CURS 8

MECANICA
CONSTRUCIILOR
Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu
GEOMETRIA MASELOR.
CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE
SECTIUNILOR TRANSVERSALE ALE BARELOR
1. Centrul de greutate i centrul maselor
2. Teoremele lui Guldin - Pappus
3. Momente statice. Teorema momentelor statice
4. Momente de inerie. Raze de inerie
5. Variaia momentelor de inerie la translaia axelor
6. Variaia momentelor de inerie la rotirea axelor
7. Direcii principale de inerie. Momente de inerie
principale
}
=
A
dA A
} }
= =
A
z
A
y
ydA S zdA S ;
} }
= =
A
G
A
G
zdA
A
z ydA
A
y
1
;
1

=
=
=
=

=

=
n
i
i
n
i
i i
G n
i
i
n
i
i i
G
A
z A
z
A
y A
y
1
1
1
1
;
} }
= =
A
z
A
y
dA y I dA z I
2 2
;
}
=
A
yz
yzdA I
z y
A A
p
A
p
I I dA ) y z ( dA r I
y z r
dA r I
+ = + = =
+ =
=
} }
}
2 2 2
2 2 2
2
z
y
y
z
y
G
z
G
G
dA
x
O
5. Variaia momentelor de
inerie la translaia axelor
Fie o figura plana de arie A, raportata la un sistem de axe
ortogonale Oyz, pentru care sunt cunoscute momentele
de inerie in raport cu axele Oy si Oz. Sa se determine
momentele de inerie
in raport cu noile axe
O
1
y
1
si O
1
z
1
paralele
cu primele.
z
1
= z + b
y
1
= y + a
z
1
y
1
z
1
dA
O
1
z
y
O
y
1
a y
b
z
a si b sunt coordonatele originii sistemului vechi Oyz in
noul sistem de coordonate O
1
y
1
z
1
.
momentele de inerie axiale:
A a aS I I
A b bS I
dA b zdA b dA z dA ) b z ( dA z I
z z z
y y
A A A A A
y
2
1
2
2 2 2 2
1 1
2
2
2
+ + =
+ + =
+ + = + = =
} } } } }
momentul de inerie centrifugal:
1 1
( )( )
y z yz y z
A
I y a z b dA I aS bS abA = + + = + + +
}
S
y
si S
z
reprezint momentele statice ale figurii in raport
cu axele Oy si Oz.
Daca axele Oy si Oz sunt centrale, atunci momentele
statice in raport cu ele sunt nule, iar momentele de
inerie in raport cu axele paralele cu cele centrale devin:
abA I I
A a I I
A b I I
yz z y
z z
y y
+ =
+ =
+ =
1 1
2
1
2
1
Relaiile se folosesc pentru calculul momentelor de
inerie ale figurilor compuse.
2 2
1 1
2 2
1
( )
( )
y z y z
o o
I I I I a b A
I I a b A
+ = + + +
= + +
(1)
+
Daca sunt cunoscute momentele de inerie in raport cu
nite axe oarecare, pentru axele ce trec prin centrul de
greutate al figurii, paralele cu axele date, rezulta:
abA I I
A a I I
A b I I
z y yz
z z
y y
=
=
=
1 1
2
1
2
1
Momentele de inerie in raport cu axele centrale au
cea mai mica valoare in comparaie cu momentele de
inerie pentru oricare alte axe paralele cu primele.
6. Variaia momentelor de
inerie la rotirea axelor
Cunoscnd momentele de inerie I
y
, I
z
, I
yz
ale unei figuri
plane in raport cu un sistem ortogonal de axe Oyz din
planul ei, sa se determine momentele de inerie in raport
cu un nou sistem de axe ortogonal Oy
1
z
1
, rotit fata de
primul cu un unghi , considerat pozitiv daca este descris
in sens orar.
Coordonatele unui element de arie dA in noul sistem de
axe, funcie de coordonatele din vechiul sistem sunt:
o o =
o + o =
sin y cos z z
sin z cos y y
1
1
6. Variaia momentelor de
inerie la rotirea axelor
z
1
y
1
dA
z
y
O
y
z
y
1
z
1
o
o
o o =
o + o =
sin y cos z z
sin z cos y y
1
1
o o =
o + o =
sin y cos z z
sin z cos y y
1
1
} }
} } }
} } }
} }
} } }
} }
o o +
+
|
|
.
|

\
|
o o = =
o o + o + o =
= o + o = =
o o o + o =
= o o = =
A A
A A A
z y
A A A
A A
z
A A A
A A
y
yzdA sin yzdA cos
dA y dA z cos sin dA z y I
yzdA cos sin dA z sin dA y cos
dA ) sin z cos y ( dA y I
yzdA cos sin dA y sin dA z cos
dA ) sin y cos z ( dA z I
2 2
2 2
1 1
1 1
2 2 2 2
2 2
1
1
2 2 2 2
2 2
1
1

2
2
o + o

=
o + o + o =
o o + o =
2 2
2
2
2
1 1
2 2
1
2 2
1
cos I sin
I I
I
sin I cos I sin I I
sin I sin I cos I I
yz
z y
z y
yz z y z
yz z y y
Se observa ca:
z y z y
I I I I + = +
1 1
Suma momentelor de inerie axiale in raport cu doua
axe ortogonale, pentru aceeai origine, este un invariant.
+
o + o

=
o + o

+
=
o o

+
+
=
2 2
2
2 2
2 2
2 2
2 2
1 1
1
1
cos I sin
I I
I
sin I cos
I I I I
I
sin I cos
I I I I
I
yz
z y
z y
yz
z y z y
z
yz
z y z y
y
2
2 1
os ;
2
2 1
2 2
o +
= o
o
= o
cos
c
cos
sin
Cunoscnd ca:
(2)
7. Axe principale de inerie.
Momente de inerie principale
Din relaiile (2) rezulta ca mrimea momentului de inerie
in raport cu o axa oarecare depinde de unghiul de
nclinare a acestei axe fata de o axa de referina.
Se poate determina o valoare
o
a unghiului, pentru care
momentul de inerie atinge o valoare extrema. Pentru
evaluarea acestui extrem se va anula prima derivata a
expresiei I
y1
si se va nlocui =
o
.
z y
yz
o
z y o yz o
z y
o yz o o z o o y
y
I I
I
tg
I I
I I
I I I
d
dI
o

=
= =
|
|
.
|

\
|
+

=
= + =
=
2
2
0 ] [ 2 2 cos 2 sin
2
-2
2 cos 2 cos sin 2 sin cos 2
1 1
1

(3)
(4)
Relaia (3) arata ca derivata momentului de inerie I
y1
in raport cu unghiul reprezint dublul momentului de
inerie centrifugal al seciunii luat cu semn minus.
Similar se obine:
0 ] [ 2
1 1
1
= =
=
o
z y
z
I
d
dI

Relaia (4) conduce la doua valori pentru unghiul

o
:

o
si
o
+/2. Din relaia (4) se observa ca unghiul
o

nu poate depi unghiul /4.

Exista doua axe normale intre ele pentru care
momentele de inerie axiale iau valori extreme, iar
momentul de inerie centrifugal al seciunii este nul!
Axe principale de inerie;
Momente de inerie principale.
Axelor principale de inerie le corespund doua valori
pentru momentele de inerie principale. Deoarece suma
momentelor de inerie fata de cele doua axe normale intre
ele reprezint un invariant la rotirea axelor, rezulta ca unei
axe principale ii corespunde cel mai mare moment de
inerie I
max
=I
1
, iar celeilalte axe valoarea minima I
min
=I
2
.
Din relaia (4) nu se poate deduce pentru care din axele

o
si
o
+/2 se obine I
1
, respectiv I
2
, fiind necesar sa
se studieze semnul derivatei a doua a lui I
y1
.
Raionament: Presupunem I
yz
>0 si I
y
>I
z
, din relaia (4)
rezulta ca
o
se afla in cadranul IV.
Deoarece dI
y1
/d=-2I
y1z1
si din relaia (2) rezulta I
y1z1
>0, se
deduce ca, la o cretere negativa a unghiului o,
momentul de inerie I
y1
va creste atingnd o valoare
extrema pentru
o
, valoare care va da momentul de
inerie maxim I
max
=I
1
. Valoarea minima I
min
=I
2
se va obine
pentru axa de direcie
o
+/2.
Daca I
yz
>0 si I
z
>I
y
, unghiul
o
va fi situat in cadranul I si
cum I
y1z1
>0 pentru <
o
, rezulta ca la o cretere a
unghiului , momentul de inerie I
y1
va descrete
atingnd o valoare extrema pentru =
o
, valoare care va
da momentul de inerie minim I
min
=I
2
. Valoarea maxima
I
max
=I
1
se va obine
pentru axa de
direcie o=o
o
+/2.
2
1
z
y
O
o
o

o
o
+t/2
I
y
>I
z
Analog, daca I
yz
<0, se
ajunge la concluzia ca
axa 1 (de maxim) face
ntotdeauna cel mai
mic unghi cu aceea
dintre axe (y sau z)
fata de care momentul
de inerie axial are cea
mai mare valoare.
Relaiile (2) sunt valabile pentru oricare sistem ortogonal
de axe rotit cu un unghi fata de sistemul Oyz. Se poate
presupune ca axele Oy si Oz sunt axele principale de
inerie 1 si 2, avnd fata de acestea momentele principale
de inerie I
1
si I
2
. Sistemul de axa Oyz rotit cu unghiul
fata de sistemul O12, se noteaz cu Oyz.
z=z
y=y
2
1
O
o

2 sin
2
2 cos
2 2
2 cos
2 2
2 1
2 1 2 1
2 1 2 1
I I
I
I I I I
I
I I I I
I
yz
z
y

+
=

+
+
=
Prin nlocuire, din relaiile (2) se obin:

2 cos ) (
2 1
2 1
I I I I
I I I I
z y
z y
=
+ = +
+(-)
2
2
2 1
2 2
,
yz
z y z y
I
I I I I
I I +
|
|
|
.
|

\
|

+
=
Prin calcule matematice se obin cele doua momente de
inerie principale I
1
si I
2
, prin formula:
unde semnul (+) din fata termenului al doilea din membrul
drept sa fie atribuit lui I
1
, iar semnul (-) lui I
2
.
!!! Cnd figura are cel puin o axa de simetrie, una din
axele centrale principale de inerie va corespunde cu axa
de simetrie trecnd prin centrul de greutate al figurii.
Modul de rezistenta
Raportul dintre momentul de inerie al unei seciuni fata
de o axa centrala de inerie si distanta celui mai ndeprtat
punct din seciune de aceasta axa se numete modul de
rezistenta.
y
z
O
z
i
z
s
i
y
yi
s
y
ys
z
I
W
z
I
W = = ;
Modulul de rezistenta se msoar
in unitari de lungime la puterea a
treia [L
3
].
Cazuri particulare:
6
hb
2 /
12 / hb
2 /
6
bh
2 /
12 / bh
2 /
2 3
2 3
= = =
= = =
b b
I
W
h h
I
W
z
z
y
y
y
z
O
h
b
y
z
O
d
32 2 /
64 / d
2 /
3 4
d
d d
I
W
y

= = =
Raze de inerie
Momentul de inerie al seciunii in raport cu o axa se
poate reprezenta sub forma produsului dintre aria
seciunii si ptratul unei mrimi numite raza de inerie sau
raza de giraie:
2 2
y
A
y
i A dA z I = =
}
A
I
i
A
I
i
z
z
y
y
= = ;
[L]
A
I
i
A
I
i
2
2
1
1
; = =