Primăvara - reactia chimică a Naturii

( activitatea extracurriculară)
Data: 28.03.2024
Obiect: Biologie/Chimie
Tema: Primăvara - reactia chimică a Naturii

Amenajarea sălii.

Începutul activității:

Prez. 1 Ana-MariaSe-aude primul fir de iarbă ca o șoaptă

Și rândunici dansează în
Prez.2 Lidia
Prez.1
Prez.2
Prz1.I
copil Când rândunica își face cuibul, când drumul prinde a toarce cărărușe, când mugurul
își face din fașă podoabă verde, atunci înțelegem că vine primăvara.
II. La început vine încet, numărându-se pașii ca să-i pară drumul mai scurt. Vine cu nuielușe
verzi de salcie la subțiori,căci drumețului multe i se întâmplă.
Vine cu o adiere de vânt –vânturiile este ale noastre... și tot vine și vine...până își zice într-o
zi Slavă Domnului îmi pare că am ajuns

II- Dansul primăverii fetele cl 6

III - prez 1. Prmăvara dă năvală peste tot ca un copil zburdalnic, transformă
pământul înghețat intr-un pământ viu și înverzit.
- prez.2 Dezleagă apele și le pune în mișcare, împrăștie lumină peste peisajele fără
viață și le acoperă cu flori și cântece de păsări.
IV-COLAJ INSTRUMENTAL Vittorio
V- prez1 Și iarăși revenim la mama, acest cuvânt frumos, rotund, pe care noi mai
mult îl cântăm decât îl rostim.
 Prez. 2 Și uneori se pare că tot ce a fost mai frumos și mai măreț plăsmuit în fașa
limbii noastre e legat de acest cuvânt. Toate exclamațile majore, fie de durere, fie de
bucurie- sunt legte de mama.
( cantecul ,,Mama” Amelia Uzun și Ana Cernicova( Marilena Ema)
( Coloana sonoră Raprodia română)
Nică: - Și când învățam eu la școală, mama învăța cu mine acasă și citea acum la ceaslov,
la psaltire și Alexandria mai bine decât mine, și se bucura grozav când vedea că mă trag la
carte.
Tata:- Logofete, brânză-n cui, lapte acru-n călimări, ghiu și vai prin buzunări...
Decât codaș la oraș , mai bine-n satul tău fruntaș.
Mama:- Ba eu sunt gata să torc în furcă zi și noapte numai sa-mi văd copilul la școală...
Fiindcă omul învățat , întelept va fi și pe cel neînvățat slugă-l va avea...
Tata: - Doamne, măi femeie, Doamne, multă minte-ți mai trebuie!
Dac-ar fi să iasă toți învățați, după cum socoți tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele.
N-ai auzit că unul cică s-a dus bou la Paris, unde-o fi acolo și a venit vacă?
Nu vezi tu că dacă nu-i glagore-n cap, nu-i și pace bună!
Mama: - Așa a fi, n-a fi așa, vreu să-mi fac băietul popă, ce ai tu?
Tata: Numaidecât popă. Auzi măi! Nu-l vzi că-i o tigoare de băiet cobăit și leneș
de n-are păreche. Dimineața până-l scoli îți stupști sufletul.
Cum îl scoli, cere demâncare.Cât îi mic prinde muște su ceaslovul și bate prundurile după
scăldat, în loc să pască cei cârlani și să-mi deie ajutor la trebi după cum îl ține puterea. Tu,
cu școala ta l-ai deprins cu nărav. Când s-a face mai mărișor are să înceapă a-i mirosi a
catrință, și cu astă rânduială n-am să am folos de la el niciodată!
( COLOANA SONORĂ)
Nică: -Peste iarnă,mama iar s-a pus pe capul tatei, să mă deie undeva
la școală. Dar tata spunea că nu mai are bani de dat pentru mine și gata!
Tata: -Lui dascălul Vasile a Vasilcăi îi plăteam numai câte un
sorocovăț pe lună, iar postoronca de dascălul Simeon Fosa din Țuțuieni, numai
pentru că vorbește mai în tâlcuri decât alții și sfârcâiește toată ziua la tabac,
cere câte trei husăși pe lună; auzi vorbă! Nu face băietul ista atâția husăși , cu
straie cu tot, câți am dat eu pentru dânsul până acum!
Nică: Când a mai auzit mama și asta s-a făcut foc.
 Mama: -Sărmane, omule! Dacă nu știi boabă de carte, cum ai să mă
înțelegi? Când tragi sorocoveții la musteță, de ce nu te olicăiești atâta? Petre
Tudosiicăi, crâșmarul nostru , așai că ți-a mâncat nouă sute de lei! Vasile Roibu
din Bejeni,mai pe atâția și alții câți? Măi omule, măi! Ai să te duci în fundul
iadului, și n-are să aibă cine te scoate, dacă nu te-i sili să-ți faci un băiet popă!
De spovedanie fugi ca dracul de tămâie. La biserică mergi din Paști în Paști. Așa
cauți tu de suflet?

Tata: -Ian taci, măi femeie, că biserica-i în sufletul omului, și, dacă voi muri, tot
la biserică am să șed. Nu mai face și tu atâta vorbă , ca fariseul cel fățarnic. Bate-
te mai bine cu mâna peste gură și zi ca vameșul: Doamne, milostiv fii mie,
păcătoasei, care-mi tot îmbălorez gura pe bărbat degeaba.

Nică. În sfârșit , cât s-a bălăbănit mama cu tata din pricina mea , tot pe-a
mamei a rămas; căci într-o duminică, a venit la noi tatăl mamei, bunicu-meu
David Creangă din Pipirig și văzând cearta iscată între tata și mama din pricina
mea,:( SE AUDE TROPOTIT DE CIUBOTE SAU OPINCI vine bunicul, se scutură e zăpadă în pragul casei)Colana sonoră
Bună ziua în casa asta,
( toți îl salută pe bunicul, ..îi dau și un scăunel ca să se așeze)..........................se
așază în jurul mesei..............și discută ceva)( coloana sonoră scurt)

Bunicul: -Las, măi Ștefane și Smărănducă, nu vă mai îngrijiți atâta; că azi

e duminică, mâine -i luni și zi de târg, dar marți, de-om ajunge cu sănătate, am
să ieu nepotul cu mine și am să-l duc la Broșteni, cu Dumitru al meu, la
profesorul Nicolae Nanu, de la școala lui Baloș, și-ți vede voi ce a scoate el din
băiet.
Tata:( supărat) Dacă nu-i glagore-n cap, nu-i și bună pace!
Că, ...de....( dă alehamete din mână)

Bunicul:Nu-i rău măi Ștefane, să știe și băietul tău oleacă de carte, nu

numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe
năcăfale, e greu de purtat. Și, de n-a fi cumsecade, mai bine să nu fie. Dar
cartea îti aduce și oleacă de mângâiere. Ș-apoi să fie cineva de tot bou, încă nu
este bine.
Din cărți culegi multă înțelepciune, și, la drept vorbind, nu ești numai așa , o
vacă de muls pentru fiecare. Băietul văd că are ținere de minte și, numai după
cât a învățat, cântă și citește cât se poate de bine.( coloana sonoră)

Nică: Despre aceste și altele ca aceste au vorbit bunicul David cu

mama și cu tata , mai toată noaptea duminică spre luni și spre marți.
Iar marți, des-dimineață puse tarnițele și desagii pe cai și legându-i frumușel cu
căpăstrul, cum îi leagă muntenii a zis:
Bunicul: -Ei, măi Ștefane și Smărănducă, mai rămâneți cu sănătate, că
eu m-am dusu-m-am. Hai, nepoate, gata esti?
Nică: Gata, bunicule, hai să pornim la drum.......
( toți ai casei îl petrec pe Nică, mama îi pune traista pe umăr îi dă cartea în mână si îi dă sfaturi, il cuprinde și
lăcrimeză, iar tata îi arată din deget..... Răsună poezia Plecarea de A. Lupan. ( coloana sonoră)

Dansul popular cl 8

PREZ.1 Minuile primăverii sunt fără sfârsit. Zilele primăverii sunt parcă desprinse din Geneză, din facerea lumii...
Primăvara îți reaprinde focul mocnit și te face să crezi în eternitatea vieții pe pământ și în ceruri. Primăvară, mă ating
de ierburile tale proaspete și alerg prin ele ca prin cel mai frumos poem lăsat de Domnul pe pământ!

PREZ 2.Prin urmare, să nu ezităm ca în această perioadă să reânviem împreună cu natura, să devenim plini de
energie și de viață, asemenea ei.