Arta stradală și fenomenul graffiti în România

În România, graffiti, în sensul modern, occidental, a apărut după 1990, în timpul tranziției țării
spre democrație. În primii ani, graffer-ii români au încercat să își imite omologii occidentali, odată cu
pătrunderea subculturii hip-hop în rândul tinerilor. Inițial restrâns la marile orașe ca București, Cluj sau
Timișoara, fenomenul s-a răspândit în toate centrele urbane. Adaptarea s-a accelerat până în anul 2007,
odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În ultimii ani, fenomenul graffiti din România a
depășit stadiul de imitație și a dobândt trăsături distincte.

Însă, graffiti-ul modern își are sorgintea în New York, la începuturile anilor ‟20, când metroul a
fost acoperit cu desene și inscripții realizate de membrii găștilor de cartier. Aşa cum este cazul cu orice
activitate populară în țara noastră, Capitala este cea care mustește de astfel de opere stradale realizate cu
spray-ul. Însă, în paranteză fie spus, deși în București pot fi observate mii de astfel de desene, nu aici s-au
pus bazele unui eveniment de profil în toată regula, ci în Timișoara. Anul 2011 a însemnat momentul în
care s-a „dat undă verde” în acest oraș, pentru câteva zile, artei urbane, în cadrul primului festival de
graffiti din România.

Graffiti-uri politice de factură modernă au apărut din perioada Revoluției Române și a

tuloburărilor sociale din anii `90. Primul graffiti al României democratice a fost „Jos Cismarul!”, făcând
referire la dictatorul Nicolae Ceaușescu, sprayat în timpul Revoluției din Decembrie. Forme diferite de
protest prin graffiti au apărut și în următorii ani, cu precădere în timpul fenomenului ”Piața Universității”,
încheiat prin intervenția brutală a minerilor în timpul Mineriadei din 1990. Cel mai cunoscut este tag-ul
”Golan”, trimițând la eticheta aplicată de președintele Ion Iliescu tinerilor care protestau împotriva
administrației lui. După anul 2000, societatea română s-a adaptat considerabil lumii occidentale, iar
graffiti-urile politice au început să țină cont de emergența societății civile. La începutul anilor 2000, cele
mai răspândite stencil-uri îl înfățișau pe Nicolae Ceaușescu, cu inscripția ”vin imediat” (aluzie la
nostalgia după comunism resimțită în societate) sau pe domnitorul Vlad Țepeș, cu inscripția ”Vlad Țepeș
Președinte” (trimițând la tensiunile și frustrările provocate de corupția guvernamentală)

În ultimii ani, mișcări sociale de protest au creat propria lor cultură graffiti. cele mai cunoscute
sunt ”Basarabia Pământ Românesc”, creat în urma revirimentului naționalismului în rândul tinerilor, sub
forma unei campanii unioniste (În sensul unirii Republicii Moldova cu România).

O altă campanie amplă de graffiti a apărut în urma mișcării ecologiste ”Salvați Roșia Montană”,
în anii 2011-2013. Simbolul mișcării sau inscripția cu mesajul ei au apărut în toate orașele României.
Campania ecologistă a reprezentat și prima instanță de succes al unei mișcări civice împotriva unei măsuri
guvernamentle, iar în urma acestul fapt a luat amploare și fenomenul graffitiului politic. În ultimii ani,
artiștii stradali au încercat să depășească condiționările impuse de tehnica graffiti. Încercări notabile au
fost făcute de MindFK, artist clujean care concepe statuete cu mesaj de critică socială, pe care le
amplasează în spațiul public. În timpul celor trei zile de doliu național decretate în urma incendiului
Colectiv, o asemenea statuetă a fost amplasată, într-o poziție contemplativă, în altarul improvizat în fața
locului tragediei[6]

1
 Odată ce s-a creat un precedent, iar publicul a devenit mai tolerant și a înțeles că și graffiti-ul este
tot o formă de artă urbană, și alte orașe din țară au avut inițiative similare. Un eveniment reputat în acest
sens are loc anual și la Sibiu, sub denumirea de Street ART Festival. Manifestarea reunește 10 artiști –
desemnați în urma unui proces de selecție -, care au șansa să-şi dea frâu liber imaginației pe pereții
Sibiului.

Poate cea mai memorabilă “urmă” a graffiti-ului autohton o reprezintă, încă, metrourile vechi,
întâlnite pe Magistrala 4 a rețelei bucureștene. Aceste trenuri, inaugurate pe vremea lui Nicolae
Ceaușescu, au reprezentat imediat după Revoluţie, la începuturile fenomenului în România, una dintre
principalele «pânze» ale artiștilor, atât locali cât şi străini. Ultimii continuă să vină şi azi, special pentru a-
şi lăsa “amprenta” pe una dintre ultimele „redute” ale graffiti-ului liber, devenită mitică odată cu trecerea
anilor în comunitatea lor.

Motivul pentru care metrourile întâlnite pe celelalte magistrale nu sunt „înzestrate” cu graffiti este
acela că problema a fost prevenită «din faşă»: canadienii de la Bombardier, firma care a construit trenurile
achiziţionate ulterior de către Metrorex, au folosit o vopsea pe care nu rezistă spray-urile colorate. Altfel
spus, cu un burete, puțin săpun și două jeturi de apă, arta unui tânăr dispare cât ai clipi.

Tehnica observabilă pe trenurile Magistralei 4, dar și pe cele mai multe ziduri din țară, se numește tagging
şi caracterizează semnătura într-un mod cât mai neinteligibil. Așa cum era firesc, din anii „90, lucrurile au
mai evoluat, artiștii s-au adaptat și au dezvoltat noi tehnici de a desena ceea ce numim graffiti. Cuvântul
cheie al noilor metode este „rapiditatea” – din motive obiective. Astfel se face că, la fel de des, întâlnim și
desenele realizate prin tehnica «șablonului» (stencil, în limba engleză), iar negativul generat prin
pulverizarea culorii rămâne pe perete. Mai mult, uimitor sau nu, tinerii mai au născocit o metodă care le
oferă posibilitatea de a-și aplica desenele în mai puțin de 20 de secunde: paste up. Stencil și paste up sunt
două tehnici extrem de folosite de artiști, pentru că îți permit să fugi foarte repede. La paste up, ai hârtia,
un lipici pe bază de aracet sau unul realizat manual, un trafalet, și aplici desenul, ca și cum ai lipi un tapet.
Tehnica are un avantaj destul de mare, pentru că o lucrare se poate aplica pe perete în aproximativ 20 de
secunde. Util, în cazul în care apare Poliția! În afară de metrou, unde e periculos, Poliția e destul de
permisivă în București, fiindcă poliţiştilor le e lene să alerge după artiști”, a explicat Doru Răduță,
reprezentantul Interesting Times Bureau, organizatorul unui scurt tur alternativ de picturi murale din
București.

Un exemplu de desen aplicat prin tehnica paste up în București este unul de mari dimensiuni, care
ilustrează logo-ul platformei YouTube, cu o mică modificare… sentimentală: YouBire. Mişcătoarea
parodie, care îşi propune să sensibilizeze în legătură cu dezumanizarea adusă de tehnologie, respectiv de
reţelele sociale, poate fi admirată în apropierea străzii Doamnei.

Până aici, am vorbit despre graffiti, o formă de artă urbană interzisă prin lege, dar avem și
varianta legală a culturii urbane, numită artă stradală (street art). Opera realizată prin această tehnică este
ușor de identificat, pentru că se bucură de mari dimensiuni, este spectaculoasă, iar frumosul este apanajul
multor ore de lucru în fața peretelui, lipsite de teama apariției inopinate a Poliție. Un exemplu de astfel de
artă urbană întâlnim în curtea interioară a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din
Bucureşti, dar obiectivul reprezentanților instituției cuprinde mai mult decât comandarea unui mural de
mari dimensiuni. „Peretele de la Universitatea de Arhitectură a fost desenat de către Saddo, în 4-7 iulie
2016, împreună cu un prieten. Ei au petrecut câteva zile pe schele. Când li s-a propus un proiect, Saddo a

2
venit cu un concept și a spus că, dacă stă să se gândească, toată arhitectura – mai ales cea antică – se
inspiră din natură. Aici avem o junglă. Intenția artistului a fost aceea de a reda o activitate, care inițial
părea extrem de aridă și de abstractă – cum e arhitectura -, dar care are la bază ceva foarte organic.
Contrastul este foarte interesant.

Proiectul inițiat de către Universitate presupune ca întreaga clădire, dar mai ales curtea interioară,
să se deschidă către publicul larg. S-a început cu acest perete. Un alt perete va fi acoperit cu vopsea
specială, care să permită proiecțiile de filme. Din toamna lui 2016, sau de anul viitor, vor deschide terasa
pentru a găzdui diverse evenimente, iar din 2018 se dorește să se încerce ceva similar cu cafeneaua de la
Muzeul «Grigore Antipa». Totul, în ideea de a deschide întreaga facultate pentru oraș. Cei de la
Universitate și-au dat seama că aceasta este una dintre cele mai importante clădiri din centrul orașului, şi
totuşi este închisă publicului larg”, a mai spus Răduţă.

De cele mai multe ori, muralele impozante sunt comandate de către o instituție, iar cele mai
spectaculoase opere de profil din Capitală pot fi admirate pe strada Arthur Verona (autori: Alex
Ciubotariu sau Pisica Pătrată, dar şi Sabek), pe strada Eremia Grigorescu (colectivul Sweet Damage
Crew), respectiv pe strada Lahovari, în curtea Grădinii cu Filme (aceeaşi Sweet Damage Crew). Strada
Arthur Verona reprezintă raiul grafferilor, iar startul a fost dat de către Street Delivery, eveniment ce a
debutat în urmă cu 11 ani și care a deschis minţile asupra importanţei culturii urbane. Astfel, în fiecare
vară, timp de câteva zile, strada devine a pietonilor, care participă la diferite activități culturale. Tot aici,
trecătorii pot admira cel mai vechi mural din România, realizat de către Sabek, reprezentând un vultur.
Cei care nu l-au văzut până acum, ar trebui să se grăbească, întrucât în 2016 clădirea care „găzduiește”
muralul va fi demolată, pentru a construi un imobil destinat birourilor.

Arta stradală și graffiti în Ploiești

Blamat de unii şi admirat de alţii, graffiti-ul şi-a făcut loc de mulţi ani şi în Ploieşti. Artiştii urbani
îşi pun amprenta tot mai mult prin cartiere. Graffiti-urile din Ploiești sunt discrete. Fie că există o presiune
a locuitorilor sau a autorităților publice locale (desenatul pe pereți ca act de vandalism este prezent în
presa locală, vezi aici sau aici), fie că nu există preocupări consolidate în materie, majoritatea graffiti-
urilor sunt localizate în spații retrase, în ganguri, între blocuri, pe aleile laterale, timid. Realizatorii
acestora sunt mai preocupați probabil să rămână anonimi sau să nu fie prinși, nu să-și etaleze măiestria.
Luând în considerare tematica, grafica și stilul, afirmăm că nivelul de dezvoltare al culturii graffiti în
Ploiești este mediu, majoritatea mesajelor și desenelor fiind directe și explicite. Folosind clasificarea
formelor vizibile ale dezvoltării istorice a graffiti-urilor am putea spune că cele din Ploiești sunt în faza
de tranziție (ironic pentru spațiul românesc), utilizând litere și cuvinte pentru a transmite mesaje și
reprezentări simple, personale. Unul dintre desenele 3d care nu este vandalizat și arată pricepere este cel
de la Casa Căsătoriilor, un exemplu rar de integrare utilitaristă a graffiti-urilor în imaginea orașului.
Printre acestea, unul care se referă la poetul Nichita Stănescu (născut în Ploiești) și conține fraza “Colț de
inimă și ruptură de aripă de înger, capitala limbii vorbite este orașul acesta al meu natal”

3
 Campania politică se referă la un politician local, senator PSD și fost ofițer SRI, care utilizează
sloganul „Savu securistu‟”. Desenul este detaliat, contururile fine, corect anatomic (nu sunt exagerate sau
modificate proporțiile faciale, iar culoarea utilizată este cea neagră. Putem estima că realizatorii stencil-
urilor sunt oponenți politici care au încercat să promoveze o similitudine între persoana politică și
instituția Securității din perioada comunistă.

„Peluza latina” reprezintă o referință la suporterii formației locale de fotbal, Petrolul Ploiești.
Probabil că sentimentul de mândrie și apartenență i-au mobilizat pe aceștia să revendice și spațiul vizual
al orașului prin crearea stencil-urilor sub forma unui text simplu „Peluza Latina”, aplicat cu spray negru,
albastru și galben.

,,Transformăm transformatoare, dăm Ploiestiului culoare" este proiectul initiat de un tanar

ploiestean care doreste sa infrumuseteze orasul, inlocuind desenele si mesajele vulgare scrijelite pe
transformatoarele electrice cu imagini si mesaje motivationale. Astfel, in loc de pereți deprimanti si gri,
trecatorii vor putea citi cuvinte precum "Bucuria reală e afară/ Stay cool/ Play Ball/ Live Life".