Nume și prenume elev: MARCHIȘ VIOREL

Clasa: IMI

Materiale specifice instalațiilor sanitare

Materialele specifice instalațiilor sanitare sunt acele materiale și echipamente care se

folosesc pentru realizarea și funcționarea rețelelor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor
uzate și de ventilare a spațiilor sanitare. Aceste materiale pot fi clasificate în funcție de tipul
și destinația instalației, de materialul din care sunt fabricate, de modul de montare și de
calitatea lor.

În general, materialele specifice instalațiilor sanitare pot fi împărțite în următoarele categorii:

 Țevi și tuburi: sunt elementele care asigură transportul și distribuția apei potabile, a
apei calde menajere, a apei reci menajere și a apelor uzate. Tevile și tuburile pot fi din
diferite materiale, cum ar fi: oțel, cupru, polietilenă, polipropilenă, PVC, fontă,
ceramică etc. Fiecare material are avantaje și dezavantaje în ceea ce privește
rezistența, durabilitatea, costul, ușurința de montare și de întreținere. De exemplu,
tevile din oțel sunt rezistente la presiune și la temperatură, dar sunt predispuse la
coroziune și necesită sudură pentru îmbinare. Tevile din cupru sunt rezistente la
coroziune și la bacterii, dar sunt mai scumpe și mai greu de prelucrat. Tevile din
polietilenă sunt ieftine, ușoare, flexibile și ușor de montat prin îmbinări mecanice sau
termice, dar nu rezistă la temperaturi ridicate și la radiații UV. Țevile din PVC sunt
rezistente la coroziune și la acizi, dar nu rezistă la temperaturi ridicate și la foc. Tevile
din fontă sunt rezistente la presiune și la uzură, dar sunt grele și necesită îmbinări cu
garnituri de cauciuc.
 Fitinguri și armături: sunt elementele care asigură îmbinarea, ramificarea,
reglarea, închiderea și protecția tevilor și tuburilor. Fitingurile și armăturile pot fi
din diferite materiale, cum ar fi: oțel, cupru, alamă, fontă, plastic etc. Fiecare
material are avantaje și dezavantaje în ceea ce privește rezistența, durabilitatea,
costul, ușurința de montare și de întreținere. De exemplu, fitingurile din oțel sunt
rezistente la presiune și la temperatură, dar sunt predispuse la coroziune și
necesită sudură pentru îmbinare. Fitingurile din cupru sunt rezistente la coroziune
și la bacterii, dar sunt mai scumpe și mai greu de prelucrat. Fitingurile din alamă
sunt rezistente la coroziune și la temperatură, dar sunt mai scumpe și mai greu de
prelucrat. Fitingurile din fontă sunt rezistente la presiune și la uzură, dar sunt grele

1
 și necesită îmbinări cu garnituri de cauciuc. Fittingurile din plastic sunt ieftine,
ușoare, flexibile și ușor de montat prin îmbinări mecanice sau termice, dar nu
rezistă la temperaturi ridicate și la radiații UV.
 Armăturile sunt elemente care permit reglarea și închiderea fluxului de apă sau
de aer prin tevi și tuburi. Armăturile pot fi de diferite tipuri, cum ar fi: robinete,
ventile, reductoare de presiune, supape de siguranță, filtre, contoare, racorduri
flexibile etc. Armăturile pot fi din diferite materiale, cum ar fi: oțel, cupru, alamă,
fontă, plastic etc. Fiecare material are avantaje și dezavantaje în ceea ce privește
rezistența, durabilitatea, costul, ușurința de montare și de întreținere .
 Materiale pentru etanșare și izolare: sunt elementele care asigură etanșeitatea și
izolarea termică și fonică a tevilor și tuburilor. Materialele pentru etanșare pot fi de
diferite tipuri, cum ar fi: fuior de cânepă, vopsea de miniu de plumb, bandă de teflon,
klingherit, silicon, etanșant etc. Materialele pentru izolare pot fi de diferite tipuri, cum
ar fi: vată minerală, polistiren, spumă poliuretanică, folie de aluminiu etc. Fiecare
material are avantaje și dezavantaje în ceea ce privește rezistența, durabilitatea, costul,
ușurința de montare și de întreținere. De exemplu, fuiorul de cânepă este un material
natural, biodegradabil și ieftin, dar necesită aplicarea de vopsea de miniu de plumb
pentru a asigura etanșeitatea. Banda de teflon este un material sintetic, rezistent la
temperatură și la coroziune, dar nu este biodegradabil și poate fi afectat de radiații
UV. Klingheritul este un material compozit, rezistent la presiune și la temperatură, dar
este scump și greu de prelucrat. Siliconul este un material elastic, rezistent la
temperatură și la umezeală, dar nu este biodegradabil și poate fi afectat de solvenți.
Etanșantul este un material lichid sau pastos, care se întărește după aplicare, asigurând
etanșeitatea îmbinărilor. Etanșantul poate fi de diferite tipuri, cum ar fi: acrilic,
siliconic, poliuretanic, bituminos etc. Fiecare tip de etanșant are avantaje și
dezavantaje în ceea ce privește rezistența, durabilitatea, costul, ușurința de aplicare și
de îndepărtare. Vata minerală este un material izolant, rezistent la foc și la umezeală,
dar este iritantă pentru piele și plămâni. Polistirenul este un material izolant, ușor și
ieftin, dar nu este rezistent la foc și la solvenți. Spuma poliuretanică este un material
izolant, rezistent la foc și la umezeală, dar este scump și necesită aplicare
profesională.

POLIPROPILENA este utilizată în alimentare cu apă rece și caldă;

2
 Material nepoluant, nehigroscopic, stabil din punct de vedere chimic, nu degajeaza
halogeni si nu este radioactiv;
 Rezistenta din punct de vedere mecanic si stabila;
 Rezistenta la presiune este de 10 bari;
 Temperatura maxima de utilizare 95 C;
 Poate fi prevazuta in stare obisnuita de polipropilena, in stare reticulata, cu insertie de
aluminiu si cu insertie compozita;
 Dezavantaje: dilatatii mari termice, instalatia necesita multe coliere de prindere si lire
de dilatatie.
PVC - utilizat în instalatii de canalizare interioare si exterioare, pluviale si de
ventilatie;
- Se monteaza usor, nefiind nevoie de multe scule si materiale aditionale;
- Se poate utiliza in zone instabile;
- Dezavantaje: material nu foarte rezistent, usor casant, sensibil la caldura.
CUPRU este utilizat in realizarea instalatiilor de alimentare cu apa rece si calda, de
incalzire si de transport al agentului frigorific;
- Tevile din cupru pot fi de trei feluri : moale ,semidura si dura avand diferite
rezistente la tractiune;
- Se pot conecta in doua feluri si anume : prin lipitura si prin sertizare ;
- Sunt rezistente la coroziune, au rugozitate scazuta , dilatatiile termice sunt reduse;
au o durata de viata ridicata;
- Dezavantajele ar fi: reactioneaza cu apa ceea ce impiedica utilizarea lor in
alimentarea cu apa potabila; pret relativ ridicat;
OTEL INOXIDABIL utilizat in alimentari cu apa si aplicatii industriale;
- Este rezistent atat la actiune chimica, cat si mecanica;
- Dilatatiile termice sunt reduse;
- Prezinta rugozitate redusa;
- Durata de viata este foarte ridicata;
- Are aspect placut;
- Montarea si legaturile se fac prin sudare si sertizare;
- Dezavantaje: cost ridicat al materialelor, necesita atentie sporita atat in transport,
cat si la montaj.
OTEL CARBON  Utilizat in alimentarea cu apa nepotabila, in instalatiile
antiincendiu si in instalatii de incalzire;
- Are o rugozitate redusa, este bunconductor termic;

3
- Apare sub mai multe forme: teava neagra, teava zincata prin exterior, zincata prin
interior si exterior si teava imbracata pe exterior in plastic;
- Montajul este asemenea otelului inoxidabil.
POLIETILENA DE INALTA DENSITATE
- Folosita in alimentari cu apa potabila si in sisteme de canalizare;
- Este un polimer pe baza de petrol rezistent la temperatura, soc si diferiti agenti
chimici acizi si corozivi;
- Imbinarea se face prin electrofuziune si sertizare;
- In ceea ce priveste aplicatiile in canalizare aceasta se foloseste atat la preluarea
apelor menajere, cat si a celor meteorice;
- Exista si fitinguri speciale pentru reducerea zgomotelor in zone sensibile fonic;
- Dezavantaje: manopera necesita aparatura complexa si muncitori cu pregatire
speciala, costuri relativ ridicate.
POLIETILENA REITCULATA  obtinuta prin reticularea polietilenei de inalta
densitate;
- Utilizata in instalatii de alimentare cu apa rece, calda si in instalatii de incalzire;
- Apare in mai multe forme: reticulata la diferite grade(a,b,c), cu insertie de
aluminiu si cu bariera de oxigen;
- Metoda Engler este cea care ofera cel mai bun grad de reticulare (PE-Xa);
- Rugozitatea este mica;
- Este rezistenta la socuri, caldura, la agenti chimici si la temperaturi extreme;
- Manopera este foarte usoara, atat la partea de montaj, cat si la cea de reparatie;
- Dilatatiile termice sunt foarte reduse;
- Dezavantaje: costul este destul de ridicat si necesita scule speciale.