jiului, nr. 16 Proiect nr.: 49/2015
cui 17801909 Faza : Studiu de fezabilitate
j05/1593/2005
BORDEROU
PIESE SCRISE
- Foaie de capt
- Fi de responsabiliti
- Borderou
- Tema de proiectare
- Studiu de fezabilitate
(1) Date generale:
1. denumirea obiectivului de investiii;
2. amplasamentul
3. titularul investiiei;
4. beneficiarul investiiei;
5. elaboratorul studiului.
(2) Informaii generale privind proiectul
1. situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului;
2. descrierea investiiei:
3. date tehnice ale investiiei:
a) zona i amplasamentul;
b) statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat;
c) situaia ocuprilor definitive de teren: suprafaa total, reprezentnd terenuri din intravilan/extravilan;
d) studii de teren:
- studii topografice;
- studiu geotehnic
e) caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii;
f) situaia existent a utilitilor i analiza de consum;
g) concluziile evalurii impactului asupra mediului;
4. durata de realizare i etapele principale; graficul de realizare a investiiei.
(3) Costurile estimative ale investiiei
1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
2. ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei.
(4) Analiza cost-beneficiu
(5) Sursele de finanare a investiiei
(6) Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei
(7) Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei
(8) Avize i acorduri de principiu
ANEXE IN VOLUM
1. Dimensionare structura rutiera
2. Verificarea la inghet-dezghet a structurii rutiere
3. Antemsurtori
4. Expertiza tehnica
5. Studiul topografic
ANEXE IN VOLUME SEPARATE (documentatii atasate)
VOLUM 2: Liste de cantitati (documentatie economica) cu valori si fara valori)
Dosar separat: Studiu geotehnic
PIESE DESENATE
Plan de incadrare in zona
Planuri de situatie, scara 1:500
Profile longitudinale ale terenului, scara 1:100/1:1000
Profile transversale (sectiuni) tip, scara 1:50
j05/1593/2005
Lucrarea: MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN

MUNICIPIUL TIMIOARA
Proiect nr., faza, 49/2015, SF
Amplasament: RO, jud. TIMI, MUNICIPIUL TIMIOARA
Beneficiar: MUNICIPIUL TIMIOARA
Contract nr.: nr. 170 din 17.06.2015
Antreprenor general: -
Proiectant: S.C. PRO EX CO SRL
reprezentat de ing. Eugen MOCA ef proiect
ST UDI U DE FE ZAB I LI T ATE

(conform HG 28/2008)
(1) Date generale
1.1. Denumirea investiiei
MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA

DIN MUNICIPIUL TIMIOARA
1.2. Amplasamentul:
MUNICIPIUL TIMIOARA
1.3. Titularul investitiei :
MUNICIPIUL TIMIOARA
1.4. Beneficiarul investitiei:
MUNICIPIUL TIMIOARA
1.5. Elaboratorul studiului:
S.C. PRO EX CO SRL
COD CAEN:
7111 Activitati de arhitectura
7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea
-1-
Acest document nu poate fi reprodus, expus sau folosit in nici un alt scop decat pentru care a fost comandat si executat!
Informatiile continute in acest document nu pot fi transmise la terti sau folosite in alte scopuri fara acordul scris al S.C. PROEXCO S.R.L.
j05/1593/2005
(2) Informaii generale privind proiectul

1. situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului;
Ca urmare a invitatie de participare pentru achizitie directa nr. SC2015-10983 din data de
28.04.2015 societatea S.C. PROEXCO S.R.L. a fost desemnata castigatoare a contractului pentru
Servicii de proiectare aferenta obiectivului Modernizarea strazilor de piatra cubica din
Municipiul Timisoara.
In baza contractului astfel incheiat intre Primaria Municipiului Timisoara si
S.C. PROEXCO S.R.L., contract nr. 170 din data de 17.06.2015 si a temei de proiectare
nr. SC2015-7479/20.03.2015 care a fost parte integranta a a invitatie de participare si reprezinta
anexa la contractul de proiectare s-a solicitat realizarea de Servicii de proiectare aferenta
obiectivului Modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul Timisoara, faza
SF+PT+DE+CS, in trei etape:
Etapa 1: Studiul de fezabilitate
Etapa 2: Proiect tehnic + detaliile de executie
Etapa 3: Asistenta tehnica
In prezentul proiect se realizeaza etapa 1: Studiu de fezabilitate (impreuna cu studii de
teren aferente: strudiu topografic, studiu geotehnic, expertiza tehnica)
Strazile care fac obiectul proiectului sunt amplasate in partea centrala a Municipiului
Timisoara, strazi a caror imbracaminte este realizata din pavaje de piatra cubica. Acestea sunt in
numar de 14:
- strada Arges delimitata de str. Mitropolit Varlaam si strada Cluj
- strada Dr Ioan Muresan pe sectorul cuprins intre str. Salcamilor si str. Drubeta
- strada Ludwing von Beethoven pe sectorul cuprins intre blv. C.D. Loga si blv. Mihai
Eminescu
- strada Mitropolit Varlaam tronson cuprins intre str. Aurel Candea si str. 1 Decembrie
- strada Putna delimitata de str. Ion Vidu si str. Mitropolit Varlaam
- strada Remus delimitata de str. Brasov si str. Romulus
- strada Sfanta Rozalia tronson cuprins intre str. Remus si blv. Mihai Viteazul
- strada Sorin Titel deminitata de dlv Victor Babes si str. Protopop Ghe. Dragomir
- strada Toplita delimitata de Cal. Circumvalatiunii si str. Fagaras
-2-
j05/1593/2005
- strada Virgil Madgeanu tronson intre blv. Mihai Viteazul si str. Filaret Barbu
- strada Bela Bartok tronson cuprins intre blv. Victor Babes si str. Arges
- strada Filaret Barbu delimitata de str. Sfanta Rozalia si str. Brasov
- strada Arcidava pe sectorul cuprins in jurul Parcului Arcadia pana la strazile Mures si
Ulpia Traiana
- strada Romulus tronson cuprins intre str. Ghe. Doja si str. Sfanta Rozalia
Tema de proiectare are urmatoarele cerinte: (anexam prezentului studiu de fezabilitate tema
de proiectare)
-3-
j05/1593/2005
Date de identificare beneficiar:

Municipiul Timisoara
prin Primaria Municipiului Timisoara
Directia Tehnica, Serviciul Drumuri si Poduri
Adresa: Dd. C.D. Loga, nr. 1, cod postal 30030
Telefon: 0256-408300
Fax. 0256-490635
Reprezentant legal: Primar Nicolae Robu
Date de identificare proiectant:

S.C. PROEXCO S.R.L.
CUI RO17801909, J05/1593/2005
Oradea, str. Jiului, nr. 16
Telefon: 0359-467273
Fax: 0359-815312
e-mail: office@proexco.ro
Reprezentata legal de administrator: ing. Moca Eugen
-4-
j05/1593/2005
Amplasamentul zonei studiate

-5-
j05/1593/2005
Pentru evaluarea starii tehnice a drumului s-a efectuat inspectia vizuala a acestuia precum si
studiul geotehnic, n urma carora se pot face urmatoarele aprecieri:
- elementele geometrice ale strazii expertizate sunt nesistematizate, acestea necorespunznd
prevederilor normelor tehnice;
- partea carosabila nu are asigurata panta transversala necesara, favoriznd stagnarea apelor
pluviale si infiltrarea acestora la nivelul patului drumului;
- denivelri pronunate ale suprafeei de rulare
- rotunjirea pavelelor prin uzur
- pavele nfundate i / sau sparte
- suprafee lefuite, care devin foarte lunecoase cnd cad precipitaii
- stabilitatea redus a elementelor pavajului
- decolmatarea rosturilor, defecune ce favorizeaz infiltrarea apei printre pavele, ducnd la
nmuierea terenului de fundare, ce are ca efect reducerea capaciti portante.
- trotuarele sunt degradate
- scurgerea apelor este total deficitara
- sunt parcate masini adiacent partii carosabile, in mod neorganizat, pe locuri neamenajate
- multe dintre bordurile care incadreaza carosabilul lipsesc sau sunt deteriorate, carosabilul
cedand la limita cu bordurile
- gurile de scurgere si caminele de vizitare se afla sub cota carosabilului
Se vor lua masuri prin proiectul care se va realiza pentru eliminarea tuturor defectiunilor si
problemelor sesizate mai sus.
(a se vedea studiul geotehnic si expertiza tehnica atasate)
-6-
j05/1593/2005
Strada Arges
Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate. Carosabilul nu
este incadrat de borduri. La marginea carosabilului sunt lipsa pavele ceea ce a dus la formarea unei
fasii de pamant de cca. 30-40 cm.
Strada Doctor Ioan Muresan
Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate. Se observa
gropi si balti la limita cu bordura si in intersectii.
-7-
j05/1593/2005
Strada Ludwig von Beethoven
Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate.
Strada Mitropolit Varlaam
trotuarele degradate. Se observa zona degradata intre trotuar si carosabil (dreapta)
-8-
j05/1593/2005
Strada Punta
cedarile carosabilului. Se observa lipsa bordurilor pe unele portiuni, gropi in carosabil, lipsa pavele
Strada Remus
-9-
j05/1593/2005
Strada Sfanta Rozalia

Se observa degradarile masive ale asfaltului in intersectie. Se observa ca structura rutiera nu este
omogena (asfalt cedat+pavaj). Se observa apele pluviale care baltesc semn ca scurgerea apelor nu
este eficienta.
Strada Sorin Titel
trotuarele degradate. Se observa zona degradata intre trotuar si carosabil (dreapta)
- 10 -
j05/1593/2005
Strada Toplita
Strada Virgil Madgearu
zona de langa borduri care prezinta cedari si pamant.
- 11 -
j05/1593/2005
Strada Bela Bartok
Strada Filaret Barbu
trotuarele degradate si neomogene, se observa zona de cca. 1 m marginala degradata complet su
cedari si gropi.
- 12 -
j05/1593/2005
Strada Arcidava
Structura rutiera neomogena, gropi, denivelari.
Strada Romulus
observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate.
- 13 -
j05/1593/2005
2. descrierea investiiei:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiii pe termen

lung (n cazul n care au fost elaborate n prealabil) privind situaia actual, necesitatea i
oportunitatea promovrii investiiei, precum i scenariul tehnico-economic selectat;
n conformitate cu Legea 10/1995, H.G. 766/1994 de aprobare a regulamentului privind

stabilirea categoriei de importan a construciilor, strzile studiate se ncadreaz n categoria
C importan normal.
Strada i parcrile care fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate sunt n stadiul de
piatra cubica care prezinta pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate,
gropi, denivelari, pamant infiltrat.
ntreinerea permanent a drumurilor constituie factorul primordial al meninerii acestora
ntr-o stare de viabilitate corespunztoare cerinelor traficului. Activitile de prevenire i
remediere ale defeciunilor, calitatea lucrrilor executate n acest sens, determin n mare msura
starea tehnic a drumurilor i n final eficiena sporit a acestora n circuitul economic naional.
ntreinerea drumurilor trebuie s nceap odat cu darea n exploatare a acestora, ea trebuie
s fie operativ, s poat preveni apariia defeciunilor i s acioneze la timpul potrivit pentru
efectuarea remedierilor i executarea lucrrilor specifice.
Lipsa unei ntreineri permanente i de bun calitate a drumurilor conduce n final la
apariia defeciunilor sub diverse forme, care determin o scdere a nivelului strii de viabilitate i
implicit o sporire a cheltuielilor de exploatare i ntreinere.
Necesitatea realizrii investiiei rezult din faptul c amenajarea acestui drum are o
importanta deosebita pentru municipiului Timisoara din punct de vedere economic si social.
Necesitatea investiiei proiectului se fundamenteaz, totodat, i pe urmtoarele considerente:
Nevoia de mbunatatire a accesibilitatii n i dinspre zonele centrale;
Nevoia de mbunatatire a accesibilitatii la zona rezidentiala;
Necesitatea ameliorarrii calitii mediului i a diminurii surselor de poluare
Nevoia revitalizrii zonei
Nevoia de amenajare de parcari in zonele rezidentiale pentru sistematizarea zonei si
pentru accesibilitate
- 14 -
j05/1593/2005
Dezvoltarea ntr-un ora sau ntr-o zon a unui ora este dependenta de realizarea unei
infrastructuri adecvate. Realizarea infrastructurii ar duce, nu n ultimul rand, la cresterea calitatii
vieii populaiei din zon si la crearea de noi oportunitati investitionale din partea agentilor
economici. Pentru mbuntirea calitii vieii, un factor determinant l constituie modernizarea
infrastructurii fizice urbane de baz care influeneaz n mod direct dezvoltarea activitilor sociale,
culturale i economice i implicit, crearea de oportuniti ocupaionale.
In ceea ce priveste structura de transport, realizarea proiectului propus va aduce beneficiu
zonei, influentand benefic strategia de dezvoltare a retelei de transport si a zonei prin urmatoarele
aspecte:
- fluidizarea circulaiei rutiere
- imbunatatirea accesului pietonal in zona
- amenajarea corespunztoare a parcrii
Obiectivele proiectului
Obiectivul general
Investiia care face obiectul acestui studiu de fezabilitate are ca obiectiv general
modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul Timisoara (14 strazi) prin realizarea
drumului cu imbracaminte asfaltica, amenajare de parcari, amenajare trotuare, amenajare
dispozitive de scuregre a apelor si amenajare de retele edilitare acolo unde acestea lipsesc sau
necesita modernizare.
Obiectivul specific
Obiectivul specific al investiiei const n modernizarea strazilor: Strada Arges, Strada Dr
Ioan Muresan, Strada Ludwing von Beethoven, Strada Mitropolit Varlaam, Strada Putna, Strada
Remus, Strada Sfanta Rozalia, Strada Sorin Titel, Strada Toplita, Strada Virgil Madgeanu, Strada
Bela Bartok, Strada Filaret Barbu, Strada Arcidava, Strada Romulus in lungime totala de
3.284,23 ml.
Principalul obiectiv al studiului de fezabilitate prezent este de a analiza principalele

caracteristici i indicatori tehnici, financiari i economici ai investiiei care asigur o utilizare
eficient i raional a capitalului i resurselor pentru satisfacerea nevoilor de modernizare prin
consolidari successive a drumurilor prezentate.
- 15 -
j05/1593/2005
b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse (n

cazul n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate
sau un plan detaliat de investiii pe termen lung):
- scenarii propuse (minimum dou);
- scenariul recomandat de ctre elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
In faza de proiectare s-au realizat urmatoarele obiective:

Eminescu
- strada Mitropolit Varlaam tronson cuprins intre str. Aurel Candea si str. 1 Decembrie
- strada Arcidava pe sectorul cuprins in jurul Parcului Arcadia pana la strazile Mures si
Ulpia Traiana
Pe fiecare strada s-au proiectat urmatoarele elemente:

- carosabil incadrat cu borduri
- amenajare parcari laterale adiacente partii carosabile prin marcaj, unde este posibilitate
- amenajare trotuare
- zone verzi
- siguranta circulatiei: marcaje longitudinale, transversale si diverse; indicartaore rutiere;
treceri pentru pietoni marcate corespunzator; treceri pentru biciclete adiacente trecerilor pentru
pietoni
- retele edilitare: canalizare pluviala, canal tehnic, alimentare cu apa
- 16 -
j05/1593/2005
Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse

si care le vom detalia in cele ce urmeaza se refera la structura rutiera propusa pentru
realizarea obiectivelor. Astfel:
Prima variant:
Se propun urmtoarele:
Structura rutiera pentru partea carosabila:
- strat de fundatie din balast de 40 cm grosime
- strat de beton rutier BCR45 intr-un singur strat de 20 cm grosime
Se va executa structura noua pe toate zonele proiectate: strada si parcare.
Structura rutiera trotuare:

- fundatie din balast de 20 cm grosime
- strat de balast stabilizat cu 6% ciment de 15 cm grosime
- strat de imbracaminte asfaltica BA8 de 4 cm grosime
Estimarea valorilor pentru prima variant:
DEVIZ GENERAL
MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA

Curs valutar 4,4235 /1 Euro
Din data de 18.08.2015 curs BNR
Valoare TVA Valoare

Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor (fara TVA) 24% (inclusiv TVA)
crt. de cheltuieli Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1,1 Obtinerea terenului - - - - -
1,2 Amenajarea terenului - - - - -
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea
1,3 la starea initiala - - - - -
TOTAL CAPITOL 1 - - - - -
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
CAPITOLUL 3
- 17 -
j05/1593/2005
Cheltuileli pentru proiectare si asistenta tehnica

3,1 Studii de teren - - - - -
Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si
3,2 autoritati 10,000 2,261 0,000 10,000 2,261
3,3 Proiectare si inginerie (inclusiv studii de teren) 39,000 8,817 9,360 48,360 10,933
3.3.1 Studiu de fezabilitate + studii de teren 24,000 5,426 5,760 29,760 6,728
3.3.2 Proiect tehnic (PT+DE+CS+DL+Verificare
proiect) 15,000 3,391 3,600 18,600 4,205
3,4 Organizarea procedurilor de achizitie - - - - -
3,5 Consultanta - - - - -
3,6 Asistenta tehnica 202,122 45,693 48,509 250,632 56,659
3.6.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 1,710 0,387 0,410 2,120 0,479
3.6.7 Asistenta tehnica - dirigintie de santier 200,412 45,306 48,099 248,511 56,180
TOTAL CAPITOL 3 251,122 56,770 57,869 308,992 69,852
CAPITOLUL 4
Cheltuileli pentru investitia de baza
4,1 Constructii si instalatii 13474,815 45,693 48,509 250,632 56,659
4,2 Montaj utilaje tehnologice - - - - -
Utilaje, echipemente tehnologice si functionale
4,3 de montaj - - - - -
4,4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport - - - - -
4,5 Dotari - - - - -
4,6 Active necorporale - - - - -
TOTAL CAPITOL 4 13474,815 45,693 48,509 250,632 56,659
CAPITOLUL 5
Alte chetuieli
5,1 Organizare de santier (2,5% din cap. 4) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.1. Lucrari de constructii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5,2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 1,3 % 175,173 39,600 0,000 175,173 39,600
5,3 Cheltuieli diverse si neprevazute 10% 1372,594 310,296 329,423 1702,016 384,767
5.3.1 Cheltuieli diverse si neprevazute aferente
pt. proiectare+asistenta tehnica proiectant 4,071 0,920 0,977 5,048 1,141
5.3.1 Cheltuieli diverse si neprevazute 1368,523 309,376 328,445 1696,968 383,626
TOTAL CAPITOL 5 1547,766 349,896 329,423 1877,189 424,367
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
6,1 Pregatirea personalului de exploatare - - - - -
6,2 Probe tehnologice si teste - - - - -
TOTAL GENERAL 15273,704 452,359 435,801 2436,812 550,879
Din care C+M 13474,815 45,693 48,509 250,632 56,659
- 18 -
j05/1593/2005
A doua variant :
Se propun urmtoarele:
Structura rutiera pentru partea carosabila (strada + parcare):
- min. 20 cm strat de forma din material de la sapatura (pietris si nisip)
- min. 30 cm strat inferior de fundatie din balast
- 20 cm strat din balast stabilizat cu lianti hidraulici sau piatra sparta
- 6 cm strat de legatura din beton asfaltic BAD25
- 4 cm strat de uzura din beton asfaltic BA16
Se va executa structura noua pentru toate zonele proiectate.
Structura rutiera trotuare:

- dale prefabricate de 6 cm grosime asezate pe substrat de nisip
Estimarea valorilor pentru a doua variant:

DEVIZ GENERAL

Din data de 18.08.2015 curs BNR
Valoare (inclusiv
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor Valoare (fara TVA) TVA TVA)
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1
Amenajari pentru protectia mediului si
1,3 aducerea la starea initiala - - - - -
CAPITOLUL 2
CAPITOLUL 3
- 19 -
j05/1593/2005

3,2 autoritati 10,000 2,261 0,000 10,000 2,261
Proiectare si inginerie (inclusiv studii de
3,3 teren) 39,000 8,817 9,360 48,360 10,933
3.3.2 Proiect tehnic
(PT+DE+CS+DL+Verificare proiect) 15,000 3,391 3,600 18,600 4,205
3.6.1 Asistenta tehnica din partea
proiectantului 1,710 0,387 0,410 2,120 0,479
3.6.7 Asistenta tehnica - dirigintie de
santier 154,264 34,874 37,023 191,288 43,243
TOTAL CAPITOL 3 204,974 46,338 46,794 251,768 56,916
CAPITOLUL 4
4,2 Montaj utilaje tehnologice - - - - -
Utilaje, echipemente tehnologice si
4,3 functionale de montaj - - - - -
Utilaje fara montaj si echipamente de
4,4 transport - - - - -
4,5 Dotari - - - - -
TOTAL CAPITOL 4 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856
CAPITOLUL 5
Alte chetuieli
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii
santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Comisioane, cote, taxe, costul creditului
5,2 1,3 % 135,178 30,559 0,000 135,178 30,559
5.3.1 Cheltuieli diverse si neprevazute
aferente pt. proiectare+asistenta tehnica
proiectant 4,071 0,920 0,977 5,048 1,141
5.3.1 Cheltuieli diverse si neprevazute 1056,254 238,782 253,501 1309,755 296,090
TOTAL CAPITOL 5 1195,503 270,262 254,478 1449,981 327,790
CAPITOLUL 6
TOTAL GENERAL 11798,754 2667,289 2796,858 14595,612 3299,562
Din care C+M 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856
- 20 -
j05/1593/2005
Criteriile care au stat la baza celei mai bune variante sunt:

S-a considerat cea de-a doua varianta ca fiind avantajoasa din mai multe puncte de vedere:
- structura rutiera cu imbracaminte rigida din beton de ciment este mai costisitoare decat
structura rutiera cu imbracaminte asfaltica si este mai greu de intretinut.
- pentru trotuare s-a ales varianta unei structuri cu dale din beton prefabricate pentru
aspectul zonei.
- financiar prima varianta este cu 30% mai costisitoare decat cea de-a doua.
- din considerente de timp, prima varianta aproape ar dubla timpul de executie.
Tinand cont de toate acestea s-a considerat ca varianta a doua este cea optima pentru
realizarea investitiei.
Valorile pe diferitele obiecte i din devizul general n cele dou variante au fost calculate pe
baza aproximrilor cantitilor necesare n urma lucrrilor cuprinse n fiecare scenariu tehnico-
econimic n parte.
Pentru varianta care a fost aleas ca fiind cea mai avantajoas respectiv varianta a doua s-
au ntocmit antemsurtori detaliate pe obiecte separate si s-a fcut incadrarea in norme de deviz.
Tot pentru aceast variant au fost introduse aceste antemsurtori n programul de devize
pentru detalierea costurilor cu materiale, manopera, utilaje, transporturi.
Detalierea solutiilor variantei alese se regsete la:
Punctul: (2) Informaii generale privind proiectul
Subpuctul 3. date tehnice ale investiiei:
Litera e) Caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii;
Pentru varianta aleas s-au ntocmit si: grafic de realizare a lucrrii, analiza cost-beneficiu,
indicatori tehnico-economici, estimare pentru forta de munc, planuri de situatie adaptate solutiei,
profile longitudinale si transversale, toate acestea fiind cuprinse n continuare n studiul de
fezabilitate prezent sau anexat.
Antemsurtorile pe obiecte si listele de cantitati pentru varianta aleas se regsesc i
ele anexate.
c) descrierea constructiv, funcional i tehnologic, dup caz;
In conformitate cu punctul 3 litera e) .
- 21 -
j05/1593/2005
3. date tehnice ale investiiei:
a) zona i amplasamentul;
Localizare geografica:
Timioara este reedina i cel mai mare ora al judeului Timi din regiunea istoric Banat,
vestul Romniei. n anul 2010, avnd 303.708 locuitori, era al treilea ora ca populaie din
Romnia. Numele localitii vine de la rul Timi (trecnd actualmente la sud de municipiu), numit
de romani n antichitate Tibisis sau Tibiscus
Timioara este situat n sud-estul Cmpiei Panonice (respectiv n sudul Cmpiei de Vest),
n zona de divagare a rurilor Timi i Bega. Apele celor dou ruri au format aici un inut foarte
mltinos i frecvent inundat. Timioara ns s-a dezvoltat ntr-unul din puinele locuri pe unde se
puteau trece mlatinile. Cu timpul ns reeaua hidrografic a zonei a fost desecat, ndiguit i
deviat. n urma acestor lucrri rul Timi a ncetat s mai strbat oraul. mbuntirea terenului
a fost realizat n mod ireversibil prin construirea Canalului Bega ncepnd cu 1728 i desecarea
complet a mlatinilor din mprejurimi. Totui, terenul de pe raza oraului motenete o pnza
freatic aflat la o adncime de numai 0,5 - 5 metri, factor care nu permite construirea edificiilor
nalte.
- 22 -
j05/1593/2005
Clima:
La fel ca toat Romnia, Timioara are un climat temperat-continental. Temperatura medie
anual este de 11,1 C (2006), cu influene climatice ale maselor de aer submediteraneene (mase de
aer cald care bat dinspre Marea Adriatic) i oceanice (mase de aer umed care provin dinspre
Atlantic).
Teritoriul judeului Timi, implicit amplasamentul n discuie, s-a format la nceputul erei
cuaternare n urma unor fenomene tectonice intense succedate de retragerea lacului Panonic ce
ocup arealul de atzi al Cmpiei Tisei i al Cmpiei de Vest a rii noastre.
n timp, fundul - fostului lac Panonic a fost colmatat de depuneri sedimentare. Astfel se
poate afirma c zona de Cmpie a Bantului cuprinde o succesiune de depuneri sedimentare ce au o
grosime de 600 m ... 1500 m. Din punct de vedere litostratigrafic, Depresiunea Panonic,
depozitele ce o formeaz cantonez pe un fundament cristalin. Aceste depozite continu cu
sedimentele aduse de ruri care au format un ir de conuri de dejecie unite pe flancuri i care au
naintat mult n interiorul Cmpiei de Vest a rii. Regimul de depunere torenial a condiionat
structura ncruciat a rocilor sedimentare n care predomin intercalaii prfos argiloase i
argiloase.
Pachetul acoperitor al formaiunilor geologice din cadrul Depresiunii Panonice este
constituit din depuneri sedimentare cuaternare lenticulare i ncruciate cu granuloziti, grad de
ndesare, respectiv consisten foarte variate. Acest depozit sedimentar superficial n partea de sud
a Timioarei corespunde zonelor de divagare a rurilor Timi i Bega.
Regimul climatic i pluviometric
Fatorii climatici determin existena unui climat temperat continental moderat, cu influene
oceanice. n zona municipiului Timioara se nregistreaz urmtoarele temperaturi caracteristice:
- temperatura medie anual: 10 . . . 12 C;
- temperatura medie a lunii iulie: 20 . . . 21 C;
- temperatura medie a lunii ianuarie: - 1 C;
- temperatura minim absolut: - 35,3 C, nregistrat la 24.01.1963
- temperatura maxim absolut: + 40 C, nregistrat la 16.08.1952
Din punct de vedere pluviometric, n zona oraului Timioara, media pluvianual a
precipitaiilor este din cauza influenelor de aer oceanic de 630 mm. n anii cu precipitaii ridicate
media pluvianual ajunge pn la 1050 mm.
Numrul mediu de zile cu precipitaii poate s ating cca 120 zile / an.
- 23 -
j05/1593/2005
Numrul mediu al zilelor cu nghe este de cca 90 zile, iar numrul zilelor de var este cca
100 zile, din care cele considerate cu temperaturi tropicale este de cca 40 zile.
STAS 1709 / 1 90 (Fig. 2) situeaz amplasamentul n zona de tip climatic I, cu valoarea indicelui
de umiditate Im = - 20 ... 0.
Valoarea maxim a indicelui de nghe I30max = 478, valoarea pentru cele mai aspre trei
ierni este I3/30max= 429, iar pentru cele mai aspre 5 ierni dintr-o perioad de 30 ani este
I5/30max= 319, conf. STAS 1709 / 1 90, conform hrilor prezentate n fig. 3 . . . 5.
Regimul eolian
Regimul eolian indic o frecven mai mare a vnturilor din sectorul vestic cu precipitaii
bogate i viteze ale acestora de 3 . . . 4 m / sec. Vnturile din zona de vest a rii n care se
ncadreaz amplasamentul n discuie bat vara de la nord la vest, iar iarna de la sud spre vest,
producnd precipitaii abundente n lunile mai i iunie precipitaii ce reprezint cca 23%...25% din
cantitatea anual de precipitaii.
Adncimea de nghe
Adncimea de nghe n zona municipiului Timioara, conform STAS 6054 77 este 70cm.
Adncimea de nghe pentru categoria de pmnturi identificate n zona adiacent
amplasamentului se poate admite Zcr = 77 cm, pentru tipul climatic I i condiii hidrologice
defavorabile i mediocre.
Seimicitatea zonei
Amplasamentul n discuie se ncadreaz din punct de vedere seismic n zona D avnd
acceleraia terenului pentru proiectare ag = 0,16g, iar perioada de col Tc = 0,7 sec. Zona se
ncadreaz din punct de vedere al intensitii seismice n zona de gradul 7 conform scrii M.K.S.
Strazile care fac obiectul acestui proiect sunt amplasate in partea centrala a Municipiului
Timisoara, strazi a caror imbracaminte este realizata din pavaje de piatra cubica. Acestea sunt in
numar de 14:
Eminescu
- strada Mitropolit Varlaam tronson cuprins intre str. Aurel Candea si str. 1
Decembrie
- 24 -
j05/1593/2005

- strada Arcidava pe sectorul cuprins in jurul Parcului Arcadia pana la strazile Mures
si Ulpia Traiana
b) statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat;

Terenul ocupat de drumurile existente este proprietatea domeniului public administrat de
Consiliul local i Primaria Municipiului Timioara. Lucrrile proiectate nu vor depi ampriza
existent, deci nu vor fi necesare exproprieri. Terenul care va fi ocupat de obiectivul nou se afl n
proprietate conform certificatului de urbanism.
Soluia traseului a fost aleas din considerente de evitare a ocuprii terenurilor proprietate
privat i evitarea eventualelor exproprieri, precum i din considerente de dezvoltare urbanistic a
zonei.
Suprafaa de teren ocupat definitiv de investiia nou se aproximeaz la 59.125 mp
cuprinzand partea carosabila, parcarile, trotuarele, accesele si zonele verzi.
c) situaia ocuprilor definitive de teren: suprafaa total, reprezentnd terenuri din

intravilan/extravilan;
Suprafata totala ocupata este de cca. 59.125 mp reprezentand terenuri din intravilanul
terenurilor apartinatoare Municipiului Timioara, judetul Timi in conformitate cu planul urbanistic
general aprobat.
Lungime (ml) 3.284,23
Strada + parcari (mp) 29.653,37
Accese (mp) 5.594,41
Trotuare (mp) 10.722,16
Zone verzi (mp) 13.155,40
- 25 -
j05/1593/2005
d) studii de teren:
- studii topografice cuprinznd planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu
repere n sistem de referin naional;
Reteaua de sprijin a fost realizata prin indesirea retelei de triangulatie de ordin superior din
zona lucrarii.
Amplasamentele punctelor din reteaua de ridicare au fost stabilite astfel incat sa existe
posibilitatea orientarii instrumentelor de masurat pe minim 2 puncte consecutive. La stabilirea
acestor amplasamente s-au avut in vedere toate prescriptiile normativelor in vigoare referitoare la
vizibilitate, stabilitate, conservare si accesibilitate usoara.
Cele mai importante conditii la alegerea punctelor pentru realizarea retelei de sprijin sunt
urmatoarele:
- distanta dintre puncte sa nu depaseasca 250 - 350 m.
- pe cat posibil sa nu existe instalatii electrice de mare putere in apropierea punctelor pentru a nu
perturba determinarea distantelor prin unde
- pe cat posibil sa fie amplasate in asa fel incat sa nu fie distruse in timpul excutiei lucrarilor
Msurtorile s-au executat cu o staie total tip TRIMBLE 5503.
Determinarea coordonatele staiilor s-a facut prin metoda drumuirii, folosind punctele din
reeaua topografic de sprijin.
Dup efectuarea operaiilor de compensare a nenchiderilor rezultate n limitele de toleran
admise, s-au efectuat msurtorile de teren efective prin radieri.
Prelucrarea punctelor i calculul suprafeelor s-a efectuat pe calculator sub
TOPOSYS 5.0 i MAPSYS 7.0.
Pentru ncadrarea reelei altimetrice de sprijin n reeaua altimetric de stat de ordin
superior au fost utilizai reperi de nivelment n sistem de referin Marea Neagr 1975.
SISTEM DE PROIECTIE: STEREOGRAFIC 70
SISTEM ALTIMETRIC: MAREA NAEAGR 1975
Punctele de sprijin din reeaua naional luate ca reper pentru ridicrile topografice sunt
borne situate n zona grii.
STUDIUL TOPOGRAFIC SE REGASESTE N PIESELE DESENATE ANEXATE.
- 26 -
j05/1593/2005
- studiu geotehnic cuprinznd planuri cu amplasamentul forajelor, fielor complexe

cu rezultatele determinrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandrile pentru fundare i consolidri;
STUDIUL GEOTEHNIC SE REGASESTE ANEXAT.
Rezultatele investigrii geotehnice de teren (extrase din studiul geotehnic) releva

urmatoarea structura rutiera:
str. Arge se poate evidenia urmtoarea structur litologic:
de la 0,00 pn la 0,10 m = piatr cubic;
de la 0,10 m pn la 0,60 m = nisip n amestec cu piatr spart;
de la 0,60 m pn la 1,70 m = praf cu nisip cafeniu, umplutur, plastic consistent cu
compresibilitate mare;
de la 1,70 m pn la 2,00 m =nisip cafeniu glbui n stare afnat cu compresibilitate mare
str. Dr. Ioan Murean se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 m pn la 0,40 m = balast;
de la 0,40 m pn la 2,50 m = nisip puin prfos, nisip de culoare cafenie n stare de
ndesare afnat spre ndesare medie cu compresibilitate foarte mare.
str. Ludwing von Beethoven se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 m pn la 0,30 m = nisip;
de la 0,30 m pn la 2,00 m = praf argilos cu nisip, argil prfoas plastic vrtoas cu
compresibilitate mare.
str. Mitropolit Varlaam se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 m pn la 0,50 m = nisip n amestec cu piatr spart,
de la 0,50 m pn la 1,50 m = praf argilos, praf cu nisip de culoare cafenie plastic vrtos
spre consnistent cu compresibilitate mare,
de la 1,50 m pn la 2,50 m =nisip cafeniu n stare de ndesare medie cu compresibilitate mare
- 27 -
j05/1593/2005
str. Putna se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 pn la 0,50 m = nisip n amestec cu piatr spart;
de la 0,50 pn la 1,10 m = praf cu nisip cafeniu plastic tare cu compresibilitate medie;
de la 1,10 m pn la 2,00 m = nisip cenuiu n stare afnat cu compresibilitate mare.
121,96 m se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 m pn la 2,00 m = argil prfoas nisipoas, argil prfoas cenuiu cafenie
plastic vrtoas spre plastic consistent cu compresibilitate mare.
str. Sfnta Rozalia se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 pn la 0,50 m = nisip fin n amestec cu piatr spart;
de la 0,50 pn la 2,30 m = argil prfoas nisipoas cafeniu - cenuie plastic vrtoas
spre consistent cu compresibilitate medie spre mare;
de la 2,30 m pn la 2,50 m = nisip prfos cenuiu n stare afnat cu compresibilitate
mare.
str. Sorin Titel se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 pn la 0,20 m = nisip fin n amestec cu piatr spart;
de la 0,20 m pn la 2,10 m = argil prfoas, argil prfoas nisipoas cafeniu - cenuie
plastic consistent spre plastic vrtoas cu compresibilitate mare;
de la 2,10 m pn la 2,50 m = nisip puin prfos cenuiu - cafeniu n stare afnat cu
str. Toplia se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 m pn la 0,60 m = nisip fin n amestec cu piatr spart;
- 28 -
j05/1593/2005
de la 0,60 m pn la 1,50 m = praf argilos nisiposcenuiu - cafeniu plastic vrtoas cu

de la 1,50 m pn la 2,30 m =nisip de culoare cenuiu cafeniu, afnat cu compresibilitate
mare;
de la 2,30 m pn la 2,50 m = argil plastic gri.
str. Virgil Madgearu se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 m pn la 2,50 m = nisip prfos, nisip puin argilos cafeniu rocat cu ndesare
medie i compresibilitate mare.
str. Bela Bartok se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 m pn la 2,50 m = argil prfoas nisipoas, argil prfoas cenuiu cafenie
plastic vrtoas spre plastic consistent cu compresibilitate mare.
str. Filaret Barbu se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 m pn la 0,40 m = nisip fin;
de la 0,40 m pn la 2,20 m = argil prfoas nisipoas de culoare cenuie plastic
vrtoas cu compresibilitate mare;
de la 2,20 m pn la 2,50 m = praf cu nisip n stare afnat cu compresibilitate foarte
mare.
str. Alcidava se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 m pn la 0,40 m = nisip - balast;
de la 0,40 m pn la 2,50 m = argil, argil prfoas cenuiu - cafenie plastic vrtoas spre
plastic consistent cu compresibilitate mare.
str. Alcidava se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,10 m pn la 0,50 m = umplutur;
- 29 -
j05/1593/2005
de la 0,50 m pn la 1,50 m = argil prfoas nisipoas cafenie plastic vrtoas cu

de la 1,50 m pn la 2,50 m =nisip prfoscafeniu rocat n stare afnat cu compresibilitate
mare
str.Romulus se poate evidenia urmtoarea structur litologic:

de la 0,50 m pn la 1,50 m =praf argilos cu nisip cafeniu plastic tare cu compresibilitate
medie
de la 1,50 m pn la 2,50 m =nisip prfos cafeniu cenuiu n stare afnat cu compresibilitate
mare
Apa subteran nu a fost interceptat pe adncimea de prospectare prin forare pe nici una
dintre strazile investigate.
Studiul geotehnic este anexat prezentei documentatii in volum separat.
- 30 -
j05/1593/2005
e) caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii,

specifice domeniului de activitate, i variantele constructive de realizare a investiiei, cu
recomandarea variantei optime pentru aprobare;
Nr.
Strada Lungime
crt.
1 Strada Arges delimitata de str. Mitropolit 242,79 ml
Varlaam si strada Cluj
2 Strada Dr Ioan Muresan pe sectorul cuprins 313,25 ml
intre str. Salcamilor si str. Drubeta
3 Strada Ludwing von Beethoven pe sectorul 137,90 ml
cuprins intre blv. C.D. Loga si blv. Mihai
Eminescu
4 Strada Mitropolit Varlaam tronson cuprins intre 231,57 ml
str. Aurel Candea si str. 1 Decembrie
5 Strada Putna delimitata de str. Ion Vidu si str. 98,71 ml + 179,12 ml = 276,83 ml
Mitropolit Varlaam
6 Strada Remus delimitata de str. Brasov si str. 291,30 ml
Romulus
7 Strada Sfanta Rozalia tronson cuprins intre str. 152,99 ml
Remus si blv. Mihai Viteazul
8 Strada Sorin Titel deminitata de dlv Victor 255,79 ml
Babes si str. Protopop Ghe. Dragomir
9 Strada Toplita delimitata de Cal. 141,95 ml
Circumvalatiunii si str. Fagaras
10 Strada Virgil Madgeanu tronson intre blv. Mihai 133,68 ml
Viteazul si str. Filaret Barbu
11 Strada Bela Bartok tronson cuprins intre blv. 128,79 ml
Victor Babes si str. Arges
12 Strada Filaret Barbu delimitata de str. Sfanta 181,45 ml + 141,75 ml = 323,20 ml
Rozalia si str. Brasov
13 Strada Arcidava pe sectorul cuprins in jurul 527,00 ml
Parcului Arcadia pana la strazile Mures si Ulpia
Traiana
14 Strada Romulus tronson cuprins intre str. Ghe. 127,19 ml
Doja si str. Sfanta Rozalia
TOTAL LUNGIME 3.284,23 ml
- 31 -
j05/1593/2005
Strada
Strada Strada Strada
Strada Ludwing Strada Strada
Dr Ioan Mitropolit Sfanta
Arges von Putna Remus
Muresan Varlaam Rozalia
Beethoven
Lungime (ml) 242,79 313,25 137,90 231,57 276,83 291,30 152,99
Strada + parcari (mp) 1453,76 1975,90 902,75 1728,96 1930,13 2051,39 1307,34
Accese (mp) 337,02 852,68 215,40 469,76 638,80 474,25 35,43
Capace pentru ridicat (buc) 20,00 12,00 10,00 20,00 20,00 35,00 35,00
Incadrare cu borduri (ml) 556,43 556,43 299,90 624,76 771,21 771,21 397,91
Rigola la bordura (ml) 600,66 1135,13 268,45 600,66 836,30 625,40 341,55
Trotuare (mp) 975,80 721,70 612,63 1097,14 1204,80 1342,73 715,68
Bordura trotuar (ml) 554,63 622,10 332,66 621,12 696,25 711,48 367,28
Zone verzi (mp) 948,31 1356,91 592,70 902,29 1295,35 1469,76 558,01
Arbusti (buc) 25,00 30,00 10,00 25,00 60,00 40,00 15,00
Stalpi indicatoare (buc) 6,00 7,00 2,00 12,00 6,00 8,00 10,00
Indicatoare (buc) 9,00 12,00 5,00 17,00 11,00 10,00 11,00
Marcaje (mp) 55,00 65,00 35,00 40,00 60,00 70,00 70,00
Strada Strada Strada Strada

Sorin Virgil Bela Filaret Total
Toplita Arcidava Romulus
Titel Madgeanu Bartok Barbu
Lungime (ml) 255,79 141,95 133,68 128,79 323,20 527,00 127,19 3284,23
Strada + parcari (mp) 1353,87 779,95 968,78 831,44 2202,09 3141,94 9025,07 29653,37
Accese (mp) 392,60 369,27 132,88 230,00 706,66 628,90 110,76 5594,41
Capace pentru ridicat
(buc) 15,00 7,00 8,00 20,00 25,00 20,00 25,00 272,00
Incadrare cu borduri (ml) 632,75 393,00 237,76 315,00 785,42 1181,47 270,07 7793,32
Rigola la bordura (ml) 551,30 428,97 273,90 260,00 1108,37 1364,24 330,85 8725,78
Trotuare (mp) 1066,36 256,68 472,84 250,00 808,73 681,75 515,32 10722,16
Bordura trotuar (ml) 511,06 269,02 237,56 380,00 593,03 730,22 351,33 6977,74
Zone verzi (mp) 1343,93 803,91 451,95 77,00 1338,30 1720,27 296,71 13155,40
Arbusti (buc) 28,00 15,00 10,00 25,00 40,00 90,00 15,00 428,00
Stalpi indicatoare (buc) 3,00 3,00 4,00 3,00 7,00 15,00 4,00 90,00
Indicatoare (buc) 5,00 5,00 6,00 5,00 11,00 19,00 8,00 134,00
Marcaje (mp) 20,00 20,00 33,00 40,00 81,00 70,50 30,00 689,50
- 32 -
j05/1593/2005
1.1. Strada + parcare publica:

Structura rutiera strada + parcare:
- 20 cm strat din balast stabilizat cu lianti hidraulici cu 6% ciment
- 6 cm strat de legatura din beton asfaltic BAD25
- 4 cm strat de uzura din beton asfaltic BA16
Se va executa structura noua pentru toate zonele proiectate.
- parcarile proiectate sunt toate drepte (laterale pe axul strazii) si sunt marginite de trotuare
(conform planului de situatie)
- se va executa pentru toate bordurile rigola la bordura care va scurge apele de pe partea
carosabila prin panta transversala a acesteia si prin panta longitudinala va transporta apele pluviale
catre gurile de scurgere proiectate.
- incadrare partii carosabile cu borduri mici pentru drum, 15x20x50 cm asezate pe fundatie din
beton.
- rigola la bordura se realizeaza din placi prefabricate de beton de 50x30x10 cm asezate pe strat
de pereu de beton C12/15 de 10 cm grosime turnat pe loc.
Se va executa structura noua pentru toate strazile, structura existenta existenta fiind
degradata in totalitate.
1.2. Amenajare accese la proprietati:

Structura rutiera accese la proprietati:
- 20 cm strat din balast stabilizat cu lianti hidraulici 6% ciment
- 8 cm pavaj executat din dale prefabricate de beton ornamentale
- 33 -
j05/1593/2005
1.3. Trotuare:
Structura rutiera pentru trotuare este urmatoarea:
- dale prefabricate de 6 cm grosime asezate pe substrat de nisip
- trotuarele s-au proiectat cu racord la nivelul carosabilului in dreptul trecerilor de pietoni, pentru a
usura circulatia persoanelor cu dizabilitati
- trotuarele s-au proiectat cu racord la nivelul carosabilului in dreptul trecerilor de pietoni, pentru a
usura circulatia persoanelor cu dizabilitati
- trotuarele vor fi incadrate de borduri mici de 10x15 cm pe o fundatie de beton de
10x20 cm
1.4. Zone verzi

Zonele verzi se amenajeaza astfel:
- pamant vegetal
- semanare iarba (gazon) pe toate zonele verzi
- arbusti
- in zona parcarii (imprejurul zonei parcarilor)
1.5. Siguranta circulatiei

Pentru siguranta circulatiei s-au prevazut
- marcaje longitudinale, transversale si diverse
- indicatoare rutiere
- treceri pentru pietoni marcate corespunzator
- 34 -
j05/1593/2005
2. RETELE EDILITARE:
S-au proiectat urmatoarele retele:

- retele de alimentare cu apa. Inlocuireretele existente inclusiv bransamentele
- retea de canalizare menajera si pluviala. Pastrare canal colector. Refacere racorduri
si guri de scurgere (se reface reteaua doar pe strada Arcidava)
- canal tehnic
Strada Dr Strada Strada Strada

Ioan Ludwing von Mitropolit Sfanta
Arges Putna Remus
Muresan Beethoven Varlaam Rozalia
Lungime strada
242,79 313,25 137,9 231,57 276,83 291,3 152,99
(ml)
Lungime retea de
248 319 237 282 297
apa DN125 (ml)
Lungime retea de
143 158
apa DN160 (ml)
Bransamente (buc) 19 36 8 30 17 20 5
Lungime canalizare
noua (ml)
Guri de scurgere
14 16 8 12 14 16 8
(buc)
Racorduri (buc) 19 36 8 30 17 20 5
Canal tehnic (ml) 248 319 143 237 282 297 158

Virgil Bela Filaret Total
Sorin Titel Toplita Arcidava Romulus
Madgeanu Bartok Barbu
Lungime strada
255,79 141,95 133,68 128,79 323,2 527 127,19 3284,23
(ml)
Lungime retea de
261 147 134 532 133 2590,00
apa DN125 (ml)
Lungime retea de
139 329 769,00
apa DN160 (ml)
Bransamente (buc) 17 15 14 8 27 85 3 304,00
Lungime canalizare
532 532,00
noua (ml)
Guri de scurgere
14 8 8 8 18 28 8 180,00
(buc)
Racorduri (buc) 17 15 14 8 27 85 3 304,00
Canal tehnic (ml) 261 147 139 134 329 532 133 3359,00
- 35 -
j05/1593/2005
Aceasta solutie a fost adoptata ca urmare a adresei Aquatim srl care mentioneaza
urmatoarele:
01.STR. ARGES
Se va schimba conducta existenta de apa potabila F 80 mm cu o conducta PEHD 125 mm.
Se vor inlocui toate bransamentele de apa si racordurilor de canalizare.
02. STR. Dr. IOAN MURESAN
Se vor inlocui conductele existent F.. 80mm si F.100mm cu o conducta PEHD 125 mm.
Se vor inlocui toare bransamentele de apa si racordurile de canalizare .
03.STR. LUDWIG VON BETETHOVEN
Se vor inlocui conductele existente de 200mm si 100mm cu o conducta din PEHD 160mm din str.
Eminescu pana la str. C.D. Loga.
Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile de canalizare existente.
04.STR. MITROPOLIT VARLAAM
Se va inlocui conducta din F. 80mm cu o conducta PEHD 125mm.
Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile existente.
5.1; 5.1 STR. PUTNA
Se va inlocui conducta existenta F 80 mm cu PEHD 125 mm.
Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile de canalizare existente.
06. STR. REMUS
Se va inlocui conducta existenta F 80mm cu PEHD 125 mm.
Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile de canalizare.
07. STR. SFANTA ROZALIA
Se vor inlocui conductele existente F 80 mm si F 100mm cu o conducta PEHD 160 mm.
08 STR. SORINEL TITEL
Se va inlocui conducta existenta F 80 mm cu o conducta PEHD 125mm.
Se vor inlocui bransamentele existente si racordurile de canalizare.
09. STR. TOPLITA
Se va inlocui conducta existenta F80 mm cu o conducta PEHD 125mm cu legatura in Calea
Circumvalatiunii si Fagaras.
- 36 -
j05/1593/2005
10. STR. VIRGIL MADGEARU

Se vor inlocui conductele existente 80mm si 150mm legate Bv. Mihai Viteazu cu o conducta din
PEHD 160mm
Se vor inlocui bransamentele existente si racordurile de canalizare.
11. STR. BELLA BARTOK
Se va inlocui conducta existenta F. 80 mm cu o conducta PEHD 125 mm.
Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile de canalizare .
12. STR.FILARET BARBU
Se vor inlocui conductele existente F100mm si F80 mm cu o conducta PEHD 160 mm . Pe
tronsonul cuprins intre str. Virgil Madgeara si str. Brasov se va inlocui F80mm cu o conducta
PEHD 125mm. Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile de canalizare.
13. STR. ARCIDAVA
Se va inlocui conducta existenta F 100mm cu o conducta PEHD 125 mm si bransamentele de apa
aferente. Se va inlocui si colectorul existent 300mm cu un colector PVC KG 315 mm. Se vor
inlocui si racordurie existente.Solicitam acelasi lucru si pe tronsoanele cuprinse in plansa PS02.
14. STR ROMULUS
Se va inlocui conducta existenta F80mm cu o conducta PEHD 125 mm. se vor inlociu
bransamentele de apa.
Racordurile de canalizare au fost inlocuite.
Obseratie Generala :
Caminele de bransament si de racord se vor proiecta in domeniul public.
Prevederi de excuie
Conductele vor fi pozate pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Materialul rezultat din
sptur va fi evacuat complet, iar umplutura din balast (fr pmnt) se va realiza n straturi de 20
cm cu compactare pn la -40 cm de la nivelul strzii amenajate (asfaltate). Ultimele straturi sunt
cele prevazute ale complexului rutier.
Pentru execuia lucrrilor se vor utiliza utilaje terasiere i motopompe pentru eliminarea
excesului de ap. n exploatare nu sunt necesare utilaje pentru funcionare. La execuia lucrrilor se
vor respecta normele referitoare la producia, sigurana i igiena muncii, n vigoare precum i
prevederile Normativului C300 "Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata execuiei
lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora".
- 37 -
j05/1593/2005
Pe toat durata execuiei lucrrilor, n lungul conductelor trebuie asigurat o zon de lucru
i o zon de protecie, limea acestor zone se stabilete n funcie de tipul i diametrul conductei i
de condiiile locale.
Bransament de apa, retea DN25, reductie, lungime 7 m/bransament. Camin de bransament

complet echipat DN800 PEHD, cu capac carosabil (contor apa exclus, numai manopera)
Racord PVC DN160, inclusiv racord la conducta existenta, lungime 7 ml, camin DN315 cu
capac carosabil, complet echipat.
Canal tehnic:
S-a proiectat un canal tehnic pentru fiecare strada.
Canalul are urmatoarele caracteristici:
- TV PVC 2x160 mm, 2 x 110 mm, 2 x 75 mm
- se monteaza in zona spatiului verde si partial pe sub accese si trotuar
- unde canalul tehnic este sub trotuar se inglobeaza in beton
- unde canalul tehnic este sub zona verde se monteaza si se acopera cu nisip si
material de umplutura
Msuri de protecia muncii i P.S.I.

La execuia lucrrilor constructorul va respecta normele de protecia muncii referitoare la
acest gen de lucrri, i anume:
- Legea nr. 90/1996 a proteciei muncii Norme metodologice de aplicare
- Norme generale de protecie muncii elaborate de M.M.P.S. n colaborare cu M.S. n 1996
- Norme specifice de securitatea muncii precizate n anexa II, precum i Ordonana
nr.9/N/15.03.1993 a M.L.P.A.T. Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii
- Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea n construcii
- Legea nr.137/1995 Legea Mediului
- Legea nr.107/1996 Legea apelor
- Normativul C 300/94 Normativ de prevedere i stingerea incediilor
n proiect s-au prevzut msuri de protecia muncii pe timpul realizrii lucrrilor i anume:
- sprijinirea malurilor
- parapete dealungul anului
- epuizarea apelor n exces
- 38 -
j05/1593/2005
ORGANIZARE DE SANTIER: indicatii orientative. Organizarea de santier este in

grija executantului si nu face obiectul proiectul ca si liste de cantitati.
In urmatoarele paragrafe va fi prezentata analiza instalatiilor temporare si a utilitatilor

temporare. Inainte de predare, toate aceste instalatii temporare vor fi eliminate de pe santier prin
grija antreprenorului.
Se vor organiza utilitatile prin racordarea la electricitate, apa, canalizare, etc de catre firme
specializate si numai cu avizul beneficiarului.
Montare panou
Numarul autorizatiei de constructie se trece pe un panou care se amplaseaza la vedere.
Pe acest panou cu dimensiune de 60 x 80 cm (cf Legii 50/1991) se afiseaza:
denumirea constructiei conform autorizatiei de construire obtinute
numele beneficiarului
numele proiectantului
numele antreprenorului / regie proprie
numarul autorizatiei de constructie
data eliberarii autorizatiei si cine a eliberat-o
valabilitatea autorizatiei
data inceperii constructiei
data terminarii constructiei
Lucrarile de executie inclusiv cele pentru imprejmuire se vor desfasura numai in limitele
incintei i terenurilor detinute de BENEFICIAR.
Planul de organizare de santier va cuprinde urmatoarele:

Cabina poarta cu avizier;
PSI (Punct de Prevenire si Stingere Incendiu);
Toalete ecologice;
Vestiar;
Birouri;
Magazie;
Tomberoane pentru gunoiul menajer;
- 39 -
j05/1593/2005
Containere deseuri;
Platforma pentru depozitarea diverselor materiale;
Platforma utilaje
Cabina de Poarta
Cabina de poarta pentru personalul de paza, se va amplasa in vecinatatea acceselor pentru
autovehicule si personal, pentru a se evita accesul neautorizat in incinta.
Punct de Prevenire si Stingere Incendiu

1. Normele de protecie contra incendiilor se stabilesc n funcie de categoria de pericol de
incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezisten la foc al elementelor de construcie,
precum i de sarcina termic a materialelor i substanelor combustibile utilizate, prelucrate,
manipulate sau depozitate, definite conform reglementrilor tehnice C3000 94.
2. Organizarea activitii de prevenire i stingere a incendiilor precum i a evacurii
persoanelor i bunurilor n caz de incendiu vizeaz n principal :
a. stabilirea n instruciunile de lucru a modului de operare precum i a regulilor, msurilor
de prevenire i stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate n timpul executrii lucrrilor;
b. stabilirea modului i a planului de depozitare a materialelor i bunurilor cu pericol de
incendiu sau explozie ;
c. dotarea locului de munc cu mijloace de prevenire i stingere a incendiilor, necesare
conform normelor, amplasarea corespunztoare a acestora i ntreinerea lor n perfect stare de
funcionare;
d. organizarea alarmrii, alertrii i a interveniei pentru stingerea incendiilor la locul de
munc, precum i constituirea echipelor de intervenie i a atribuiilor concrete;
e. organizarea evacurii persoanelor i bunurilor n caz de incendiu precum i ntocmirea
planurilor de evacuare;
f. ntocmirea ipotezelor i a schemelor de intervenie pentru stingerea incendiilor la
instalaiile cu pericol deosebit;
g. marcarea cu inscripii i indicatoare de securitate i expunerea materialelor de
propagand mpotriva incendiilor.
3. naintea nceperii procesului tehnologic, muncitorii trebuie s fie instruii s respecte
regulile de paz mpotriva incendiilor.
4. Pe timpul lucrului se vor respecta ntocmai instruciunile tehnice privind tehnologiile de
lucru, precum i normele de prevenire a incendiilor.
- 40 -
j05/1593/2005
5. La terminarea lucrului se va asigura :

a. ntreruperea iluminatului electric, cu excepia celui de siguran;
b. evacuarea din incint a deeurilor reziduurilor i a altor materiale combustibile ;
c. nlturarea tuturor surselor cu foc deschis;
6. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate i montate conform
standardelor SRAS 297/1 i STAS 297/2;
7. Depozitarea subansamblelor i a materialelor se va face n raport cu comportarea la foc a
acestora i cu condiia de a nu bloca cile de acces la ap i la mijloacele de stingere i spaiile de
siguran.
8. Se interzice lucrul cu foc deschis la distane mai mici de 3m fa de elementele sau
materialele combustibile fr luarea msurilor de protecie specifice (izolare, umectare, ecranare,
etc.). Zilnic, dup terminarea programului de lucru, zona se cur de resturile i deeurile
rezultate. Materialele i substanele combustibile se depoziteaz n locuri special amenajate, fr
pericol de producere a incendiilor.
9. antierul trebuie s fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:
- glei din tabl, vopsite n culoarea roie, cu inscripia gleat de incendiu (2 buc.)
- lopei cu coad (2 buc.)
- topoare trncop cu coad (2 buc.)
- cngi cu coad (2 buc.)
- rngi de fier (2 buc.)
- scar mperechere din trei segmente (1 buc.)
- lad cu nisip de 0,5 mc (1 buc.)
- stingtoare portabile (minim 1 buc cu praf si CO2 si minim 1 buc cu spuma)
Toalete ecologice
Avand in vedere ca pe perioada de executie numarul maxim de persoane care se vor afla in
cadrul organizarii de santier nu va depasi 12 persoane, se vor prevedea 2 toalete ecologice uscate,
amplasate la o distanta suficenta fata de zona de lucru din organizarea de santier, pentru a nu
constitui un disconfort.
Birou santier
In cadrul Organizarii de Santier se va amenaja un container de 6.00 x 3.00 m pentru discutii
cu caracter tehnic, planificare, organizare, in care se va afla in permanenta, Cartea Constructiei
- 41 -
j05/1593/2005
actualizata, cu Procese Verbale pentru Lucrari ce devin Ascunse, Procese Verbale de Faze
Determinante, documente de calitate ale materialelor puse in opera, etc. Precum si un exemplar
complet din documentatia P.T.+D.E. cu viza de verificator cu Dispozitiile de Santier aferente
emise de catre proiectantul de specialitate cu viza de verificator, precum si o copie a Autorizatiei
de Construire.
Containerul va fi dotat cu scaune si birouri pentru discutii pe tema obiectivului de investitii;
Vestiar
Pentru vestiar se va prevedea un container similar celui pentru birouri, pentru personal, in
care se vor depozita de asemenea si echipamente de protectie: bocanci, manusi, ochelari de
protectie.
Magazie
Un container de 6.00 x 3.00 m se va compartimenta pentru depozitarea uneltelor si sculelor,
si a diverselor materiale de constructii marunte (consumabile).
In functie de necesitati in organizarea de santier se vor folosi macarale mobile pe pneuri,
pentru mutarea diverselor obiective din cadrul organizarii.
Tomberoane pentru gunoiul menajer

In apropierea toaletelor ecologice se vor amplasa 4 pubele pentru gunoi menajer, pe
categorii de materiale: plastic/carton, hartie, sticla, metal.
Containere deseuri
In cadrul organizarii de santier se va amplasa un container pentru colectarea deseurilor
rezultate din timpul lucrarilor de executie ale obiectivului.
Evacuarea deseurilor si a gunoiului menajer se va realiza in regie proprie, sau printr-o
societate de profil care va depozita materialele colectate la o groapa de gunoi autorizata.
Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa potabila se va face de la reteaua publica, prin intermediul unui
bransament.
- 42 -
j05/1593/2005
Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apelor uzate se face prin intermediul unei retele noi. Acestea vor fi colectate de o
statie de epurare si apoi deversate in reteaua de canalizare publica.
Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se faceprin bransament la reteaua publica.
Curatenia in Organizarea de Santier

In vederea asigurarii unui flux normal al lucrarilor, antreprenorul general al lucrarii va
asigura ordinea si curatenia atat in incinta Organizarii de Santier cat si in zona lucrarilor.
Se va acorda o atentia deosebita asupra tinerii sub control a factorilor de poluare.
La terminarea lucrarilor se vor demonta toate lucrarile de organizare se santier,
materialele, molozul; resturile ramase vor fi transportate si depozitate in locuri dinainte stabilite
sau in locurile indicate de beneficiar, iar terenul se va adduce la starea initiala.
Masuri de Protectia Muncii

1. La executarea lucrrilor se vor respecta toate msurile de protecie a muncii prevzute n
legislaia n vigoare, si anume:
- Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii
in munca nr. 319 din 2006
- Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 646 din 26.07.2006;
- Norme specifice de protecie a muncii pentru diferite categorii de lucrri .
- Planul de Securitate si Sanatate elaborat de catre beneficiar;
2. Lucrrile se vor executa pe baza proiectului de organizare i a fielor tehnologice
elaborate de tehnologul executant, n care se vor detalia toate msurile de protecie a muncii. Se va
verifica nsuirea fielor tehnologice de ctre ntreg personalul din execuie.
3. Dintre msurile speciale ce trebuiesc avute n vedere se menioneaz :
- zonele periculoase vor fi marcate cu placaje i inscripii;
- se vor face amenajri speciale (podine de lucru, parapei, dispozitive);
- toate dispozitivele, mecanismele i utilajele vor fi verificate n conformitate cu normele n
vigoare;
- 43 -
j05/1593/2005
- asigurarea cu for de munc calificat i care s cunoasc msurile de protecie a muncii n

vigoare;
4. Se atrage atnia asupra faptului c msurile de protecie a muncii prezentate nu au un
caracter limitativ, constructorul avnd obligaia de a lua toate msurile necesare pentru prevenirea
eventualelor accidente de munc (msuri prevzute i n Norme specifice de securitate a muncii
pentru diferite categorii de lucrri ).
Organizarea de santier se va face prin grija exclusiva a executantului, si nu este

cuprinsa ca si liste de cantitati in prezentul proiect. Indicatiile din paginile anterioare sunt
orientative pentru executant si beneficiar.
Alegerea solutiei proiectate i a sistemului rutier s-a fcut pe baza:

- temei de proiectare
- rezultatelor studiului geotehnic privind natura amenajrilor existente i a terenului de
fundare de pe fiecare obiectiv n parte
- calculului de dimensionare lund n considerare datele de trafic actuale i de perspectiv i
condiiile locale de teren.
- calculelor de verificare i la aciunea de nghe dezghe
- considerentelor de trafic din zon
- normelor tehnice i reglementrilor legale aflate n vigoare la data ntocmirii prezentului
studiu de fezabilitate (iulie-august 2015)
Calculele sunt anexate n ntregime prezentei documentaii.
- 44 -
j05/1593/2005
f) situaia existent a utilitilor i analiza de consum:

- necesarul de utiliti pentru varianta propus promovrii;
- soluii tehnice de asigurare cu utiliti;
Nu este cazul.
g) concluziile evalurii impactului asupra mediului;
In conformitate cu avizul de mediu.
Analiza de impact asupra mediului:

Conditiile privind protectia mediului ce trebiue respectate la aplicarea prevederilor Uniunii
Europene sunt in conformitate cu :
- Legea 18/1991- Legea fondului funciar republicata
- Legea 13/1995 Legea protectiei mediului
- Legea 10/1996 Legea apelor
- OG27/ 1992 privind unele masuri pt protectia patriminiului cultural national
-OG43/1997 privind regimul juridic al drumurilor
- HG 10/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara
- Ordinul Ministrului apelor i protectiei mediului si padurilor nr 462/1996 pt aprobarea
Conditiilor tehnice privind protectia atmosfei si a Normelor metodologice privind determibarea
emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare .
- Ordin al Ministrului apelor , padurilor si protectiei mediului nr 125/1996 pt aprobarea
Normelor de igiena si recomandarilor privind mediul de viata al populatiei
- Ordin al Ministrului transporturilor 44/1998 pt aprobarea Normelor privind protectia
mediului ca urmare a impactului drum- mediu inconjurator
Efectele asociate modernizarii de drumuri si strazi sunt minore, i, n afara serviciilor de
igienizare furnizate i de evacuarea deeurilor generate, vor avea, de asemenea, un caracter relativ
local.
- 45 -
j05/1593/2005
g.1. Protectia calitatii apelor

Ape de suprafata
n perioada de execuie lucrrilor se poate aprecia existena unei influene att calitative ct
i cantitative asupra apelor de suprafata, datorita executiei de lucrari.
Sub aspect calitativ pot aprea emisii de poluani n ap dac nu se respect condiiile i
msurile specifice de execuie ceea ce poate duce la deversari in apele de suprafata.
Pot aprea scurgeri de produse petroliere de la utilajele ce acioneaza pentru executia
lucrarilor.
Cursurile de ap nu sunt afectate din punct de vedere biologic de executia acestor lucrri.
Cu totul accidental, n perioada de execuie a lucrrilor pot fi emise n apele de suprafa
unele substane poluante n zona organizrii de antier sau n zonele de actiune a utilajelor.
Mentionm caracterul temporar i redus al acestor emisii care vor nceta dup execuia lucrrilor.
Ape subterane
Execuia i exploatarea lucrrilor de modernizare drumuri nu presupune introducerea de
poluani n apele subterane.
g.2. Protectia aerului

In perioada de execuie, principalele surse de impurificare a aerului sunt funcionarea
motoarelor utilajelor i activitatea propriu-zis a utilajelor, n cadrul lucrrilor de execuie.
Poluanii emii n atmosfera sunt n principal particule n suspensie (mai ales de la lucrrile de
excavaii i prin antrenarea de la traficul utilajelor) i COV, dar i gaze de ardere de la funcionarea
motoarelor utilajelor i mijloacelor de transport.
n timpul lucrrilor de execuie a a modernizarii drumului se estimeaz c vor fi folosite
urmtoarele tipuri de utilaje:
A. Utilaje de transport:
- autobasculante
- trailere
- autoturisme
B. Utilaje terasiere:
- buldozere
- excavatoare
- repartitor mixture
- 46 -
j05/1593/2005
- compactoare
C. Utilaje de ridicat i depanare
- automacara
- autoatelier mobil de interventie
Aceste activiti vor provoca emisii nesemnificative avnd n vedere spaiul liber de
dispersie i lipsa unor surse similare simultane n vecintate (nu se pun probleme de sinergism).
De altfel perioada de execuie este relativ redus, iar n timpul exploatrii obiectivului nu
exista astfel de surse.
g.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Principale surse de zgomot i vibraii n timpul execuiei sunt utilajele de excavare,
mijloacele de transport i cele terasiere. Aceste echipamentele produc local un nivel de zgomot de
peste 95 dB(A).
Avnd n vedere specificul lucrrilor nu sunt prevzute instalaii i echipamente pentru
diminuarea zgomotului.
Utilajele de transport i cele terasiere dau n general un nivel de zgomot comparabil cu cel
produs pe un drum rutier obisnuit.
Pentru limitarea polurii fonice din zona se recomand ca lucrrile de execuie s se
desfoare numai n timpul zilei.
n zona antierelor, dar i n afara lor pe o raza de cca. 250 m, nu va exista o cretere a
nivelului de zgomot comparativ cu situaia actual provocat de activitatea utilajelor specifice,
multe dintre ele caracterizate prin puteri acustice mari. Se estimeaz ca n zona de execuie a
lucrrilor nivelurile de zgomot vor fi de cca. 55 60 dB(A) msurat la 2 m de faada cldirilor.
Aceste valori depesc valorile CMA=50 dB(A) la 2 m de faada cldirilor conform STAS
10009/88.
Estimarea se bazeaz pe caracteristicile acustice ale utilajelor folosite la execuia lucrrilor
de modernizare de drum i a lucrrilor conexe mentionate mai sus.
Conform Normativ de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei ,
nivelul acustic echivalent continuu ( L eq ) nu trebuie sa depaseasca 50 dB ( A) si curba de zgomot
45. Noaptea acest nivel trebuie sa fie redus cu 10 dB ( A ) fata de valorile din timpul zilei.
g.4. Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.
- 47 -
j05/1593/2005
g.5. Protectia solului si a subsolului

n timpul execuiei, poluri ale solului apar numai datorit manipulrii neglijente a
carburanilor i uleiurilor i ele pot fi cu uurin remediate avnd n vedere c societatea care va
executa lucrrile are obligaia ca la terminarea lucrrii s ndeprteze deeurile i s refac
suprafeele.
Materialele (deeuri) rezultate n urma acestor activiti vor fi ncrcate n camion i se vor
depozita la locul indicat de Consiliul Local al Municipiului Timisoara.
Pot aprea elemente de impact asupra solului n faza de execuie:
- suprafee excavate
- materiale depozitate, etc.
Constructorul va trebui s ndeprteze deeurile i s refac solul n zonele afectate.
Avnd n vedere c n amplasamentul investiiei proiectate, rezidurile solide sunt colectate
(organizare de santier) i nu exist ape uzate, nu se pune problema polurii solului i subsolului.
Excepie fac gospodrirea sau administrarea neglijent precum i nerespectarea instruciunilor de
exploatare a utilajelor de mecanizare.
g.6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Asezarile urbane afectate de lucrari sunt:
Municipiul Timisoara, respectiv zona centrala care cuprinde strazile proiectate.
Execuia i exploatarea lucrrilor va crea noi locuri de munc, dar i o cretere a gradului de
civilizaie i igien, contribuind la mbuntirea vieii locuitorilor.
Se poate aprecia c realizarea i funcionarea obiectivului are impact pozitiv asupra
aezrilor umane.
Investiia este proiectat s mbunteasc conditiile de viata locuitorilor i sa ceeze
legatura cu localitatile invecinate, ceea ce va duce la o cretere a nivelului de confort i civilizaie
pentru locuitorii din localitate.
Nu se produc poluari asupra populatiei adiacente.
Investiia proiectat nu prezint riscul declanrii unor accidente sau avarii cu impact major
asupra sntii populaiei i mediului nconjurtor.
- 48 -
j05/1593/2005
g.7. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

n timpul execuiei, materialele (deeuri) rezultate n urma acestor activiti de constructii
montaj (moloz, gunoi menajer la organizarea de santier) vor fi ncrcate n camion, iar alegerea
locului de depozitare va fi la latitudinea executantului, avnd n vedere c societatea care va
executa lucrrile are obligaia ca la terminarea lucrrii s ndeprteze deeurile i s refac
suprafeele. Executantul are obligatia neutralizarii tuturor deseurilor si plata taxelor aferente.
g.8. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Nu este cazul.
g.9. Lucrari de reconstructie ecologica

Nu este cazul
g.10. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Nu este cazul.
n tabelul alturat sunt prezentate pe scurt cele mai obinuite tipuri de efecte i msurile
care pot fi luate n sensul atenurii polurii.
Compo-
nente de Efecte posibile Msuri de atenuare
mediu
Mediul fizic
Soluri Contaminarea cauzat de deeuri, n special Protejarea ariilor unde nu se desfoar lucrri de
de cele din construcii i deeurile umane construcie
Stocarea, tratamentul, precum i evacuarea
corespunztoare a tuturor deeurilor
Teren Alunecri de teren pe maluri, coline etc. Protejarea ariilor unde nu se desfoar lucrri de
Efectele excavrilor de sol i ale construcie
evacurilor de alte materiale respectiv Proiectarea de lucrri pentru a micora suprafaa de
asupra solului i a altor materiale teren afectat
Proiectarea de pante i de structuri de retenie pentru a
scdea riscul, efectuarea drenrii corespunztoare, a
stabilizrii solului/ acoperirii cu vegetaie
ndeprtarea stratului superior al solului, acolo unde
este necesar, stocarea acestuia i nlocuirea la
finalizarea lucrrilor de construcie
Preluarea/ evacuarea materialelor de la/ la siturile
aprobate
Resurse de Contaminarea/ poluarea resurselor din Stocarea atent a materialelor periculoase i a
ap cauza deeurilor din construcii, a deeurilor, asigurarea unui drenaj corespunztor al
deeurilor umane i animale, inclusiv de apelor reziduale i o evacuare a deeurilor n
combustibili i petroliere, a deeurilor siguran, cu tratament, dac este necesar
periculoase, a apelor reziduale, etc.
- 49 -
j05/1593/2005
Calitatea Praf i vapori pe durata lucrrilor de Controlul prafului cu ap sau prin alte mijloace.
aerului construcie (intern i/ sau extern, inclusiv Ventilarea zonelor interne i pe durata i la finalizarea
materiale de construcie volatile) lucrrilor de construcie
Mediul Poluarea fonic cauzat de lucrrile de Utilizarea metodelor i a echipamentului de
acustic construcie construcie corespunztor
Planificarea lucrrilor pentru a micora poluarea
fonic
Mediul biologic
Habitatele Deranjarea sau deteriorarea habitatelor Stocarea, tratarea i evacuarea corespunztoare a
naturale naturale cauzate de evacuarea deeurilor
necorespunztoare a deeurilor
Fauna i Pierderea sau degradarea cauzat de Stocarea, tratarea i evacuarea corespunztoare a
flora evacuarea necorespunztoare a deeurilor deeurilor
Mediul social
Estetic i Impactul vizual local al lucrrilor finalizate Amplasarea atent i proiectarea lucrrilor, examinarea
peisaj i anumite intervenii asupra peisajului elementelor intruzive
general uman i natural, distrugerea nlocuirea arborilor distrui, a structurilor de
arborilor, a vegetaiei etc. delimitare, replantarea vegetaiei n zonele cu lucrri
Zgomot, praf, deeuri etc. pe durata i Scoaterea atent din funciune a zonelor cu lucrri de
ulterior lucrrilor de construcie construcie i evacuarea deeurilor
Vezi i soluri, teren, calitatea aerului i mediul acustic
Sntatea Riscurile privind sntatea i sigurana pe Numirea unor antreprenori cu experien. Incorporarea
public durata i la finalizarea lucrrilor de n documentele de contract a cerinelor privind
construcie, inclusiv accesul i confortul sigurana i mediul. Informaii disponibile cu privire la
pacienilor, precum i colectarea i msurile de atenuare. ntrirea capacitii instituionale
manipularea deeurilor medicale pentru a sublinia necesitatea unor lucrri sigure, a unei
Efectele materialelor de construcii supravegheri bune, a unei planificri i programri
periculoase i ale serviciilor medicale atente a activitilor de lucru, implicarea comunitilor,
echipamente, medicamente, deeuri, etc., ngrdirea zonelor periculoase
precum i a deeurilor netratate, n special a Amplasarea i proiectarea atent a lucrrilor i a
deeurilor medicale asupra sntii accesului
Stocarea corect a echipamentelor medicale etc.,
precum i evacuarea corect a deeurilor (inclusiv
esuturi i resturi umane, ace i seringi, etc.), pe baza
selectrii tehnologiei celei mai adecvate, formare pe
manipulare i pe planurile de operare i de
management etc.
Situri Deranjarea/ deteriorarea/ degradarea Stoparea imediat a lucrrilor n vecintatea
istorice/ siturilor nedescoperite descoperirilor n ateptarea instruciunilor autoritilor
culturale relevante i a msurilor agreate.
- 50 -
j05/1593/2005
4. durata de realizare i etapele principale; graficul de realizare a investiiei.
Durata de realizare a proiectului este de 12 luni de la aprobarea studiului de fezabilitate si

alocarea fondurilor din care:
- 3 luni faza de proiectare in faza PT+DE+DL+CS, obtinere avize si licitarea executiei
(40 zile faza de proiect tehnic)
- 9 luni faza de executie
Graficul de lucrari este prezentat in Graficul 1 de mai jos :
Graficul 1 : Grafic de executie

LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
FAZA DE
PROIECTA
FAZA DE LUCRU FAZA DE EXECUTIE
RE+
LICITATIE
1 PROIECTARE FAZA PT (40 zile) X X
2 LICITARE EXECUTIE X X
3 TERASAMENTE X X X X
4 STRUCTURA RUTIERA X X X X
5 TROTUARE X X X X X X X
6 RETELE EDILITARE X X X X X
7 ZONE VERZI X X
8
SIGURANTA CIRCULATIEI X
VERIFICAREA SI INCHIDEREA
9 X
PROIECTULUI
Obtinerea avizelor se realizeaza la faza de Studiu de fezabilitate.
- 51 -
j05/1593/2005
Costurile estimative ale investiiei

1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
Deviz general pentru varianta aleasa ca fiind cea mai optima pentru realizarea investitiei:
DEVIZ GENERAL

curs
Din data de 18.08.2015 BNR
Valoare TVA Valoare

Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor (fara TVA) 24% (inclusiv TVA)
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1
Amenajari pentru protectia mediului si
1,3 aducerea la starea initiala - - - - -
CAPITOLUL 2
CAPITOLUL 3
3,2 autoritati 10,000 2,261 0,000 10,000 2,261
Proiectare si inginerie (inclusiv studii de
3,3 teren) 39,000 8,817 9,360 48,360 10,933
3.3.2 Proiect tehnic
(PT+DE+CS+DL+Verificare proiect) 15,000 3,391 3,600 18,600 4,205
3.6.1 Asistenta tehnica din partea
proiectantului 1,710 0,387 0,410 2,120 0,479
3.6.7 Asistenta tehnica - dirigintie de
santier 154,264 34,874 37,023 191,288 43,243
TOTAL CAPITOL 3 204,974 46,338 46,794 251,768 56,916
CAPITOLUL 4
- 52 -
j05/1593/2005
4.1.1 strada Arges 691,145 156,244 165,875 857,020 193,742

4.1.2 strada Dr Ioan Muresan 1006,106 227,446 241,465 1247,571 282,033
4.1.3 strada Ludwing von Beethoven 459,152 103,798 110,196 569,348 128,710
4.1.4 strada Mitropolit Varlaam 821,135 185,630 197,072 1018,207 230,181
4.1.5 strada Putna 916,999 207,302 220,080 1137,079 257,054
4.1.6 strada Remus 1076,852 243,439 258,444 1335,296 301,864
4.1.7 strada Sfanta Rozalia 471,948 106,691 113,267 585,215 132,297
4.1.8 strada Sorin Titel 784,686 177,390 188,325 973,011 219,964
4.1.9 strada Toplita 413,213 93,413 99,171 512,384 115,832
4.1.10strada Virgil Madgeanu 444,634 100,516 106,712 551,347 124,640
4.1.11strada Bela Bartok 387,916 87,694 93,100 481,016 108,741
4.1.12strada Filaret Barbu 1079,630 244,067 259,111 1338,741 302,643
4.1.13strada Arcidava 1484,752 335,651 356,341 1841,093 416,207
4.1.14strada Romulus 360,109 81,408 86,426 446,535 100,946
4,2Montaj utilaje tehnologice - - - - -
Utilaje, echipemente tehnologice si
4,3 functionale de montaj - - - - -
Utilaje fara montaj si echipamente de
4,4 transport - - - - -
4,5 Dotari - - - - -
TOTAL CAPITOL 4 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856
CAPITOLUL 5
Alte chetuieli
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii
santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Comisioane, cote, taxe, costul creditului
5,2 1,3 % 135,178 30,559 0,000 135,178 30,559
5.3.1 Cheltuieli diverse si neprevazute
aferente pt. proiectare+asistenta tehnica
proiectant 4,071 0,920 0,977 5,048 1,141
5.3.1 Cheltuieli diverse si neprevazute 10% 1056,254 238,782 253,501 1309,755 296,090
TOTAL CAPITOL 5 1195,503 270,262 254,478 1449,981 327,790
CAPITOLUL 6
TOTAL GENERAL 11798,754 2667,289 2796,858 14595,612 3299,562
Din care C+M 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856
- 53 -
j05/1593/2005
2. ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei.
Graficul 2 : Grafic de executie cu esalonare costuri
LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
FAZA DE
PROIECTA
RE+
LICITATIE
7 ZONE VERZI X X
8
9 X
PROIECTULUI
Costuri (lei fara tva) 184.178 11.614.576
Esalonarea costurilor se va face conform graficului de executie din Graficul 1 si 2.

Costurile pentru realizarea Studiului de fezabilitate, Proiectului tehnic, pentru obtinerea de
avize, acorduri, autoritati precum si cheltuielile legate de comisioane, taxe trebuiesc alocati inainte
de inceperea fazei de constructii montaj.
Asistenta tehnica se imparte procentual in lunile aferente perioadei de executie.
Costurile aferente fiecarei categorii de lucrari din constructii montaj se impart in mod egal
in lunile aferente pentru executia fiecarei faze in parte.
- 54 -
j05/1593/2005
(4) Analiza cost-beneficiu:
1. identificarea investiiei i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

referin
Identificarea investitiei : Modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul
Timisoara
Ca urmare a invitatie de participare pentru achizitie directa nr. SC2015-10983 din data de
28.04.2015 societatea S.C. PROEXCO S.R.L. a fost desemnata castigatoare a contractului pentru
Servicii de proiectare aferenta obiectivului Modernizarea strazilor de piatra cubica din
Municipiul Timisoara.
In baza contractului astfel incheiat intre Primaria Municipiului Timisoara si
S.C. PROEXCO S.R.L., contract nr. 170 din data de 17.06.2015 si a temei de proiectare
nr. SC2015-7479/20.03.2015 care a fost parte integranta a a invitatie de participare si reprezinta
anexa la contractul de proiectare s-a solicitat realizarea de Servicii de proiectare aferenta
obiectivului Modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul Timisoara, faza
SF+PT+DE+CS, in trei etape:
Etapa 1: Studiul de fezabilitate
Etapa 2: Proiect tehnic + detaliile de executie
Etapa 3: Asistenta tehnica
In prezentul proiect se realizeaza etapa 1: Studiu de fezabilitate (impreuna cu studii de
teren aferente: strudiu topografic, studiu geotehnic, expertiza tehnica)
Obiectivul general
Investiia care face obiectul acestui studiu de fezabilitate are ca obiectiv general
modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul Timisoara (14 strazi) prin realizarea
drumului cu imbracaminte asfaltica, amenajare de parcari, amenajare trotuare, amenajare
dispozitive de scuregre a apelor si amenajare de retele edilitare acolo unde acestea lipsesc sau
necesita modernizare.
Obiectivul specific
Obiectivul specific al investiiei const n modernizarea strazilor: Strada Arges, Strada Dr
Ioan Muresan, Strada Ludwing von Beethoven, Strada Mitropolit Varlaam, Strada Putna, Strada
Remus, Strada Sfanta Rozalia, Strada Sorin Titel, Strada Toplita, Strada Virgil Madgeanu, Strada
Bela Bartok, Strada Filaret Barbu, Strada Arcidava, Strada Romulus in lungime totala de
3.284,23 ml.
- 55 -
j05/1593/2005
Principalul obiectiv al studiului de fezabilitate prezent este de a analiza principalele

caracteristici i indicatori tehnici, financiari i economici ai investiiei care asigur o utilizare
eficient i raional a capitalului i resurselor pentru satisfacerea nevoilor de modernizare prin
consolidari successive a drumurilor prezentate.
Necesitatea realizrii investiiei rezult din faptul c amenajarea acestui drum are o
importanta deosebita pentru municipiului Timisoara din punct de vedere economic si social.
Necesitatea investiiei proiectului se fundamenteaz, totodat, i pe urmtoarele considerente:
Nevoia de mbunatatire a accesibilitatii n i dinspre zonele centrale;
Nevoia de mbunatatire a accesibilitatii la zona rezidentiala;
Necesitatea ameliorarrii calitii mediului i a diminurii surselor de poluare
Nevoia revitalizrii zonei
Nevoia de amenajare de parcari in zonele rezidentiale pentru sistematizarea zonei si
pentru accesibilitate
In ceea ce priveste structura de transport, realizarea proiectului propus va aduce beneficiu

zonei, influentand benefic strategia de dezvoltare a retelei de transport si a zonei prin urmatoarele
aspecte:
- fluidizarea circulaiei rutiere
- imbunatatirea accesului pietonal in zona

- 56 -
j05/1593/2005
2. Analiza opiunilor;
a) Varianta fara nici o investitie

n varianta n care nu se fac nici un fel de amenajri n zona ea rmne n stadiul actual:
parcri neamenajate corespunztor, carosabil cu numeroase denivelari si gropi, continu s se
degradeze i s produc blocaje. Nu s-ar putea face, in perspectiva, legatura cu viitorul inel 4 de
circulatie a municipiului Timisoara, ce va avea un caracter inductrial.
Tinand cont de cele aratate este imperios necesar luarea de masuri pentru remedierea
acestor neajunsuri.
b) Varianta propusa
Solutii tehnice propuse in conformitate cu punctul (2), subpuncltul 2, litera e), care
indeplinesc urmatoarele condiii obligatorii in conformitate cu stasurile si normativele in vigoare:
- n profil transversal drumul va fi proiectat cu una/dou benzi de circulaie conform
STAS 2900/85;
- Elementele geometrice ale drumului, parametrii de calcul necesari pentru
determinarea acestora precum i prescripiile de proiectare a traseului de drum, n plan i n
spaiu, vor respecta STAS 863/85, respectiv STAS 10144/1-5;
- Sistemul rutier va fi de tip flexibil funcie de traseul i structura fiecrui obiect
conform soluiilor alese pe profilele transversale tip.
Valoarea totala a lucrarilor necesare de executat se regaseste in devizul general cuprins la
punctul (3), subpunctul 1.
c) Varianta cu investitie maxima

O alta solutie avuta in vedere a fost cea detaliat la punctul (1), subpunctul 2 b).
Aceasta solutie nu a fost aleasa pentru ca este mai costisitoare cu apoximativ 30% decat
soluia aleas si pentru ca aproape ar dubla timpul de execuie costuri generate de materialele
folosite.
Din considerente de timp, prima varianta aproape ar dubla timpul de executie.
- 57 -
j05/1593/2005
3. analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan financiar: fluxul

cumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu;
In cazul in care proiectul nu va obtine finantarea din bugetul local, realizarea acestuia prin
alte fonduri va fi mult intarziata din urmatoarele considerente:
Perspectiva realizarii de parteneriate de tip public-privat pentru realizarea unor proiecte de
acest gen este redusa, avand in vedere ca proiectul nu urmareste realizarea de activitati
direct generatoare de mare profit
Structura rutiera continua sa se degradeze si costurile vor fi tot mai mari in viitor
Analiza cost beneficiu
Orizontul de previziune a costurilor i veniturilor generate de implementarea proiectului,

prezumat la evaluarea rentabilitii financiare i economice, este de 25 de ani.
Ratele de discount (actualizare) folosite n estimarea rentabilitii proiectului au fost de 8%,
pentru analiza financiar.
Evoluia prezumat a costurilor
Costurile de operare sunt costuri adiionale generate de utilizarea investiiei, dup

terminarea construciei proiectului. n cazul prezentat, aceste costuri de operare constau n:
- administrative ;
- intretinerea i reparaii ;
- costul muncii vii - salarii i asigurri sociale;
- alte costuri de operare ale proiectului (ex. salubrizare).
- 58 -
j05/1593/2005
Cheltuieli
Uzura cu Total Venituri Total Flux
An asfalt intretinerea costuri de la CL venituri numerar
1 0,00 4000,00 4000,00 4500,00 4500,00 500,00
2 7000,00 4320,00 11320,00 11500,00 11500,00 180,00
3 14000,00 4665,60 18665,60 19000,00 19000,00 334,40
4 21000,00 5038,85 26038,85 26500,00 26500,00 461,15
5 28000,00 5441,96 33441,96 34000,00 34000,00 558,04
6 35000,00 5877,31 40877,31 41500,00 41500,00 622,69
7 42000,00 6347,50 48347,50 49000,00 49000,00 652,50
8 49000,00 6855,30 55855,30 56600,00 56600,00 744,70
9 56000,00 7403,72 63403,72 64400,00 64400,00 996,28
10 63000,00 7996,02 70996,02 72300,00 72300,00 1303,98
11 70000,00 8635,70 78635,70 80200,00 80200,00 1564,30
12 77000,00 9326,56 86326,56 88100,00 88100,00 1773,44
13 84000,00 10072,68 94072,68 96000,00 96000,00 1927,32
14 91000,00 10878,49 101878,49 103900,00 103900,00 2021,51
15 98000,00 11748,77 109748,77 111800,00 111800,00 2051,23
16 105000,00 12688,68 117688,68 119700,00 119700,00 2011,32
17 112000,00 13703,77 125703,77 128200,00 128200,00 2496,23
18 119000,00 14800,07 133800,07 136700,00 136700,00 2899,93
19 126000,00 15984,08 141984,08 145200,00 145200,00 3215,92
20 133000,00 17262,80 150262,80 153700,00 153700,00 3437,20
21 140000,00 18643,83 158643,83 162200,00 162200,00 3556,17
22 147000,00 20135,33 167135,33 171000,00 171000,00 3864,67
23 154000,00 21746,16 175746,16 179800,00 179800,00 4053,84
24 161000,00 23485,85 184485,85 188600,00 188600,00 4114,15
25 168000,00 25364,72 193364,72 197500,00 197500,00 4135,28
- 59 -
j05/1593/2005
Preurile unitare adoptate coincid cu preurile pieei, corespunztoare momentului

redactrii studiului de fa, respectiv octombrie 2014 ( in RON ).
Determinarea valorii actualizate a veniturilor nete se derermina pe o perioada de 25 de ani

luand in considerare o rata de actualizare r = 8 %.
Formulele utilizate sunt :

FNk = Vk Chk,
unde : - Vk - veniturile dintr-un an oarecare
- Chk cheltuielile dintr-un an oarecare
Valoarea actualizata a veniturilor nete este :

10
VAVN A = VAVN k
1
unde :
VAVN k = FN k Rk
unde :
1
Rk =
(1 + r ) k
Raportul valoarea actualizata investitie este :

VAVN A
Ci =
I
- 60 -
j05/1593/2005
Valoarea Rata de Fluxul de Valoarea

An investitiei actualizare numerar actualizata neta
1 11.798.754 0,926 500,00 463,00
2 0,857 180,00 154,26
3 0,794 334,40 265,46
4 0,735 461,15 338,96
5 0,681 558,04 379,80
6 0,630 622,69 392,40
7 0,583 652,50 380,73
8 0,540 744,70 402,34
9 0,500 996,28 498,39
10 0,463 1303,98 604,00
11 0,429 1564,30 670,90
12 0,397 1773,44 704,26
13 0,368 1927,32 708,67
14 0,340 2021,51 688,24
15 0,315 2051,23 646,63
16 0,292 2011,32 587,09
17 0,270 2496,23 674,65
18 0,250 2899,93 725,70
19 0,232 3215,92 745,17
20 0,215 3437,20 737,44
21 0,199 3556,17 706,45
22 0,184 3864,67 710,87
23 0,170 4053,84 690,43
24 0,158 4114,15 648,80
25 0,146 4135,28 603,82
VALOAREA ACTUALIZATA A VENITURILOR NETE ( VAVNk ) 14128,46
VALOAREA ACTUALIZATA A VENITURILOR NETE /
VALOAREA PROIECTULUI 0,0012
Concluziile analizei cost-beneficiu sunt :

a) Valoarea actualizata a veniturilor nete fiind pozitiva, conduce la posibilitatea ca, prin
materializarea investitiei sa se asigure sumele necesare pentru efectuarea (pe durata
existentei drumului) a reparatiilor capitale
b) Rata beneficiu / cost fiind supraunitara, conduce la concluzia eficientei proiectului din
punct de vedere economic
- 61 -
j05/1593/2005
Analiza financiara
Fluxul de numerar : analiza elaborata pe o perioada de 25 de ani a valorilor actualizate a

incasarilor a indicat un flux de numerar pozitiv pentru ficare an :
Valoarea actualizata neta :
VAN = Vk I = - 408325< 0
Cheltuieli
Uzura cu Total Venituri Total
An asfalt intretinerea costuri de la CL venituri
1 0,00 4000,00 4000,00 4500,00 4500,00
2 7000,00 4320,00 11320,00 11500,00 11500,00
3 14000,00 4665,60 18665,60 19000,00 19000,00
4 21000,00 5038,85 26038,85 26500,00 26500,00
5 28000,00 5441,96 33441,96 34000,00 34000,00
6 35000,00 5877,31 40877,31 41500,00 41500,00
7 42000,00 6347,50 48347,50 49000,00 49000,00
8 49000,00 6855,30 55855,30 56600,00 56600,00
9 56000,00 7403,72 63403,72 64400,00 64400,00
10 63000,00 7996,02 70996,02 72300,00 72300,00
11 70000,00 8635,70 78635,70 80200,00 80200,00
12 77000,00 9326,56 86326,56 88100,00 88100,00
13 84000,00 10072,68 94072,68 96000,00 96000,00
14 91000,00 10878,49 101878,49 103900,00 103900,00
15 98000,00 11748,77 109748,77 111800,00 111800,00
16 105000,00 12688,68 117688,68 119700,00 119700,00
17 112000,00 13703,77 125703,77 128200,00 128200,00
18 119000,00 14800,07 133800,07 136700,00 136700,00
19 126000,00 15984,08 141984,08 145200,00 145200,00
20 133000,00 17262,80 150262,80 153700,00 153700,00
21 140000,00 18643,83 158643,83 162200,00 162200,00
22 147000,00 20135,33 167135,33 171000,00 171000,00
23 154000,00 21746,16 175746,16 179800,00 179800,00
24 161000,00 23485,85 184485,85 188600,00 188600,00
25 168000,00 25364,72 193364,72 197500,00 197500,00
VAN
Total venituri 2.441.900
Valoarea investitiei 11.798.754
van -9.356.854
- 62 -
j05/1593/2005
Rata interna de rentabilitate
RIR =
FN k
100 = 2,00 % < 8 %
V k
Cheltuieli
1 0,00 4000,00 4000,00 4500,00 4500,00 500,00
2 7000,00 4320,00 11320,00 11500,00 11500,00 180,00
3 14000,00 4665,60 18665,60 19000,00 19000,00 334,40
4 21000,00 5038,85 26038,85 26500,00 26500,00 461,15
5 28000,00 5441,96 33441,96 34000,00 34000,00 558,04
6 35000,00 5877,31 40877,31 41500,00 41500,00 622,69
7 42000,00 6347,50 48347,50 49000,00 49000,00 652,50
8 49000,00 6855,30 55855,30 56600,00 56600,00 744,70
9 56000,00 7403,72 63403,72 64400,00 64400,00 996,28
10 63000,00 7996,02 70996,02 72300,00 72300,00 1303,98
11 70000,00 8635,70 78635,70 80200,00 80200,00 1564,30
12 77000,00 9326,56 86326,56 88100,00 88100,00 1773,44
13 84000,00 10072,68 94072,68 96000,00 96000,00 1927,32
14 91000,00 10878,49 101878,49 103900,00 103900,00 2021,51
15 98000,00 11748,77 109748,77 111800,00 111800,00 2051,23
16 105000,00 12688,68 117688,68 119700,00 119700,00 2011,32
17 112000,00 13703,77 125703,77 128200,00 128200,00 2496,23
18 119000,00 14800,07 133800,07 136700,00 136700,00 2899,93
19 126000,00 15984,08 141984,08 145200,00 145200,00 3215,92
20 133000,00 17262,80 150262,80 153700,00 153700,00 3437,20
21 140000,00 18643,83 158643,83 162200,00 162200,00 3556,17
22 147000,00 20135,33 167135,33 171000,00 171000,00 3864,67
23 154000,00 21746,16 175746,16 179800,00 179800,00 4053,84
24 161000,00 23485,85 184485,85 188600,00 188600,00 4114,15
25 168000,00 25364,72 193364,72 197500,00 197500,00 4135,28
RIR
Fluxul de numerar 49476,24
Total venituri 2441900,00
rir 0,020
- 63 -
j05/1593/2005
Raportul cost beneficiu :
RC / B =
FN k
= 0,021 < 1
Ch k
Cheltuieli
1 0,00 4000,00 4000,00 4500,00 4500,00 500,00
2 7000,00 4320,00 11320,00 11500,00 11500,00 180,00
3 14000,00 4665,60 18665,60 19000,00 19000,00 334,40
4 21000,00 5038,85 26038,85 26500,00 26500,00 461,15
5 28000,00 5441,96 33441,96 34000,00 34000,00 558,04
6 35000,00 5877,31 40877,31 41500,00 41500,00 622,69
7 42000,00 6347,50 48347,50 49000,00 49000,00 652,50
8 49000,00 6855,30 55855,30 56600,00 56600,00 744,70
9 56000,00 7403,72 63403,72 64400,00 64400,00 996,28
10 63000,00 7996,02 70996,02 72300,00 72300,00 1303,98
11 70000,00 8635,70 78635,70 80200,00 80200,00 1564,30
12 77000,00 9326,56 86326,56 88100,00 88100,00 1773,44
13 84000,00 10072,68 94072,68 96000,00 96000,00 1927,32
14 91000,00 10878,49 101878,49 103900,00 103900,00 2021,51
15 98000,00 11748,77 109748,77 111800,00 111800,00 2051,23
16 105000,00 12688,68 117688,68 119700,00 119700,00 2011,32
17 112000,00 13703,77 125703,77 128200,00 128200,00 2496,23
18 119000,00 14800,07 133800,07 136700,00 136700,00 2899,93
19 126000,00 15984,08 141984,08 145200,00 145200,00 3215,92
20 133000,00 17262,80 150262,80 153700,00 153700,00 3437,20
21 140000,00 18643,83 158643,83 162200,00 162200,00 3556,17
22 147000,00 20135,33 167135,33 171000,00 171000,00 3864,67
23 154000,00 21746,16 175746,16 179800,00 179800,00 4053,84
24 161000,00 23485,85 184485,85 188600,00 188600,00 4114,15
25 168000,00 25364,72 193364,72 197500,00 197500,00 4135,28
Raportul cost - beneficiu

Fluxul de numerar 49476,24
Total cheltuieli 2392423,76
rc/b 0,021
Se observa ca in ambele variante raportul cost beneficiu este mai mic decat 1.
- 64 -
j05/1593/2005
Rezultatele anticipate sunt :

Pe termen lung beneficiile sunt evidente, enumeram doar cateva :
mbunatatirea accesibilitatii rutier si pietonal in zona;
Eliminarea disconfortului produs de gropi si denivelari
Ameliorararea calitii mediului i a diminurii surselor de poluare
Revitalizarea zonei
Cresterea interesului investitorilor particulari din tara sau din strainatate pentru investitii
Fluidizarea circulaiei rutiere
Sporirea capacitatii de circulatie prin marirea fluentei traficului
Marirea sigurantei circulatiei
4. analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performan economic: valoarea

actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu;
Este obligatorie doar n cazul investiiilor publice majore.
5. analiza de senzitivitate;
Senzitivitatea proiectului este asigurata prin caracterul public al investitiei. De

asemenea, investitia se considera a-si asigura senzitivitatea prin contributia sa la dezvoltarea
economica a regiunii. Astfel, investitia va contribui la atragerea de fonduri la bugetul local
pentru asigurarea veniturilor pentru cheltuielile de intretinere si reparatii.
- 65 -
j05/1593/2005
Principiile de calcul :
Analiza de senzitivitate are scopul de a identifica variabilele critice ale proiectului (cu
efecte asupra rentabilitatii acestuia), de a permite o evaluare generala asupra robustetei si eficientei
proiectului, de a aprecia gradul de risc si de a sugera masurile necesare a fi evaluate in vederea
reducerii riscurilor proiectului.
In general indicatorii luati in calcul pentru analiza senzitivitatii sunt valoarea neta
actualizata si rata interna de rentabilitate.
Sunt determinati urmatorii parametrii:
a) indicele de senzitivitate (IS) cu formula :
P1 P0
P0
IS =
V1 V0
V0
unde : P parametrul studiat ( VAVN sau RIR )
V - variabila
Indicii reprezinta: 1 - valoarea modificata
0 - valoarea initiala
b) Indicele critic ( SV ) determinat cu formula:

VANV0
VAVN 0 VAVN1
SV =
V0 V1
V0
Variabilele de intrare susceptibile :
Pentru analiza investitiei : ,,Modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul
Timisoara, s-au luat in considerare urmatoarele variabile:
a) Cresterea uzurii asfaltului
b) Cresterea cheltuielilor de intretinere
Recalcularea indicatorilor de performanta:

Se reface analiza cost-beneficiu luand in considerare variabilele propuse .
- 66 -
j05/1593/2005
a) Analiza cost-beneficiu pentru cresterea uzurii asfaltului :
Cheltuieli
1 0,00 4000,00 4000,00 4500,00 4500,00 500,00
2 7100,00 4320,00 11420,00 11500,00 11500,00 80,00
3 14200,00 4665,60 18865,60 19000,00 19000,00 134,40
4 21300,00 5038,85 26338,85 26500,00 26500,00 161,15
5 28400,00 5441,96 33841,96 34000,00 34000,00 158,04
6 35500,00 5877,31 41377,31 41500,00 41500,00 122,69
7 42600,00 6347,50 48947,50 49000,00 49000,00 52,50
8 49700,00 6855,30 56555,30 56600,00 56600,00 44,70
9 56800,00 7403,72 64203,72 64400,00 64400,00 196,28
10 63900,00 7996,02 71896,02 72300,00 72300,00 403,98
11 71000,00 8635,70 79635,70 80200,00 80200,00 564,30
12 78100,00 9326,56 87426,56 88100,00 88100,00 673,44
13 85200,00 10072,68 95272,68 96000,00 96000,00 727,32
14 92300,00 10878,49 103178,49 103900,00 103900,00 721,51
15 99400,00 11748,77 111148,77 111800,00 111800,00 651,23
16 106500,00 12688,68 119188,68 119700,00 119700,00 511,32
17 113600,00 13703,77 127303,77 128200,00 128200,00 896,23
18 120700,00 14800,07 135500,07 136700,00 136700,00 1199,93
19 127800,00 15984,08 143784,08 145200,00 145200,00 1415,92
20 134900,00 17262,80 152162,80 153700,00 153700,00 1537,20
21 142000,00 18643,83 160643,83 162200,00 162200,00 1556,17
22 149100,00 20135,33 169235,33 171000,00 171000,00 1764,67
23 156200,00 21746,16 177946,16 179800,00 179800,00 1853,84
24 163300,00 23485,85 186785,85 188600,00 188600,00 1814,15
25 170400,00 25364,72 195764,72 197500,00 197500,00 1735,28
- 67 -
j05/1593/2005
Determinarea valorii actualizate a veniturilor nete :

1 11.798.754 0,926 500,00 463,00
2 0,857 80,00 68,56
3 0,794 134,40 106,69
4 0,735 161,15 118,45
5 0,681 158,04 107,56
6 0,630 122,69 77,31
7 0,583 52,50 30,63
8 0,540 44,70 24,15
9 0,500 196,28 98,19
10 0,463 403,98 187,12
11 0,429 564,30 242,02
12 0,397 673,44 267,43
13 0,368 727,32 267,43
14 0,340 721,51 245,64
15 0,315 651,23 205,29
16 0,292 511,32 149,25
17 0,270 896,23 242,22
18 0,250 1199,93 300,28
19 0,232 1415,92 328,09
20 0,215 1537,20 329,80
21 0,199 1556,17 309,14
22 0,184 1764,67 324,59
23 0,170 1853,84 315,74
24 0,158 1814,15 286,09
25 0,146 1735,28 253,38

Pentru modificarea cheltuielilor cu uzura asfaltului indicatorii sunt :

Indicatorul de senzitivitate : - 43,50
Indicele critic : - 112,64 %
- 68 -
j05/1593/2005
b) Analiza cost beneficiu pentru cresterea cheltuielilor de intretinere
Cheltuieli
1 0,00 4100,00 4100,00 4500,00 4500,00 400,00
2 7000,00 4428,00 11428,00 11500,00 11500,00 72,00
3 14000,00 4782,24 18782,24 19000,00 19000,00 217,76
4 21000,00 5164,82 26164,82 26500,00 26500,00 335,18
5 28000,00 5578,00 33578,00 34000,00 34000,00 422,00
6 35000,00 6024,25 41024,25 41500,00 41500,00 475,75
7 42000,00 6506,18 48506,18 49000,00 49000,00 493,82
8 49000,00 7026,68 56026,68 56600,00 56600,00 573,32
9 56000,00 7588,81 63588,81 64400,00 64400,00 811,19
10 63000,00 8195,92 71195,92 72300,00 72300,00 1104,08
11 70000,00 8851,59 78851,59 80200,00 80200,00 1348,41
12 77000,00 9559,72 86559,72 88100,00 88100,00 1540,28
13 84000,00 10324,50 94324,50 96000,00 96000,00 1675,50
14 91000,00 11150,46 102150,46 103900,00 103900,00 1749,54
15 98000,00 12042,49 110042,49 111800,00 111800,00 1757,51
16 105000,00 13005,89 118005,89 119700,00 119700,00 1694,11
17 112000,00 14046,36 126046,36 128200,00 128200,00 2153,64
18 119000,00 15170,07 134170,07 136700,00 136700,00 2529,93
19 126000,00 16383,68 142383,68 145200,00 145200,00 2816,32
20 133000,00 17694,37 150694,37 153700,00 153700,00 3005,63
21 140000,00 19109,92 159109,92 162200,00 162200,00 3090,08
22 147000,00 20638,72 167638,72 171000,00 171000,00 3361,28
23 154000,00 22289,82 176289,82 179800,00 179800,00 3510,18
24 161000,00 24073,00 185073,00 188600,00 188600,00 3527,00
25 168000,00 25998,84 193998,84 197500,00 197500,00 3501,16
- 69 -
j05/1593/2005
Determinarea valorii actualizate a veniturilor nete :

1 11.798.754 0,926 400,00 370,40
2 0,857 72,00 61,70
3 0,794 217,76 172,86
4 0,735 335,18 246,37
5 0,681 422,00 287,20
6 0,630 475,75 299,81
7 0,583 493,82 288,14
8 0,540 573,32 309,75
9 0,500 811,19 405,80
10 0,463 1104,08 511,40
11 0,429 1348,41 578,31
12 0,397 1540,28 611,67
13 0,368 1675,50 616,08
14 0,340 1749,54 595,65
15 0,315 1757,51 554,04
16 0,292 1694,11 494,49
17 0,270 2153,64 582,06
18 0,250 2529,93 633,11
19 0,232 2816,32 652,58
20 0,215 3005,63 644,85
21 0,199 3090,08 613,86
22 0,184 3361,28 618,28
23 0,170 3510,18 597,84
24 0,158 3527,00 556,21
25 0,146 3501,16 511,23
Pentru modificarea cheltuielilor cu intretinerea indicatorii sunt :

Indicatorul de senzitivitate : - 6,72
Indicele critic : -250,24 %
Analiza indicatorului de senzitivitate si a indicelui critic conduce la urmatoarea concluzie:

proiectul prezinta senzitivitate redusa la modoficarea variabilelor.
In concluzie proiectul este stabil din punct de vedere al rentabilitatii.
- 70 -
j05/1593/2005
6. Analiza de risc.
Riscuri asumate (tehnice, financiare, legale, institutionale):

Tehnice:
Proasta executie a lucrarii
Lipsa unei supervizari bune a desfasurarii lucrarii
Financiare:
Neaprobarea cererii de finantare
Inatarzierea platilor
Legale:
Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru executia lucrarii
Institutionale:
Lipsa colaborarii institutionale
Lipsa capacitatii unei bune gestionari a resurselor umane si materiale
Riscurile legate de realizarea proiectului care pot aparea pot fi de natura interna si externa.
Interna pot fi elemente tehnice legate de indeplinirea realista a obiectivelor si care se pot
minimiza printr-o proiectare si planificare riguroasa a activitatilor
Externa nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de
management al riscului.
Acesta se bazeaza pe cele trei sisteme cheie (consacrate) ale managementulu de proiect.
Sistemul de monitorizare
Esenta acestuia consta in compararea permanenta a situatiei de fapt cu planul
acestuia: evolutie fizica, cheltuieli financiare, calitate (obiectivele proiectului sunt congruente cu
activele create).
O abatere indicata de sistemul de monitorizare (evolutie programata/stare de fapt) conduce
la un set de decizii a managerilor de project care vor decide daca sunt posibile si/sau anumite
masuri de remediere.
- 71 -
j05/1593/2005
Sistemul de control
Acesta va trebui sa intre in actiune repede si eficient cand sistemul de monitorizare indica
abateri.
Membrii echipei de project au urmatoarele atributii principale:
a lua decizii despre masurile corective necesare (de la caz la caz)
autorizarea masurilor propuse
implementarea schimbarilor propuse
adaptarea planului de referinta care sa permita ca sistemul de monitorizare sa ramana eficient.
Sistemul informational
Va sustine sistemele de control si monitorizare, punand la dispozitia echipei de proiect (in
timp util) informatiile pe baza carora ea va actiona.
Pentru monitorizarea proiectului (primul sistem cheie al managementului de proiect)
informatiile strict necesare sunt urmatoarele:
masurarea evolutiei fizice
masurarea evolutiei financiare
controlul calitatii
alte informatii specifice care prezinta interes deosebit.
Mecanismul de control financiar

Intelegem prin mecanism de control financiar prin care se va asigura utilizarea optima a
fondurilor, un sistem circular de reguli care vor ajuta la atingerea obiectivelor proiectului evitand
surprizele si semnalizand la timp pericolele care necesita masuri corective.
Global, acest concept se refera la urmatoarele:
stabilirea unei planificari financiare
confruntarea la intervale regulate (doua luni) a rezultatelor efective ale acestei planificari
compararea abaterilor dintre plan si realitate
Impiedicarea evolutiilor nedorite prin luarea unor decizii la timpul potrivit.
Principalele instrumente de lucru operative se vor baza in principal pe analize cantitative si
calitative a rezultatelor.
- 72 -
j05/1593/2005
Contabilitatea si managementul financiar

Va fi asigurata de un specialist contabil care va contribui la indeplinirea a trei sarcini
fundamentale:
1. planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor
2. prezentarea informatiilor (primele doua puncte sunt sarcini ale specialistului contabil)
3. decizia in chestiuni financiare (atributii ale conducerii)
Planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor
Presupun operatiuni cum ar fi platile pentru bunuri si servicii, materiale, plata salariilor, cat
si efectuarea incasarilor din vanzari. Planificarea tranzactiilor este necesara. Managementul
proiectului trebuie sa autorizeze aceste tranzactii si disponibilizarea fizica a fondurilor prin
proceduri de autorizare a platilor si de depunere a fondurilor in contul bancar al proiectului.
Controlul financiar se refera la armonizarea evidentelor fizice ale operatiunilor cu bugetele
aprobate.
Prezentarea informatiilor
Va fi necesara unificarea rezultatelor diferitelor operatiuni, evaluand implicatiile acestuia si
rezumandu-le in rapoarte regulate si dare care vor oferi informatii despre evolutia pe nivele de
cheltuieli, vor include prognoze ale situatiilor financiare viitoare si vor identifica zonele
problematice
Activitatea de decizie la nivel financiar
Sistemul va combina elementele esentiale ale functiei de inregistrare si control logic cu
procesul de raportare metodica. Succint, prin activitatea decizionala intelegem urmatoarele:
alegerea strategiilor, alocarea intre activitati, revizuirea bugetului, verificarea contabila interna.
(5) Sursele de finanare a investiiei

Sursele de finanare a investiiilor se constituie n conformitate cu legislaia n vigoare
i constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local,
credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile i alte
surse legal constituite.
Pentru realizarea obiectivului se vor onine fonduri n funcie de modul de promovare al

prezentului studiu de fezabilitate.
In tema de proiectare este specificat ca lucrarea se va executa din fonduri de la Bugetul
local.
- 73 -
j05/1593/2005
(6) Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei
1. numr de locuri de munc create n faza de execuie;
Se preconizeaza ca numarul locurilor de munca noi create in faza de executie va fi

aproximativ de 15, personal recrutat din cadrul comunitatii locale.
2. numr de locuri de munc create n faza de operare.
Datorita potentialului economic al zonei coroborat cu modernizarea infrastructurii se

preconizeaza atragerea investitorilor din domeniu, fapt ce va conduce in final la ceerea de noi
locuri de munca.
(7) Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei

1. valoarea total (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(n preuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),
din care: construcii-montaj (C+M);
Curs valutar: 4,4235 / 1 Euro

Din data: 18 august 2015 (Curs BNR)
Denumirea capitolelor si Valoare Valoare

subcapitolelor (fara TVA) TVA (inclusiv TVA)
de cheltuieli Mii RON Mii Euro Mii RON Mii RON Mii Euro
TOTAL GENERAL 11798,754 2667,289 2796,858 14595,612 3299,562
Din care C+M 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856
- 74 -
j05/1593/2005
2. ealonarea investiiei (INV/C+M):
Esalonarea costurilor se va face conform graficului de executie din Graficul 1 si 2.

Costurile pentru realizarea Studiului de fezabilitate, Proiectului tehnic, pentru obtinerea de
avize, acorduri, autoritati precum si cheltuielile legate de comisioane, taxe trebuiesc alocati inainte
de inceperea fazei de constructii montaj.
Asistenta tehnica se imparte procentual in lunile aferente perioadei de executie.
Costurile aferente fiecarei categorii de lucrari din constructii montaj se impart in mod egal
in lunile aferente pentru executia fiecarei faze in parte.
Graficul 2 : Grafic de executie cu esalonare costuri
LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
FAZA DE
PROIECTA
RE+
LICITATIE
7 ZONE VERZI X X
8
9 X
PROIECTULUI
- 75 -
j05/1593/2005
3. durata de realizare (luni);

4. capaciti (n uniti fizice i valorice);

Strada
Strada Ludwing Strada Strada
Dr Ioan Mitropolit Sfanta
Arges von Putna Remus
Muresan Varlaam Rozalia
Beethoven
Lungime (ml) 242,79 313,25 137,90 231,57 276,83 291,30 152,99
Strada + parcari (mp) 1453,76 1975,90 902,75 1728,96 1930,13 2051,39 1307,34
Accese (mp) 337,02 852,68 215,40 469,76 638,80 474,25 35,43
Capace pentru ridicat (buc) 20,00 12,00 10,00 20,00 20,00 35,00 35,00
Incadrare cu borduri (ml) 556,43 556,43 299,90 624,76 771,21 771,21 397,91
Rigola la bordura (ml) 600,66 1135,13 268,45 600,66 836,30 625,40 341,55
Trotuare (mp) 975,80 721,70 612,63 1097,14 1204,80 1342,73 715,68
Bordura trotuar (ml) 554,63 622,10 332,66 621,12 696,25 711,48 367,28
Zone verzi (mp) 948,31 1356,91 592,70 902,29 1295,35 1469,76 558,01
Arbusti (buc) 25,00 30,00 10,00 25,00 60,00 40,00 15,00
Stalpi indicatoare (buc) 6,00 7,00 2,00 12,00 6,00 8,00 10,00
Indicatoare (buc) 9,00 12,00 5,00 17,00 11,00 10,00 11,00
Marcaje (mp) 55,00 65,00 35,00 40,00 60,00 70,00 70,00

Sorin Virgil Bela Filaret Total
Toplita Arcidava Romulus
Titel Madgeanu Bartok Barbu
Lungime (ml) 255,79 141,95 133,68 128,79 323,20 527,00 127,19 3284,23
Strada + parcari (mp) 1353,87 779,95 968,78 831,44 2202,09 3141,94 9025,07 29653,37
Accese (mp) 392,60 369,27 132,88 230,00 706,66 628,90 110,76 5594,41
Capace pentru ridicat
(buc) 15,00 7,00 8,00 20,00 25,00 20,00 25,00 272,00
Incadrare cu borduri (ml) 632,75 393,00 237,76 315,00 785,42 1181,47 270,07 7793,32
Rigola la bordura (ml) 551,30 428,97 273,90 260,00 1108,37 1364,24 330,85 8725,78
Trotuare (mp) 1066,36 256,68 472,84 250,00 808,73 681,75 515,32 10722,16
Bordura trotuar (ml) 511,06 269,02 237,56 380,00 593,03 730,22 351,33 6977,74
Zone verzi (mp) 1343,93 803,91 451,95 77,00 1338,30 1720,27 296,71 13155,40
Arbusti (buc) 28,00 15,00 10,00 25,00 40,00 90,00 15,00 428,00
Stalpi indicatoare (buc) 3,00 3,00 4,00 3,00 7,00 15,00 4,00 90,00
Indicatoare (buc) 5,00 5,00 6,00 5,00 11,00 19,00 8,00 134,00
Marcaje (mp) 20,00 20,00 33,00 40,00 81,00 70,50 30,00 689,50
- 76 -
j05/1593/2005
Cost Cost/km
Strada Lungime
(mii lei/strada) (mii lei)
strada Arges 242,79 691,145 2.846,678
strada Dr Ioan Muresan 313,25 1006,106 3.211,831
strada Ludwing von Beethoven 137,9 459,152 3.329,601
strada Mitropolit Varlaam 231,57 821,135 3.545,947
strada Putna 276,83 916,999 3.312,499
strada Remus 291,3 1076,852 3.696,711
strada Sfanta Rozalia 152,99 471,948 3.084,829
strada Sorin Titel 255,79 784,686 3.067,696
strada Toplita 141,95 413,213 2.910,976
strada Virgil Madgeanu 133,68 444,634 3.326,107
strada Bela Bartok 128,79 387,916 3.012,004
strada Filaret Barbu 323,2 1079,630 3.340,439
strada Arcidava 527 1484,752 2.817,366
strada Romulus 127,19 360,109 2.831,268
Total 3284,23 10.398,277 3.166,123
5. ali indicatori specifici domeniului de activitate n care este realizat investiia, dup caz.
Nu e cazul.
(8) Avize i acorduri de principiu
1. certificatul de urbanism;
2. avize si acorduri specificate prin certificatul de urbanism;
Intocmit de,
ing. MOCA EUGEN
ing. MIRELA JURCA
- 77 -
S.C. TERRASOND S.R.L. Banca: BCR Sucursala Timioara
Parc Industrial COD IBAN: RO31RNCB0249049268920001 / ROL
str. Constructorilor nr. 2 RO04RNCB0249049268920002 / USD
307370 Sclaz, jud. Timi RO74RNCB0249049268920003 / EURO
ORC J35/776/22.05.2002; C.U.I. Nr. R-14649165; Telef. +40-744-644253; Telef. +40-256-226688
www.terrasond.ro office@terrasond.ro Fax: +40-256-226677
STUDIU GEOTEHNIC
Nr. 442-IG / iulie 2015
privind LUCRRI DE PROSPECTARE DE TEREN I INVESTIGARE DE LABORATOR

ASUPRA PMNTURILOR, INCLUSIV STUDIU GEOTEHNIC LA AMPLASAMENT
''STRZI DIN PIATR CUBIC DIN MUNICIPIUL TIMIOARA'' CONFORM TEMEI DE
PROIECTARE NR. 7479 / 20.03.2015
1. DATE GENERALE
Prezentul Studiu Geotehnic a fost ntocmit de ctre S.C. TERRASOND S.R.L.
Timioara, n baza contractului nr. 442-IG / 01.07.2015 ncheiat ntre S.C. TERRASOND
S.R.L. Sclaz i S.C. PROEXCO S.R.L. cu sediul n Oradea, Str. Jiului nr. 16, jud. Bihor.
Investigarea geotehnic de teren s-a impus datorit faptului c n zona
amplasamentului, care se refer la strzile din municipiul Timioara a cror mbrcminte
este realizat din pavaje de piatr cubic, starea tehnic este necorespunztoare
desfurrii circulaiei auto n condiii optime de siguran i confort, prezentnd
urmtoarele defeciuni:
- denivelri pronunate ale suprafeei de rulare
- rotunjirea pavelelor prin uzur
- pavele nfundate i / sau sparte
- suprafee lefuite, care devin foarte lunecoase cnd cad precipitaii
- stabilitatea redus a elementelor pavajului
- decolmatarea rosturilor, defecune ce favorizeaz infiltrarea apei printre pavele,
ducnd la nmuierea terenului de fundare, ce are ca efect reducerea capaciti portante.
Elementele principale analizate n prezentul studiu se refer la urmtoarele aspecte:
- ncadrarea din punct de vedere geologic, morfologic, seismic, hidrografic i
climatic a zonei amplasamentului;
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 1

- evidenierea naturii terenului, respectiv a unor caracteristici fizico-mecanice

obinute din ncercrile de laborator efectuate asupra probelor tulburate din fiecare
foraj n parte;
- evidenierea unor caracteristici fizico-mecanice obinute din prelucrarea
datelor rezultate urmare efecturii sondajelor penetrometrice de tip greu PDG (DPH)
lng fiecare foraj;
- recomandarea unor soluii tehnice de fundare al sistemului rutier fezabil
aferente fiecrui foraj n parte.
n vederea elaborrii studiului geotehnic (S.G.) n faza P.T. la solicitarea
beneficiarului, n poziii stabilite de acesta pe amplasamentul n discuie, au fost executate
urmtoarele lucrri de investigare geotehnic de teren:
- 15 (cincisprezece) foraje geotehnice 75 mm executate mecanizat, cu
prelevare continu de coloane litologice, efectuate pn la adncimea de -2,00 m
2,50 m de la suprafaa terenului natural sau sau de la nivelul inferior al
sistemului rutier vechi;
- 15 sondaje de penetrare dinamic cu con de tip greu tip P.D.G.(C) lng fiecare
foraj executat, de la suprafaa terenului natural pn la -3,00 m;
Sondajele penetrometrice au fost realizate cu penetrometrul dinamic greu, ce are
urmtoarele caracteristici: Gberbec = 50 kg, Hcdere = 50 cm, Scon = 15 cm2. Sondajele
penetrometrice au fost efectuate pe adncimea de investigare conform normelor n vigoare
[2].
Din forajele efectuate, mai sus menionate, au fost prelevate probe tulburate conform
normelor tehnice n vigoare [1], care au fost utilizate pentru determinarea n laborator a
principalelor caracteristici fizico - mecanice ale pmnturilor evideniate n cadrul coloanei
litologice.
Dispunerea n plan a acestor lucrri de investigare geotehnic de teren sunt
prezentate n anexa 1.
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 2

2. DATE GENERALE ASUPRA AMPLASAMENTULUI

2.1. Date geologige i geomorfologice
Din punct de vedere tehnic, amplasamentul n discuie, este compus din strzile:
str. Arge delimitat de str. Mitropolit Varlaam i str. Cluj, are o lungime de
aproximativ 240 m, pe care este situat forajul F 1 i P.D.G. 1;
str. Dr. Ioan Murean pe sectorul cuprins ntre str. Salcmilor i str. Drubeta,
are o lungime de aproximativ 350 m, pe care este situat forajul F 2 i
P.D.G.2;
str. Ludwig von Beethoven pe sectorul cuprins ntre blv. C.D.Loga i str. Blv.
Mihai Emninescu, are o lungime de aproximativ 190 m, pe care este situat
forajul F 3 i P.D.G. 3;
str. Mitroplit Varlaam pe sectorul cuprins ntre str. Aurel Cndea i str. 1
Decembrie, are o lungime de aproximativ 300 m, pe care este situat forajul F
4 i P.D.G. 4;
str. Putna pe sectorul cuprins ntre str. Ion Vidu i str. Mitropolit Varlaam, are
o lungime de aproximativ 270 m, pe care este situat forajul F 5 i P.D.G. 5;
str. Remus pe sectorul cuprins ntre str. Ion Vidu i str. Mitropolit Varlaam, are
o lungime de aproximativ 300 m, pe care este situat forajul F 6 i P.D.G. 6;
str. Sfnta Rozalia pe sectorul cuprins ntre str. Remus i blv. Mihai Viteazul,
are o lungime de aproximativ 150 m, pe care este situat forajul F 7 i P.D.G.
7;
str. Sorin Titel pe sectorul cuprins ntre blv. Victor Babe i str. Protopop
Ghe. Dragomir, are o lungime de aproximativ 270 m, pe care este situat
forajul F 8 i P.D.G. 8;
str. Toplia delimitat de Cal. Circumvalaiunii i str. Filaret Barbu, are o
lungime de aproximativ 150 m, pe care este situat forajul F 9 i P.D.G. 9;
str. Virgil Madgeru pe sectorul cuprins ntre blv. Mihai Viteazul i str. Filaret
Barbu, are o lungime de aproximativ 110 m, pe care este situat forajul F 10 i
P.D.G. 10;
str. Bela Bartok pe sectorul cuprins ntre blv. Victor Babe i str. Arge, are o
lungime de aproximativ 130 m, pe care este situat forajul F 11 i P.D.G. 11;
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 3

str. Filaret Barbu pe sectorul cuprins ntre str. Sfnta Rozalia i str. Braov,
are o lungime de aproximativ 350 m, pe care este situat forajul F 12 i P.D.G.
12;
str. Arcidava pe sectorul cuprins n jurul Parcului Arcidava pn n strzile
Mure i Ulpia Traiana, pe care este situat forajul F 13a i P.D.G. 13a (pe o
suprafa de aproximativ 220 m din strada Mure nr. 69 pn n str. Arcidava
30) i F 13b P.D.G. 13b (pe o suprafa de aproximativ 180 m din strada
Arcidava nr. 47 pn n str. Arcidava 37);
str. Romulus pe sectorul cuprins ntre str. Ghe. Doja i str. Sfnta Rozalia, are
o lungime de aproximativ 130 m, pe care este situat forajul F 14 i P.D.G.
14.
Teritoriul judeului Timi, implicit amplasamentul n discuie, s-a format la nceputul erei
cuaternare n urma unor fenomene tectonice intense succedate de retragerea lacului
Panonic ce ocup arealul de atzi al Cmpiei Tisei i al Cmpiei de Vest a rii noastre.
n timp, fundul - fostului lac Panonic a fost colmatat de depuneri sedimentare. Astfel se
poate afirma c zona de Cmpie a Bantului cuprinde o succesiune de depuneri sedimentare
ce au o grosime de 600 m ... 1500 m. Din punct de vedere litostratigrafic, Depresiunea
Panonic, depozitele ce o formeaz cantonez pe un fundament cristalin. Aceste depozite
continu cu sedimentele aduse de ruri care au format un ir de conuri de dejecie unite pe
flancuri i care au naintat mult n interiorul Cmpiei de Vest a rii. Regimul de depunere
torenial a condiionat structura ncruciat a rocilor sedimentare n care predomin
intercalaii prfos argiloase i argiloase.
Pachetul acoperitor al formaiunilor geologice din cadrul Depresiunii Panonice este
constituit din depuneri sedimentare cuaternare lenticulare i ncruciate cu granuloziti,
grad de ndesare, respectiv consisten foarte variate. Acest depozit sedimentar superficial
n partea de sud a Timioarei corespunde zonelor de divagare a rurilor Timi i Bega.
2.2. Regimul climatic i pluviometric
Fatorii climatici determin existena unui climat temperat continental moderat, cu
influene oceanice. n zona municipiului Timioara se nregistreaz urmtoarele temperaturi
caracteristice:
- temperatura medie anual: 10 . . . 12 C;
- temperatura medie a lunii iulie: 20 . . . 21 C;
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 4

- temperatura medie a lunii ianuarie: - 1 C;

- temperatura minim absolut: - 35,3 C, nregistrat la 24.01.1963
- temperatura maxim absolut: + 40 C, nregistrat la 16.08.1952
Din punct de vedere pluviometric, n zona oraului Timioara, media pluvianual a
precipitaiilor este din cauza influenelor de aer oceanic de 630 mm. n anii cu precipitaii
ridicate media pluvianual ajunge pn la 1050 mm.
Numrul mediu de zile cu precipitaii poate s ating cca 120 zile / an.
Numrul mediu al zilelor cu nghe este de cca 90 zile, iar numrul zilelor de var este cca
100 zile, din care cele considerate cu temperaturi tropicale este de cca 40 zile.
STAS 1709 / 1 90 (Fig. 2) situeaz amplasamentul n zona de tip climatic I, cu valoarea
indicelui de umiditate Im = - 20 ... 0.
Valoarea maxim a indicelui de nghe I30max = 478, valoarea pentru cele mai aspre trei
ierni este I3/30max= 429, iar pentru cele mai aspre 5 ierni dintr-o perioad de 30 ani este
I5/30max= 319, conf. STAS 1709 / 1 90, conform hrilor prezentate n fig. 3 . . . 5.
2.3 Regimul eolian
Regimul eolian indic o frecven mai mare a vnturilor din sectorul vestic cu precipitaii
bogate i viteze ale acestora de 3 . . . 4 m / sec. Vnturile din zona de vest a rii n care se
ncadreaz amplasamentul n discuie bat vara de la nord la vest, iar iarna de la sud spre
vest, producnd precipitaii abundente n lunile mai i iunie precipitaii ce reprezint cca
23%...25% din cantitatea anual de precipitaii.
2.4 Adncimea de nghe
Adncimea de nghe n zona municipiului Timioara, conform STAS 6054 77 este
70cm.
Adncimea de nghe pentru categoria de pmnturi identificate n zona adiacent
amplasamentului se poate admite Zcr = 77 cm, pentru tipul climatic I i condiii hidrologice
defavorabile i mediocre.
2.5 Seimicitatea zonei
Amplasamentul n discuie se ncadreaz din punct de vedere seismic n zona D avnd
acceleraia terenului pentru proiectare ag = 0,16g, iar perioada de col Tc = 0,7 sec. Zona se
ncadreaz din punct de vedere al intensitii seismice n zona de gradul 7 conform scrii
M.K.S.
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 5

3. LUCRRI DE INVESTIGARE GEOTEHNIC

3.1. Lucrri de investigare geotehnic de teren
Pentru investigarea geotehnic de teren a locaiilor din cadrul amplasamentului n
discuie au fost efectuate la solicitarea beneficiarului cincisprezece foraje geotehnice pn
la adncimea de -2,50 m de la suprafaa terenului natural.
Forajele s-au executat n varianta de foraj mecanic cu prelevare continu de coloan
litologic.
Lucrrile de investigare prin sondaje penetrometrice s-au efectuat n dreptul fiecrui
foraj n scopul evalurii corelative a naturii terenului ct i n scopul determinrii, pe baza
datelor primare ale sondajelor penetrometrice conform normelor tehnice n vigoare [4] a
unor caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare din dreptul fiecrui foraj, pe baza
datelor primare ale sondajelor penetrometrice conform normelor tehnice n vigoare [3], a
unor caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare i anume porozitatea (n), indicele
porilor (e), indicele de consisten (IC ), gradul de ndesare (ID), modulul de deformaie
edometric (Eoed), modulul de deformaie liniar (E) respectiv valori orientative ale capacitii
portante (pa* ).
3.2. Lucrri de investigare geotehnic de laborator
Asupra probelor de pmnt recoltate din forajele geotehnice executate s-au
efectuat urmtoarele analize i determinri de laborator:
analiza granulometric a pmnturilor;
determinarea umiditii naturale i a umiditilor limit de plasticitate (w; wL; wP);
stabilirea consistenei pmnturilor prin determinarea ndicelor de consisten i
plasticitate (IC ; IP);
determinarea unflrii libere (UL);
Rezultatele tuturor determinrilor i analizelor efectuate n laborator sunt
prezentate n fiele complexe ale forajelor (anexa 2) i n buletinele de analiz de laborator
(anexa 3).
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 6

4. STRATIFICAIA TERENULUI I CARACTERISTICILE GEOTEHNICE

Rezultatele investigrii geotehnice de teren, forajele executate, sondajele
penetrometrice de tip greu, efectuate la fiecare foraj ct i rezultatele analizelor de laborator
au permis evidenierea unor structuri geotehnice, caracteristice pe amplasamentele definite
de forajele i sondajele efectuate (anexa 2).
Forajul 1 (F 1 str. Arge) se poate evidenia urmtoarea structur litologic:
de la 0,00 (CTN) pn la 0,10 m = piatr cubic;
de la 0,60 m pn la 1,70 m = praf cu nisip cafeniu, umplutur, plastic consistent cu
de la 1,70 m pn la 2,00 m = nisip cafeniu glbui n stare afnat cu
Apa subteran nu a fost interceptat pe adncimea de prospectare prin forare.
Caracterisiticile geotehnice pentru acest foraj sunt evideniate n fia complex F1
(anexa 2.1), ct i n buletinele de analize de laborator aferente (anexa 3), valori ce vor fi
luate n considerare la calculul terenului de fundare al sistemelor rutiere ce se vor proiecta.
Forajul 2 (F 2 str. Dr. Ioan Murean) se poate evidenia urmtoarea structur
litologic:
de la 0,10 m pn la 0,40 m = balast;
de la 0,40 m pn la 2,50 m = nisip puin prfos, nisip de culoare cafenie n stare
de ndesare afnat spre ndesare medie cu compresibilitate foarte mare.
Caracterisiticile geotehnice pentru acest foraj sunt evideniate n fia complex F2
Forajul 3 (F 3 str. Ludwing von Beethoven) se poate evidenia urmtoarea
structur litologic:
de la 0,10 m pn la 0,30 m = nisip;
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 7

de la 0,30 m pn la 2,00 m = praf argilos cu nisip, argil prfoas plastic vrtoas

cu compresibilitate mare.
Caracterisiticile geotehnice pe acest foraj sunt evideniate n fia complex F 3
Forajul 4 (F 4 str. Mitropolit Varlaam) se poate evidenia urmtoarea structur
litologic:
de la 0,10 m pn la 0,50 m = nisip n amestec cu piatr spart,
de la 0,50 m pn la 1,50 m = praf argilos, praf cu nisip de culoare cafenie plastic
vrtos spre consnistent cu compresibilitate mare,
de la 1,50 m pn la 2,50 m = nisip cafeniu n stare de ndesare medie cu
Apa subteran nu a fost interceptat pe adncimea de prospectare prin forare
Caracterisiticile geotehnice pe acest foraj sunt evideniate n fia complex F4 (anexa 2.4),
ct i n buletinele de analize de laborator aferente (anexa 3), valori ce vor fi luate n
considerare la calculul terenului de fundare al sistemelor rutiere ce se vor proiecta.
Forajul 5 (F 5 str. Putna) se poate evidenia urmtoarea structur litologic:
de la 0,10 (CTN) pn la 0,50 m = nisip n amestec cu piatr spart;
de la 0,50 (CTN) pn la 1,10 m = praf cu nisip cafeniu plastic tare cu
compresibilitate medie;
de la 1,10 m pn la 2,00 m = nisip cenuiu n stare afnat cu compresibilitate
mare.
Forajul 6 (F 6 121,96 m) se poate evidenia urmtoarea structur litologic:
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 8

de la 0,10 m pn la 2,00 m = argil prfoas nisipoas, argil prfoas cenuiu

cafenie plastic vrtoas spre plastic consistent cu compresibilitate mare.
Forajul 7 (F 7 str. Sfnta Rozalia) se poate evidenia urmtoarea structur
litologic:
de la 0,10 (CTN) pn la 0,50 m = nisip fin n amestec cu piatr spart;
de la 0,50 (CTN) pn la 2,30 m = argil prfoas nisipoas cafeniu - cenuie
plastic vrtoas spre consistent cu compresibilitate medie spre mare;
de la 2,30 m pn la 2,50 m = nisip prfos cenuiu n stare afnat cu
Forajul 8 (F 8 str. Sorin Titel) se poate evidenia urmtoarea structur litologic:
de la 0,10 (CTN) pn la 0,20 m = nisip fin n amestec cu piatr spart;
de la 0,20 m pn la 2,10 m = argil prfoas, argil prfoas nisipoas cafeniu -
cenuie plastic consistent spre plastic vrtoas cu compresibilitate mare;
de la 2,10 m pn la 2,50 m = nisip puin prfos cenuiu - cafeniu n stare afnat
cu compresibilitate mare.
Forajul 9 (F 9 str. Toplia) se poate evidenia urmtoarea structur litologic:
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 9

de la 0,10 m pn la 0,60 m = nisip fin n amestec cu piatr spart;

de la 0,60 m pn la 1,50 m = praf argilos nisiposcenuiu - cafeniu plastic vrtoas
cu compresibilitate mare;
de la 1,50 m pn la 2,30 m = nisip de culoare cenuiu cafeniu, afnat cu
de la 2,30 m pn la 2,50 m = argil plastic gri.
Forajul 10 (F 10 str. Virgil Madgearu) se poate evidenia urmtoarea structur
litologic:
de la 0,10 m pn la 2,50 m = nisip prfos, nisip puin argilos cafeniu rocat cu
ndesare medie i compresibilitate mare.
Forajul 11 (F 11 str. Bela Bartok) se poate evidenia urmtoarea structur
litologic:
de la 0,10 m pn la 2,50 m = argil prfoas nisipoas, argil prfoas cenuiu
cafenie plastic vrtoas spre plastic consistent cu compresibilitate mare.
Forajul 12 (F 12 str. Filaret Barbu) se poate evidenia urmtoarea structur
litologic:
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 10

de la 0,10 m pn la 0,40 m = nisip fin;

de la 0,40 m pn la 2,20 m = argil prfoas nisipoas de culoare cenuie plastic
vrtoas cu compresibilitate mare;
de la 2,20 m pn la 2,50 m = praf cu nisip n stare afnat cu compresibilitate
foarte mare.
Forajul 13 (F 13a str. Alcidava) se poate evidenia urmtoarea structur litologic:
de la 0,10 m pn la 0,40 m = nisip - balast;
de la 0,40 m pn la 2,50 m = argil, argil prfoas cenuiu - cafenie plastic
vrtoas spre plastic consistent cu compresibilitate mare.
Caracterisiticile geotehnice pe acest foraj sunt evideniate n fia complex F 13a
Forajul 14 (F 13b str. Alcidava) se poate evidenia urmtoarea structur litologic:
de la 0,10 m pn la 0,50 m = umplutur;
de la 0,50 m pn la 1,50 m = argil prfoas nisipoas cafenie plastic vrtoas cu
de la 1,50 m pn la 2,50 m = nisip prfoscafeniu rocat n stare afnat cu
Caracterisiticile geotehnice pe acest foraj sunt evideniate n fia complex F 13b
Forajul 15 (F 14 str.Romulus) se poate evidenia urmtoarea structur litologic:
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 11


de la 0,50 m pn la 1,50 m = praf argilos cu nisip cafeniu plastic tare cu
compresibilitate medie;
de la 1,50 m pn la 2,50 m = nisip prfos cafeniu cenuiu n stare afnat cu
5. CONCLUZII I RECOMANDRI
5.1. Urmare investigaiilor geotehnice de teren, efectuate n forajele libere de sarcin,
a ncercrilor de laborator efectuate asupra probelor de pmnt prelevate din forajele
executate ct i a analizei rezultatelor penetrrii dinamice cu con de tip greu efectuate se
pot desprinde urmtoarele concluzii i recomandri:
5.1.1. Pentru forajul F1 conform profilului litologic evideniat n fia complex a
forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere l constituie pachetul format din
praf cu nisip cafeniu, umplutur, plastic consistent cu compresibilitate mare
(Eoed = 6491).
forajului terenul de fundare al viitoarelor siseme rutiere l constituie pachetul format din
nisip puin prfos, nisip de culoare cafenie n stare de ndesare afnat spre ndesare
medie cu compresibilitate foarte mare(Eoed = 4676).
praf argilos cu nisip, argil prfoas plastic vrtoas cu compresibilitate mare
(Eoed = 6128).
praf argilos, praf cu nisip de culoare cafenie plastic vrtos spre consnistent cu
compresibilitate mare (Eoed = 7111).
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 12


forajului terenul de fundare al viitoarelori sisteme rutiere l constituie pachetul format din
praf cu nisip cafeniu plastic tare cu compresibilitate medie (Eoed = 12136).
argil prfoas nisipoas, argil prfoas cenuiu cafenie plastic vrtoas spre
plastic consistent cu compresibilitate mare (Eoed = 9204).
forajului terenul de fundareal viitoarelor sisteme rutiere l constituie pachetul format din
argil prfoas nisipoas cafeniu - cenuie plastic vrtoas spre consistent cu
compresibilitate medie spre mare (Eoed = 11173).
argil prfoas, argil prfoas nisipoas cafeniu - cenuie plastic consistent spre
plastic vrtoas cu compresibilitate mare (Eoed = 7627).
5.1.9 Pentru forajul F9 conform profilului litologic evideniat n fia complex a
praf argilos nisiposcenuiu - cafeniu plastic vrtoas cu compresibilitate mare
(Eoed = 6128).
nisip prfos, nisip puin argilos cafeniu rocat cu ndesare medie i compresibilitate
mare (Eoed = 9645).
argil prfoas nisipoas, argil prfoas cenuiu cafenie plastic vrtoas spre
plastic consistent cu compresibilitate mare (Eoed = 9883).
argil prfoas nisipoas de culoare cenuie plastic vrtoas cu compresibilitate
mare (Eoed = 5716).
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 13

5.1.13 Pentru forajul F13a conform profilului litologic evideniat n fia complex a
argil, argil prfoas cenuiu - cafenie plastic vrtoas spre plastic consistent cu
compresibilitate mare (Eoed = 7380).
5.1.14 Pentru forajul F13b conform profilului litologic evideniat n fia complex a
argil prfoas nisipoas cafenie plastic vrtoas cu compresibilitate mare
(Eoed = 7111).
praf argilos cu nisip cafeniu plastic tare cu compresibilitate medie (Eoed = 10938).
5.1.16. innd seama c terenul de fundare al sistemelor rutiere proiectate l
reprezint pachetele de pmnturi mai sus menionate cota de fundare a acestora va fi
aleas de proiectant dar nu mai mic de 60 - 70 cm de la suprafaa superioar a sistemului
rutier proiectat. Pentru a putea analiza capacitatea portant, prin prisma moodulului de
deformabilitate liniar Ei se pleac de la valorile modulului de deformabilitate edometric
(Eoed) determinat urmare investigaiilor efectuate i anume :
str. Arge - Forajul 1, F1, PDG-1 Eoed = 6491 kPa
str. Dr. Ioan Murean - Forajul 2, F2, PDG-2 Eoed = 4676 kPa
str. Ludwing von Beethoven - Forajul 3, F3, PDG-3 Eoed = 6128 kPa
str. Mitropolit Varlaam - Forajul 4, F4, PDG-4 Eoed = 7111 kPa
str. Putna - Forajul 5, F5, PDG-5 Eoed = 12136 kPa
str. Remus - Forajul 6, F6, PDG-6 Eoed = 9204 kPa
str. Sfnta Rozalia - Forajul 7, F7, PDG-7 Eoed = 11193 kPa
str. Sorin Titel - Forajul 8, F8, PDG-8 Eoed = 7627 kPa
str. Toplia - Forajul 9, F9, PDG-9 Eoed = 6128 kPa
str. Virgil Madgearu - Forajul 10, F10, PDG-10 Eoed = 9645 kPa
str. Bela Bartok - Forajul 11, F11, PDG-11 Eoed = 9883 kPa
str. Filaret Barbu - Forajul 12, F12, PDG-12 Eoed = 5716 kPa
str. Alcidava - Forajul 13, F13a, PDG-13a Eoed = 7380 kPa
str. Alcidava - Forajul 14, F13b, PDG-13b Eoed = 7111 kPa
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 14

str. Romulus - Forajul 15, F14, PDG-14 Eoed = 10938 kPa
5.1.7. innd cont de relaia dintre modulul de deformare endometric Eoed i modulul
de deformare liniar E = Ev1 [3]
E = Ev1 = Mo x Eoed
se pot evalua valorile lui E = Ev1 pentru fiecare foraj n parte:
str. Arge - Forajul F1: e = 0,98, Ic = 0,59 Mo = 1,3 pentru Eoed = 6491 kPa
rezult E = Ev1 = 1,3 x 6491 = 8438 kPa
str. Dr. Ioan Murean - Forajul F2: e = 0,88, ID = 0,265 Mo = 1 pentru Eoed =
4677 kPa rezult E = Ev1 = 1 x 4677 = 4677 kPa
str. Ludwing von Beethoven - Forajul F3: e = 0,99, Ic = 0,81 Mo = 1,3 pentru
Eoed = 6128 kPa rezult E = Ev1 = 1,3 x 6128 = 7966 kPa
str. Mitropolit Varlaam - Forajul F4: e = 0,94, Ic = 0,62 Mo = 1,2 pentru Eoed =
7110 kPa rezult E = Ev1 = 1,3 x 7110 = 8532 kPa
str. Putna - Forajul F5: e = 0,68, Ic 1,00 Mo = 1,3 pentru Eoed = 12136 kPa
rezult E = Ev1 = 1,3 x 12136 = 15777 kPa
str. Remus - Forajul F6: e = 0,83, Ic = 0,77 Mo = 1,3 pentru Eoed = 9204 kPa
rezult E = Ev1 = 1,3 x 9204 = 11965 kPa
str. Sfnta Rozalia - Forajul F7: e = 0,56, Ic = 0,88 Mo = 1,6 pentru Eoed =
str. Sorin Titel - Forajul F8: e = 0,57, Ic = 0,74 Mo = 1,9 pentru Eoed = 7624 kPa
rezult E = Ev1 = 1,9 x 7624 = 144856 kPa
str. Toplia - Forajul F9: e = 0,91, Ic = 0,91 Mo = 1,7 pentru Eoed = 6128 kPa
rezult E = Ev1 = 1,7 x 6128 = 10418 kPa
str. Virgil Madgearu - Forajul F10: e = 0,81, ID = 0,43 Mo = 1,0 pentru Eoed =
str. Bela Bartok - Forajul F11: e = 0,60, Ic = 0,82 Mo = 1,5 pentru Eoed =
str. Filaret Barbu - Forajul F12: e = 0,65, Ic = 0,81 Mo = 1,5 pentru Eoed =
str. Alcidava - Forajul F13a: e = 0,63, Ic = 0,80 Mo = 1,5 pentru Eoed = 7380 kPa
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 15

rezult E = Ev1 = 1,5 x 7380 = 11070 kPa

str. Alcidava - Forajul F13b: e = 0,55, Ic = 0,90 Mo = 2,3 pentru Eoed = 7111 kPa
rezult E = Ev1 = 2,3 x 7111 = 16355 kPa
str. Romulus - Forajul F14: e = 0,74, Ic 1,00 Mo = 1,7 pentru Eoed =
5.1.18. Lund n considerare coeficientul de corelare dintre Ev2/Ev1 = 2,3 [4], [5] se
poate aprecia modulul de deformare liniar aferent ramurii doi de ncrcare (Ev2) cu relaia:
Ev2 = 2,3 x Ev1
Pe baza datelor identificate la punctul 5.1.17. se pot definii valorile lui Ev2 i anume:
str. Arge - Forajul F1: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 8438 = 19407 kPa = 19,41 MPa
str. Dr. Ioan Murean - Forajul F2: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 4677 = 10757 kPa =
10,76 MPa
str. Ludwing von Beethoven - Forajul F3: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 7966 = 18322
kPa = 18,32 MPa
str. Mitropolit Varlaam - Forajul F4: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 8532 = 19624 kPa =
19,62 MPa
str. Putna - Forajul F5: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 15777 = 36287 kPa = 36,28 Mpa
str. Remus- Forajul F6: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 11965 = 27519 kPa = 27,51 MPa
str. Sfnta Rozalia- Forajul F7: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 17877 = 41117 kPa
= 41,12 MPa
str. Sorin Titel - Forajul F8: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 14486 = 33318 kPa
= 33,32 MPa
str. Toplia - Forajul F9: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 10418 = 23961 kPa
= 23,96 Mpa
str. Virgil Madgearu - Forajul F10: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 9645 = 22183 kPa
= 22,18 MPa
str. Bela Bartok- Forajul F11: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 14824 = 34095 kPa
= 34,09 MPa
str. Filaret Barbu- Forajul F12: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 8574 = 19750 kPa
= 19,72 MPa
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 16

str. Alcidava- Forajul F13a: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 11070 = 25461 kPa
= 25,46 MPa
str. Alcidava- Forajul F13b: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 16355 = 37616 kPa
= 37,61 Mpa
str. Romulus- Forajul F14: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 18595 = 42768 kPa
= 42,77 MPa
5.1.19. Conform normelor n vigoare acceptate ca i valabile, [4], [5] sistemele rutiere
proiectate trebuie s se rezeme pe un teren de fundare natural sau amenajat (stratul de
form) care s aibe un modul de deformare liniar aferent normei date de ncercarea
Ev2 cu o valoare liniar admis i anume :
Ev2ad = 45 Mpa
5.1.20. Trecnd n revist valorile lui Ev2 enumerate la punctul 5.1.18. se constat ca
la nici unul din forajele efectuate, aferente strzilor ce fac obiectul prezentului studiu nu
sunt ndeplinite condiiile de capacitate a terenului de fundare ale sistemului rutierce
urmeaz s fie adoptat de proiectant i anume:
Ev2i < Ev2ad = 45 Mpa
5.2. innd seama de afirmaiile de la punctul 5.1.20., pentrua asigura capacitatea
portant necesar la nivelul patului drumului se impune realizarea unui strat de form prin
lucrri de stabilizare consolidare a terenului de fundare al sistemului rutier n scopul mriiri
stabiliti i capaciti portante a acestuia.
Lucrrile de stabilizare consolidare a terenului de fundare al sistemului rutier adoptat
de proiectant se poate face prin:
Tratarea terenului de fundare pe cale mecanic prin compactare cu sau
fr material de aport;
Tratarea pmntului ce constituie terenul de fundare cu diveri liani chimici sau
hidraulici.
5.3. Tratarea terenului de fundare pe cale mecanic (realizarea stratului de form)

const din lucrri de compactare cu rulouri compactoare stabilit cu i sistem de
compactare n cadrul unor poligoane experimentale alese funcie de natura
terenului de fundare.
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 17

5.4. Funcie de intervalul de valori a lui Ev2 definit la punctul 5.1.18. se recomand
urmtoarele:
Pentru Ev2 30 Mpa se recomand stabilizarea consolidarea
terenului de fundare prin compactarea cu material de aport.
Materialul de aport este constituit din paiatr spat sort 0 - 45
aternut pe terenul natural de fundare ntr-un strat cu grosimea de
10cm.
Pentru 30 MPa < Ev2 < 45 MPa se recomand stabilizarea
consoidarea terenului de fundare prin far material de aport.
5.5. Conform normelor tehnice n vigoare, acceptate ca i valabile, , [4], [5], controlul
caliti lucrrilor de realizare a stratului de form pe cale mecanic se va face prin
ncercri statice i dinamice de prob cu placa rigid.
Se recomand conform [4]: - 4 ncercri statice de prob pentru o
suprafa stabilizat consolidare de
1000 mp.
- sau 8 ncercri dinamice de prob
pentu aceeai suprafa de 1000 mp.
Se recomand conform [5]: ncercrile se fac pe stratul de form,
numrul de ncercri nu trebuie s fie mai mic de 3 (trei), dispuse
dreapta, ax, stnga, pe seciuni diferite la 1500 m2 suprafa strat de
form.
5.6. n ceea ce privete umflarea liber a terenului de fundare UL aceasta prezint
valori aa dup cum urmeaz:
str. Arge - Forajul F1, UL = 50 praf cu nisip
str. Dr. Ioan Murean - Forajul F2, UL = 0 nisip cafeniu afnat
str. Ludwing von Beethoven - Forajul F3, UL = 80 praf argilos, argil prfoas
str. Mitropolit Varlaam - Forajul F4, UL = 70 praf argilos, praf nisipos
str. Putna - Forajul F5, UL = - praf nisipos
str. Remus - Forajul F6, UL = - praf nisipos
str. Sfnta Rozalia - Forajul F7, UL = 72 argil prfoas
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 18

str. Sorin Titel - Forajul F8, UL = 90 argil prfoas, argil

prafoasa nisipoas
str. Toplia - Forajul F9, UL = 50 praf argilos nisipos
str. Virgil Madgearu - Forajul F10, UL = 0 nisip prfos, nisip argilos
str. Bela Bartok - Forajul F11, UL = 70 argil prfoas
str. Filaret Barbu- Forajul F12, UL = 70 praf cu argil prfoas
str. Alcidava- Forajul F13a, UL = 90 argil, argil prfoas
str. Alcidava- Forajul F13b, UL = 70 argil prfoas nisipoas
str. Romulus- Forajul F14, UL = 60 praf argilos nisipos
Aceste valori ale lui UL folosesc pentru stabilirea pmnturilor din terenul de fundare
al sistemului rutier din punct de vedere calitativ ca i material pentru
terasamente.
5.7. Identificarea i clasificarea pmnturilor din terenul de fundare al sistemului rutier
ca i pmnturi potenial contractile, pe lng umflarea liber UL se face i pe baza
urmtoarelor caracterisitici fizice:
granulozitatea;
indicele de plasticitate IP;
indicele de activitate IA;
criteriul de plasticitate CP;
indicele de plaslimita de contracie ws;
contracia volumic cv;
5.8. n tabel sunt prezentate pentu fiecare foraj n parte valorile caracteristicilor ce
permit ncadrarea pmnturilor n cadrul unei categori de
contractilitate
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 19

Argil %
A2 <
Strada, Forajul Ip% IA Cp UL% Ws% Cu% Contractilitatea pmantului
0,002
mm
str. Arge,
Forajul F1 5 - - - 50 - - foarte mic
str.Dr. Ioan Murean,
Forajul F2 6,1 - - - - - - necontractile
str. Ludwing von Beethoven,
Forajul F3 18 12,27 0,68 7,66 80 12,5 - mic
str. Mitropolit Varlaam,
Forajul F4 16 14,2 0,89 3,86 70 13,2 - mic
str. Putna,
Forajul F5 6 - - - - - - -
str. Remus,
Forajul F6 14 - - - - - - -
str. Sfnta Rozalia,
Forajul F7 34 36 1,05 20,33 72 10,5 - mare
str.Sorin Titel,
Forajul F8 37 32 0,86 24,69 90 11,3 - mare
str. Toplia,
Forajul F9 19 23,72 1,24 15,39 50 12,2 - mic
str. Virgil Madagearu,
Forajul F10 8 - - - - - - -
str. Bela Bartok,
Forajul F11 22 23,17 1,05 12,83 70 11,8 - mic
str. Filaret Barbu,
Forajul F12 31 30,12 0,98 17,87 70 12,5 - mic
str. Alcidava,
Forajul F13a 42 39,92 0,95 24,51 70 10,6 - mare
str. Alcidava,
Forajul F13b 28 23,44 0,84 14,47 70 12,1 - mic
str. Romulus,
Forajul F14 19 20,12 1,06 13,39 60 11,1 - mic
Not: Pentu a putea definii o anumit contractilitate majoritatea caracteristicilor

obinute prin determinrile obligatorii trebuie sa se situeze pe aceeai linie orizontal
din tabelul nr. 2 din STAS 9262 -84.
5.9. Pentru Strzile componente amplasamentului ce face obiectul prezentului studiu
geotehnic, se iau n considerare Trecerile echivalente ale convoiului de 10 t/ axul
din spate, B = 0,1 0,3 milioane treceri anual [6].
Conform normelor tehnice acceptate [6] i innd cont c la majoritatea
strzilor analizate terenul de fundare este sensibil la nghe se impune, n cadrul
sistemului rutier nou proiectat, executarea unui strat din material insensibil la nghe
realizat din balast.
Conform Tabelului 1 rndul 4 coloana V se poate adopta urmtoarea structur
rutier:
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 20

5.10. Trecerea la execuia unui strat din sistemul rutier propus se va putea face numai
dup ce capacitatea potant a stratului inferior a fost ndeplinit.
5.11. Conform caietului de serviciu privind executarea lucrrilor din infrastructura
strzilor investigate ct i al graficului cu faze determinante se va proceda n mod
obligatoriu la identificarea i verificarea naturii terenului de fundare la cotele de fundare
alese de proiectant, consemnndu-se ntr-un proces verbal de lucrri ascunse natura
terenului de fundare care a fost recomandat de geotehnician i luat n vederea
interveniilor tehnice ce se impun.
5.12. Prezentul studiu geotehnic este valabil pentru obiectivele (strzile aferente
prezentului studiu) unde s-au realizat lucrri de investigare i este proprietatea S.C.
TERRASOND SRL Timioara.
5.13. Studiul nu poate fi copiat, respectiv utilizat pentru alte sectoare invecinate ale
amplasamentului ce face obiectul prezentului studiu geotehnic fr acordul n scris al
unitii specializate care l-a ntocmit.
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 21

BIBLIOGRAFIE
1. x x x Teren de fundare. Cercetri prin foraje executate n pmnturi.
STAS 1242 / 4 90
2. x x x Instruciuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda
penetrrii cu con penetrare dinamic, penetrare static i vibropenetrare C 159
89. Buletinul constr. Nr.4 din 1990.
3. x x x Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct indicativ NP 112-04.
4. x x x Zustzliche Technische Vertragsbedingungen und Richtlinien
fr Erdarbeiten im Straenbau, Ausgabe 2009, ZTV E-StB 09
5. x x x Instruciunii privind controlul calitii Terasamentelor AND 530. Buletinul
construciilor nr. 6 / 06.2012 i nr. 7/ 07.2012
6. x x x Richtlinien fr die Standardisierung des Oberbaus von Verkehrsflchen,
- RStO 01 / din 2001
Verificat, ntocmit,
Prof.dr.ing.Tadeus SCHEIN ing. geo. Sergiu George MIRCEA
teh. geo. Anamaria MILITARU
F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 22

DIMENSIONARE SISTEM RUTIER SUPLU
Tip pamant P5
Conform Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitica) -
indicativ PD 177-2001
Tip climatic: I
Regim hidrologic: mediocru / defavorabil
Rambleu cu inaltimea sub 1 m, profil mixt, debleu
Caracteristici osie standard de 115 Kn

Sarcina pe osiile duble S= 58 Kn
Presiunea de contact dintre roata si imbracaminte p0= 1 Mpa
Raza suprafetei circulare echivalente a suprafetei de contact pneu-drum DO= 2*0 cm
Caracteristici trafic
Notatii:
Nc - traficul de calcul
pp - perioada de perspectiva in ani
crt - coeficientul de repartitie transversala , pe benzi de :
- intensitatea medie zilnica anuala a veihiculelor din grupa k , corespunzator anului de dare
nk in exploatare a drumului
- coeficientul de evolutie al veihiculelor din grupa k, corespunzator anului de dare in
pkR exploatare a drumului:
- coeficientul de evolutie al veihiculelor din grupa k, corespunzator sfarsitului perioadei de
pkF perspectiva luata in considerare:
fek - coeficientul de echivalare al veihiculelor din grupa k in osii standard de 115 Kn
Date caracteristice trafic
Numarul grupelor de vehicule n= 5 i= 15
nki= PkRi PkFi fEki

Autocamioane 2 osii 900 1,1 2,5 0,3
Autocamioane 3 osii 30 1 1,5 0,44
Autocamioane si derivate cu peste 3 osii 1 1,1 2,3 1,02
Autobuze 20 1,2 3,2 0,64
Remorci 10 1,2 3,2 0,06
Stabilirea traficului de calcul
5
pk Ri + pk Fi
NC = 365 10 6 p p crt nki f eki 10 12
1 2
Nc= 0,9743
Alegerea alcatuirii sistemului rutier - caracteristici
Numar de straturi n = 5 i = 1n
hi= Ei= i=
Strat de uzura - beton asfaltic - BA16 4 cm 3600 MPa 0,35
Strat de legatura - BAD25 6 cm 3000 MPa 0,35
Strat de balast stabilizat cu 6% ciment 20 cm 1000 MPa 0,25
Strat de fundatie din balast 30 cm 300 MPa 0,27
Pamant de fundare P5 /2 m 65 MPa 0,30
Notatii
h - grosimile straturilor rutiere
E - modulul de elasticitate dinamic al straturilor
- coeficientul lui Poison
Date preluate din calculul cu aplicatia CALDEROM 2000
Deformatia specifica orizontala de intindere la baza straturilor bituminoase (microdeformatii)
r= 89,7
Deformatia specifica verticala de compresiune la nivelul patului drumului (microdeformatii)
z= 364
Stabilirea sub trafic a sistemului rutier
Numarul de solicitari admisibil care poate fi preluat de straturile bituminoase

3.97 3.97
N adm = if ( N c > 1,4.27 108 r ,24.5 108 r )
Nadm= 43,309
Rata de degradare prin oboseala

Nc
RDO =
N adm
RDO= 0,022
Rata admisibila de degradare prin oboseala
.-drumuri judetene si comunale- RDOadm= 1,00
Deformatia specifica verticala admisibila la nivelul pamantului de fundare
z .adm = if ( N c > 1,329 N c 0.27 ,600 N c 0.28 )

z.adm= 604
Verificarea respectarii criteriilor de dimensionare a straturilor rutiere
1. Criteriul deformatiei specifice de intindere admisibile la baza straturilor bituminoase
Expresie( RDO < RDOadm) = Adevarat
2. Criteriul deformatiei specifice verticale admisibile la nivelul pamantului de fundare
Expresie( z < z.adm) = Adevarat
Rezultat CALDEROM
DRUM: Modernizarea strazilor din piatra cubica din municipiul Timisoara
Sector: Omogen
Parametrii problemei sunt
Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm
Stratul 1: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 4.00 cm
Stratul 5: Modulul 65. MPa, Coeficientul Poisson .300 si e semifinit
R E Z U L T A T E: EFORT DEFORMATIE DEFORMATIE

R Z RADIAL RADIALA VERTICALA
cm cm MPa microdef microdef
.0 -10.00 .180E+00 .897E+02 -.187E+03

.0 10.00 -.253E-01 .897E+02 -.422E+03
.0 -30.00 .179E+00 .159E+03 -.189E+03
.0 30.00 .285E-01 .159E+03 -.382E+03
.0 -60.00 .483E-01 .137E+03 -.159E+03
.0 60.00 .347E-02 .137E+03 -.364E+03
ing. Moca Eugen

VERIFICARE SISTEM RUTIER LA INGHET DEZGHET
Tip pamant P5
Conform STAS 1709/1-90; STAS 1709/2-90
Alegerea alcatuirii sistemului rutier - caracteristici

Numar de straturi n = 4
i= 1n
hi= Ci=
Strat BA16 4 cm 0,50
Strat BAD25 6 cm 0,60
Strat balast stabilizat 20 cm 0,65
Strat balast 30 cm 0,80
Notatii
h - grosimile straturilor rutiere
C - coeficient de echivalare a capacitatii de transmitere a caldurii specifice a materialelor din
straturile rutiere
n
Grosimea stratului rutier H sr = hi

i =1
Hsr= 60 cm
Calculul de verificare a rezistentei la actiunea inghet-dezghet

Calculul grosimii echivalente a stratului rutier
n
H e = hi Ci He= 42,6 cm
i =1
Spor la adancimea de inghet

Z =
Z = H sr H e 17,4 cm
Adancimea de inghet in pamantul de fundatie

tip climatic I
tip pamant de fundatie; P5 Zf= 70 cm
conditii hidrologice; mediocre defavorabile
indicele de inghet I= 319
Adancimea de inghet in complexul rutier

Z cr = Z f + z Zcr= 87,4 cm
Gradul efectiv de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutier

He
K=
Z cr K= 0,487
Gradul minim de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutier

tip climatic I
tip P5
pamanturi foarte sensibile la inghet Kadm= 0,40
straturi bituminoase < 15 cm
cu strat stabilizat
Verificare conditie de asigurare
Expresie( K > Kadm) = Adevarat
ing. Moca Eugen

SF Strazi Piatra Cubica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SF Strazi Piatra Cubica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SR EN ISO 9001:2001

s.c. PROEXCO s.r.l. Certificat nr. : UIG 1014 DL 105

LUCRAREA : MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA

BENEFICIAR : MUNICIPIUL TIMIOARA

PROIECT NR. : 49 / 2015

FAZA : STUDIU DE FEZABILITATE

LUCRAREA : MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA

BENEFICIAR : MUNICIPIUL TIMIOARA

PROIECT NR. : 49 / 2015

FAZA : STUDIU DE FEZABILITATE

DIRECTOR : ING. EUGEN MOCA

EF PROIECT : ING. EUGEN MOCA

ef Proiect : - ing. Eugen Moca

Colectiv de elaborare : - ing. Eugen Moca

s.c. PROEXCO s.r.l.

Lucrarea: MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN

ST UDI U DE FE ZAB I LI T ATE

(1) Date generale

1.1. Denumirea investiiei

MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA

1.3. Titularul investitiei :

1.4. Beneficiarul investitiei:

1.5. Elaboratorul studiului:

S.C. PRO EX CO SRL

(2) Informaii generale privind proiectul

Date de identificare beneficiar:

Date de identificare proiectant:

Amplasamentul zonei studiate

Strada Doctor Ioan Muresan

Strada Ludwig von Beethoven

Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate.

Strada Mitropolit Varlaam

Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate.

Strada Sfanta Rozalia

Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate.

Strada Sorin Titel

Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate.

Strada Virgil Madgearu

Strada Bela Bartok

Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate.

Strada Filaret Barbu

observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate.

a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiii pe termen

n conformitate cu Legea 10/1995, H.G. 766/1994 de aprobare a regulamentului privind

Principalul obiectiv al studiului de fezabilitate prezent este de a analiza principalele

b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse (n

In faza de proiectare s-au realizat urmatoarele obiective:

Pe fiecare strada s-au proiectat urmatoarele elemente:

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse

Structura rutiera trotuare:

Estimarea valorilor pentru prima variant:

MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA

Valoare TVA Valoare

Cheltuileli pentru proiectare si asistenta tehnica

Structura rutiera trotuare:

Estimarea valorilor pentru a doua variant:

MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA

Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si

TOTAL GENERAL 11798,754 2667,289 2796,858 14595,612 3299,562

Din care C+M 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856

Criteriile care au stat la baza celei mai bune variante sunt:

c) descrierea constructiv, funcional i tehnologic, dup caz;

In conformitate cu punctul 3 litera e) .

3. date tehnice ale investiiei: