Politici și instrumente ale Uniunii Europene

Legislație europeană în domeniul IA

Datele de identificare ale articolului/ articolelor: titlul, data publicării, numele publicației și
link-ul către articol/ articole

EU AI Act: first regulation on artificial intelligence- European Parliament, updated at 14-06-

2023, link: https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/society/20230601STO93804/eu-
ai-act-first-regulation-on-artificial-intelligence?&at_campaign=20226-
Digital&at_medium=Google_Ads&at_platform=Search&at_creation=RSA&at_goal=TR_G&at_
advertiser=Webcomm&at_audience=ai
%20act&at_topic=Artificial_intelligence_Act&at_location=RO&gclid=CjwKCAjw15eqBhBZEi
wAbDomEsFnCRKMeXJKF2leHG49hTuCHoKA9-
gezKemKAII6Hzc2XFuQK7dpRoCExoQAvD_BwE
A European approach to artificial intelligence, European Commission, link: https://digital-
strategy.ec.europa.eu/en/policies/european-approach-artificial-intelligence

Prezentarea pe scurt a știrii/ a conținutului articolului/ articolelor

(min. 150-200 de cuvinte)

În cadrul ambele articole citim despre noile reglementări ale UE privind inteligența artificială și
sunt exprese valorile, pe care le împărtășesc Comisia Europeană și Parlamentul European
(transparență, dezvoltare, protecția cetățenilor, etc). Parlamentul European le clasifică în 4
categorii în funcție de nivelul de risc (risc inacceptabil- Sistemele de inteligență artificială cu risc
inacceptabil sunt sisteme considerate o amenințare pentru oameni și vor fi interzise; risc ridicat-
sistemele de inteligență artificială care afectează în mod negativ securitatea sau drepturile
fundamentale sunt considerate de risc ridicat; inteligența artificială generativă- ar trebui să
respecte cerințele de transparență; risc limitat- ar trebui să respecte cerințele minime de
transparență care să le permită utilizatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză, utilizatorii ar
trebui să fie informați atunci când interacționează cu IA. Aceasta include sistemele de IA care
generează sau manipulează conținut de imagine, audio sau video, de exemplu deepfakes).
Comisia urmărește să abordeze riscurile generate de utilizările specifice ale IA printr-un set de
norme complementare, proporționale și flexibile. Calendarul publicat de Comisie arată că UE a
identificat deja pericolele și oportunitățile oferite de inteligența artificială în 2018.

În care dintre politicile/ competențele Uniunii Europene poate fi încadrată știrea/ articolul
(de ex., politica monetară, politica agricolă, politica externă etc.)

Cum am discutat și la curs, legislația UE este un proces care durează mult, având în vedere că
existe multe actori și nici acuma,în 2023 nu există un regulament final privind inteligența
artificială și este nevoie de timp pentru ca toate statele membre să îl pună în practică. Inteligența
artificială este un domeniu, unde țării membrii al Uninea Europeană crea normele juridice
împreună, pentru că vorbim despre o temă, care influențează lumea noastră la toate nivele. Ca și
în cazul GDPR, technologia a necesitat o reglementare specifică.

Reflecții, comentarii și analize personale pe marginea știrii/ subiectului articolului

(min. 200-250 de cuvinte)

În continuare vreau să să prezint avantajele și dezavantajele reglementării inteligenței artificiale,

prin care putem să vedem, de ce se află legislație europeană într-o situație complicată.
Valorile europeană necesită o reglementare, care să obligă transparența, egalitate, drepturile
fundamentale și siguranța. Legislația a rămas întotdeauna în urma dezvoltării tehnologice, ca și
acuma.
În primul rând inteligența artificială pot avea multe pericole și la unele dintre ele nici nu ne-am
gândit până acum, de exemplu, în Spania au fost publicate poze despre fetele minore dezbrăcate,
dar în adevăr aceste poze au fost generate de către inteligența artificială și nici nu există în
realitate (mai multe detalii: https://www.bbc.com/news/world-europe-66877718). Faptul acesta
ridică multe întrebări dificile: este vorba de pornografie infantilă și cine este responsabil? Pentru
justiție și pentru a răspunde la aceste întrebări, avem nevoie de un temei juridic comun.
În al doilea rând, pentru oamenii este este greu să distingă realitatea de deepfake. Un studiu
atestă, că doar în 73% din cazuri știm dacă ceea ce vedem este real (mai multe detalii:
https://www.theguardian.com/technology/2023/aug/02/humans-can-detect-deepfake-speech-
only-73-of-the-time-study-finds ), deci este foarte ușor să manipulezi oamenii. Probabil în viitor
af fi util educarea oamenilor și în acest tema.
În al treilea rând, AI are și impact negativ în sensul protecția mediului. Dezvoltarea modelelor de
inteligență artificială de mari dimensiuni necesită o putere de calcul semnificativă, ceea ce poate
contribui la creșterea consumului de energie și a emisiilor de carbon, contribuind astfel la
problemele de mediu.
De asemenea poate fi dificil să se stabilească o responsabilitate clară atunci când sistemele de
inteligență artificială iau decizii, în special în scenarii complexe. Această lipsă de
responsabilitate ridică probleme etice, în special atunci când IA este utilizată în domenii critice
precum justiția penală sau asistența medicală.
Pe de altă parte cercetarea în domeniul inteligenței artificiale va oferi un avantaj competitiv
pentru Uniunea Europeană. În zilele noastre inteligență artificială este folosit în multe domenii
diferite ex. medicină, comunicare, etc. Dacă reglementarea este prea strictă, probabil UE va
rămâne în urma în fața altor actori mari (SUA, China, etc).
În al doilea rând inteligența artificială îi poate ajuta pe medici în diagnosticarea bolilor,
analizarea imaginilor medicale și prezicerea rezultatelor pacienților. De asemenea, poate ajuta la
descoperirea de medicamente, făcând procesul mai rapid și mai eficient. Acest lucru este valabil
și pentru alte domenii: în general AI oferă servicii mai bune și ieftine decât servicii obișnuite.
În concluzie reglementarea inteligenței artificiale este o temă actuală și relevantă și liderii din
UE trebuie să ia decizii bine gândite. Legislația în domeniul IA este importantă, deoarece
contribuie la abordarea problemelor etice, la protejarea drepturilor și a vieții private a
persoanelor, la asigurarea responsabilității și a transparenței, la sporirea securității, la eliminarea
locurilor de muncă, la stabilirea de standarde internaționale, la promovarea protecției
consumatorilor și la încurajarea inovării în domeniu. Dar trebuie să ia în considerare și beneficii
economice și tehnologice, pe care le poate duce.