Cleopatra Lorințiu: Diplomație culturală și suflet românesc

Dr. Irina Airinei Vasile

Orice om de litere din țara asta știe câte ceva despre Cleopatra Lorințiu,  a
cărei notorietate de scriitoare, jurnalistă, realizatoare de televiziune și diplomat a
depășit demult granițele țării și chiar ale continentului nostru. Născută la 26
septembrie 1957  la Bistrița, Cleopatra Lorințiu și-a făcut remarcat talentul poetic
încă de pe băncile școlii (când învăța să cânte și la vioară), publicând în revistele
literare pentru copii și adolescenți poezie și proză și câștigând premii la
concursurile naționale de literatură („Tinere Condeie”, sub mentoratul neuitatului
profesor modelator al atâtor generații de tineri scriitori, Tudor Opriș). „De dragul
tău, copil cu ochii vii în care se scaldă o lacrimă de ghidușie și-un fir de tristețe
ascunsă, copil cu care alergi pe un peron după un tren care pleacă deși știi prea
bine că n-o să-l ajungi, fluturând o batistă murdară de afine coapte, de dragul tău aș
ține vacanța cu mâinile amândouă, aș ține-o cu putere să mai stea, să mai stea.”
(Fetița care eram, Ed. Intact, 1992, reeditată în 2020la Ed. Universul Academic).

Lansată apoi pe orbita strălucitoare a liricii românești, Cleopatra Lorințiu a

publicat cărți de poezie, proză, eseuri, critică și interviuri, memorialistică, note de
călătorie, literatură pentru copii devenind un nume cunoscut alături de toți marii
poeți din generația sa. Publică frecvent în Amfiteatru,Tribuna si Steaua,
Luceafărul, Suplimentul SLAST și, evident, Cinema.

Debutează cu volumul „Regina cu pași furați”, apărut la Editura Dacia în

1978 iar în 1984 primește premiul Asociației Scriitorilor București pentru literatură pentru
copii.
 A publicat apoi volum după volum devenind o cunoscută voce lirică cu un
timbru original și de o valoare incontestabilă. Pornind de la o educație
multidisciplinară, acoperind o combinație paradoxală de preocupări, de la
cibernetică, geopolitică, geostrategie, diplomație la cultura franceză și literatura
universală, Cleopatra Lorințiu a realizat numeroase filme mărturie cu personalități
emblematice ale neamului românesc  Cleopatra Lorințiu fost diplomat la
Ambasada României la Paris (2002-2006), corespondent pentru România al
"Observatoire d'études Géopolitiques" din Paris, realizator tv pentru Televiziunea
Română(1994-2002,2007-2018), editor șef al publicației Écart Economistul (1998-
2002). Din mai 2018 este director adjunct la Institutul Cultural Român din Tel
Aviv. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1979 și membru al
Uniunii Cineaștilor.

A face cunoscute valorile românești, a vorbi despre numele ilustre ale artei
precum în filmul ei ”Hobița, un état d'âme ” dedicat începuturilor lui Constantin
Brâncuși, copilăriei, adolescenței și tinereții sculptorului în locurile gorjene,
realizat în Televiziunea Română și difuzat de diferite posturi tv europene, a fost
obiectivul asumat al Cleopatrei Lorințiu de-a lungul activității ei de realizator de
filme documentare.

Prin pledoarii pentru nume importante ale culturii , literaturii artelor

spectacolului, filmului sau arhitecturii – și-a structurat cariera de realizator de
televiziune. Pentru filmul realizat cu Ștefan Augustin Doinaș a primit premiul
Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România (APTR) pentru „Excelența
în cultură” și „Premiul pentru portret cinematografic la Festivalul Internațional de
film documentar DokArt pentru excepționalul documentar „Tragicul nostru Ulysse
– Benjamin Fondane”.
 Au fost înfățișați în documentarele scrise și realizate de ea, transmise și pe
TVR Internațional (unde o perioadă a fost redactor șef) în emisiuni ca „A doua
Românie” sau „Lumea și noi” deopotrivă Mariana Nicolesco (în nu mai puțin de 5
documentare), mezzosoprana Marina Krilovici sau pictorul Ion Sălișteanu. Au fost
reportaje și interviuri realizate în comunitățile istorice ale românilor din Ungaria,
de la Gyula sau Szeged sau căutând nume mari ale diasporei românești în Austria
sau Grecia, în Italia sau Belgia. A realizat portrete ale unor românce celebre în
lumea științifică mondială precum academiciana biochimistă Florentina Mosora,
dr. Maria Georgescu, au fost interviuri de suflet rămase peste timp cu Grigore
Vieru sau Romulus Vulcănescu, cu marele botanist Ovidiu Bojor sau chirurgul
Dan Gavriliu, cu prințesa Alexandra Caragea, cu inventatorul Nicolae Ilieșiu sau
cu sculptorița Gabriela Manole Adoc sau martori ai altor timpuri precum Manole
Filitti. Greu de trecut în revistă cele peste o sută de filme documentare la care a
fost realizator, regizor, scenarist și comentator, „filme de autor ”cum se spune, care
puneau în lumină mereu valoarea spiritului românesc, epatant, profund, adevărat,
indiferent de zona în care el se manifesta: artă sau știință, istorie sau rememorare.
În seria Identități de la TVR a realizat memorabilul film „Prietena mea, Hanna” cu
Magda Stroe, Drept între Popoare.

Obiectivele acțiunii ei s-au situat întotdeauna dincolo de poziționarea într-o

funcție anume sau apartenența la o instituție anume. Stau mărturie participările la
evenimente internaționale, dezbateri de idei, conferințele, simpozioanele ca de
exemplu edițiile Dialogului euro mediteranean, derulat în Senatul Franței, în care
s-a exprimat despre situația minorităților etnice din România reprezentate în
Parlamentul român, despre condiția femeii în România, dând exemple de reușite
notabile ale femeilor din varii domenii, de la știință la artă, de la administrație și
politică la arhitectură, cinematografie, sport,educație sau manageriat.
 La Conferințele de la Paris,Alături de Dr. Jean-Marie Heydt, Président du
Centre Nord-Sud du Conseil de l’Europe și Samia DJACTA din Delegația
permanentă a UNESCO, Cleopatra Lorințiu vorbea întotdeauna despre țara ei și
despre valorile românești, creând punți și contacte internaționale cu mass media
din multe țări, atât atunci când era vorba despre spiritul de toleranță și bună
înțelegere, organizând și animând conferințe, cât și în pledoarii pentru
recunoașterea meritelor femeilor valoroase, competitive, corecte.

Sensibilă la durerile altora, interesată deopotrivă de geopolitică și cultură,

cultivând mereu valorile umaniste și mereu atașată de valorile tradiționale
românești, pentru toate acestea și pentru întreaga ei operă i se atribuie un Premiu
venit dinspre Moldova, anume de la Iași, acest spațiu binecuvântat din care vedea
și mama ei :„Premiul Johannes Kelpius 2020 Pentru Slujirea cuvântului pe altarul
Luminii ” decernat poetei Cleopatra Lorințiu de către Revista Contact
Internațional, director Liviu Pendefunda.

O preocupare mai veche a Cleopatrei Lorințiu, vizibilă deopotrivă în cărțile

și în documentarele realizate de ea, anume aceea pentru lumea evreiască și pentru
contribuția emigrației evreiești din România (Alya) la crearea si consolidarea
statului Israel, avea să capete o nouă formă odată cu faptul că în 2018 devine
director adjunct la reprezentanța Institutului Cultural Român Tel Aviv. Două au
fost direcțiile pe care ea a încercat să își construiască mandatul: pe de o parte să
facă cunoscute israelienilor valori ale culturii române - pe de altă parte să aducă
omagiu valorilor culturale evreiești din România și din societatea israeliană în care
contribuția românilor evrei a fost și este nu numai substanțială valoric (peste 400
000 de evrei români au ajuns în Israel conform datelor Ministerului Absorbției,
aceștia au avut familii, copii iar acum nepoți , reprezentând o parte foarte
importantă din populația israeliană, numeric și cultural.
 Cleopatra Lorințiu a realizat zeci de întâlniri literare , deopotrivă cu invitați
din România și cu autori care scriu, în continuare, în limba română, în Israel: de la
Moshe Ițhaki și Marlena Braester, la Madeleine Davidsohn,Francisca Stoleriu,
Hedi Simon, Bianca Marcovici sau Maria Găitan Mozes, univeristarul istoric Rafi
Vago si istoricul Lucian Zeev Herscovici, acad. Jean Askenasy.

Cleopatra Lorințiu a găzduit și prezentat evenimente cu ecou în lumea

culturală israeliană precum „Rememorare și actualitate”, Mesagerii arhitecturii
românești în Israel și Expoziția „7 Pionieri Evrei ai Arhitecturii Moderne din
România” și și-a văzut visul împlinit prin organizarea spectacolului dedicat
Reginei Maria, regizat si interpretat de Liana Ceterchi, omagiind rolul reginei în
înfăptuirea Marii Uniri.

De asemenea, s-a întâlnit cu conducerea unor municipalități precum Rehovot

și a participat la evenimente dedicate României în Universități prestigioase precum
Universitatea Neghev din Beer Sheva, a prezentat în dezbateri pline de farmec, cu
generozitate, artiști români din toate artele precum regizorul Mircea Cornișteanu,
actorii Teatrului „Constantin Tănase”, muzicianul Andrei Kivu, oaspete al
Academiei de Muzică din Ierusalim. În activități comune organizate cu Institutul
Cervantes, și-a concentrat toată energia în realizarea turneului interpretului Sergiu
Cioiu în Israel, la Ashdod, Haifa și Tel Aviv iar acesta a cântat în fata sălilor cu
originari din România cântecele lui Alexandru Mandy pe versuri de Marin Sorescu
și Nichita Stănescu.

A organizat, gândit și moderat evenimente de profunzime dedicate Marelui

Rabin Alexandru Șafran cu participarea academicianului Carol Iancu și a fiului
Marelui Rabin, Avinoam Safran de la Geneva. A prilejuit dezbateri complexe
despre istoria antisemitismului cu prof. universitar Andrei Marga, evenimente
precum lansarea cărții lui Richard Armon, primul consul onorific al României în
Israel după 1990, o personalitate decisiva în organizarea bancară și financiară a
Israelului , lansări de cărți ale scriitorului Dan Lungu, profesorului univ. Carol
Iancu prezentate de universitarul Moshe Idel. Atunci când a fost posibil, înainte de
pandemie Cleopatra Lorințiu a vernisat expoziții numeroase de artă plastică ale
unor artiști israelieni cu origini românești, reușind mereu o punte de înțelegere și
creare de prietenii artistice, cu pictorițele Liana Saxone Horodi, Bela Rosenbaum și
cu fotograful israelian Vlady Alon și, de asemenea, cu pictorul Baruch Elron căruia
i-a fost dedicat un film documentar, sau cu tânăra artistă venită de la Iași, Bianca
Boros.

Amintim și schimbul de experiență cu tineri pictori adolescenți dintre Israel

și Cercul de pictură din Piatra Neamț vernisajul artistei plastice Cristina Weiss și al
pictorului Arie Lamdan.

O multitudine de evenimente , continuând cu cele organizate împreună cu

Academia de Muzică si dans din Ierusalim al cărui rector are și el origini
românești, Michael Klinghofer, cu compozitorii Vladimir Scolnic și Doron
Kauflamm, lansări de cărți și prezentarea unor personalități israeliene precum
academicianul neurolog Jean Jacques Askenasy sau profesorul universitar Silviu
Sanie.

Cleopatra Lorințiu a realizat seria de documentare sub genericul „Portret de

autor”, documentare create special despre Tristan Tzara sau Victor Brauner, despre
dadaism sau Marcel Iancu, ori prezentarea unei plasticiene din România la Marele
târg de arte și meserii de la Ierusalim, Jeni Costăchescu sau documentare detaliind
povestea Operei Române aflata la centenar, a unor muzicieni sau scriitori. Alte
filmări au fost realizate de Cleopatra Lorințiu la Teatrul Israelian Karov unde a fost
invitată să vorbească despre personalitatea lui Mihail Sebastian. A mai realizat
filmări ale unor seri dedicate lui Mihai Eminescu, relevând contribuții esențiale
pentru cultura noastră prin intermediul universitarului Moshe Idel, considerat cel
mai mare specialist contemporan în Cabala.

În rezumat, nu putem evoca aici și acum efortul unei scriitoare -poeta

prozatoare și jurnalista care și-a asumat mereu rolul modestiei punând mereu
înainte importanța si valoarea celor despre care vorbea sau scria.

Singura linie care unește toate aceste fotografii și altele cu sutele pe care nu
le-am putut proiecta aici este numai dorința de a se pune în slujba valorilor
românești, crezul cel puternic din viața ei.

Orice om de litere din țara asta știe câte ceva despre Cleopatra Lorințiu, a
cărei notorietate de scriitoare, jurnalistă, realizatoare de televiziune și diplomat a
depășit demult granițele țării și chiar ale continentului nostru. Născută la 26
septembrie 1957 la Bistrița, Cleopatra Lorințiu și-a făcut remarcat talentul poetic
încă de pe băncile școlii (când învăța să cânte și la vioară), publicând în revistele
literare pentru copii și adolescenți poezie și proză și câștigând premii la
concursurile naționale de literatură („Tinere Condeie”, sub mentoratul neuitatului
profesor modelator al atâtor generații de tineri scriitori, Tudor Opriș). „De dragul
tău, copil cu ochii vii în care se scaldă o lacrimă de ghidușie și-un fir de tristețe
ascunsă, copil cu care alergi pe un peron după un tren care pleacă deși știi prea
bine că n-o să-l ajungi, fluturând o batistă murdară de afine coapte, de dragul tău aș
ține vacanța cu mâinile amândouă, aș ține-o cu putere să mai stea, să mai stea.”
(Fetița care eram, Ed. Intact, 1992, reeditată în 2020la Ed. Universul Academic).

Lansată apoi pe orbita strălucitoare a liricii românești, Cleopatra Lorințiu a

publicat cărți de poezie, proză, eseuri, critică și interviuri, memorialistică, note de
călătorie, literatură pentru copii devenind un nume cunoscut alături de toți marii
poeți din generația sa. Publică frecvent în Amfiteatru,Tribuna si Steaua,
Luceafărul, Suplimentul SLAST și, evident, Cinema.

Debutează cu volumul „Regina cu pași furați”, apărut la Editura Dacia în

1978 iar în 1984 primește premiul Asociației Scriitorilor București pentru literatură
pentru copii.

A publicat apoi volum după volum devenind o cunoscută voce lirică cu un

timbru original și de o valoare incontestabilă. Pornind de la o educație
multidisciplinară, acoperind o combinație paradoxală de preocupări, de la
cibernetică, geopolitică, geostrategie, diplomație la cultura franceză și literatura
universală, Cleopatra Lorințiu a realizat numeroase filme mărturie cu personalități
emblematice ale neamului românesc Cleopatra Lorințiu fost diplomat la
Ambasada României la Paris (2002-2006), corespondent pentru România al
"Observatoire d'études Géopolitiques" din Paris, realizator tv pentru Televiziunea
Română(1994-2002,2007-2018), editor șef al publicației Ecart Economistul (1998-
2002). Din mai 2018 este director adjunct la Institutul Cultural Român din Tel
Aviv. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1979 și membru al
Uniunii Cineaștilor.

A face cunoscute valorile românești, a vorbi despre numele ilustre ale artei
precum în filmul ei ”Hobița, un état d'ame ” dedicat începuturilor lui Constantin
Brâncuși , copilăriei, adolescenței și tinereții sculptorului în locurile gorjene,
realizat în Televiziunea Română și difuzat de diferite posturi tv europene, a fost
obiectivul asumat al Cleopatrei Lorințiu de-a lungul activității ei de realizator de
filme documentare.
 Prin pledoarii pentru nume importante ale culturii , literaturii artelor
spectacolului, filmului sau arhitecturii – și-a structurat cariera de realizator de
televiziune . Pentru filmul realizat cu Ștefan Augustin Doinaș a primit premiul
APTR.

Pentru unele din ele a fost recompensată cu premii precum Premiul pentru
portret cultural al Asociației Profesioniștilor de Televiziune Asociaţiei
Profesioniştilor de Televiziune din România APTR pentru „Excelența în cultură-
Ștefan Augustin Doinaș” sau „Premiul pentru portret cinematografic la Festivalul
Internațional de film documentar DokArt pentru excepționalul documentar
„Tragicul nostru Ulysse – Benjamin Fondane”.

Au fost înfățișați în documentarele scrise și realizate de ea, transmise și pe

TVR Internațional (unde o perioadă a fost redactor șef) în emisiuni ca „A doua
Românie” sau „Lumea și noi” deopotrivă Mariana Nicolesco (în nu mai puțin de 5
documentare), mezzosoprana Marina Krilovici sau pictorul Ion Sălișteanu. Au fost
reportaje și interviuri realizate în comunitățile istorice ale românilor din Ungaria,
de la Gyula sau Szeged sau căutând nume mari ale diasporei românești în Austria
sau Grecia, în Italia sau Belgia. A realizat portrete ale unor românce celebre în
lumea științifică mondială precum academiciana biochimistă Florentina Mosora,
dr. Maria Georgescu, au fost interviuri de suflet rămase peste timp cu Grigore
Vieru sau Romulus Vulcănescu, cu marele botanist Ovidiu Bojor sau chirurgul
Dan Gavriliu, cu prințesa Alexandra Caragea, cu inventatorul Nicolae Ilieșiu sau
cu sculptorița Gabriela Manole Adoc sau martori ai altor timpuri precum Manole
Filitti. Greu de trecut în revistă cele peste o sută de filme documentare la care a
fost realizator, regizor, scenarist și comentator, „filme de autor ”cum se spune, care
puneau în lumină mereu valoarea spiritului românesc, epatant, profund, adevărat,
indiferent de zona în care el se manifesta: artă sau știință, istorie sau rememorare.
Obiectivele acțiunii ei s-au situat întotdeauna dincolo de poziționarea într-o funcție
anume sau apartenența la o instituție anume. Stau mărturie participările la
evenimente internaționale, dezbateri de idei, conferințele, simpozioanele ca de
exemplu edițiile Dialogului euro mediteranean , derulat în Senatul Franței, în care
s-a exprimat despre situația minorităților etnice din România reprezentate în
Parlamentul român, despre condiția femeii în România, dând exemple de reușite
notabile ale femeilor din varii domenii, de la știință la artă, de la administrație și
politică la arhitectură, cinematografie, sport,educație sau manageriat.

La Conferințele de la Paris,Alături de Dr. Jean-Marie Heydt, Président du

Centre Nord-Sud du Conseil de l’Europe și Samia DJACTA din Delegația
permanentă a UNESCO, Cleopatra Lorințiu vorbea întotdeauna despre țara ei și
despre valorile românești, creând punți și contacte internaționale cu mass media
din multe țări, atât atunci când era vorba despre spiritul de toleranță și bună
înțelegere, organizând și animând conferințe, cât și în pledoarii pentru
recunoașterea meritelor femeilor valoroase, competitive , corecte.

Sensibilă la durerile altora, interesată deopotrivă de geopolitică și cultură,

cultivând mereu valorile umaniste și mereu atașată de valorile tradiționale
românești, pentru toate acestea și pentru întreaga ei operă i se atribuie un Premiu
venit dinspre Moldova, anume de la Iași, acest spațiu binecuvântat din care vedea
și mama ei :„Premiul Johannes Kelpius 2020 Pentru Slujirea cuvântului pe altarul
Luminii ” decernat poetei Cleopatra Lorințiu de către Revista Contact
Internațional, director Liviu Pendefunda.

O preocupare mai veche a Cleopatrei Lorințiu, vizibilă deopotrivă în cărțile

și în documentarele realizate de ea, anume aceea pentru lumea evreiască și pentru
contribuția emigrației evreiești din România (Alya) la crearea si consolidarea
statului Israel, avea să capete o nouă formă odată cu faptul că în 2018 devine
director adjunct la reprezentanța Institutului Cultural Român Tel Aviv. Două au
fost direcțiile pe care ea a încercat să își construiască mandatul: pe de o parte să
facă cunoscute israelienilor valori ale culturii române - pe de altă parte să aducă
omagiu valorilor culturale evreiești din România și din societatea israeliană în care
contribuția românilor evrei a fost și este nu numai substanțială valoric (peste 400
000 de evrei români au ajuns în Israel conform datelor Ministerului Absorbției,
aceștia au avut familii, copii iar acum nepoți , reprezentând o parte foarte
importantă din populația israeliană, numeric și cultural.

Cleopatra Lorințiu a realizat zeci de întâlniri literare , deopotrivă cu invitați

din România și cu autori care scriu, în continuare, în limba română, în Israel: de la
Moshe Ițhaki și Marlena Braester, la Madeleine Davidsohn,Francisca Stoleriu,
Hedi Simon, Bianca Marcovici sau Maria Găitan Mozes, univeristarul istoric Rafi
Vago si istoricul Lucian Zeev Herscovici, acad. Jean Askenasy.

Cleopatra Lorințiu a găzduit și prezentat evenimente cu ecou în lumea

culturală israeliană precum „Rememorare și actualitate”, Mesagerii arhitecturii
românești în Israel și Expoziția „7 Pionieri Evrei ai Arhitecturii Moderne din
România” și și-a văzut visul împlinit prin organizarea spectacolului dedicat
Reginei Maria, regizat si interpretat de Liana Ceterchi, omagiind rolul reginei în
înfăptuirea Marii Uniri.

De asemenea, s-a întâlnit cu conducerea unor municipalități precum Rehovot

și a participat la evenimente dedicate României în Universități prestigioase precum
Universitatea Neghev din Beer Sheva, a prezentat în dezbateri pline de farmec, cu
generozitate, artiști români din toate artele precum regizorul Mircea Cornișteanu,
actorii Teatrului „Constantin Tănase”, muzicianul Andrei Kivu, oaspete al
Academiei de Muzică din Ierusalim. În activități comune organizate cu Institutul
Cervantes, și-a concentrat toată energia în realizarea turneului interpretului Sergiu
Cioiu în Israel, la Ashdod, Haifa și Tel Aviv iar acesta a cântat în fata sălilor cu
originari din România cântecele lui Alexandru Mandy pe versuri de Marin Sorescu
și Nichita Stănescu.

A organizat, gândit și moderat evenimente de profunzime dedicate Marelui

Rabin Alexandru Șafran cu participarea academicianului Carol Iancu și a fiului
Marelui Rabin, Avinoam Safran de la Geneva. A prilejuit dezbateri complexe
despre istoria antisemitismului cu prof. universitar Andrei Marga, evenimente
precum lansarea cărții lui Richard Armon, primul consul onorific al României în
Israel după 1990, o personalitate decisiva în organizarea bancară și financiară a
Israelului , lansări de cărți ale scriitorului Dan Lungu, profesorului univ. Carol
Iancu prezentate de universitarul Moshe Idel. Atunci când a fost posibil, înainte de
pandemie Cleopatra Lorințiu a vernisat expoziții numeroase de artă plastică ale
unor artiști israelieni cu origini românești, reușind mereu o punte de înțelegere și
creare de prietenii artistice, cu pictorițele Liana Saxone Horodi, Bela Rosenbaum și
cu fotograful israelian Vlady Alon și, de asemenea, cu pictorul Baruch Elron căruia
i-a fost dedicat un film documentar, sau cu tânăra artistă venită de la Iași, Bianca
Boros.

Amintim și schimbul de experiență cu tineri pictori adolescenți dintre Israel

și Cercul de pictură din Piatra Neamț vernisajul artistei plastice Cristina Weiss și al
pictorului Arie Lamdan.

O multitudine de evenimente , continuând cu cele organizate împreună cu

Academia de Muzică si dans din Ierusalim al cărui rector are și el origini
românești, Michael Klinghofer, cu compozitorii Vladimir Scolnic și Doron
Kauflamm, lansări de cărți și prezentarea unor personalități israeliene precum
academicianul neurolog Jean Jacques Askenasy sau profesorul universitar Silviu
Sanie.

Cleopatra Lorințiu a realizat seria de documentare sub genericul „Portret de

autor”, documentare create special despre Tristan Tzara sau Victor Brauner, despre
dadaism sau Marcel Iancu, ori prezentarea unei plasticiene din România la Marele
târg de arte și meserii de la Ierusalim, Jeni Costăchescu sau documentare detaliind
povestea Operei Române aflata la centenar, a unor muzicieni sau scriitori. Alte
filmări au fost realizate de Cleopatra Lorințiu la Teatrul Israelian Karov unde a fost
invitată să vorbească despre personalitatea lui Mihail Sebastian. A mai realizat
filmări ale unor seri dedicate lui Mihai Eminescu, relevând contribuții esențiale
pentru cultura noastră prin intermediul universitarului Moshe Idel, considerat cel
mai mare specialist contemporan în Cabala.

În rezumat, nu putem evoca aici și acum efortul unei scriitoare -poeta

prozatoare și jurnalista care și-a asumat mereu rolul modestiei punând mereu
înainte importanța si valoarea celor despre care vorbea sau scria.

Singura linie care unește toate aceste fotografii și altele cu sutele pe care nu
le-am putut proiecta aici este numai dorința de a se pune în slujba valorilor
românești, crezul cel puternic din viața ei.