vx nr.6f03.

86
ffiffi
Parlamentul
z6 decembrie zoz3
Republicii Moldova

Deputat in Parlamentul
Republicii Moldova

Comisia Juridici, numiri qi imuniti[i

AMENDAMENT
la proiectul legii pentru modificarea unor acte normative
(nr. 473 din 14. 12. 2023)
in temeiul art. 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 79711996,
inaintez urmdtorul amendament:
1. La Art.L pct. 14, modificarea alin ( 1) gi alin. (2) al art. 13 5 din Codul electoral va avea
urm6torul cuprins:
"( 1) Data alegerilor pentru funclia de Preqedinte at Repubticii Moldova se stabileqte prin
hotir6re a Parlamentului, cu cel pulin 90 de zile inainte de ziua alegerilor.
(2) Alegerile pentru funclia de Pregedinte al Republicii Moldova se organizeazi cu cel
mult 90 de zile inainte de data expirdrii mandatului Pre;edintelui in functie, insl nu mai tArziu
de termenul stabilit de art. 90 alin. (4) din Constitufie.".
2.La Art,l. dupi pct. 17 se va completa cu un nou punct 18, cu renumerotarea ulterioari
a punctelor ce urmeaz6, cu urmdtorul cuprins:
"18. La articolul 184 alineatul (2) va avea urmitorul cuprins:
"(2) Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile inainte ;i nici cu 60 de zile
dup6 ziua desfdqurdrii alegerilor parlamentare, prezidenliale qi locale generale, decdt dacd se
deslbqoard in aceea;i zi. In aceeaqi zi nu pot avea loc doud referendumuri republicane."

Argumenlare: Articolul 90 alin. (l) din Constitulie stabilegte cazurile de intrerupere a

curgerii termenului mandatului preziden{ial gi situaliile in care intervine vacanla functiei de
PreEedinte al Republicii Moldova. Aceste situa(ii sunt: expirarea mandatului,
demisia, demiterea, imposibilitatea definitiv6 de exercitare a atribuliilor sau decesul.
Din perspectiva organizdrii alegerilor prezidentiale, in condiliile art. 135 din Codul electoral,
av6nd in vedere perioada de desfEqurare a acestui tip de alegeri este necesare efectuarea unei distinclii
sub aspectul situaJiilor care determin6 organizare acestui tip de scrutin.
Prin Hotir6rea nr.4312000, Curtea Constitufional5 a statuat ca ,,... Din analiza comparativtr a
dispoziliilor legale ce reglementeazd procedura de alegere a Pregedintelui Republicii Moldova se poate
vedea cd art.90 alin. (4) din ConstituJie stabileqte cI in termen de 2 luni de la data la care a intervenit
vacanla funcliei de Preqedinte al Republicii Moldova se vor organiza, in conformitate cu legea, alegeri
pentru un nou Preqedinte.
In acelaEi timp, Legea nr. 1234-XIY din 22 septembrie 2000 ,,Cu privire la procedura de alegere a
Pregedintelui Republicii Moldova" stipuleazd in art. 2 alin. (1) cd alegerile pentru funclia de Pregedinte
al Republicii Moldova se desfbqoard cu cel mult 45 de zile inainte de ziua expir5rii mandatului
Preqedintelui in exerciliu. Alineatul (2) din acelaqi articol stabilegte cI in cazul c6nd a intervenit vacanla
funcliei de PreEedinte at Republicii Moldova in urma demisiei, demiterii, imposibilitdlii definitive de
exercitare a atribuliilor sau decesului, alegerile pentru un nou Preqedinte al Republicii Moldova se vor
organiza in termen de 2 luni de la data cdnd a intervenit vacanla funcliei.

Republica Moldova, MD-2oo4, Chigindu info@parlament.md

Bd. $tefan cel Mare qi Sfant 1o5 www.parlament.md
 Astfel, Curtea relevi cd dispoziliile constitulionale din art. 90 alin. (4) qi prevederile din art. 2 al
Legii nr.1234-XIV delimiteazd condiliile Ei termenul alegerii Preqedintelui Republicii in cazul expirdrii
mandatului $efului $atului in exerci{iu de condiliile gi termenul alegerii Preqedintelui in cazul vacantei
funcJiei survenite in urma demisiei, demiterii, imposibilitnfi definitive de exercitare a atribuliilor sau
decesului. Agadar, aceste clauze legale vin sd confirme ipoleza cd vacanla funcliei nu survine neapArat
la expirarea mandatului Preqedintelui in exerciliu gi, prin urmare, prevederea constitulional5 despre
asigurarea interimatului funcliei de PreEedinte al Republicii Moldova nu este aplicabil5 acestei situalii."
Articolul 90 alin. (4) din Constitulie stabileqte termenul maxim in care urmeazd sd fie organizate
alegerile pentru un nou preEedinte - in termen de 2 luni de cdnd a intervenit vacanta. Respectiv, in cazul
stabilirii datei alegerilor, urmeazi sl se tind cont de specificul acestui scrutin care poate implica
organizarea turului doi, totalizarea rezultatelor (5 zile dupd fiecare tur de scrutin) Ei validarea mandatului
(10 zile de la prezentarea actelor de c6tre Comisia Electorali Central6), plus depunerea jurdmAntului
(pAna la 45 de zile dupi alegeri). in acest sens, pentru asigurarea tuturor procedurilor electorale aferente
scrutinului prezidenlial, inclusiv prin prisma termenului constitulional instituit la art. 90 alin. (4), prin
prezentul amendament se propune extinderea termenului organizf,rii alegerilor cu cel mult 90 de zile
inainte de data expirdrii mandatului PreEedintelui in funclie. De mentionat cI stabilirea acestui termen
nu intervine sub nici o formd in mandatul prezidenfial, acesta se referl doar la organizarea scrutinului.
Or, in condiliile art. 80 din Constitulie, Pregedintele iqi exercitd mandatul pind la depunerea jurimintului
de cdtre Pregedintele nou ales.

in ceea ce priveqte propunerea de abrogare a restricliei privind desfigurarea referendumului

republican in aceeagi zi cu alegerile parlamentare, prezidenliale sau locale generale menlionf,m
urmtrtoarele:
Articolul 75 alin.(l) din Constitulie siabilegte c[ cele mai importante probleme ale societ5lii $i ale
statului sunt supuse referendumului.
Astfel, Constitutia combind regimul juridic al democra{iei reprezentative. care presupune
delegarea exerciliului suveranitalii unui organ reprezentativ suprem - Parlamentul, cu manifestarea
directd a puterii de catre popor prin referendum - democratia direct6. Dacd in prima ipotezE poporul
participn la exercitarea puterii de stat prin desemnarea unor reprezentanli, care, pe durata mandatului
acordat, sunt factori de decizie in numele gi pentru intregul popor, in cea de-a doua ipoteza, delinAtorul
puterii de stat exerciti suveranitatea in mod direct, printr-o modalitate eficient[ qi clar6 de consultare a
voinlei populare cu privire la probleme esenliale pentru intreaga societate.
Astfel, potrivit articolului 181 din Codul electoral referendumul republican se desftgoarf, in
scopul exercitdrii puterii poporului qi participdrii lui nemijlocite la conducerea qi administrarea treburilor
de stat, iar in func{ie de natura juridicd a problemelor supuse ref'erendumului, referendumurile
republicane pot fi constitntionale, legislative, privind demiterea Preqedintelui Republicii Moldova gi
consultative. Referendumului constitutional sunt supuse propunerile privind revizr.rirea Constituliei.
Referendumului legislativ sunt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de inrpo(an1d
deosebitd pentru societate gi stat. Referendumului consultativ sunt supuse probleme de interes na(ional
deoseb^it, in scopul consultirii opiniei poporului cu privire la aceste probleme.
In Codul de bune practici in materie de referendum CDL-AD(2007)008, pct.8, Comisia de la
Venetia a menlionat cd este preferabil ca un referendum asupra chestiunilor de principiu sau altor
propuneri formulate generic sf, aibd caracter consultativ.
Sub acest aspect, Curtea a mentionat in j urisprudenJa sa c[ produc efectejuridice obligatorii doar
referendumurile constitulionale qi cele legislative, nu gi cele care au un caracter consultativ. Ca urmare
a organizdrii referendumului consultativ, autoritdlile pot lua cunogtinJ6 de opinia poporului cu privire la
o problem6 de interes national in care a fost consultat, fErI a avea insa vreo obligalie juridicl. TotodatS,
chiar dacl hot5rdrile adoptate ca urmare a desfEgur[rii referendumurilor consultative nu sunt obligatorii
din punct de vedere juridic, rezultatele acestora pot servi ca baza pentru decizii politice ulterioare ale
autoritdtilor, fiind motivate de aceste rezultate (HCC nr.24 din 27 iulie 2017, $$ 68,69).
In acest sens, Curtea a observat cd organizarea qi desfEgurarea concomitenta a mai multor scrutine
reprezintd o practicd uzuald in statele europene, existAnd numeroase exemple in acest sens (de exemplu,
alegerile parlamentare din Scolia 9i din lara Galilor din 201 1 , care au awt loc in aceeaqi zi cu
referendumul Regatului Unit cu privire la votul altemativ, referendum care a avut ca obiect modificarea
sistemului electoral pentru viitoarele alegeri parlamentare).
in viziunea Cu4ii Constitulionale raliunea combin[rii alegerilor parlamentare qi a referendumului
ar putea fi determinatd de necesitatea reducerii cheltuielilor, pentru cA pot fi utilizate aceleagi liste de
alegltori, resursele umane ar fi utilizate doar o singurd dat[ in loc de dou6 ori, pliantele informa]ionale
referitoare la ambele evenimente ar fi puse la dispozilia aleg[torilor printr-o singurd trimitere pogtalE
etc. De asemenea, orgarizarea unui referendum in acelagi timp cu alegerile poate conduce la cregterea
numdrului de participanti la ambele scrutine.
in practica electorala na{ionali este cunoscut exemplu comasirii scrutinelor na{ionale. in acest
sens, este de menfionat cd, la 24 februarie 2019 a avut loc referendumul republican in aceeaqi zi cu
alegerile parlamentare, iar Curtea Constitulional6 a confirmat rezultatele acelui scrutin electoral
(Hot[rirea CC nr. 5/2019).
Prin urmare, avdnd in vedere cele menlionate, se propune modificarea normei articolului 184 din
Codul electoral, astfel incdt sd fie posibild organizarea concomitentd a alegerilor parlamentare,
preziden{iale sau locale generale qi a referendumului republican.

Veronica Ro;ca
Deputat in Parlament