Pe un fir de busuioc

În scenă intră gospodina casei,își face semnul crucii

Răpăit de ploaie, tunete
Mama - Doamne, apără și păzește, că tare mai trăsnește cu biciul sf. Ilie...., face curățenie...., că
tare s-au mai înmulțit necurații, i-a să-nchid ferestrele și ușa ca nu cumva să intre și să se
ascundă vre-un necurat în casă, ducă-se pe pustii.
Ioane, adă lopata și cociorva și pune-o la prag în cruce, că numai unde vede semnul crucii nu
aruncă cu fulgere și grindina, da ne-a da o ploaie curată și mănoasă.
(intră un bărbat cu lopata și cociorva, le așează în cruce în fața casei, în acelaș timp din alt colț
intră o bătrână).

Bunica - Plouă, zi și noapte plouă

Ploaie veche, ploaie nouă
Să ne spele de păcate
Ploaia sfântului Ilie.
(ploaia încetinește și se luminează)
Mama - Slavă ție Doamne că am ajuns sănătoși și la ziua de sf. Ilie, că s-a liniștit timpul și nu a
fost grindină.
Gheorghiță, dragul mamei, mergi de scutură niște mere din copacul cel văratic să i-au vre-o
câteva la biserică să le sfințesc, dar să nu te împingă păcatul să mănânci vre-o unul că-i mare
păcat și să nu-l supărăm pe sf. Ilie că tare-i iute la mânie.
Gheorghiță – Bine, mamă, mă duc chiar acum,
Dar să mă iei și pe mine la biserică?

Bunica – Copchilul-i, copchil de unde să știe că pân la sf. Ilie nu se mănâncă mere, cel care
gustă mere până la SF. Ilie pe lumea ceia a să aibă parte numai de mere și când a da să le atingă,
a să dispară. Da, dacă am răbdat până acum, așteptăm pân vii de la biserică, că cele sfințit pe
lumea ceia a să se facă în mere de aur.

(Gheorghiță ese din scenă, revine cu un coș de mere)

Frumoase mere, m-am stăruit să nu se bată unul de altul că-i rău de tunete și chiatră.
Bunica – Nu uita să aprinzi candela Ileană,
Frumoase mere și ce frumos mai miroase, draga mamei, după slujbă să nu uiți să dai
mere de pomană la toți copii de sufletul celor care s-au petrecut de tineri din viață, așa-i
rânduială în ziua de sf. Ilie, să nu uităm de cei răposați.
Ileana - Bine mamă, bine..., eram să uit....!!!
Ioane, măi Ioane..., dar azi se sfințește și mierea de albini, mergi mai repede și adu din stupină o
oliță de miere.
Ion – Liniștește-te nevastă, că eu nu-s de azi, știu eu prea bine că azi îi retezatul stupilor, și eu
de când o răsărit soarele, până a începe ploia, am reușit să recoltez.........., și iaca am pregătit o
oliță cu miere pentru sfințit la biserică.

Mama- Ei, Doamne, că greu să mai foiește copchila ceia (oftează)

Chiar pe toate trebuie să le fac eu, mă duc să aprind candela.(aprinde candela, zice o
rugăciune,face semnu crucii). Parcă totul îi gata.
Mamă, du-te mata și vezi ce face, că -i soarele sus și iaca, iaca începe slujba.

Of, Doamne ( oftează, pregătește cele trebuincioase pentru biserică)

Bunica – Da, nu te văicăra atâta, că nu dau turcii, amuș vine,
Mă buimăcești și pe mine de cap și eram să uit, pe la amiază, după ce s-a ridica roua, să mă duc
să mai strâng niște ierburi de leac, că cele culese azi au putere de leac mai mare.
(în scenă intră o tânără, cu un mănunchi de busuioc)
Măriuca - Bună dimineața, mamă! ( se uită în coșul pregătit)
Aici lipsește ceva, Busuiocul!!
Cum să mergem la biserică fără Busuioc?
Bunica mi-a zis că Busuiocul îi floarea lui Dumnezeu și la sf. Ilie se sfințește, se pune la colțarii
caselor, la grindă, păretare, la loc de cinste, în special la icoană.
Tata prinde sus, la grindă,
firicel de busuioc.
Sora prinde la oglindă
firicel de busuioc.
Mama prinde la covoare
firicel de busuioc.
Iar eu prind la cingătoare
firicel de busuioc

Bunic-o e adevărat?
Dacă am să- mi pun la brâu un fir de busuioc, am să noroc de un flăcău...........

Bunica – (cu nostalgie)- Eh, frumoase vremuri au mai fost, era lumea- lume, omenia-omenie, de
sf. Ilie se întorceau și ciobenii în sat, mai ales cei tineri, care aveau neveste tinere, le aduceau și
daruri furcă de tors, iar cei neînsurați, veneau la jioc și își alegeau nevastă, așa m-o pețit și pe
mine bunelt-o, la un jioc de sf. Ilie.

Ciripit de păsări

Voce din spatele cortinei

Fosta când a fost,
Că de n-ar fi fost,
Nu i s-ar ști de rost,
A fost odată, ca niciodată...
- Așa -ncepe basmul vechi
Și slova lui nespulberată
Îmi sună tainic în urechi
Și fumul vrăjii depărtate
Comori ascunde - mpărătești
Căci sunt cuvinte neuitate
A fost odată.....
Prezentator I
Când ciocârlia cântă și busuiocul a înflorit
Sus, pe dealul înverzit,
Lumea se-adună la o vorbă bună și un cânt duios.
Și- apoi încep a depăna basmul mult dorit.
Fost-a, fost în lume-odată...

Prezentator II
Dar de ce a fost?
Vreme trece, vreme vine, poveste este mereu vie, i-ar obiceiul, obicei rămâne.
Astăzi vom încerca să dezlegăm tainele ce țin de vechile tradiții și obiceiuri ale
neamului nostru legate de sărbătorile de la începutul lui Gustar.
Ambii
Bine ați venit în satul cu miros de busuioc și tămâioară!!!!

Copil
Adunați-vă, oameni și frați,
Răsăritul soarelui să-ntâmpinați,
Cu rouă pe față spălați-vă,
Sfintei treimi închnați-vă!

Doar în biserica străbună

Sorbim izvoare din cuvânt,

Povestea lui sf. Ilie - Alexandra Miscu

Copil
Vreau, sfinte Ilie
Povestea ta să fie,
În grai cinstit lucrată
Ca lâna dintr-o ie.
Strălucitor cuvântul
Mi-l fă cum e la noi.
Lumina pe pământul
Cu plopi și dealuri moi.
Înalță- mi vorbe bine
Troiță la răscruce-
Drumețul să se -nchine, de vine ori se duce.

Prezentator II
Precum scris în sfânta carte
Credința în noi rămâne
Cu drag vom duce mai departe
Tradiții vechi, străbune
 Prezentator I
În continuare vin să v-aducă busuioc,
Să vă cânte de noroc .....Formația folclorică Cântecul nu are vârstă din s. Costuleni

Prezentator I
Busuioc verde înflorit,
Zii una de învârtit!
Că jocu mi-i tare drag.

Prezentator II
Vine să ne confirme acest lucru Păduraru Adelina, cu melodia Așa-s
moldovencele.

Prezentator I
Hai la joc, la joc , la joc
Să-nvârtim hora cu foc
Cine joaca horele
Bată-l sărbătorile

Prezentator II
În atenția dumneavoastră, Formația de dans Izvoraș din s. Cornești
Cu o Horă de sărbătoare.

Prezentator I

Busuioc pe cer
Busuioc de-acasă
Frate cu mușcata
Prins între ferești
Floare de la țară
Floare cuvioasă
Sfântă și curată
Busuiocul nostru cel nemuritor.

Prezentator II

Înzestrați cu har divin în cele ce urmează vin ca să ne cânte, dar și să ne încânte

Formația folclorică Sălcioară, din s. Teșcureni

Prezentator I
Orice cântec este un dar al sufletului. Deci să ne deschidem larg sufletele pentru a
ne spori emoțiile împreună cu Pancu Mădălina din s. Bușila cu cântecul
-______________________________________________________
Prezentator II
Moldoveanul nu este bun numai la dansat ci și la munca pe ogor, astfel a combinat
utilul cu plăcutul, probabil de aici a și apărut dansul Coasa.

Prezentator I
Pentru Dumneavoastră vine în scenă formația de dans Izvorașul cu dansul Coasa

Prezentator I
Un vers popular spune
Până sunt cântări pe lume
Viața tot mândră rămâne
Să cânt lumii să m-asculte
Ține-mi Doamne zile multe

Prezentator II

Cu un mănunchi de melodii superbe vin n scenă nu alcineva decât cei care știu a
scotoci prin sertarele folclorice ale satului Napădeni, Formația folclorică
Năpădencile

Prezentator I

În continuare vreau să anunţ o tânără interpretă, cu mari speranţe musicale, e din

satul nostru îi spune Jignea Marina şi are nevoie de încurajările celor din sală
pentru că aşa îi stă bine unui artist.

Prezentator II
Foaie verde busuioc
Toți flăcăii sar la joc
Cine rostul și-a-nplinit
Joacă și e mulțumit.

Prezentator II

De data aceasta ne vor dansa Polka din bătrâni..... Formația Izvoraș

Prezentator I

Ce ne-ar trata mai bine sufletul?

Ce ne-ar putea împlini mai mult fericirile și ușura suferințele, decât cântecul?

Prezentator II

Vin, astăzi să vă semene cu semințe de busuioc muzical Formația folclorică de

bărbați din satul Costuleni.
Prezentator I

Așa cum se deschide floarea pentru a ne bucura de frumusețea ei, la fel și oamenii
își pot deschide porțile sufletului pentru ai bucura pe cei din jur.

Prezentator II
Vine în fața Dumneavoastră, ca să ne bucurăm împreună formația folclorică din
satul Boghenii Vechi.

Prezentator I

Fluieraș de fag,mult zice cu drag

Fluieraș de os, mult zice duios
Fluieras de soc,mult zice cu foc.

Prezentator II
Cu o suită de melodii vine în scenă Formația de fluieriști din s. Sculeni

Prezentator I

În zile de sărbătoare după o muncă încordată în vii și

livezi, moldovenii se înveselesc și astăzi uimindu-te prin marea lor
dragoste de artă și viață.

Prezentator II
Pentru a fi pe aceeaşi lungime de undă în scenă vine Timoșco Vasile

Prezentator I
Busuioc moldovenesc,
Te-am iubit și te iubesc
Pe lume cât mai trăiesc
Tu ești floare drgăstoasă și te țin la grindă-n casă
De ești verde ori uscat,
Esti floare de lăudat.

Prezentator II
Vin să ne cânte cu drag, formația folclorică din s. Condrătești Crăițele

Prezentator I
Muzica combinată cu busuioc,
Saltă inima la joc
I-ar flăcăii or chiui,
Sufletul a vă-ncălzi.
Prezentator II
Cu un Hostropăț de zile mari în scenă revine Izvorașul.

Prezentator I
Un cântec popular îl poți asculta la nesfârșit, căci cum se termină melodia unuia
încenepe să sune o altă melodie.
Dar știți, de ce?
Pentru că continuitatea unui neam se face prin cultură, deoarece mai frumos ca
românul nu plânge nimeni, dar și la cântat cu foc nu-i găsești pereche!

Prezentator II
Știm că avem în sală oaspeți tocmai de la Saharna Nouă din r. Rezina, este vorba
de formația folclorică Lozioară, ne închinăm în fața Dumneavoastră pentru că ați
bătut atâta cale și veți adăuga valoare festivalului nostru, deci, să-i întâmpinăm cu
aplauze.

Prezentator I
Pe un stejar rotat,
Cu ramul bărbat,
S-au oprit din zbor
Și cântă cu dor
Toate ciocârliile
Deșteptând veciile,
De la ele avem în dar
Cântecul cel popular
Lăcrimează chiar și Dumnezeu
Ascultând cum cântă Țărăncuțele

Prezentator II
Este vorba de Formația folclorică model Țărăncuțele din s. Florițoaia Veche,

Prezentator I
- Am fost un neam, un neam vom fi
Cât vom mai ști a crește pâine
O limbă cât vom mai vorbi,
O doină cât ne va rămâne.
Prezentator II
Un neam mioritic
Cu-n nume de jale
Feciorii te cântă din munți
Pân la mare
Un neam mioritic
Destin de baladă
Cuminte în cântec
Destoinic în spadă
Un neam mioritic la hram și la clacă
Rămâi veșnic tânăr
Ca focul în vatră.
Prezentator I
Multe tradiții și obiceiuri are neamul nostru, dar povestea care Am depănat-o
astăzi, are farmecul ei aparte, i-ar voi cei de ați ascultat-o, fiți cu băgare de seamă,
dacă ați înțeleges-o bine ca s-o puteți mărturisi altora, căci tradițiile și obiceiurile
se torc pe roata vremii nu de o zi și nu de două, dar de la începutul tuturor
începuturilor.
Prezentator II
Busuioc cu miros bun
Doamne ajută-ne la drum!
Busuioc cu miros tare
Doamne ajută-ne la cale!

Pe parfum cunoști o floare

Ciocârlia după cânt
Aurul după culoare
Da pe om după cuvănt.
Deci, oferim cuvântul reprezentantului APL........................