Arta românească de la jumătatea anilor ’70 pînă în 1989 (III) | Observator Cultural 25.08.

2023, 15:39

Arta românească de la jumătatea anilor ’70 pînă în 1989 (III) Susține jurnalismul
cultural!
01-02-2019 Nr. 956 (/numar/nr-956/) ! Adrian GUTA (/author/adrianguta/) " Arte (/categorie/arte/)
# 1 Comentarii (https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/)

$ Tipăreşte pagina (https://www.observatorcultural.ro/articol/arta- Recomandă articolul

romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/print/) % (https://twitter.com/intent/tweet?
url=https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-
romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-
1989-iii/)
& (http://www.linkedin.com/shareArticle?
mini=true&url=https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-
Agenda culturală
romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-
iii/&source=Observator Cultural)
10/09 Pitch, please! Încep
' înscrierile pentru
(https://www.facebook.com/sharer/sharer.php? atelierul Animest
u=https://www.observatorcultural.ro/articol/arta- dedicat [...]
romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in- (https://www.observatorcu
1989-iii/) please-incep-inscrierile-
( (/rss) pentru-atelierul-
animest-dedicat-
) (mailto:Adaugati o adresa de email aici? proiectelor-de-film-
subject=Observator Cultural&body=Arta animat/)
românească de la jumătatea anilor ’70 pînă în
09/09 CULMEA, primul festival
1989 (III)
de film pe teme de [...]
https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-
(https://www.observatorcu
romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-
primul-festival-de-film-
1989-iii/)
pe-teme-de-mediu-
adresat-copiilor-si-
tinerilor-are-loc-la-
brasov-intre-6-si-10-
Spre finalul deceniului al optulea și în deschiderea celui următor, cîteva expoziții de grup inițiate de Ion Grigorescu au reușit să
septembrie/)
confere un nou statut fotografiei și filmului experimental, să le integreze în peisajul artistic românesc – în calitatea lor de ipostaze
ale artei alternative, adăugăm noi. Prima din serie a fost, în 1976, Fotografii făcute de artiști, la Casa de Cultură „Friedrich Schiller“ 08/09 Zece ani de diversitate
din București. În 1978, Grigorescu a organizat în același spațiu cultural manifestarea Fotografii folosite de artiștii plastici, printre muzicală și culturală:
expozanți aflîndu-se Geta Brătescu, Mihai Oroveanu, Wanda Mihuleac, Decebal Scriba, Gheorghe Rasovszky. Balkanik [...]
(https://www.observatorcu
ani-de-diversitate-
muzicala-si-culturala-
balkanik-festival-home-
of-world-music-anunta-
artistii-de-la-editia-x/)

08/09 Cea de-a X-a ediție

Balkanik Festival –
Home [...]
(https://www.observatorcu
de-a-x-a-editie-balkanik-
festival-home-of-world-
music-va-avea-loc-intre-
8-si-10-septembrie-la-
gradina-uranus-si-pe-
strada-uranus/)

03/09 Povești prin muzică la

(https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2019/02/1.-Fotografie-de- Festivalul Internațional
Mihai-Oroveanu.jpg) George Enescu: [...]
Fotografie de Mihai Oroveanu (https://www.observatorcu
prin-muzica-la-
Fotografia festivalul-international-
george-enescu-seria-de-
Fotografia era privită de autorități și de public mai ales ca formă de exprimare jurnalistică sau pur și simplu ca o activitate
concerte-pentru-familii-
recreativă (exista Asociația Artiștilor Fotografi, care nu avea însă profilul unei bresle artistice profesioniste). Ea, fotografia, era deja
si-copii-in-premiera-la-
o componentă a muncii de atelier a artiștilor plastici, instrument utilizat pentru documentare, pentru studiu și etape ale elaborării
editia-2023/)
unui concept, finalizare vizuală a unei inițiative performative. „Realogramele“ lui Ion Grigorescu, provocînd joncțiunea între
fotografie și pictură, puteau aduce un spor de credibilitate fotografiei în ofensiva de acceptare a acesteia, măcar în calitatea de Vezi toate evenimentele
partener al artelor plastice. (/stiri/toate-stirile/)

Următorul pas a fost făcut în 1979, cînd artiștii Ion Grigorescu, Decebal Scriba și criticul Radu Procopovici au pus în operă, la
Galeria Căminul Artei din București, expoziția Fotografie și Film experimental: studii, proiecte, documentație plastică. În sfîrșit, în
1982, același Ion Grigorescu a coordonat Artiștii plastici fotografiază, o expoziție de grup care a avut loc la Casa de Cultură
„Friedrich Schiller“. În anii ’80, fotografia ca artă a devenit un limbaj tot mai frecventat de artiștii români, inclusiv de cei ai

https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/ Page 1 of 7
Arta românească de la jumătatea anilor ’70 pînă în 1989 (III) | Observator Cultural 25.08.2023, 15:39

generației ’80. Ea avea să fie și un mijloc de expresie important pentru cei care au practicat la noi mail art, o opțiune cît se poate
de potrivită pentru comunicarea cu exteriorul într-o lume altfel închisă de bariere politice, o opțiune eficientă atunci cînd cenzura
nu bloca circulația poștală.

(https://www.observatorcultural.r
o/wp-
content/uploads/2023/08/OC_117
1_pag-1.jpg)
Numărul curent

(https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2019/02/4.-instalatie-de-
Wanda-Mihuleac-in-expozitia-Studiul-II-galeria-Bastion-Timisoara-1981-arhiva-foto-
Wanda-Mihuleac.jpg)
Instalaţie de Wanda Mihuleac, în expoziţia Studiul II , Galeria Bastion, Timişoara,
1981 (arhiva foto: Wanda Mihuleac)

Expoziţii colective
În deceniul al nouălea al secolului al XX‑lea aveau să fie organizate în București și în alte orașe mai multe expoziții colective de
anvergură, tematice, însă nu subordonate politicului, unele dintre ele fiind secondate de simpozioane, de manifestări ce
confereau, împreună cu limbajele artelor vizuale implicate, cu contribuțiile din zonele filmului, ale muzicii sau ale literaturii, un
caracter multi- și interdisciplinar acestor adevărate repere culturale. Inițiativa aparținea cîte unui curator sau grup curatorial,
artiști/artiști și critici, expozițiile aveau loc, mai ales cînd amploarea lor o cerea, și în alte spații (să le spunem „alternative“) decît
(https://gheorghecezar.podbean.c
galeriile UAP – de pildă, la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“, la Institutul de Medicină și Farmacie „Carol Davilla“ din București –
om/)
sau chiar în muzee. Notăm că unele dintre aceste expoziții au contribuit la afirmarea unor direcții ideatice-artistice. Mai multe
generații de creatori au contribuit la reușita proiectelor. Ne referim, în această ordine de idei, a unor mari expoziții ce au marcat Podcastul Narativ cu Cezar
viața noastră artistică, și la cîteva dintre cele realizate de Atelierul 35. Gheorghe

În 1975, Wanda Mihuleac a organizat, la Facultatea de Medicină, sub egida Atelier 35 București pe care îl coordona pe atunci,
expoziția Corpul uman. Maria-Magdalena Crișan a conceput și pus în operă la Muzeul de Artă contemporană din Galați, în 1977,
expoziția Realitatea și formele ei de expresie, la care au participat Horia Bernea, Ion Bitzan, Șerban Gabrea, Ana Lupaș, Klara Tamas
Blaier, R. Tănăsescu, Angela Tomaselli.

Studiul I, fapt cultural marcant pentru întregul deceniu al optulea, a fost o expoziție gîndită și curatoriată de Paul Gherasim,
secondat de Ion Grigorescu, și a putut fi văzută în 1978, la Galeriile Bastion din Timișoara, fiind considerată în literatura artistică
prima expoziție dedicată artei conceptuale din România. Într-adevăr, miza principală era aducerea în spațiul expozițional a
laboratorului de creație al artiștilor, pornind de la schițe, studii, note de lucru – „punerea sub reflector“ în acest fel a procesualității
artistice, a ideilor in the making ale operei, face parte din domeniul de definiție însuși al artei conceptuale. În 1981 a avut loc
Studiul II. Omul și natura, locul și lucrurile, tot în Timișoara, la Galeriile Bastion, Galeria Foto AAF, Liceul de Arte Plastice. Expoziția,
îngrijită de Paul Gherasim, Ion Grigorescu și Coriolan Babeți, se concentra asupra actului și obiectului artistic, asupra relațiilor
artistului cu natura și cultura; s-a spus ulterior că această manifestare a conturat o atmosferă spirituală care pregătea oarecum
terenul pentru ceea ce avea să fie gruparea Prolog și regăsirea cu divinul prin pictura de peisaj.

Scrierea (1980, București, Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“), reprezentînd un tur de forță expozițional și intelectual, pus la cale
și coordonat de Wanda Mihuleac și Mihai Drișcu, „marchează de fapt apogeul spiritului cercetător al anilor ’70. Reunind sub
numitorul comun al grafiei expresive reprezentanți ai diferitor limbaje artistice și științifice contemporane (plastic, muzical, literar,
arhitectonic, matematic etc.), Scrierea este o manifestare experimentalistă tipică. Motivată de un conceptualism difuz, mai
degrabă vizînd culturalul decît atacînd pura vizualitate, expoziția nu este doar o «operă colectivă», concepută și construită
împreună de către oameni de cultură și de știință reprezentativi pentru acest moment, ci este și metafora colectivă a unei
generații artistice active și energice, ce reușise pe parcursul deceniului trecut să se apropie de o sincronizare reală cu mișcarea
artistică internațională…“ (Magda Cîrneci, Polirom, 2013).

Starea proiectivă a desenului a fost, în 1981, o expoziție marca Atelier 35 București, inițiată de Wanda Mihuleac, Dragoș Gheorghiu,
Călin Demetrescu și deschisă la Galeria Orizont. Atelierul 35 Oradea a organizat în același an o primă expoziție dintr-o serie
intitulată Dialog (Sala Studio), iar în Iași, la Galeria Victoria, a avut loc expoziția, însoțită și de un simpozion, Om, oraș, natură.

În 1981 a putut fi văzută la Muzeul de Artă din Sf. Gheorghe (Covasna) o expoziție importantă pentru ceea ce putea fi identificat la
începutul deceniului al nouălea drept „artă alternativă“ la nivel național: Medium ’81, gîndită și pregătită de Baász Imre și descrisă

https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/ Page 2 of 7
Arta românească de la jumătatea anilor ’70 pînă în 1989 (III) | Observator Cultural 25.08.2023, 15:39

de Ioan Horga în cronologia din Experiment în arta românească după 1960 ca fiind
o „amplă manifestare colectivă de artă alternativă, în care apar formulări ale
intermedialității ca problematică de maxim interes (fotografie, instalație,
happening, film de artist etc.)“. Expoziția a fost însoțită de un colocviu care a reunit
nume majore ale artei și criticii de specialitate. Baász Imre, format ca grafician, era
un artist experimental prin vocație, alternativ atît ca atitudine, cît și în ce privea
limbajul artistic. El poate fi considerat totodată unul dintre pionierii artei
performance de la noi, iar în 1990, a organizat prima ediție a celui dintîi festival,
anual, internațional, de performance art în România: AnnART, pe malul lacului
vulcanic Sfînta Ana. Același artist a realizat, în 1991, Medium II, în condițiile
libertății integrale de exprimare ale perioadei postdecembriste.

(https://www.observatorcultural.ro/wp-
content/uploads/2019/02/3.-Decebal-Scriba-
Zidul-1973.jpg)
Decebal Scriba, Zidul, 1973

(https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2019/02/2.-Ion-Dumitriu-
fotografie.jpg)Și tot în 1981 a avut loc, la galeria bucureșteană Simeza, expoziția
de grup 9+1, a cîtorva cunoscuți artiști. Criticul grupului și curatorul manifestării a
fost Andrei Pleșu, iar participanți: Horia Bernea, Florin Ciubotaru, Doru Covrig, Sorin Dumitrescu, Marin Gherasim, Vasile Gorduz,
Mihai Horea, Bata Marianov, Napoleon Tiron. În 1990 Sala Dalles a găzduit o nouă ediție 9+1, alături de artiștii grupului participînd
și cîțiva invitați.

Expoziția cu tema Spațiul-obiect a fost organizată la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“, în 1982. O importantă expoziție de idee a
semnat curatorial în același an pictorul Ștefan Sevastre, la Casa Artelor din Sibiu – ea s-a intitulat Geometrie și sensibilitate, grupînd
demersuri și opere în jurul unuia sau al altuia dintre acești doi poli ai gîndirii artistice.

Spațiu-oglindă, 1986, a fost o expoziție de amploare, curatoriată de Wanda Mihuleac și Mihai Drișcu, găzduită de Institutul de
Arhitectură „Ion Mincu“. Magda Cîrneci afirmă în volumul său de sinteză despre arta românească între 1945 și 1989 că această
expoziție, „prin titlul-temă și o parte dintre lucrările expuse, face trecerea către un alt tip de sensibilitate și de cercetare artistică,
deschis metaforei culturale stratificate și unui simbolism spiritual eclectic“, iar „seria manifestărilor colective animate de un ethos
mai mult sau mai puțin experimentalist (în sensul anilor ’70) se încheie“.

(https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2019/02/5.-Expozitia-
Spatiul-obiect-Institutul-Ion-Mincu-Bucuresti-1982-arhiva-foto-Wanda-Mihuleac.jpg)
Expoziţia Spaţiul-obiect, Institutul „Ion Mincu“, Bucureşti, 1982 (arhiva foto: Wanda
Mihuleac)

Artefacte contemporane şi civilizaţia populară

O strategie interesantă pentru introducerea artei contemporane din perspectivă expozițională, într-un anume context cultural,
respectiv cel al civilizației populare, a debutat în anii ’80, prin expoziția Locul – faptă și metaforă, pusă în operă la Muzeul Satului
din București de către Ion Frunzetti și Anca Vasiliu în 1983, urmată în 1984 de Vatra. Locul – faptă și metaforă, organizată de Anca
Vasiliu (care lucra în acea perioadă la Muzeul Satului, activînd în calitate de critic și în cadrul Atelierului 35) și de cîțiva artiști în
același perimetru muzeal. Curatorii au creat conviețuiri exemplare între artefactele contemporane și cele rurale vechi, punîndu-se
în lumină și un fond spiritual tradițional ce hrănea ambele vîrste și ipostaze ale civilizației. Intervențiile de tip instalație,
environment, au subliniat componenta alternativă a celor două evenimente culturale.

https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/ Page 3 of 7
Arta românească de la jumătatea anilor ’70 pînă în 1989 (III) | Observator Cultural 25.08.2023, 15:39

În 1985 s-a format grupul Prolog, a cărui primă expoziție, Prolog I. Tescani (Floarea de măr), avea să se deschidă în același an la Ga-
leria Căminul Artei din București. Arta Prologului a fost o bornă semnificativă a neobizantinismului și după 1989 – a
neoortodoxismului. Membrii fondatori, în frunte cu Paul Gherasim, căruia i s-au alăturat Constantin Flondor, Horea Paștina, Mihai
Sîrbulescu – și, în perioada genezei grupului, a lucrului la Tescani, Cristian Paraschiv –, au redescoperit peisajul cu un sentiment de
revelare a sacrului și au redescoperit în același timp, cu modestie proaspătă, trăirile uceniciei picturii. În 1986 s-a asociat
expozanților și Horia Bernea, simțindu‑se solidar spiritual cu ei. În componența de bază s-a adăugat, de la un moment dat încolo,
Ion Grigorescu. Au urmat expoziții ale Prologului, în 1986, 1987 și 1989, în aceeași galerie, existența grupului continuînd și în
perioada postdecembristă, pînă astăzi – la manifestările Prolog, în țară și în străinătate, au participat episodic și alți artiști, între
care Afane Teodoreanu, Vasile Varga, Gheorghe Berindei, Matei Lăzărescu, Valentin Scărlătescu, Ioana Bătrînu, Mircea Tohătan,
iar în anii ’90 a revenit în nucleul Prologului Cristian Paraschiv, contribuind la expozițiile grupului. Paul Gherasim a decedat în
2016, însă pictorii deja longevivei asocieri artistice nu au declarat dizolvarea acesteia, și expozițiile Prolog au continuat.

Ironia, parodia, absurdul

house pARTy I și II (1987, respectiv 1988) au constituit un dublu eveniment de artă alternativă și underground (dată fiind discreția,
de înțeles, care l-a înconjurat). Faptele artistice, constînd în instalații performative, acțiuni ce problematizau deficiențele siste-
mului, condiția umană și pe aceea a artistului, manipularea mediatică în România dramaticului deceniu al nouălea au avut loc în
casa și curtea din București ale soților Decebal și Nadina Scriba, iar la ele au participat, pe lîngă cele două gazde, Wanda Mihuleac,
Andrei Oișteanu și optzeciștii Dan Stanciu, Călin Dan, Dan Mihălțianu, Teodor Graur, Iosif Király. Accentele critice erau prezente în
intervențiile artiștilor, utilizate fiind ca pîrghii ironia, parodia, absurdul, dar și un fel de neorealism simbolic asociat cu referințe
culturale – așadar, „proceduri“ postmoderne. Introspecția, chiar autobiograficul se întîlneau cu extensia semantică și cu
simptomatologia socială. Efemeritatea definitorie a unor asemenea demersuri a fost contrabalansată de filmarea cu camera video
a performance-urilor și instalațiilor – vorbim despre unul dintre primele repere ale artei video în România (și pe plan internațional,
la debutul relației dintre artă și tehnologia video a fost documentarea intervențiilor de tip performance).

(https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2019/02/9.-Kinema-Ikon-la-
Bienala-de-la-Venetia-2003-Pavilionul-Romaniei.jpg)
Kinema Ikon la Bienala de la Vene]ia, 2003, Pavilionul României

În 1989 a avut loc, la Muzeul de Artă din Arad, o retrospectivă a grupului Kinema Ikon, înființat în 1970, la inițiativa lui Gheorghe
Săbău, care i-a angrenat în proiect și pe cîțiva dintre elevii săi de la Școala de Artă din Arad. Grupul a fost promotorul, de-a lungul
mai multor etape ale existenței sale, al unor „vîrste“ ale imaginii în mișcare și ale new media, începînd, din 1975 pînă în 1989, cu
filmul experimental de autor. După acea dată, exprimarea a trecut la video și mixed media (1990-1993), apoi la lucrări exclusiv
digitale, în configurație hypermedia, CD-ROM sau Internet, și la instalații interactive, de autor și de grup (după 1994). Platforma
conceptuală a grupului a fost hrănită de postmodernism și ulterior de provocările noii ere a comunicării, ale globalizării,
abordarea fiind una prietenoasă, în spirit ludic. Kinema Ikon, și prin dinamica structurii, a componenței sale, a încurajat și
practicat interdisciplinaritatea. După 2000, grupul funcționează ca atelier multimedia în structura Muzeului de Artă din Arad și
editează revista Intermedia. Printre membrii Kinema Ikon, pe lîngă fondatorul grupului, îi menționăm pe Călin Man, Judit Angel,
Caius Grozav sau Romulus Bucur. Kinema Ikon a reprezentat România la Bienala de la Veneția, în 2003. În 2005, la Muzeul
Național de Artă Contemporană din București a putut fi văzută expoziția Retrospect, 1970-2005 (retrospectiva Kinema Ikon), a 35 de
ani de film experimental, video şi hypermedia realizate de către cel mai longeviv grup românesc din zona artelor vizuale.

https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/ Page 4 of 7
Arta românească de la jumătatea anilor ’70 pînă în 1989 (III) | Observator Cultural 25.08.2023, 15:39

Comentarii utilizatori

122512
paraschiviulie 19, 2019 la 5:35 pm
(https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/#comment-122512)
‘In articolul
Arta românească de la jumătatea anilor ’70 pînă în 1989 (III) semnat Adrian Guta
din 2019/02/01 numar 956 / Observatorul Cultural
citeva clarificari necesare :
Foarte bine facuta legatura cu intentia domnului Ion Grigorescu de a aduce fotografia ca tehnica contemporana si necesara
artistului !
« Fotografia era privită de autorități și de public mai ales ca formă de exprimare jurnalistică sau pur și simplu ca o activitate
recreativă (exista Asociația Artiștilor Fotografi, care nu avea însă profilul unei bresle artistice profesioniste). Ea, fotografia, era deja
o componentă a muncii de atelier a artiștilor plastici, instrument utilizat pentru documentare, pentru studiu și etape ale elaborării
unui concept, finalizare vizuală a unei inițiative performative. „Realogramele“ lui Ion Gri¬gorescu, provocînd joncțiunea între
fotografie și pictură, puteau aduce un spor de credibilitate fotografiei în ofensiva de acceptare a acesteia, măcar în calitatea de
partener al artelor plastice. »
Ion Grigorescu organizeaza mai multe expozitii
« în 1982, același Ion Grigorescu a coordonat Artiștii plastici fotografiază, o expoziție de grup care a avut loc la Casa de Cultură
„Friedrich Schiller“ / unde participa si Christian Paraschiv
În anii ’80, fotografia ca artă a devenit un limbaj tot mai frecventat de artiștii români, inclusiv de cei ai generației ’80. Ea avea să fie
și un mijloc de expresie important pentru cei care au practicat la noi mail art, o opțiune cît se poate de potrivită pentru
comunicarea cu exteriorul într-o lume altfel închisă de bariere politice, o opțiune eficientă atunci cînd cenzura nu bloca circulația
poștală. »
Vezi expo internationale unde participa si Christian Paraschiv, Marilena Preda Sanc Dan Mihaltianu etc
In parallèl o expozitie foarte importanta in 1981 MEDIUM 1 organizata de domnul IMRE BAASZ la Sf.Gheorghe care asigura locul
important luat de tehnicile fotografiei si filmului in creatia contemporana din Romania anilor 80
Nu putem vorbii de o « arta alternativa » ci de o arta complect legata de arta din afara tarii o participare INSTICTIVA la ceea ce am
aflat apoi ca se chema POSTMODERNISM !
Importanta tehnologiilor noi foto, vidéo, film a deschis drumul CREATIEI PLURIDISCIPLINARE !
Aproape nu putem vorbi de sincronism ci de o sincera premonitie creativa !
Informatie gresita
« Și tot în 1981 a avut loc, la galeria bucureșteană Simeza, expoziția de grup 9+1, a cîtorva cunoscuți artiști. Criticul grupului și
curatorul manifestării a fost Andrei Pleșu, iar participanți: Horia Bernea, Florin Ciubotaru, Doru Covrig, Sorin Dumitrescu, Marin
Gherasim, Vasile Gorduz, Mihai Horea, Bata Marianov, Napoleon Tiron. În 1990 Sala Dalles a găzduit o nouă ediție 9+1, alături de
artiștii grupului participînd și cîțiva invitați. »
Expozitia 9+1 a avut loc la Muzeul PCR si a fost inchisa dupa citeva zile de cenzura politica si motivata de participarea domnului
Andrei Plesu si a domnului Sorin Dumitrescu ( au fost sanctionati immédiat ca membrii ai Meditatiei Transcedentale )! Inca un
lucru de neinteles este ca in aceasta editie am participât si eu Christian Paraschiv cit si domnul Ștefan Bertalan fiind omisi amindoi
!? (https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/#comment-122512)

« Expoziția cu tema Spațiul-obiect a fost organizată la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“, în 1982. »
expzitie foarte importanta la epoca ! unul din curatorii si initiatorul acestei expozitii pe linga alti colegi de la arhitectura am fost eu
Christian Paraschiv ! dupa ce Uniunea de arte plastice a refuzat proiectul ce fusese pregatit pentru sala de la Caminul artei ! un
proiect de catalog exista fiind realizat de Decebal Scriba !
C a sa ne dam seama de importanta expozitiei ne uitam la lista artistilor invitati : Geta Bratescu, Bitzan Mircea Florian, Oisteanu,
Manciulescu, Graur, Paraschiv etc
Artisti care aproape nu expuneau la epoca ( Geta Bratescu) Mircea Florian ce aducea cu instalatiile sale sonore o prezenta
aproape de realizarile actuale ; unde avem din cee in ce mai multe instalatii si performante cu dans, corp uman,blet, sunet, de o
maniera aproape scenografica ! un tip de expunere a artei actuale ne mai vorbind de pluridisciplinaritatea adusade toti
participantii !
« O strategie interesantă pentru introducerea artei contemporane din perspectivă expozițională, într-un anume context cultural,
respectiv cel al civilizației populare, a debutat în anii ’80, prin expoziția Locul – faptă și metaforă, pusă în operă la Muzeul Satului
din Bu¬curești de către Ion Frunzetti și Anca Vasiliu în 1983, urmată în 1984 de Vatra. Locul – faptă și metaforă, organizată de
Anca Vasiliu (care lucra în acea perioadă la Muzeul Satului, activînd în calitate de critic și în cadrul Ate¬lierului 35) și de cîțiva artiști
în același perimetru muzeal. Curatorii au creat conviețuiri exemplare între artefactele contemporane și cele rurale vechi, punîndu-
se în lumină și un fond spiritual tradițional ce hrănea ambele vîrste și ipostaze ale civilizației. Intervențiile de tip instalație,
environment, au subliniat componenta alternativă a celor două evenimente culturale.
Doua expozitii foarte importante pentru epoca inca o data gasind instalatii interventii facute spécial pentrul locul/casa ales foarte
légat de ceea ce gasim astazi intr o serie de muzee private din lume unde artistul este invitât sa intervina in SITU !!!! inca o dovada
a exceptionalei vitalitati a artei practicata in anii 80 in Romania!
În 1985 s-a format grupul Prolog, a cărui primă expoziție, Prolog I. Tescani (Floarea de măr), avea să se deschidă în același an la
Ga¬leria Căminul Artei din București. Arta Prolo¬gului a fost o bornă semnificativă a neobizantinismului și după 1989 – a
neoortodoxismului. Membrii fondatori, în frunte cu Paul Ghe¬rasim, căruia i s-au alăturat Constantin Flondor, Horea Paștina,
Mihai Sîrbulescu – și, în perioada genezei grupului, a lucrului la Tescani, Cristian Paraschiv –, au redescoperit peisajul cu un
sentiment de revelare a sacrului și au redescoperit în același timp, cu modestie proaspătă, trăirile uceniciei picturii. În 1986 s-a
asociat expozanților și Horia Bernea, simțindu se solidar spiritual cu ei. În componența de bază s-a adăugat, de la un moment dat
încolo, Ion Grigorescu. Au urmat expoziții ale Pro¬logului, în 1986, 1987 și 1989, în aceeași galerie, existența grupului continuînd și

https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/ Page 5 of 7
Arta românească de la jumătatea anilor ’70 pînă în 1989 (III) | Observator Cultural 25.08.2023, 15:39

în perioada postdecembristă, pînă astăzi – la manifestările Prolog, în țară și în străinătate, au participat episodic și alți artiști, între
care Afane Teodoreanu, Vasile Varga, Gheorghe Berindei, Matei Lăzărescu, Valentin Scărlătescu, Ioana Bătrînu, Mircea Tohătan,
iar în anii ’90 a revenit în nucleul Prologului Cristian Paraschiv, contribuind la expozițiile grupului. Paul Gherasim a decedat în
2016, însă pictorii deja longevivei asocieri artistice nu au declarat dizolvarea acesteia, și expozițiile Prolog au continuat. »
In cazul grupului PROLOG sunt prezente mai multe greseli de analiza si intelegere a Faptuirii si dorintelor acestui grup !
Voi incepe prin a répéta ca neoortodoxism nu exista exista doar ortodoxia care este una singura !
Apoi vom face un pic de istoric la expozitia mea personala intitulata STRUNGA de la galeria Simeza decembrie 1982 m am apropiat
in prietenie de mai multe personalitati printre care domnul Paul Gherasim cu care am inceput sa am lungi convorbiri la atelierul
acestuia din Selari Bine inteles aici erau si Marin Gherasim si Horia Bernea cu care ma cunosteam déjà din 1977 / Insa intilnirile cu
domnul Paul mi au deschis drumul reintoarcerii la natura iar lucrul permanent timp de 2 ani la restaurarea a doua biserici una din
Suici si alta din Craiova alaturi de domnul Ion Grigorescu mi a aratat cinstea pictorului modest cel ce picteaza biserici ortodoxe
!Astfel Christian Paraschiv pregateste alaturi de colegii tineri o reintoarcere la surse simple firesti legate de Natura , meserie , si
ortodoxie ! Organizeaza in 1984 Peisaj 84Tescani o mica expozitie la Galeria Galateea acompaniat de un text semnat Andrei Plesu
care devine ca un elogiu Peisajului / vezi mai tirziu carte publicata sub numele de Ochiul și lucrurile1986
Expozitie salutata de un articol elogios semnat Chiachir dar primita cu ne intelegere de multi colegi si critici de arta !

La vremea aceea, am realizat déci şi un catalog în care domnul Andrei Pleşu ne-a scris un text unde a enunţat câteva noţiuni care
s-au regăsit apoi, la întâia expoziţie Prolog de la Căminul Artei, intitulată „Floarea de Măr“ decembrie 1985 . În epocă trebuiau
găsite drumuri diferite de realismul socialist, care era un fel de formă impusă a exprimării plastice. Atunci, expoziţia nu a fost
primită cu înţelegere şi colegii se întrebau ce ne propunem noi cu întoarcerea la natură. În acelaşi timp, Paul Gherasim pregătea
de câţiva ani aceeaşi întoarcere spre natură, ca urmare a lucrului său din atelier, seria „Țăranilor“, cât şi peisajele de la Tescani în
acuarelă sau ulei. Eu cred că întâlnirea noastră a fost excepţională pentru artele româneşti de atunci – am discutat foarte mult şi
am căzut de acord să limităm numărul artiştilor care vor participa la această stare de excepţie Am început cu Horia Bernea (n.r. –
a fost directorul general al Muzeului Țăranului Român), care avea de mult timp la Tescani toată partea barocă a picturii sale, deşi
ne-a îndemnat să nu îl chemăm în grup. Noi voiam o apropiere simplă şi modestă, fără brizbrizuri, pentru că natura trebuia sa ne
fie profesor, şi am fost pregătiţi să o luăm de la început ca nişte neştiutori. Iar Marin Gherasim, cu toată apropierea voit ortodoxă,
s-a exclus singur din grup, căci nu avea lucrări dupa natura. Erau doi colegi foarte apropiaţi domnului Paul Gherasim, care aveau
atelier pe Strada Şelari. Ortodoxia din artă cu care neam apropiat de tema naturii; Paul a prezentat lucrul în sensul unui reînceput,
o modestie fără limită în faţa naturii. Artişti ca Van Gogh, Monet şi Bonnard ne ghidau spre această simţire completată de
specificul ortodoxiei noastre prezenta in “Icona”.
In Acelasi timp domnul Paul Gherasim si domnul Ioan Alexandru in 1984 continuau o serie de omagii aduse poetului Daniel
Turcea astfel ia nastere expozitia Dialog unde expun Gruia Florut, Spiridon, Christian Paraschiv, Mihai Sarbulescu Vlad Micodin, In
acesta expzitie gasim déjà doua principii fundamentale Prolog 1/ lucrul in si dupa natura 2/lucrul cu simbolul de tip ortodox /
lipseste pentru moment punctul 3/ cuvintul- lucrul cu semnul
In vara lui 1985 stabilesc o intilnire intre Domnul Andrei Plesu care va scrie un text pentru expozitia noastra Floare de mar domnul
Paul Gherasim domnul Mihai Sirbulescu si cu mine Aceasta intilnire este necesara in sensul ca domnul Paul Gherasim era pentru
numirea grupului PROLOG eu cit si Plesu gaseam titlul pretentios !
Domnul Gherasim a argumentat şi a reargumentat, iar grupul a rămas sub pecetea „Prolog“, deşi atunci îl vedeam preţios,
pretentios şi eu, şi Pleşu, care eram pentru „Logos“. Apoi, un text al lui Andrei Pleşu, absolut necesar pentru pregătirea formării
grupului, ne-a adus față în față timp de câteva ore la atelierul domnului Gherasim – am fost eu, Pleşu şi, cu intermitenţe, Mihai
Sârbulescu, care a stat mai mult pe culoar pentru ca Paul să nu ştie că fumează.
În final, am acceptat să facem parte din grup: Paul Gherasim, Christian Paraschiv, Horea Paştina, Mihai Sârbulescu şi Constantin
Flondor. La început nu erau Horia Bernea (intra in grup 1986) şi Ionică Grigorescu (intra in grup in1990)Matei Lazarescu (1990), cei
trei fiind aduşi de Paul după plecarea mea la Paris în 1986. De-a lungul timpului, nu am încercat să răspund la niste întrebări, ci a
fost vorba de o apropiere firească de religie. Munca mea este ghidată de religie, iar acum circa 35 de ani, mi-am propus, cum
spuneam, şi acea apropiere firească de ceea ce ne înconjoară dintotdeauna, şi anume de natură. Cu modestie şi umilință am uitat
tot ceea ce trebuia să ştim şi, astfel, am luat-o de la început. Acesta a fost unul dintre răspunsurile mele la realismul socialist, la
încercările nonfigurative aşa-zis intelectuale şi la un anumit tip de avangardă

(https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/#comment-122512)

Adaugă comentariu

Nume

Email

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy (https://policies.google.com/privacy) and Terms of Service
(https://policies.google.com/terms) apply.

Comentariu

https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/ Page 6 of 7
Arta românească de la jumătatea anilor ’70 pînă în 1989 (III) | Observator Cultural
Comentează
Cele mai citite articole
La curțile documentului. A fost odată ca-n povești…
(https://www.observatorcultural.ro/articol/la-curtile-
documentului-a-fost-odata-ca-n-povesti/)
Dacă investiții nu sînt, nimic nu e
(https://www.observatorcultural.ro/articol/daca-
investitii-nu-sint-nimic-nu-e/)
Cultură în primejdie, democraţie în regres, idiotizare
în perspectivă
(https://www.observatorcultural.ro/articol/cultura-in-
primejdie-democratie-in-regres-idiotizare-in-
perspectiva/)
Ce fel de război mai e și ăsta?
(https://www.observatorcultural.ro/articol/ce-fel-de-
razboi-mai-e-si-asta/)
Mircea Iorgulescu – 80
(https://www.observatorcultural.ro/articol/mircea-
iorgulescu-80/)
Termeni şi condiţii (https://www.observatorcultural.ro/termeni-si-conditii/)
Publicitate (https://www.observatorcultural.ro/publicitate/)
Ajutor (https://www.observatorcultural.ro/ajutor/) RSS Feed (/rss)
Newsletter (https://www.observatorcultural.ro/newsletter/)
Parteneri (https://www.observatorcultural.ro/parteneri/)
Despre Cookies (https://www.observatorcultural.ro/despre-cookies/)
https://www.observatorcultural.ro/articol/arta-romaneasca-de-la-jumatatea-anilor-70-pina-in-1989-iii/
25.08.2023, 15:39
Comentarii recente
Cele mai comentate articole
Liviu Ficior la Celor care n-au li se va lua
Cultură în primejdie, democraţie în regres, idiotizare
(https://www.observatorcultural.ro/articol/celor-care-n-
în perspectivă
au-li-se-va-lua/#comment-142411)
(https://www.observatorcultural.ro/articol/cultura-in-
Iacobescu la Dacă investiții nu sînt, nimic nu e
primejdie-democratie-in-regres-idiotizare-in-
(https://www.observatorcultural.ro/articol/daca-
perspectiva/)
investitii-nu-sint-nimic-nu-e/#comment-142410)
Sîntem viitorul radios al comuniștilor de-atunci
DG Ontelus la La curțile documentului. A fost odată ca-
(https://www.observatorcultural.ro/articol/sintem-
n povești…
viitorul-radios-al-comunistilor-de-atunci/)
(https://www.observatorcultural.ro/articol/la-curtile-
România între Dan Nuțu și Gheboasă
documentului-a-fost-odata-ca-n-povesti/#comment-
(https://www.observatorcultural.ro/articol/romania-
142409)
intre-dan-nutu-si-gheboasa/)
DG Ontelus la In the mood for Everything Everywhere
„Poezia se poate converti în stil de viață…”
All At Once
(https://www.observatorcultural.ro/articol/poezia-se-
(https://www.observatorcultural.ro/articol/in-the-
poate-converti-in-stil-de-viata/)
mood-for-everything-everywhere-all-at-
La curțile documentului. A fost odată ca-n povești…
once/#comment-142403)
(https://www.observatorcultural.ro/articol/la-curtile-
Doru la Mircea Iorgulescu – 80
documentului-a-fost-odata-ca-n-povesti/)
(https://www.observatorcultural.ro/articol/mircea-
iorgulescu-80/#comment-142402)
Copyright © 2023. All Rights Reserved. Design and development by High Contrast
(http://www.highcontrast.ro/)
(http://www.trafic.ro/?
rid=observatorculturalro)
Page 7 of 7