Victor

Caruceru
 2

Cuprins
Introducere...........................................2
Invazia Poloniei.....................................3
Bătălia Franței.......................................6
Asediul Leningradului...........................0
Bătălia de la Kursk................................1
Ziua-Z....................................................2

dedicat întreaga capabilitate

Introducere economică, industrială și
științifică efortului de război,
într-o stare de „război total”,
Al Doilea Război ștergând distincția între
Mondial a fost o resursele civile și cele militare.
confruntare care a durat din Marcat de moartea masivă a
1939 până în 1945, deși unele civililor, inclusiv
conflicte asociate lui au început de Holocaust (în care au fost
și mai devreme. El a uciși aproximativ 11 milioane
implicat marea majoritate a de oameni) și
țărilor lumii, inclusiv marile de bombardamentele strategice
puteri care au format ale centrelor industriale și
“Aliații” și “Axa” (cele două demografice (în care au murit
alianțe m ilitare opuse). aproximativ un milion de
oameni), și în cadrul cărora s-
A fost cel mai întins au distins bombardamentele
război din istorie care a atomice de la Hiroshima și
implicat direct mai mult de 100 Nagasaki), el a provocat peste
de milioane de oameni din 50 de milioane de victime, mai
peste 30 de țări. Cei mai mult decât orice alt conflict
importanți participanți și-au din istoria omenirii.
 3

Al Doilea Război La 1 septembrie 1939,

Mondial a modificat alinierea Germania a invadat Polonia sub
politică și structura socială a pretextul că polonezii au
lumii. S-a înființat Organizația efectuat o serie de operațiuni de
Națiunilor Unite (ONU) pentru sabotaj împotriva țintelor
a promova cooperarea germane din apropierea
internațională și a preveni graniței. Două zile mai târziu,
conflictele viitoare. Marile pe 3 septembrie, după ce un
puteri victorioase (Statele ultimatum britanic adresat
Unite, Uniunea Sovietică, Germaniei, în care i se cerea să
China, Regatul Unit și Franța) înceteze operațiunile militare, a
au devenit membri fost ignorat, Regatul Unit și
permanenți ai Consiliului de Franța, urmate
Securitate al ONU. Uniunea de Dominioanele independente
Sovietică și Statele Unite au ale Commonwealth-ului
devenit superputeri rivale, Britanic - Australia (3
pregătind scena septembrie), Canada (10
pentru Războiul Rece, care a septembrie), Noua Zeelandă (3
durat următorii 46 de ani. Între septembrie), și Africa de Sud (6
timp, influența unor mari puteri septembrie) - au declarat război
europene s-a diminuat, în Germaniei. Cu toate acestea,
paralel cu decolonizarea inițial alianța furnizat doar
Asiei și Africii. Cele mai multe un sprijin militar direct
țări ale căror industrii au fost limitat Poloniei, constând dintr-
afectate s-au reorientat o incursiune franceză minoră în
spre redresarea economică. Saarland. Aliații Occidentali au
Integrarea politică, mai ales în demarat și o blocadă navală a
Europa, a apărut ca efort de a Germaniei, care avea drept scop
pune capăt dușmăniilor dinainte slăbirea economiei țării și a
de război și de a crea o efortului de război. Germania a
identitate comună. răspuns prin
ordonarea războiului
 4

submarin împotriva tuturor asupra momentului declanșării

navelor Aliaților, atât de război celei de-a doua conflagrații
cât și comerciale, care mai mondiale mai există discuții,
târziu avea să degenereze este acceptat de către toată
în Bătălia Atlanticului. lumea că invadarea Poloniei a
marcat începutul celui de-al
doilea război mondial în
Europa, de vreme ce aliații
continentali ai Poloniei
(Regatul Unit și Franța)
au declarat război Germaniei
pe 3 septembrie, gest urmat la
Invazia Poloniei scurtă vreme
de Canada, Australia și Noua
(1.09.1939-6.10.1939) Zeelandă. Invazia a început
Invadarea pe 1 septembrie 1939, la numai
Poloniei din 1939 (numită o săptămână după
de polonezi: Wojna obronna semnarea Pactului Molotov-
1939 roku–Războiul de Ribbentrop, și s-a încheiat pe 6
apărare din 1939, octombrie, odată cu ocuparea
de germani: Polenfeldzug– întregii Polonii de agresorii
Campania poloneză, având germani și sovietici.
numele de cod dat de Marele După un presupus "atac
Stat Major nazist Fall Weiss, polonez" de pe 31 august 1939,
numită de unii istorici și o înscenare germană de fapt,
"Campania poloneză din forțele germane au atacat
septembrie" ori "Războiul Polonia din nord, sud și vest în
polono-german din 1939"), a ziua următoare. Cu liniile de
fost inițiată de Germania apărare mult prea întinse de-a
Nazistă, Uniunea lungul granițelor țării, forțele
Sovietică și statul poloneze au fost nevoite să se
marionetă Slovacia, fiind retragă spre răsărit. După
evenimentul care a declanșat al înfrângerea din bătălia de pe
doilea război mondial. Dacă râul Bzura de la mijlocul lunii
 5

septembrie, germanii au cucerit germane și sovietice

un avantaj indiscutabil. Forțele
poloneze au început să se
retragă către sud-est, conform
unui plan care prevedea o
apărare îndârjită în zona așa-
numitului cap de pod românesc,
unde urmau să aștepte promisul
contraatac Aliat.
Pe 17 septembrie 1939, Armata
Roșie sovietică a
atacat regiunile răsăritene ale
au ocupat în totalitate teritoriul
Poloniei în cooperare cu
polonez, dar guvernul polonez
Germania. Sovieticii ocupau
nu s-a predat niciodată. În plus,
zonele convenite în anexa
o mare parte din soldații
secretă a Pactului Molotov-
armatelor terestre și aeriană
Ribbentrop, care
poloneze au fost evacuați
împărțea Europa
în România și Ungaria.
Răsăriteană între sferele de
Numeroși militari polonezi
influență sovietică și nazistă.
evacuați au emigrat pentru a se
Trebuind să facă față luptei pe
alătura nou create Armate
două fronturi, guvernul polonez
poloneze din Franța,
a decis că apărarea în zona
din Siria sub mandatul
capului de pod românesc nu
francez și din Regatul Unit.
mai era posibilă și a
ordonat evacuarea trupelor și Ca Tancuri
urmaregermane
a în drum sprePolonia
înfrângerii în
tezaurului Băncii Campania din septembrie, s-a
Naționale prin România neutră. format Statul secret
Până pe 1 octombrie, trupele polonez. Lupta Poloniei în al
doilea război mondial nu a
încetat, nou creata sa armată
continuând să contribuie la
operațiunile militare ale
 6

Aliaților de-a lungul întregii cam o cincime din populația

conflagrații. Germanii au antebelică datorită ocupației
cucerit sectorul ocupat de care a marcat sfârșitul celei de-
sovietici și au invadat Uniunea a doua republici poloneze.
Sovietică pe 22 iunie 1941,
pierzând mai apoi întregul
teritoriu
înaintării Armatei
în fața Bătălia Franței
(10.05.1940-25.06.1940)
Roșii în 1944. În timpul
războiului, Polonia a pierdut
Bătălia Franței a reprezentat
invazia germană a Franței și
a Țărilor de Jos în timpul
celui de-al Doilea Război
Mondial. Operațiunea a
început pe 10 mai 1940,
odată cu sfârșitul Războiului
ciudat. Bătălia a constat în
două operațiuni. În prima
fază, denumită Fall
Gelb (Planul Galben),
formațiunile blindate
germane au pătruns p
prin Ardeni pentru a izola și a
încercui unitățile Aliate care au
avansat în Belgia. În timpul
luptelor, forțele britanice și
cele franceze cu care cooperau
au fost respinși spre Canalul
Mânecii de către forțele
germane foarte mobile
(Wikipedia.ro, 2012)
Asediul
Leningradului (în limba
rusă: Блокада Ленинграда,
Blocada Leningrada) a
fost asediul german al orașului
simbol al Uniunii Sovietice,
Leningrad (azi Sankt
Petersburg) în timpul celui de-
al Doilea Război Mondial.
Planul german a primit numele
de cod Operation
Nordlicht („Operațiunea
Aurora boreală”). Asediul a
durat de la 8

Cele mai mari

septembrie 1941 până la 27
ianuarie 1944.
A fost unul dintre cele mai
sângeroase asedii din istoria

bătălii
lumii: Numărul total al rușilor
(militari și civili) care și-au
pierdut viața este mai mare
decât numărul
soldaților americani și britanici
la un loc pe toată durata celui
de-al Doilea Război Mondial.

Asediul
Leningradului
(8.09.1941-27.01.1944)

Bătălia de la
Kursk
(5.07.1943-23.08.1943)
Bătălia de la Kursk (în
limbile rusă: Курская
Cele mai mari
битва, Kurskaia
bitva; germană: Unternehmen
Zitadelle – Operațiunea
Citadela), 5 iulie – 23
bătălii
august 1943), a fost ultima
acțiune ofensivă de
tip blitzkrieg de pe frontului de
răsărit al celui de-al doilea
război mondial. Beneficiind de
cele mai bune informații
asupra intențiilor lui Hitler,
sovieticii au proiectat, realizat
și disimulat cu grijă mai multe
inele de lucrări defensive și
câmpuri minate și au
concentrat și camuflat cu grijă
numeroase rezerve cu scopul
declanșării unui contraatac
strategic. Bătălia de la Kursk,
care include și mai
mica bătălie de la Prohorovka,
este descrisă de propaganda
sovietică, în mod fals , drept
cea mai mare bătălie de
blindate din toate timpurile
(fiind implicate peste 8.000
de tancuri) și a inclus cea mai
costisitoare zi de lupte aeriene
din întreaga istorie. Germanii
consideră drept bătălia de la
Kursk numai
Operațiunea Zitadelle, în timp
ce sovieticii consideră
că Zitadelle este numai faza
defensivă a bătăliei, urmată de
faza ofensivă formată din
Operațiunile Kutuzov și Polko
vodeț Rumianțev.
Deși germanii concepuseră
inițial o lovitură ofensivă,
apărarea bine organizată a
sovieticilor nu numai că a
stopat cu succes acțiunea
germană, dar le-a permis să
contraatace, după încheierea cu
succes a fazei defensive, în
două operațiuni consecutive:
Operațiunea
Kutuzov și Operațiunea
Polkovodeț Rumianțev. După
încheierea luptelor din arcul de
la Kursk, sovieticii au câștigat
definitiv inițiativa strategică
de-a lungul întregii perioade
care a mai rămas până la
încheierea războiului. Din
acest punct de vedere, bătălia
de la Kursk poate fi
considerată faza a 2-a a
punctului de cotitură al
războiului, în care prima fază
este considerată victoria
sovietică de la Stalingrad.
Atacurile sovietice care au
urmat eliminării forțelor
germane de la Kursk au dus la
eliberarea Oriolului și Belgoro
dului pe 5 august și
a Kievului pe 23 august,
împingându-i înapoi pe
germani pe un front larg,
primul succes sovietic de
Cele mai mari
amploare din timpul unei
ofensive de vară.
bătălii
Ziua-Z
Ziua-Z sau D-Day (in
occident) este un termen
folosit în limbajul militar
pentru a desemna ziua de
declanșare a unei operațiuni
ofensive. Ziua-Z este de multe
ori privită ca un punct de
origine față de care se măsoară
momentele de apariție a
diferitelor evenimente legate
de o operațiune militară, atât în
cazul planificării cât și al
urmăririi progreselor ofensivei.
Deși inițial litera „Z” a avut
mai multe semnificații, în
ultima vreme se acceptă
înțelesul de „zi”, ceea ce a dus
la apariția unei sintagme
pleonastice „ziua-zi”.
Cea mai cunoscută „Zi-Z” este
fără nicio îndoială cea de 6
iunie 1944, în timpul căreia s-a
declanșat debarcarea din
Normandia,
invazia Aliaților destinată
eliberării
continentului european de sub
dominația nazistă în
timpul celui de-al doilea război
mondial.
Numeroase alte operațiuni
ofensive au avut desemnată o
zi de început considerată Ziua-
Z, mai înainte sau
după Operațiunea Overlord.
Atunci când este folosită în
combinații cu cifre (cu
semnele plus și minus) aceste
termene semnifică distanța în
zile față de ziua de declanșare
a operațiunii. Astfel, D+3
reprezintă a treia zi după Ziua
Z. Planificarea unor operațiuni
de amploare se face cu mult
mai înainte de declanșarea
ofensivei respective. De aceea,
ordinele de luptă sunt gândite
în detaliu cu mult timp înainte
de hotărârea datei exacte a
atacului. Ordinele de luptă sunt
gândite pentru etape bine
specificate. În momentul
potrivit, Ziua Z este înlocuită
de data atacului, secvența
acțiunilor militare
desfășurându-se funcție de
planificarea gândită cu mult
nefavorabile. În acest fel, ziua
de 6 iunie a fost denumită de
atunci „Ziua-Z”. În engleză se
folosește termenul „D-Day”,
iar în franceză aceeași zi este
numită Le Jour J, sau,
uneori, Le Choc.
Din dorința de a nu se
confunda în niciun caz ziua
debarcării din Normandia cu
orice altă zi de început al
ofensivelor ulterioare,
planificatorii militari au evitat
de multe ori inițiala D.

Cele mai mari

timp în urmă: în prima zi
(z+1), a doua zi (z+2), etc.
Prima folosire a termenului de
către Armata Statelor Unite,
Astfel, Bătălia din Golful
Leyte a fost declanșată în
„Ziua-A”, iar invazia din
Okinawa a început în „Ziua-
L”. Invazia din Japonia

bătălii
pentru care Centrul de Istorie
Miliră a găsit dovezi scrise, a
fost pentru data de 7
septembrie 1918. În
(Operațiunea Downfall) fusese
gândită de Aliați în etape care
începeau cu „Ziua-X”
(Kyūshū, în luna noiembrie
timpul primului război 1945) și continua cu „Ziua-Y”
mondial, în ordinul de luptă nr. (Honshū, în luna martie 1946).
9 al Forțelor expediționare
americane era prevăzut:
„Armata I va ataca la Ora-H pe
Ziua-Z cu obiectivul evacuării
pungii de la St. Mihiel.”
Debarcarea din Franța a avut
ca Ziua Z inițială data de 5
iunie 1944, amânata de
generalul Dwight D.
Eisenhower cu 24 de ore
datorită condițiilor meteo
Cele mai mari
bătălii