1.

Programele și proiectele cu finanțare europeană

Istoria creării Uniunii Europene
În anul 1963 Cancelarul Germaniei Konrad Adenauer și Președintele Franței Charles de Gaulle încheie un
tratat de prietenie care a stat la baza viitoarei Uniuni Europene, prin rezolvarea unei rivalități care au avut o
contribuție decisivă la izbucnirea celor două războaie mondiale devastatoare din secolul XX.
Tratatul Cărbunelui și oțelului
În data de 9 mai 1950, ministrul luxemburghez de externe Joseph Bech a propus ministrului de externe al
Franței Robert Schuman crearea unei Uniuni a Cărbunelui și Oțelului. La 18 aprilie 1951, alături de Franța și
Germania, alte patru țări Italia, Olanda, Belgia și Luxemburg semnau Tratatul de la Paris, care lărgea și crea Uniunea
Cărbunelui și Oțelului. Avea ca scop monitorizarea producției celor două material, esențiale care serveau pentru
industria de armament, controlul lor fiind de natură să evite viitoare confruntări militare.
Tratatul de la Roma
În perioada 1-3 iunie 1955, în cadrul Conferinței de la Messina, Robert Schuman a propus ca producția de
cărbune și oțel ale Franței și Germaniei să se pună sub o înaltă Autoritate comună, la care să poată adera și alte țări
europene.[1] Sub coordonarea belgianului Paul-Henri Spaak, un comitet de lucru a redatcat textul
Tratatului de la Roma, care a pus bazele Uniunii Economice Europene și Comunitării
Europene a Energiei Atomice (Euratom).[2]
Tratatul de la Bruxelles sau Tratatul Merger
La 8 aprilie 1965 a fost semnat Tratatul de la Bruxelles, care avea ca scop definirea instituțiilor europene,
crearea unei singure Comisii Europene, cu un singur Consiliu.[3]
Single European Act
Semnat la 17 februarie 1986 las Luxemburg și 28 februarie 1986 la Haga, a dat Parlamentrului o mai mare
putere, și a impus înloxcuirea dreptului de veto al unei singure țări cumajoritatea calificată a Consiliului. [4]
Tratatul de la Maastricht
Tratatul de la Maastricht semnat la 7 februarie 1993 a pregătit Uniunea Monetară Europeană, a imntrodus
cetățenia europeană, politic commune interne și externe, a dat Parlamentului puteri mai mari. [5]
Tratatul de la Amsterdam
Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997, a pregătit cadrul pentru primirea unor noi membri din
cadrul țărilor ex-comuniste din Europa de Est.[6]
Tratatul de la Nice
Tratatul de la Nice semnat la 26 februarie 2991 a reformat instituțiile europene care numărau atunci 25 de
membri, a stability noi metode de schimbare a compoziției Comisiei Europene.[7]
Tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007, a dat mai multă putere Parlamentului European, a
schimbat procedurile de vot ale Consiliului, a instituit un președinte permanent al Consiliului European, respectiv un
Înalt Reprezentant ai UE în domeniul Afacerilor Externe, a clarificat care puteri aparțin Uniunii Europene și care
aparțin statelor naționale.[8]
Promotori și părinți ai Uniunii Europene
Un promotor al unei Europei Unite a fost Winston Churchill, care folosea promova ideea despre Statele Unite
ale Europei. La crearea și dezvoltării Uniunii europene și-au mai adus contribuția lor Alcide de Gasperi – Prim-
Ministru al Italiei (cu ideea unirii Europei de Vest prin implementarea Planului Marshall), Walter Hallstein –
președintele Comisiei Europene a lucrat pentru crearea Pieței Unice), olandezul Sicco Mansholt a pus bazele Politicii
Agricole Comune, consultantul economic și politic francez Jean Monnet – președinte al Uniunii a Cărbunelui și
Oțelului a reușit în anul 1954 șă creeze Comitetul de Acțiune pentru statele Unite ale Europei; Paul-Henri a fost
coordonatorul textului Tratatului de la Roma, din 25 martie 1957, care a pus bazele Comunității economice
Europene; Altiero Spinelli a fost autorul planului Spinelli, care în 1986 a condus la deschiderea granitelor interne ale
statelor membre.[9]

Bugetul Uniunii Europene

Bugetul anual al Uniunii Europene este de aproximativ 145 de miliarde de euro (în anul 2015), reprezentând
cca, 1% din venitul intern brut al țărilor membre. Acest buget este propus de către Comisia europeană, aprobat de
Consiliul European și Parlamentul European.
Cea mai mare parte a bugetului este destinată pentru o creștere inteligentă și inclusivă (34% pentru regiunile
mai puțin dezvoltate ale UE, 12% pentru creșterea competititvității firmelor), securitatea producerii și aprovizionării cu
hrană, folosirea eficientă și sustenabilă a terenurilor și fondului forestier. Alte fonduri sunt destinate cercetării prin
Propgramul Horizon 2020 (cca. 10 miliarde de euro), Inițiativei pentru Angajarea tinerilor (1,4 miliarde de euro),
Programul pentru mici afaceri COSME (0,3 miliarde de euro), Conectarea Facilităților europene de transport, energie
și rețele digitale (3,4 miliarde de euro), Programul erasmus + pentru educatie, perfectionare, tineret și sport (1,6
miliarde de euro), Programul pentru mediu Life (0,4 miliarde de euro). [10]
Uniunea Europeană alocă fonduri și pentru susținerea unor conexiuni cu țări din toată lumea, țări vecine din
Europa, Africa de Nord și Orientul Apropiat, ceea ce reprezintă arpoximativ 5% din bugetul UE. Restul de 94% sunt
alocate celor peste 508 milioane de cetățeni europeni. Din aceste fonduri, cca. 6% sunt costuri adminsitrative cu
instituțiile europene.[11]
În perioada 2007-2013, România a beneficiat 21,200 miliarde de euro, a contribuit 8,469 miliarde de euro,
având un excedent bugetar față de UE de 12,731 miliarde de euro. [12]
În anul 2017, cheltuielile din Bugetul UE au fost de 137,379 de miliarde de euro, dinc are România a cheltuit
4,741 de miliarde de euro, contribuind cu doar cu 1,361 de miliartde de euro, având un excedent de 3,380 de
miliarde de euro.[13]
Strategia Europa 2020
Strategia Europa 2020 este agenda UE pentru creștere și locuri de muncă până în anul 2020. Ea vizează
creșterea inteligentă, sustenabilă și incluzivă pentru depășirea slăbiciunilor structurale ale economiei europene,
crelșterea competitivității și productivității, sprijinirea unei economii socială de piață sustenabile. Țintele acesteia sunt:
angajarea a 75% din oamenii de la 20 la 64 de ani, 3% din bugetuln UE pentru cercetare, reducerea cu 20% a
emisiilor de gaze, creșterea cu 20% a energiei regenerabile, creșteerea cu 20% a eficienței energetice, scăderea
abandonului școalr cu sub 10%, cel pușin 40% din tinerii între 30 și 34 de ani să aibă studii terțiare, scăderea cu 20
de milioane a persoanelor expuse riscului de sărăcie.[14]

Fonduri structurale europene

Scurt istoric
Fondurile structurale și de investiții europene vizează investiții în domenii prioritare ale Uniunii Europene,
pentru satisfacerea nevoilor reale ale economiei prin susținerea de creare de noi locuri de muncă și o creștere
economică sustenabilă.
Țările membre ale Uniunii Europene s-au angajat să finanțeze creșterea competitivității pentru minimum 2
000 000 de intreprinderi, să investească în infrastructură pentru creșterea standardului de viață al cetățenilor, să
ofere posibilități de perfecționare, reconversie sau inițierea unei afaceri pentru zeci de milioane de locuitori din spațiul
UE.
Domeniile de investiții negociate pentru alocarea de Fonduri Structurale și de Investiții Europene
(European Structural and Investition Funds) în perioada exercițiului financiar 2014-2020 sunt Locuri de muncă,
creștere și investiții, Piața unică digitală, Uniunea Energiei și schimbările climatice, Piața internă, Uniunea Economică
și monetară, Justiție și drepturi fundamentale, Migrații.
Fondurile Structurale și de Investiții cuprind următoarele fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul European
pentru Pescuit și Afaceri Maritime.[15] În total, Fonduri Structurale și de Investiții Europene dispune de 646,655
miliarde de euro, din care 460,331 de miliarde reprezintă contributia din bugetul UE, iar 186,324 miliarde de euro
reprezintă contributia statelor membre.[16]
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER)[17] mare drept scop realizarea coeziunii economice
și sociale la nivelul Uniunii Europene, prin diminuarea până la eliminarea diferențelor dintre regiunile europene.
Investitiile FEDR se alocă prioritar în doeniile cheie următoare: inovare și cercetare, Agenda digitală, Spriin
pentru IMM-uri, respectiv Economie cu emisii reduse de carbon.[18]
Bugetul total pentru exercitiul financiar 2014-2020 este de 280,746 de mmiliarde de euro, din care 198,938
de mmiliarde este contrbutia din bugetul UE, iar 81,897 mmiliarde de euro este contributia din bugetele nationale.
[19]
Fondul Social European (FSE) este instrumentul UE pentru crearea de locuri de muncă, spriinirea obținerii
acestora și crearea de șanse egale pentru acestea. Acest fond se concentrează pe investițiile în capitalul uman.
Prioritățile acestor investiții sunt creșterea adapabilității angaaților la noile provocări ale economiei, îmbunătățirea
condițiilor privind accesul la locuri de muncă prin for mare și perfecționare profesională, respectiv for marea
vocațională și învățarea de-a lungul întregii vieți.[20]
Suma alocată pentru exercițiul financiar 2014-2020 este de 120,770 mmiliarde de euro, 83,715 mmiliarde
din contributia UE, respectiv 37,054 mmiliarde de euro din bugete nationale [21]
Fondul de Coeziune (FC) finanțează proiectele de transport și mediu doar în țările unde venitul brut
national pe cap de locuitor este sub 90% din media UE. Acestea sunt țările foste comuniste (Bilgaria, Croatia,
Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Roania, Cehia, Slovacia, Sloveni si Ungaria), la care se adaugă Cipru, Grecia și
Portugalia. Acordarea finantarii poate fi suspendată către statele care au deficit excesiv de peste 3% din PIB. [22]
Suma alocată exercitiului financiar 2014-2020 este de 75,427 imliarde de euro, 63,282 mmiliarde de euro
din bugetul UE, iar 12,144 mmiliarde de euro este contributia din bugetele nationale. [23]
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) susține politica de dezvoltare a zonelor
rurale în condițiile provocărilor economice, de mediu și sociale. Statele membre se concentrează pe patru dintre cele
șase priorități: încurajarea transferului de cunoștințe și inovare în zonele rurale; sporirea viabilității și competitivității
ramurilor agriculturii promovarea lanțului de aprovizionare cu produse alimentare; refacerea, conservarea și
dezvoltarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură; promovarea utilizării eficiente a resurselor și tranziției
către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, rezistența la schimbările climatice; promovarea incluziunii
sociale, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică a zonei rurale.
La nivelul UE unt disponibili 151,357 de miliarde de euro, din care 99,783 miliarde de euro contributia UE,
repectiv 51,574 miliarde contributia din bugetele nationale.[24]
Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) mare ca scop promovarea cresterii
economice și a numărului de locuri de muncă în domeniu. Fondul sustine pescarii în tranzitia la un pescuit sustenabil,
comunitățile de coastă pentru diversitficarea economiei, crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea sustenabilă a
acvaculturii, facilitarea accesului la finanțare.[25]
Bugetul total al acestui fond este de 7,984 miliarde de euro, din care 5,749 miliarde de euro contributia UE,
iar 2,235 de miliarde de euro este contributia din bugetele nationale. [26]

Alte programe cu finanțare europeană

Inițiativa pentru Angaarea Tinerilor (IAT) ajută statele membre să ia măsuri pentru integrarea tinerilor
neangajati. Bugetul este de 10,369 de miliarde de euro, din care peste 9,861 de miliarde contributia UE, iar 1,507
miliarde contributia statelor membre.[27]
Hrorizon 2020 (H2020) este cel mai mare program de cercetare si inovare al UE, cu un buget de aproape
80 de miliarde de euro. Scopul săi este de a face descoperiri pritre primele în lume și de a duce marile idei din
laborator în piață.[28]
Programul de sănătate (PS) mare un buget de peste 449 de milioane de euro și își propune
implementarea strategiiei UE in domeniul sănătății. Obiectivele sale principale sunt proovarea sănătății, prevenirea
bolilor și susținerea unui stil de viată sănătos; protejarea cetățenilor UE in fața provocărilor de sănătate
transfrontaliere; contribuția la un sistem de sănătate inovativ, eficient și sustenabil; facilitarea accesului la o ingriire
mai bună și mai sigură a cetățenilor UE.[29]
Programul LIFE este un instrument al UE pentru actiunile in domeniul mediului si climei. În prima etapă
2014-2017 au fost alocate fonduri de cca. 1,7 miliarde de euro, iar în perioada 2018-2020 vor fi alocate 1,656
miliarde de euro în cadrul acestui program.[30]
Programul pentru Suportul Reformelor Structurale (PSRS) este un program al UE
care oferă sprijin în mod personalizat pentru fiecare dintre țările UE pentru reformele
instituționale,
administrative și de creștere a acestora.[31]
Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel (FCCO) susține proiectele de
cercetare
în aceste domenii. Beneficiari sunt universitățile, institutele de cercetare și companiile private,
bugetul fiind de peste 55 de milioane de euro.[32]

I.6. Oportunitati de finanțare prin programele operaționale cu finanțare europeană

Expresia bani gratis pentru proiectele cu finanțare europeană a devenit virală în ultimii ani în România. Dar sunt
proiectele cu finanțare europeană exclusiv finanțate din fonduri europene? De cele mai multe ori nu și doar foarte rar da. În
realitate lucrurile sunt mai nuanțate. România are o participare de 0,83% din PIB la Bugetul Uniunii Europene, din care se
formează fondurile europene structurale și de coeziune.
În general, bugetul unui proiect este format din contribuția UE + contribuția Guvernului României + contribuția
beneficiarului proiectului. Procentele maxime de cofinanțare în cadrul politicii europene de dezvoltare regională din bugetul UE
sunt de 80 sau 85% pentru regiuni mai puțin dezvoltate (conform articolului 120 din Regulamentul 1303/2013), 60% pentru
regiunile aflate în tranziție, 50% pentru regiunile mai dezvoltate, 85% pentru fondul de coeziune și 85% pentru cooperarea
teritorială europeană.[1]
Contribuția UE poate ajunge până la 100% în cadrul Programelor de cercetare ale Uniunii Europene, unde mare acces și
România.
La un deceniu după aderarea României la Uniunea Europeană accesarea fondurilor structurale și de coeziune europene
este încă deficitară, cu toate progresele semnificative înregistrate în ultimii ani.
Acordul de parteneriat pentru perioada 2014-2020 intre România si UE vizează finanțări din partea UE prin următoarele
fonduri europene majore: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul pentru Coeziune (FC), Fondul Social
European (FSE), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European pentru Pescuit și Afaceri
Maritime (FEPAM).
Situația accesării fondurilor europene de către România în exercițiul financiar 2007-2013
La data de 15 decembrie 2016, rata de absorbție a fondurilor europene de către românia a fost de 81,73%.[2]
Situația existentă a României la începutul exercițiului financiar 2014-2020. Studiu de caz
Situația economică și socială a României la înceutul exercițiului financiar din 2014-2020 este reflectată în Acordul de
Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2.
România se află cu mult în urma majorității țărilor membre ale UE din punct de vedere al situației economice. Astfel, în
anul 2013, PIB-ul pe cap de lpocuitor raportat la puterea de cumpărare a reprezentat doar 57% dine dia UE 27, respectiv 70% din
PIB-ului mediu al țărilor devenite noi membre ale UE. [3]
Accesarea fondurilor europene poate duce România la 65-70% din media UE a PIB-ului pe cap de locuitor, față de doar
60% fără accesarea acestora.[4]
Una din problemele majore este structura forței de muncă. Astfel, în anul 2012 dintre cele 8,57 milioane de locuri de
muncă din România, doar 4,44 milioane erau salarizate, iar cca. 2,1 milioane de locuri de muncă reprezintau agricultura de
subzistență, la care se adăugau 1,2 milioane de locuri de muncă unde activitatea era neremunerată, fiind prestată de membrii
familiei, o categorie aproape inexistentă în cadrul țărilor membre ale UE.[5]
Aproximativ 1,2 milioane de locuri de muncă sunt în cadrul industriilor puțin productive, reprezentând cca. 70% din
totalul acestora în cadrul industriei în general.[6]
Agricultura, silvicultura, pescuitul si acvacultura cuprindeau în anul 2012 cca. 30% din locurile de muncă, de peste 5 ori
media UE27, cu o contribuție în PIB de numai 7%, de trei ori mai mică decât media UE27.[7]
Dar existau și domenii în care România se află peste media UE. În România sectorul construcțiilor era mai dezvoltat
decât media UE, contribuția acestuia în PIB-ul României fiind de peste 9%. De asemenea, unele sectoare cu valoare adăugată mai
are, ca tehnologia informației și comunicațiilor, finanțe și asigurări, activități imobiliare, servicii profesionale și administrative,
deși sunt mai slab reprezentate decât media UE ca pondere a locurilor de muncă, de nu mai 8%, generează totuși peste un sfert
din PIB-ul României.[8]
Deși a înregistrat unele progrese, România are în continuare o birocrație excesivă. În anul 2013, doar 5% din cetățeni
foloseau servicii de tip e-guvernare și 2% completau formulare online. Țintele pentru anul 2020 sunt foarte ambițioase: 35% din
cetățeni să folosească serviciile e-guvernare și 20% să completeze formularele online. [9]â
România înregistrează deficiențe și la capitolul educație. În anul 2012, doar 21,8% din populația cu studii superioare a
absolvit studiile universitare, crescând de la 13,9% în anul 2007, ea se află totuși mult sub media UE27 de peste 36% în anul
2012.[10]
Potrivit statisticiilor din anul 2011, la 1 ianuarie 2012 România avea 21 355 849 locuitori, dintre care 11 737 460 de
locuitori în mediul urban (55%) și 9 618 389 de locuitori în mediul rural (45%).[11]
Un alt capitol important sunt sărăcia si excluziunea socială. În anul 2012, populația expusă riscurilor de sărăcie sau
excluziune socială era de 24,8% din UE 27, în tip ce în România procentul era de 41,7%, aceasta fiind a doua cea mai săracă țară
a UE.[12] În anul 2010, 76,7% din populația României trăia în sărăcie absolută în mediul rural, riscul de sărăcie absolută fiind
de 4 ori mai mare decât în mediul urban.[13]
În domeniul cercetării și dezvoltării România a alocat în anul 2012 doar 0,49% din PIB (80% din fonduri publice și 20%
din fonduri private), având ca obiectiv pentru 2020 un procent de 2%.[14]
În anul cadrul Strategiei în domeniul Culturii și Patrimoniului pentru perioada 2014-2020 din cele 30108 monumente
istorice, 75% fiind amenințate, iar 35% având un grad înaintat de degradare.[15]

Programe operaționale cu fonduri europene în România (2014-2020)

România este eligibilă pentru co-finanțarea cu fonduri europene în calitatea sa de stat membru al UE. Pentru fiecare
exercițiu financiar, pe baza Acordului de țară cu Comisia Europeană se stabilesc prioritățile de finanțare, procedurile și rezultatele
așteptate.
Un Program Operațional constituie un răspuns dat de Comisia Europeană și țara respectiv la un domeniu economic și
social (resurse umane, competitivitate, dezvoltare rurală, investii în infrastructură etc.), unde au fost constatate rămâneri în urmă
față de media UE.
Primele programe au fost special propuse pentru țările din estul Europei, pentru perioada de pre-aderare. Menționăm aici
ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) ce a
finanţat proiecte de infrastructură în domeniul transporturilor şi al protecţiei mediului (2000-2006), SAPARD (Special Pre-
Accession Programme for Agriculture and Rural Development – Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală) care au sprijinit ţările candidate la intrarea în UE pentru reforma structurala din sectorul agricol şi dezvoltarea
rurală, respectiv pentru implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricolă Comună.[16]
Principalele programe naționale cu finanțare europeană în România pentru perioada 2014-2020 sunt Programul
Operațional Capital Uman (POCU), Programul Operațional pentru Capacitate Administrativ (POCA), Programul Operațional
pentru Competitivitate (POC), Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional pentru Infrastrucutră Mare
(POIM), Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). Aceste programe derivă din acordul României cu Comisia
Europeană din anul 2014, fiind soluții la problemele constatate și precizate în acesta.
Programul Operațional Capital Uman (POCU) stabilește obiectivele specifice și acțiunile necesare, respectiv
gestionează investițiile în domeniul resurselor umane. Schimbarea denumirii sale de la Programul Operațional pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), încercând a se da chiar prin denumire scopul eficientizării investițiilor în
capitalizarea resurselor umane.
Situația existentă în România la finalul exercițiului financiar 2007-2013
În anul 2013, România avea o populație activă de 9,9 milioane de persoane, iar populația ocupată era de 9,1 milioane,
dintre care 6,2 milioane erau salariați, restul fiind implicați în activități independente sau în familie neremunerate.
Ocuparea forței de muncă este o preocupare a UE și statelor membre. Cea mai mare cerere de locuri de muncă s-a
înregistrat în anul 2011 în Regiunea București-Ilfov, reprezentând 24% din numărul locurilor vacante la nivel național.
Cu toate acestea, România are o rată mare de inactivitate, care în anul 2013 atingea 35,4%, cu 7,5% peste media
UE27. Tendințe îngriorătoare sunt creșterea inactivitții în grupele de vârstă de 25-34 de ani de la 14,19% în 1996 la 21,63% în
anul 2013, respectiv pentru grupa de vîrstă 35-49 de ani, de la 12,77% în 1996 la 17,24% în anul 2013.[17]
A fost observată o diferență mare în ceea ce privește ocuparea forței de muncă de la 70,9% în zona de Nord-Est la 57,5%
în regiunile de SE și Centru.
Probleme de rezolvat pentru exercițiul financiar 2014-2020 sunt: rata scăzută de de ocupare în rândul tinerilor (a fost de
23,5% față de 32,4% media UE27, pentru grupoa de vârstă de la 15 la 24 de ani); densitatea redusă a afacerilor și oportunități
limitate de ocupare (penultimul loc în cadrul UE) ; gradul ridicat de ocupare în agricultură și lipsa oportunităților în mediul
rural (cca. 30,5% din forța de muncă din România este ocupată în agricultură în 2012, față de doar 5,2% media UE27); disparități
importante legate de accesul și participarea pe piața muncii a anumitor categorii dezavantajate (persoanele cu studii universitare
au o rată de activitate în anul 2012 de 86,6%, cu 18,8% mai mare decît cele cu studii medii și cu 42,3% față de cele cu studii
scăzute); neconcordanță între cererea și oferta de competențe și expertiză (neadecvarea calificărilor, un sistem de previzionare
insuficientă a competențelor); capacitate limitată a SPO de a oferi servicii de calitate, adaptate nevoilor pieței (52,2% din copii
români și 72,5% dintre familiile cu 3 sau mai ult de trei copii erau în 2012 în risc de sărăcie și exclusiune socială). Aceste sunt
principalele probleme identificate împreună de experții din România șli cei mai CE, pentru care se adresează POCU în cadrul
exercițiului finanicar 2014-2020.[18]
În cadrul POCU, pentru perioada 2014-2020, au fost stabilite 7 Axe Prioritare, cu 13 priorități de investiții, care trebuie să
atingă obiectivele.
Axa Prioritară 1 - Inițiativa locuri de muncă pentru tineri cuprinde acțiuni care urmează să fie implementate în
regiunile în care rata şomajului în rândul tinerilor depăşeşte 25%: Centru, Sud-Est și Sud Muntenia. [19] Bugetul total alocat
pentru această axă este de 230.693.510 Euro.
Axa Prioritară 2. Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs. Această axă mare 3 obiective specifice: creșterea
ocupării tinerilor șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare; îmbunătăţirea competenţelor
șomerilor cu vârsta între 16 - 24 ani, cu rezidența în regiunile București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia;
creșterea numărului tinerilor inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare. [20]
Bugetul total alocat pentru această axă este de 408.572.233 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, respectiv
18.701.987 Euro pentru Regiunea București-Ilfov.
Axa Prioritară 3. Locuri de muncă pentru toți. Obiectivul specific este îmbunătățirea nivelului de
cunoștințe/competențe/aptitudini din sectoarele economice identificate în SNC şi SNCDI ale angajaților. [21]
Bugetul total alocat pentru această axă este de 1.270.959.911 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, respectiv
24.853.622 Euro pentru Regiunea București-Ilfov.
Axa Prioritară 4. Incluziunea socială și combaterea sărăciei. În cadrul acestei axe sunt urmărite patru obiective
specifice: reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială; creșterea alfabetizării digitale a
populației dezavantajate; scăderea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile prin acordarea unor servicii de
calificare profesională pentru integrarea lor socială și profesională.
Bugetul total alocat pentru această axă este de 1.047.023.965 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, respectiv
63.168.893 Euro pentru Regiunea București-Ilfov.
Axa Prioritară 5 - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC). scăderea numărului de persoane
aflate în risc de sărăcie ce trăiesc în orașe cu peste 20.000 locuitori; scăderea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie ce
locuiesc în orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori.
Bugetul total alocat pentru această axă este de 206.392.106 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care
13.287.556 Euro rezervă de performanță, respectiv de 5.586.112 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 364.329 Euro
rezervă de performanță
Axa Prioritară 6 - Educație și competențe. Obiectivul central al acestei axe este susținerea participării la învăţământul
ante-preșcolar și preșcolar, în mod special al copiilor din famiile de romi și a celor din mediul rural.
Bugetul total alocat pentru această axă este de 1.393.631.965 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care
89.680.233 Euro rezervă de performanță, respectiv de 85.004.079 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 5.526.743 Euro
rezerva de performanță.
Axa Prioritara 7 - Asistenţa Tehnica. În cadrul acestei axe vor fi finanțate activități pentru implementarea Programului
Operaţional Capital Uman, inclusiv a perfecționării personalului implicat.
Bugetul total alocat pentru această axă este de 286.276.051 Euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate, respective de
18.590.933 Euro pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov.

Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)

POCA are drept obiective crearea unei administrații publice moderne, realizarea de invesții, creșeterea calității actului
administrativ. Valoarea totală a alocației financiare pentru acest program este de 553,19 milioane euro, repartizate pe trei axe
prioritate, pentru toate cele 8 regiuni.
Axa prioritară 1. Administrație publică și sistem judiciar eficiente are ca obiective specifice crearea și implementarea
de sisteme și standarde comune în administrația publică; crearea și implementarea de sisteme de politici și instrumente de
management al resurselor umane; crearea și introducerea de sisteme și instrumente de management în cadrul instituțiilor
judiciare; îmbunătățirea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții publice.
Bugetul total alocat pentru această axă este de 326,38 de milioane de euro (59% din totalul programului operațional).
Axa prioritară 2 - Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente are ca obiective introducerea de
sisteme și standarde comune în administrația publică locală; îmbunătățirea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților
și instituțiilor publice; transparență și integritate îmbunătățite în cadrul sistemului judiciar.
Bugetul total alocat pentru această axă este de 187,69 de milioane de euro FSE (33,93% din bugetul programului
operațional).
Axa prioritară 3 - Asistență tehnică are drept scop sprijinirea proceselor de management pentru atingerea obiectivelor
programului operațional și vizează asigurarea suportului pentru Autoritatea de Management pentru implementarea POCA,
activități de publicitate și informare.

Programul Operațional Regional (POR)

Programul Operațional Regional 2014-2020 este unul dintre cele care și-au păstrat numele din perioada anterioară 2007-
2013. Ele are finanțare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), fiind gestionat de Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice, ca Autoritate de Management (AM). În total, pe cele 11 axe prioritare și una tehnică,
programul beneficiază de o alocare financiară de peste 8,25 de miliarde de lei, dintre care peste 6,7 miliarde din bugetul UE,
respective peste 1,5 miliarde fiind contribuția națională.[22]
Problemele sesizate în analiza privind situația României la finalul exercițiului financiar din anii 2007-2013 indică
următoarele probleme: transferul insuficient al rezultatelor cercetării în economie, insuficienta dezvoltare a IMM-urilor,
consumuri energetice mari, nivel de poluare mare în orașe, zone urbane degradate, patrimoniu cultural puțin valorizat, potential
turistic valoros slab valorizat, infrastructură rutieră slab dezvoltată, infrastructuri sociale și de educație subdimensionate nevoilor
moderne, nivelul scăzut al înregistrărilor de cadastru, nevoia întăririi capacității administrative. [23]
Obiectivul general al acestui program pentru perioada 2014-2020 este dezvoltarea durabilă a regiunilor prin valorizarea
potențialului de inovare și introducerea progresului tehnologic.[24]
Cele 12 axe prioritare ale programului operational obiectivele și bugetelele lor sunt prezentate în continuare, cu
mențiunea alocările bugetare se mai pot schimba până la finalizarea exercițiului financiar 2014-2020.
Axa Prioritară 1 - Promovarea transferului tehnologic are ca obiectiv general promovarea investițiilor în cercetare și
inovare. Bugetul axei este de aproximativ 206,51 milioane de euro.[25]
Axa Prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii are ca obiectiv general promovarea
spiritului antreprenorialprinh valorificarea ideilor noi, inclusiv prin înființarea de firme noi și incubatoare de afaceri. Bugetul axei
este de aproximativ 877,11 milioane de euro.[26]
Axa Prioritară 3 - Sprijinirea tranziției catre o economie cu emisii scăzute de carbon are ca obiectiv general creșterea
eficienței folosirii energiei. Bugetul axei este de aproximativ 2374,57 milioane de euro.[27]
Axa Prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile are ca obiectiv general îmbunătățirea educației și formării
profesionale prin dezvoltarea infrastructurii aferente. Bugetul axei este de aproximativ 1386,86 milioane de euro. [28]
Axa Prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural are ca obiectiv general dezvoltarea locală prin valorizarea patrimoniului cultural. Bugetul axei este de
aproximativ 466,5 milioane de euro. [29]
Axa Prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional are ca obiectiv dezvoltarea rețelei rutiere.
Bugetul axei este de aproximativ 1068,37 milioane de euro.[30]
Axa Prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului are ca obiectiv general
creșterea ocupării forței de muncă prin valorificarea potențialului turistic. Bugetul axei este de aproximativ 118,9 milioane de
euro. [31]
Axa Prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale are ca obiectiv general investiții în servicii în
obiective de sănătate și sociale. Bugetul axei este de aproximativ 763,45 milioane de euro. [32]
Axa Prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban pentru
reducerea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie. Bugetul axei este de aproximativ 101,41 milioane de euro. [33]
Axa Prioritară 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale are ca obiectiv efectuarea de investiții în obiectivele de
educație. Bugetul axei este de aproximativ 352,19 milioane de euro.[34]
Axa Prioritară 11 - Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară are
ca obiectiv general extinderea sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară. Bugetul axei este de
aproximativ 312,89 milioane de euro.[35]
Axa Prioritară 12 – Asistență tehnică are ca obiectiv corelarea și coordonarea activităților de asistență tehnică la nivelul
programului operational. Bugetul axei este de aproximativ 221,28 milioane de euro.[36]

Programul Operațional Competitivitate (POC)

Programul Operațional Competitivitate continuă pe cel cu același nume din exercițiul bugetar
2007-2013. Obiectivul general al POC este de a contribui la realizarea obiectivului global al Acordului de
Parteneriat prin susținerea Cercetării-Dezvoltării-Inovării (CDI) si Tehnologiei Informației și Comunicării
(TIC) pentru competitivitate și dezvoltare.[37]
Între cele cinci provocări la adresa României în exercițiul financiar 2014-2020 se numără și
competitivitatea. Această provocare are drept soluție principală creșterea investițiilor în activitatea de
cercetare, dezvoltare și inovare. Dacă pentru anul 2020, conform Strategiei Europa 2020 se intenționează
atingeerea unui nivel de 3% din PIB-ul UE pentru cheltuielile destinate cercetării şi dezvoltării, România
și-a asumat creșterea la doar 2% din PIB, din care 1% cheltuieli publice și 1% cheltuieli din private. Dar,
așa cum se arată și în cadrul Programului Operațional Competitivitate, având în vedere că la nivelul
anului 2011, în românia cheltuielile în cercetare, dezvoltare, inovare au reprezentat doar 0,48%,
obiectivul de 2% în anul 2020, fiind unul foarte ambițios.[38]
 Conform Institutului Național de Statistică la nivel national numărul cercetătorilor reprezintă doar
0,46%, față de media UE de 1,7%, doar Bucureștiul cu 2,1% depășind această medie. Numărul
cercetătorilor din intreprinderi a scăzut de la 10300 în 2005, la cca. 5000 în 2012. [39]
În cadrul Strategiei Naționale pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare au fost identificate trei
priorități tematice pentru perioada 2014-2020: specializarea inteligentă – definirea și consolidarea unor
domenii cu competență mare, relevanța publică – dezvoltarea unor sectorului public de a asimila noi
tehnologii și emergente, de a cere soluții inovatoare de la mediul privat; cercetarea fundamental prin
Planul Național de Cercetare dezvoltare și inovare III. Domeniile de specializare inteligentă identificate
sunt bioeconomia, tehnologia informației/spațiu și Securitate, energie, mediu și schimbări climatice, eco-
nanotehnologii și materiale avansate.[40]
În cursul exercițiului financiar 2014-2020, bugetul POC va fi de 1 329 de milioane de euro din
FEDR, din care 1 080 699 494 de euro pentru Regiuni mai puțin dezvoltate, respectiv 249 087 740 de
euro pentru Regiuni mai dezvoltate. El susține investițiile privind cercetarea, dezvoltarea, inovare,
respectiv dezvoltarea infrastructurii TIC. În cadrul acewstui program operațional sunt finanțate și
proiectele majore Extreme Light Infrastructure ‐ Nuclear Physics (ELI‐NP) sau Centrul Internațional de
Studii Avansate privind Sistemele Fluviu‐Deltă‐Mare (DANUBIUS – RI).[41]
În anul 2011 sectorul privat a investit peste 825 de milioane de lei în cercetare-dezvoltare, respectiv
doar 17,1% din totalul investițiilor în acest domeniu.[42]
POC 2014-2020 are două axe majore, care au mai multe acțiuni. Axa Prioritară 1 este Cercetare,
dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltarii afacerilor. Ea are ca
acțiuni promovarea investițiilor în cercetare-dezvoltare dezvoltarea de relații și sinergii între întreprinderi,
centre de cercetare și învățământul universitar, respective ameliorarea infrastructurilor de cercetare și
inovare, a capacităților ce produc excalența în cercetare-inovare. Bugetul pentru această axă este de peste 952
de milioane de euro.
Axa Prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală
competitive are ca priorități de investiții dezvoltarea conexiunii în bandă largă în rețele de mare
viteză, dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic, respective creșterea
folosirii aplicațiilor TIC pentru e-guvernare și e-learning. Bugetul alocat Axei priorittare 2 este de
peste 668 de milioane de euro.[43]
Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM)
Programul Operațional pentru Infrastructură Mare abordează 2 dintre cele 5 provocări ale României pentru perioada
2014-2020, infrastructura și resursele. Acest program operațional are o finanțare de 11 630,56 milioane de euro, cea mai mare
finanțare a unui program operațional pentru exercițiul financiar 2014-2020 în România. Suma totală se compune din 6,94 de
miliarde de euro din Fondul European de Coeziune, 2,28 de miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională și
2,41 miliarde de euro, confinanțare națională.[44]
Situația existentă la finalul exercițiului financiar 2007-2013
Cu cei 644 de km de autostradă în anul 2014, România se afla pe ultimul loc în Europa ca număr de km la 100 000 de
locuitori (2,7, față de 7,3 în Bulgaria și 15,25 în Ungaria). De asemenea, doar 50% din rețeaua națională de drumuri era de bună
calitate, 30% de calitate medie, 20% de calitate slabă, iar peste 60% din total avea durata de viață expirată. Din aceleași motive,
România se afla pe locul 1 în UE cu privire la decesele în accidente rutiere cu 92 de decese la 1 milion de locuitori, față de 52 de
decese media UE din anul 2013.[45]
Rețeaua feroviară a înregistrat și ea un declin continuu. Astfel, lungimea sa s-a redus cu 5%, cu doar 37% rețea
electrificată, iar volumul traficului feroviar s-a redus cu cca. 93% față de anul 1990, peste 90% din acesta realizându-se doar pe
cca. 54% din această rețea. Viteza medie a trenurilor este de 50-60 km pe oră, doar 40-60% din cea proiectată, iar pentru viteza
trenurilor comerciale de doar 21-22 km.[46]
Transportul pe apă este reprezentat de cel fluvial pe Dunăre și maritim. Transportul pe Dunăre a reprezentat doar 9% din
volumul mărfurilor transportate spre și din România în anul 2011, adică cca. 29 de milioane de tone, dar doar 4% din capacitate
sde transport estimată a fluviului în zona României. Portul Constanța, cel mai mare port la Marea Neagră rămâne un punct de
tranzit major între Europa și Asia, având conexiuni rutiere și feroviare cu restul României. În anul 2011, prin Constanța, unul din
primele 20 de porturi din Europa, s-a derulat cca. 12% din traficul de mărfuri ale României. Dar acest trafic reprezenta doar 46%
din capacitatea totală a acestuia.[47]
Transportul aerian intern reprezintă doar 0,36% din total, față de 1,6%, cât era media UE. Estimarea reprezintă o creștere
de la 10,8 milioane de pasageri în anul 2011 la 19,97 milioane de pasageri în anul 2020.[48]
 Transportul public cu metroul în București are o lungime de 69,2 km, pe 4 magistrale, cu cca. 600 000 de călători pe zi.
Rețeaua existentă se dovedește insuficientă să preia o parte consistenă a traficului auto de la suprafață, care este caracterizat de
aglomerare și ambuteiaje la orele de vârf.[49]
Infrastructura de mediu necorespunzătoare se referă la depozitele de deșeuri menajere, aducțiune cu apă și canalizare
insuficiente. Din cle 240 de depozite de deșeuri menajere identificate în 2007, 92 sunt închise, iar din diferența de 148 trebuie
închise părin finanțarea POIM. Prin finanțarea POIM și altor programe e așteaptă scăderea cu 2,68 milioane de tone pe an a
deșeurilor depozitate prin reciclare și compostare sau incinerare, respectiv proiectarea și realizarea în faze a unor depozite cu
capacitate de peste 440 de milioane de tone.[50]
Infrastructura de apă
În anul 2012 doar 60,15% din populație era conectată la sistemul centralizat de apă potabilă șin canalizare. La dezvoltarea
sistemului de canalizare, POIM va contribui cu suma de cca. 3 miliarde de euro, din necesarul de cca. 13,5 miliarde de euro. [51]
Protecția slabă a biodiversității și ecosistemelor se referă la presiunile antropice asupra rezervațiilor naturale Natura 2000
și ariilor naturale protejate ce acoperă cca. 22,7% din terioptoriul național, din care doar 17% se află într-o stare favorabilă. [52]
Strategia POIM de finanțare se structurează pe 8 axe grupate pe trei categorii. Categoria 1: Infrastructură de transport.
AP1. Îmbunătățirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a transportului cu metroul are ca obiective specifice
creșterea modalității prin dezvoltarea transportului rutier și feroviar, a gradului de utilizare a căilor navigabile și a transportului cu
metroul în București. Axa prioritară are o finanțare de 3,404,255,320 de euro (36,92%).
AP2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient are ca obiective specifice: creșterea
mobilității pe rețeaua TEN-T globală, a accesibilității la infrastructura rutieră TEN-T, a gradului de utilizare al aeroporturilor, a
volumului de mărfuri tranzitate prin terminale și porturi, a gradului de siguranță a transporturilor, a sustenabilității și calității
tranpostului pe calea ferată, reducerea staționării în vămi. Pentru aceste obiective este prevăzută o finanțare de 1,602,734,955 de
euro (17,39%).
Categoria 2. Protecţia mediului şi managementul riscurilor
AP3. Dezvoltarea infrastructurii de mediu are ca obiective: reducerea numărului depozitelor menajere neconforme,
creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor, nivelului de colectare al apelor uzate, a alimentării cu apă
potabilă. Pentru aceste obiective este prevăzută o finanțare de 2,892,443,785 euro (31,38%).
AP4. Protecţia mediului are ca obiective concrete: îmbunătățirea gradului conservare a biodiversităţii, a gradului de
monitorizare a calității aerului, scăderea suprafețelor poluate istoric. Pentru aceste obiective este prevăzută o finanțare de
325,531,915 (3,53%).
AP5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor are ca obiective specifice:
reducerea efectelor și pagubelor dezastrelor naturale, creșterea pregărtirii pentru o reacție rapidă și efeicientă la dezastrele
naturale. Pentru aceste obiective este prevăzută o finanțare de 478,723,404 (5,19%).
Categoria 3. Energie curată şi eficienţă energetică
AP6. Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice are ca obiective creșterea producției de energie din resurse
regenerabile, a consumului de energie, a economiei de energie. Pentru aceste obiective este prevăzută o finanțare de 197,329,787
(2,14%).
AP7. Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate are ca obiective
specifice: cresterea eficienței sistemelor de transport și distribuire a energiei în orașele selectate și București. Pentru aceste
obiective este prevăzută o finanțare de 89,904,255 (0,98%).
AP8. Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale are ca obiective specifice:
creșterea capacității Sistemului energetic național de a prelua și energie din resurse regenerabile, respectiv a gradului de
interconectare a sistemului Național de transport a gazelor naturale cu statele vecine. Pentru aceste obiective este prevăzută o
finanțare de 159,574,468 (1,73%).[53]

Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 (PNDR)

Prin Planul Național de Dezvoltare Rurală finanțează pentru perioada 2014-2020 14 măsuri cu suma de 9,363 miliarde
de euro, respectiv 8,015 miliarde de euro fonduri europene și 1,347 miliarde din bugetul național.[54]
Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 acoperă întreg teritoriul național de 238391 kmp, cu
14,6 milioane ha teren agricol - cca. 61,3% (62,4% teren arabil, 32,9% pășuni și fânețe naturale, 2,7% plantații de vie și pomi
fructiferi), conform unui studiu INS din anul 2012. Spațiul rural ocupă cca. 87,1 din suprafața României, cu 2861 de comune,
12957 de sate și o populație de cca. 45 % la nivelul anului 2012.[55]
PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în Euro PPC/locuitor față de media UE 27 din anul 2013 era în regiunea Nord-Vest -
42, 33%, Centru 45, 00%, Nord-Est – 29,33%, Sud-Est – 37, 67%, Sud-Muntenia 39,33%, Sud-Vest Oltenia – 35,67%, Vest –
52, 00%, în timp ce la nivel de Bucureşti-Ilfov se înregistra 113,00%.[56]
Situația existentă la finalul exercițiului finaciar 2007-2013
România are un potențial de dezvoltare insuficient folosit, zonele rurale au un potențial mare de dezvoltare, dar
populația din mediul rural se află în declin demografic. În anul 2012 sectorul agricol a contribuit cu 6,9254 de miliarde de euro,
ceea ce reprezintă 6,01 % din valoarea adăugată brută la nivelul economiei naționale. [57]
 Productivitatea muncii este de 5 mai mică decât media UE în agricultură, silviculturăn șib pescuit; doar 18,1 % pondere
a IMM-urilor neagricole în mediul rural; capacitatea de cazare în pensiunile agroturistice a crescut cu 59,4%; reducerea
numărului de intreprinderi entru prestări servicii.[58]
Educație și formare profesională
Gradul de educație rămâne redus. Doar 38,5% din totalul populației rurale de la 25 la 64 de ani are studii gimnaziale,
doar 22,2% preuniversitare, 17,4 % studii profesionale sau liceu, iar 1,6% au studii superioare.[59]
Calitatea vieții rurale
În anul 2012, din totalul de 31639 km de drumuri comunale, 48% erau pietruiite,iar 29% erau din pământ. Accesul la
rețeaua de apă potabilă era de 70,29%, iar la rețeaua de canalizare de doar 221,53%.[60]
Infrastructura educațională este și ea insuficientă. Deși în mediul rural trăiau 45,5% din numărul copiilor de până la 4
ani, doar 1% din creșe se aflau în mediul rural.[61]
Sectorul agricol
În anul 2012 erau înregistrate 2566 de acooperative/asociații agricole, în scădere față de anul 2005 cu 24%. În anul 2012
în românia eraui 32,1% din numărul exploatațiilor agricole la nivelul UE, ceea ce arată o mare fragmentare a terenului argicol,
exploatația agricolă din românia fiind de 9,4 ori mai mică decât media UE. Fermele mai mici de 5 hectare reprezintă 93,1% din
totalul exploatațiilor.[62]
Producția medie la cereale este cu 30% sub media UE, datorită lipsei de tehnologii și materiale biologice adaptate la
consițiile de sol și climă.
În anul 2013 România avea un număr de 5,4 milioane de capete de animale, reprezentând 4% din totalul la nivelul UE și
se află cu 25% sub producția medie UE de cartne și lapte.[63]
Forța de muncă din agricultura din România rămâne supradimensionată, ea era de 29% din total, față de 4,6% cât este
media UE în anul 2012. În Regiunile de Nord-Est și Sud-Vest procentul trece chiar de 40% din totalul populației ocupate.[64]
Sectorul forestier
Fondul forestier național și begetația forestieră din afara fondului forestier reprezintă cca. 28,3% din suprafața totală, sub
media UE de 37,6%, din care 590,4% în proprietatea statului, 32,6% în proprietate privată și 17% în proprietatea UAT. [65]
Măsurile PNDR
Măsurile PNDR se aplică la nivelul întregului teritoriu național (inclusiv în mediul urban), cu excepția sM6.2, 6.4 și 6.7,
care se apălică doar în mediul rural.
Măsura M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare cuprinde sub-măsuri de sprijin pentru
formare profesională (70% din alocarea financiară a măsurii), sprijin pentru activități demonstrative și acțiuni de informare (30%
din alocarea financiară a măsurii).[66]
M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei are ca submăsuri
Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microîntreprinderi si întreprinderile mici, are decontază cheltuieli de
maximum 1500 de euro pentru o perioadă de 3 ani.[67]
M04 - Investiții în active fizice urpinde Investiţii în exploataţii agricole pentru ferme de minimum 8000 Euro SO și până
la 500 000 Euro SO, cu 90% finantare pentru fermele mici si medii, respectiv 70% pentru cele mari; Sprijin pentru investiţii în
procesarea/ marketingul produselor agricole, pentru investiții în active corporale și necorporale, cu procente de 50% finanțare
europeană pentru IMM și 40% pentru celelalte intreprinderi; Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol
pentru investiții în active corporale și necorporale, cu procente de 50% finanțare europeană pentru IMM și 40% pentru celelalte
intreprinderi; Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice, prin investiții în
infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sectoarelor agricol și forestier, cu rata de sprijin de 100%. [68]
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor are ca submăsuri ajutor la înființarea de societăți pentru tinerii fermieri la
instalare de până la 50 000 de euro; Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale de la 50 000 de euro la 70 000
de euro pentru fiecare proiect; Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici de până la 15 000 de euro; Investiţii în crearea şi
dezvoltarea de activităţi neagricole de până la 70 000 de euro, respectiv 90 000 de euro activități de producție, servicii medicale,
sanitar-veterinare și agroturism sau pentru fermierii care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unor activități
nonagricole; plăți pentru agricultori eligibile în cadrul schemei pentru micii fermieri care își transferă permanent exploatația către
alt agricultor.[69]
M 07 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale cuprinde submăsuri precum Investiţii în crearea și
modernizarea infrastructurii de bază la scară mică privind infrastructura rutieră de interes local și infrastructura de apă/apă uzată
cu valori de la 500 000 la 2500000 de euro pentru comună, sau 4 000 000 de eruor pentru proiecte cu mai multe comune, cu
finanțare din fonduri europene de 100% pentru ONG si aut publice; Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural prin
investiții în active corporale și necroporale de până la 500 000 de euro, cu decontarea a 100% din chelutuielile eligibile, [70]
M08 - Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor cuprinde submăsuri care
vizează sprijin pentru împădurire/crearea de suprafețe împădurite.[71]
M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură are ca submăsuri Înfiinţarea
grupurilor de producători în sectorul agricol și pomicol cu 100% sprijin și valoarea maximă de 100 000 europ pe an. [72]
M10 - Agromediu și climă cuprinde submăsuri plăți pentru angajamente privind agromediul și clima pentru pajişti cu
înaltă valoare naturală, privind practici agricole tradiţionale, pajişti importante pentru păsări, culturi verzi, adaptarea la efectele
schimbărilor climatice, pajişti importante pentru fluturi, terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu,
creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon.[73]
M 11 - Agricultură ecologică cuprinde două submăsuri sprijin pentru conversia la practicile şi metodele de agricultură
ecologică, respectiv sprijin pentru menţinerea practicilor şi metodelor de agricultură ecologică.[74]
M13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice cuprinde trei
submăsuri: plată compensatorie în zonă montană, plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale
semnificative, plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice.[75]
M15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor cuprinde plăți pentru angajamentele în materie
de silvomediu și climă.[76]
M16 – Cooperare cuprinde o serie de măsuri: sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale ale PEI
pentru productivitatea și durabilitatea agriculturii; pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale ale PEI pentru
productivitatea și durabilitatea agriculturii (sectorul pomicol); pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de
aprovizionare în vederea stabilirii de lanțuri scurte de aprovizionare și de piețe locale și a dezvoltării acestora, precum și pentru
promovarea de activități la nivel local privind dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale; pentru cooperarea
orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în vederea stabilirii de lanțuri scurte de aprovizionare și de piețe
locale și a dezvoltării acestora, precum și pentru promovarea de activități la nivel local privind dezvoltarea lanțurilor scurte de
aprovizionare și a piețelor locale (sectorul pomicol).[77]
M17 - Gestionarea riscurilor cuprinde Fonduri mutuale pentru fenomene climatice cu efecte adverse, boli ale animalelor
și ale plantelor, infestări parazitare și pentru incidente de mediu.[78]
M19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER curpinde Sprijin pregătitor prin Rambursarea cheltuielilor eligibile
suportate și plătite efectiv; sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității; pregătirea și punerea în aplicare a activităților de cooperare ale grupului de acțiune locală; sprijin
pentru cheltuieli de funcționare și animare.[79]

Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime pentru România (POPAM)

Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime pentru România 2014-2020 este finantat prin Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Acesta este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene. [80]
Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime pentru România 2014-2020 are o alocare de 168 421 371 euro.
[81]
Prioritățile Uniunii Europene la care aderă și POPAM sunt: 2 - Stimularea acvaculturii sustenabile din
punct de vedere al mediului, eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive
și bazate pe cunoaștere; 4 - O ocupare a forței de muncă și o coeziune teritorială sporite 5 - Stimularea
comercializării și a prelucrării, 6 - Încurajarea punerii în aplicare a politicii maritime integrate.[82]

[1] European Comission, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/financial-management/ (accesat la 06.01.2019).

[2] Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/images/files/comunicate/2016/22.12.2016/Raport_final_ok.pdf (accesat la
06.01.2019).
[3] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 1.
[4] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 9,
[5] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 11.
[6] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 12.
[7] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 14.
[8] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 13.
[9] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 24-25.
[10] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 80.
[11] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 125.
[12] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 40.
[13] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 263-264.
[14] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 29.
[15] Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2, p. 134.
[16] Andronie 2014, p. 22-24.
[17] Programul Operațional Capital Uman, p. 10.
[18] Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014 (accesat la 06.01.2019).
[19] Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014#axe-finan%C8%9Bare (accesat la 06.01.2019).
[20] Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014#axe-finan%C8%9Baren (accesat la 06.01.2019).
[21] Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014#axe-finan%C8%9Bare (accesat la 06.01.2019).
[22] Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/por-2014 (accesat la 06.01.2019).
[23] Programul Operațional Regional, p. 2-19.
[24] Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/por-2014 (accesat la 06.01.2019).
[25] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 89-90.
[26] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 91-113.
[27] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 114-139.
[28] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 140-176.
[29] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 177-194.
[30] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 195-208.
[31] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 209-221.
[32] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 222-243.
[33] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 244-246.
[34] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 56-76.
[35] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 77-90.
[36] Program Operational Regional 2014-2020, versiunea 2.1., 2016, p. 262-265.
[37] Ministerul Fondurilor Europene, Programul Operațional Competitivitate. http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014
[38] Programul Operațional Competitivitate, versiunea 2.0, 2016, p. 1-3.
[39] Programul Operațional Competitivitate, versiunea 2.0, 2016, p. 8.
[40] Programul Operațional Competitivitate, versiunea 2.0, 2016, p. 3-4
[41] Programul Operațional Competitivitate, versiunea 2.0, 2016, p. 22;
[42] Programul Operațional Competitivitate, versiunea 2.0, 2016, p. 5;
[43] Programul Operațional Competitivitate, Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014 (accesat la
06.01.2019).
[44] Program Operational Infrastructura Mare, 2018, versiunea 2.0, p. 2; Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-
ue.ro/poim-2014#axe-finan%C8%9Bare (accesat la 06.01.2019).
[45] Program Operational Infrastructura Mare, 2018, versiunea 2.0, p. 3-4.
[46] Program Operational Infrastructura Mare, 2018, versiunea 2.0, p. 5.
[47] Program Operational Infrastructura Mare, 2018, versiunea 2.0, p. 6-7.
[48] Program Operational Infrastructura Mare, 2018, versiunea 2.0, p. 8.
[49] Program Operational Infrastructura Mare, 2018, versiunea 2.0, p. 9.
[50] Program Operational Infrastructura Mare, 2018, versiunea 2.0, p. 10.
[51] Program Operational Infrastructura Mare, 2018, versiunea 2.0, p. 11-12.
[52] Program Operational Infrastructura Mare, 2018, versiunea 2.0, p. 11-12.
[53] Program Operational Infrastructura Mare, 2018, versiunea 2.0, p. 34-36; Ministerul Fondurilor Europene,http://www.fonduri-
ue.ro/poim-2014#axe-finan%C8%9Bare (accesat la 06.01.2019).
[54] Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/pndr-2014 (accesat la 06.01.2019).
[55] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 10-11.
[56] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 12.
[57] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 51.
[58] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 52.
[59] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 52.
[60] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 54-55.
[61] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 55.
[62] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 57.
[63] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 58-59.
[64] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 59.
[65] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 62.
[66] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 204-216.
[67] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 217-227.
[68] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 227-286.
[69] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 287-319.
[70] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 320-336.
[71] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 337-355.
[72] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 356-366.
[73] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 367-456.
[74] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 367-456.
[75] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 457-500.
[76] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 501-518.
[77] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 519-545.
[78] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 546-559.
[79] Planul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea aprobată la 26.05.2015, p. 560-594.
[80] Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/popam-2014 (accesat la 06.01.2019).
[81] Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro/popam-2014 (accesat la 06.01.2019).
[82] Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime pentru România, versiunea 6.1., 04.12.2018, p. 56-72.