Emil Răzvan Theodorescu (n.

22 mai 1939) este un istoric de artă și politician român, membru

titular al Academiei Române (din 2000) și vicepreședinte al acesteia (din 20 aprilie 2018 [1], reales
la 4 mai 2022[2]). A fost senator din partea PSD în legislatura 2000-2004 și ministru al culturii.

Biografie[modificare | modificare sursă]

La data de 9 februarie 1990, Răzvan Theodorescu a fost numit în funcția de președinte al
Radioteleviziunii Române.[3] A fost criticat pentru manipulările proferate de Televiziunea Română
sub directoratul său, în legătură cu mineriada din iune 1990. [4]
La 14 decembrie 2004 a fost numit în funcția de membru în Colegiul Național al Institutului
Revoluției Române din Decembrie 1989. [5]
În ianuarie 2007 a fost ales membru în două academii din sud-estul Europei: Academia albaneză
și Academia macedoneană.[6]
În 2008 a fost desemnat ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.
Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).[7]
Răzvan Theodorescu este laureat al Premiului Herder (1993) și a fost distins cu Ordinul Național
„Pentru Merit” în grad de Comandor.[8]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și
circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate.
● Mănăstirea Dragomirna (1965)
● Mănăstirea Bistrița (1966)
● Biserica Stavropoleos (1967)
● Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele
X-XIV)(Editura Academiei Române, 1974)
● Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976)
● Itinerarii medievale (Editura Meridiane, București, 1979)
● Piatra celor trei prelați (Editura Meridiane, București, 1979)
● Apel la istorie (Editura Sport-Turism, București, 1980)
● Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800) - 2 vol.
(Editura Meridiane, București, 1992)
● Drumuri spre ieri (Editura Fundației Culturale Române, București, 1992)
● Cele 900 zile ale „manipulării” (Editura Tinerama, București, 1994)
● Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI (Editura UNESCO, București,
1995)
● Românii și Balcanicii în Civilizația sud-est europeană (Editura Enciclopedică,
București, 1999)
● Puțină Istorie (Editura Fundației Culturale Române, București, 1999)